marți, 28 iulie 2020

Costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale se poate scădea din impozitul datorat

In Monitorul oficial nr. 659/2020 a fost publicata Legea nr. 153/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru completarea Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, care a intrat în vigoare de la 27 iulie 2020.

Prevederile acestei legi se aplică începând cu luna următoare intrării în vigoare.

Impozit pe profit 

Contribuabilii care achiziţionează aparate de marcat electronice fiscale scad costul lor de achiziţie din impozitul pe profit datorat pentru trimestrul în care au fost puse în funcţiune, în cazul în care aceştia datorează impozit pe profit trimestrial, sau din impozitul pe profit anual, în cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit. Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit potrivit prevederilor prezentei litere se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.

Cheltuielile reprezentând costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt nedeductibile.

Prin derogare de la prevederile art. 25 din Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, contribuabilii care datorează impozit pe profit, la data determinării impozitului pe profit pentru anul 2020, scad din impozitul pe profit şi costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite in Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, achiziţionate şi puse în funcţiune în anul 2018, în anul 2019, precum şi al celor puse în funcţiune în anul 2020 înaintea intrării în vigoare a prezentei legi, cu condiţia ca la data achiziţiei respectivelor aparate de marcat electronice fiscale contribuabilii să fi fost plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare şi plată prevăzut de art. 41 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. 

Costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale achiziţionate şi puse în funcţiune în anul 2018, în anul 2019, precum şi al celor puse în funcţiune în anul 2020 înaintea intrării în vigoare a prezentei legi va reprezenta sume asimilate cheltuielilor nedeductibile la calculul impozitului pe profit, dar care se scad din impozitul pe profit al anului 2020. Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentului alineat, se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit. 

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor 

Microîntreprinderile care achiziţionează aparate de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, scad costul de achiziţie aferent lor din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor în trimestrul în care au fost puse în funcţiune, în limita impozitului pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul respectiv. 

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul datorat pe veniturile microîntreprinderilor se reportează în trimestrele următoare, pe o perioadă de 28 de trimestre consecutive. Scăderea acestor sume din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat se efectuează în ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

Prin derogare de la prevederile art. 56 din Legea 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, contribuabilii care datorează impozit pe veniturile microîntreprinderilor, la data determinării impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru trimestrul 4 al anului 2020, scad din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor şi costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite in Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, achiziţionate şi puse în funcţiune în anul 2018, în anul 2019, precum şi al celor puse în funcţiune în anul 2020 înaintea intrării în vigoare a prezentei legi, cu condiţia ca la data achiziţiei respectivelor aparate de marcat electronice fiscale contribuabilii să fi fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor. 

Costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale achiziţionate şi puse în funcţiune în anul 2018, în anul 2019, precum şi al celor puse în funcţiune în anul 2020 înaintea intrării în vigoare a prezentei legi se va adăuga la baza impozabilă pentru trimestrul 4 al anului 2020 dar se scade din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor determinat în trimestrul respectiv. Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit prevederilor prezentului alineat, se reportează în următoarele 28 de trimestre consecutive. Recuperarea acestor sume se va efectua la fiecare termen de plată a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor. 

Impozitul pe venit 

Venitul net anual impozabil se determină prin însumarea tuturor veniturilor nete anuale, recalculate, din care se deduce contribuţia de asigurări sociale datorată potrivit prevederilor titlului V - Contribuţii sociale obligatorii din Codul fiscal şi la care se adaugă costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite in Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, puse în funcţiune în anul respectiv.

Impozitul anual pe venit se stabileşte de contribuabili în declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, din suma astfel determinată se deduce costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite in Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, puse în funcţiune în anul respectiv.

Prin derogare de la prevederile art. 118 alin. (2) şi art. 123 alin. (1) din Legea 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, contribuabilii care datorează impozit pe venit, la data determinării impozitului pe venit aferent anului 2020, adaugă la venitul net anual impozabil determinat la art. 118 alin. (2) lit. b) costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite in Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, achiziţionate şi puse în funcţiune în anul 2018, precum şi în anul 2019. 

Costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale achiziţionate şi puse în funcţiune în anul 2018 şi în anul 2019 se scade din impozitul pe venit calculat potrivit art. 123 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe venit, potrivit prevederilor prezentului alineat, se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua la fiecare termen de plată a impozitului pe venit. 
 
Impozitul specific

Prevederile de mai sus se aplică în mod corespunzător şi de către contribuabilii care intră sub incidenţa Legii nr. 170 / 2016 privind impozitul specific unor activităţi, pentru impozitul pe profit aferent anului 2020, determinat pentru activităţile desfăşurate, altele decât cele corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute de lege. 

Contribuabilii obligaţi la plata impozitului specific care achiziţionează aparate de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, scad costul de achiziţie aferent lor din impozitul specific în anul în care au fost puse în funcţiune, în limita impozitului specific datorat pentru anul respectiv. 

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul specific se reportează în anul următor, pe o perioadă de 7 ani consecutivi.

luni, 27 iulie 2020

Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic

In Monitorul oficial nr. 634/2020 a fost publicata Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic.

Potrivit acestei legi pentru persoanele care se află în carantină sau izolare instituită până la data intrării în vigoare a prezentei legi (21 iulie 2020), certificatele de concediu medical se acordă potrivit actelor normative în vigoare la data acordării. 

Concediul şi indemnizaţia pentru carantină se acordă asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii, care nu poate fi realizată de la domiciliu, din cauza unei suspiciuni asupra unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcţia de sănătate publică. 

Certificatul de concediu medical pentru carantină se eliberează de medicul curant, pe baza certificatului eliberat de organele de specialitate ale direcţiilor de sănătate publică. 

În caz de carantină sau izolare, certificatele de concediu medical se pot elibera la o dată ulterioară, dar numai pentru luna în curs sau luna anterioară. 

Durata concediilor medicale pentru carantină sau izolare nu se cumulează cu durata concediilor medicale acordate unui asigurat pentru alte afecţiuni. 

În situaţia în care durata perioadei de carantină sau de izolare stabilită de organele de specialitate ale direcţiilor de sănătate publică depăşeşte 90 de zile, nu este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale. 

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru carantină sau izolare reprezintă 100% din baza de calcul stabilită potrivit legii şi se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. 

Ordinul nr. 2148/2020 privind modificarea și completarea Instrucțiunilor de aplicare a scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. a)-i), art. 294 alin. (2) și art. 296 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 103/2016

In Monitorul oficial nr. 628/2020 a fost publicat Ordinul nr. 2148/2020 privind modificarea și completarea Instrucțiunilor de aplicare a scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. a)-i), art. 294 alin. (2) și art. 296 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 103/2016.


Prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 17 iulie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

In Monitorul oficial nr. 627/2020 a fost publicata Hotărârea nr. 553/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 17 iulie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Începând cu data de 17 iulie 2020 se prelungește cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul țării, instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, aprobată cu modificări și completări prin Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2020, cu modificările și completările ulterioare, și prelungită prin Hotărârea Guvernului nr. 476/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare.

Data alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020 și măsurile pentru buna organizare și desfășurare a acestora

In Monitorul oficial nr. 626/2020 a fost publicata Legea nr. 135/2020 privind stabilirea datei alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, precum și a unor măsuri pentru buna organizare și desfășurare a acestora.

Potrvit acestei legi data desfășurării alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020 se stabilește în ziua de duminică, 27 septembrie 2020, pentru:

a) consiliile locale ale comunelor, ale orașelor, ale municipiilor și ale sectoarelor municipiului București, precum și pentru primari;
b) Consiliul General al Municipiului București, precum și pentru primarul general al municipiului București;
c) consiliile județene, precum și pentru președinții consiliilor județene.

La alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, pentru activitatea desfășurată în cadrul organismelor electorale și pentru suportul tehnic al acestora se acordă următoarele indemnizații:

a) 250 de lei pe zi de activitate pentru președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare, locțiitorii acestora și operatorii de calculator;
b) 150 de lei pe zi de activitate pentru membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, alții decât cei prevăzuți la lit. a);
c) 250 de lei pe zi de activitate pentru președinții birourilor electorale de circumscripție județeană și președintele biroului electoral de circumscripție a municipiului București, pentru locțiitorii acestora, precum și pentru membrii birourilor electorale de circumscripție județeană și membrii biroului electoral de circumscripție a municipiului București;
d) 200 de lei pe zi de activitate pentru președinții birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București, precum și pentru locțiitorii acestora;
e) 100 de lei pe zi de activitate pentru membrii birourilor electorale de circumscripție, alții decât cei prevăzuți la lit. d);
f) 100 de lei pe zi de activitate pentru personalul tehnic;
g) 100 de lei pe zi de activitate pentru personalul tehnic auxiliar al birourilor electorale de circumscripție, pentru membrii comisiilor tehnice județene și pentru membrii comisiei tehnice a municipiului București;
h) 250 de lei pe zi de activitate pentru membrii Biroului Electoral Central;
i) 200 de lei pe zi de activitate pentru personalul tehnic auxiliar al Biroului Electoral Central.

Indemnizațiile prevăzute mai sus reprezintă venituri din alte surse în sensul art. 114 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și sunt exceptate de la plata contribuțiilor sociale, pentru acestea datorându-se și virându-se numai impozitul pe venit potrivit legii.

Aceasta lege mentioneaza ca la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, contribuțiile partidelor politice pentru campania electorală pot proveni și din sursa de finanțare - subvenții de la bugetul de stat. Aceste fonduri se utilizează prin câte un cont bancar distinct de fiecare partid politic pe langa cel folosit pt. finanțarea campaniei electorale.

marți, 21 iulie 2020

Legea nr. 131/2020 pentru completarea alin. (8) al art. 270 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru modificarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare

In Monitorul oficial nr. 623/2020 a fost publicata Legea nr. 131/2020 pentru completarea alin. (8) al art. 270 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru modificarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare.

Potrivit acestei legi nu va constitui livrare de bunuri in sensul TVA, nici transferul alimentelor destinate consumului uman, aflate aproape de expirarea datei durabilității minimale, în situația în care acesta este efectuat potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare. (art. 270 alin. (8) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal).
 
Totodata operatorii economici care transferă alimente prin donare, potrivit prevederilor Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute la art. 25 alin. (4) lit. c) pct. 4-6 și la art. 270 alin. (8) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
 
Potrivit Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, transferul alimentelor către operatorii receptori se face în baza unui contract. Alimentele transferate se consideră a face obiectul darului manual în sensul art. 1.011 alin. (4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, indiferent de valoare.

Se maresc amenzile pt. nerespectarea prevederilor referitoare la combaterea buruienii ambrozia

In Monitorul oficial nr. 621/2020 a fost publicata Legea nr. 129/2020 pentru modificarea Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia.
 
Potrivit Legii nr. 62/2018 proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole au obligația să desfășoare lucrări de prevenire, combatere și distrugere a buruienii ambrozia, denumită științific Ambrosia artemisiifolia, pentru evitarea instalării și răspândirii vegetației adventive invazive și eliminarea ei în cazul prezenței pe terenurile intravilane sau extravilane.

Nerespectarea acestor prevederi de către proprietarii sau deținătorii de terenuri, beneficiarii lucrărilor de construcții, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole constituie contravenție și se sancționează cu avertisment.

Totodata constituie contravenție nerespectarea prevederilor din avertisment de către proprietarii sau deținătorii de terenuri, beneficiarii lucrărilor de construcții, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele fizice și cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice.

Registrul central electronic pentru conturi de plăți și conturi bancare

In Monitorul oficial nr. 620/2020 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 111/2020 privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru completarea art. 218 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și pentru completarea art. 12 alin. (5) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare.
 
Aceasta ordonanta modifica art. 61 si introduce art. 61^1 in Codul de procedură fiscală.
 
Instituțiile de credit, instituțiile de plată și instituțiile emitente de monedă electronică au obligația ca, la solicitarea organului fiscal central, să comunice, pentru fiecare titular care face subiectul solicitării, toate rulajele și/sau soldurile conturilor deschise la acestea, precum și informațiile și documentele privind operațiunile derulate prin respectivele conturi.

Instituțiile de credit, instituțiile de plată și instituțiile emitente de monedă electronică sunt obligate să comunice organului fiscal central, zilnic, următoarele informații:

a) lista titularilor persoane fizice, juridice sau altor entități fără personalitate juridică ce deschid ori închid conturi bancare sau de plăți, persoanelor care dețin dreptul de semnătură pentru conturile deschise la acestea, persoanelor care pretind că acționează în numele clientului, beneficiarilor reali ai titularilor de cont, împreună cu datele de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, sau cu numerele unice de identificare atribuite fiecărei persoane/entități, după caz, precum și cu informațiile privind numărul IBAN și data deschiderii și închiderii pentru fiecare cont în parte;

b) lista persoanelor care au închiriat casete de valori, însoțite de datele de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, cu modificările și completările ulterioare, sau de numerele unice de identificare atribuite fiecărei persoane/entități, după caz, împreună cu datele referitoare la încetarea contractelor de închiriere.
 
Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor transmite lunar către A.N.A.F. rapoartele pentru tranzacții cu sume în numerar, rapoartele privind transferurile externe în și din conturi și rapoartele privind activitățile de remitere de bani primite de la entitățile raportoare care au obligația transmiterii informațiilor respective către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

Instituțiile de credit, instituțiile de plată și instituțiile emitente de monedă electronică păstrează informațiile pentru o perioadă de 10 ani de la data încetării relației de afaceri cu clientul ori de la data efectuării tranzacției ocazionale.

Totodata aceasta ordonanta reglementeaza registrul central electronic pentru conturi de plăți și conturi bancare. Pe baza datelor și informațiilor primite conform art. 61 din Codul de procedură fiscală, A.N.A.F. organizează și operaționalizează Registrul central electronic pentru conturi de plăți și conturi bancare identificate prin IBAN.

Registrul permite identificarea, în timp util, a tuturor persoanelor fizice sau juridice care dețin sau controlează conturi de plăți și conturi bancare identificate prin IBAN, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European și al Consiliului sau casete de valori deținute la o instituție de credit de pe teritoriul României.

Următoarele informații sunt accesibile prin intermediul acestui registru:

a) pentru titularul de cont-client, persoanele care dețin dreptul de semnătură pentru conturile deschise și orice persoană care pretinde că acționează în numele clientului: numele, însoțit de celelalte date de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, sau de numărul unic de înregistrare în cazul nerezidenților, după caz;

b) pentru beneficiarul real al titularului de cont-client: numele, însoțit de celelalte date de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, cu modificările și completările ulterioare, sau de numărul unic de înregistrare în cazul nerezidenților, după caz;

c) pentru contul bancar sau de plăți: numărul IBAN și data deschiderii și închiderii contului;

d) pentru casetele de valori: numele concesionarului, însoțit de celelalte date de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, cu modificările și completările ulterioare, sau de numărul unic de identificare în cazul nerezidenților, după caz, și durata perioadei de concesionare.
 
Organul fiscal central, la cererea justificată a organului fiscal local sau a altei autorități publice centrale și locale, transmite informațiile de mai sus în scopul îndeplinirii de către aceste autorități a atribuțiilor prevăzute de lege.
 
Autoritățile și instituțiile prevăzute la art. 1 din Legea nr. 129/2019, cu modificările și completările ulterioare, au acces la informațiile din registrul central electronic pentru conturi de plăți și conturi bancare pentru îndeplinirea obligațiilor care le revin acestora în temeiul Legii nr. 129/2019, respectiv în domeniul combaterii spălării banilor sau al finanțării terorismului. Informațiile din registru sunt direct accesibile, fără întârziere și fără a fi filtrate Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
  
Solicitarea și transmiterea de informații, precum și accesul la informații se fac prin intermediul unui sistem informatic, pe bază de protocol încheiat de autoritățile și instituțiile respective cu A.N.A.F. Informațiile cu privire la încheierea protocoalelor dintre autoritățile și instituțiile prevăzute la art. 1 din Legea nr. 129/2019  sau dintre alte autorități publice centrale sau locale și A.N.A.F., vor fi publicate atât pe pagina proprie de internet a instituțiilor/autorităților respective, cât și pe pagina de internet a A.N.A.F.
 
Informațiile prevăzute în registru sunt păstrate pentru o perioadă de zece ani de la încetarea relației de afaceri dintre entități și clienți.
 
Organizarea și funcționarea registrului se stabilește prin ordin al președintelui A.N.A.F.

vineri, 17 iulie 2020

Disconfortul olfactiv: Legea nr. 123/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului

In Monitorul oficial nr. 613/2020 a fost publicata Legea nr. 123/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Potrivit acestei legi disconfortul olfactiv este efectul generat de o activitate care poate avea impact asupra stării de sănătate a populației și a mediului, care se percepe subiectiv pe diferite scale de mirosuri sau se cuantifică obiectiv conform standardelor naționale, europene și internaționale în vigoare.

Autoritatea publică centrală pentru sănătate, prin structurile subordonate, impune, în cadrul procedurilor de reglementare pentru proiectele sau activitățile care pot crea disconfort olfactiv în zonele rezidențiale, condițiile de funcționare pentru respectarea normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației.

Operatorul economic care desfășoară activități pentru care este necesară obținerea autorizației / autorizației integrate de mediu ia toate măsurile necesare pentru prevenirea disconfortului olfactiv astfel încât să nu afecteze sănătatea populației și mediul înconjurător.
 
În situația în care prevenirea emisiilor de substanțe cu puternic impact olfactiv nu este posibilă din punct de vedere tehnic și economic, operatorul economic/titularul activității ia toate măsurile necesare pentru reducerea emisiilor de miros astfel încât disconfortul olfactiv să nu afecteze sănătatea populației și mediul înconjurător.

Operatorul economic/Titularul activităților care pot produce disconfort olfactiv și pentru care este necesară obținerea autorizației/autorizației integrate de mediu asigură sisteme proprii de monitorizare a disconfortului olfactiv.

Autorizația/Autorizația integrată de mediu pentru activitățile care pot crea disconfort olfactiv trebuie să cuprindă un plan de gestionare a disconfortului olfactiv.

Prezența și concentrația mirosurilor în aerul înconjurător se evaluează în conformitate cu standardele în vigoare, respectiv «SR EN 16841-1 Aer înconjurător. Determinarea prezenței mirosurilor în aerul înconjurător prin inspecție în teren Partea 1: Metoda grilei», «SR EN 16841-2 Aer înconjurător. Determinarea prezenței mirosurilor în aerul înconjurător prin inspecție în teren Partea 2: Metoda dârei de miros» și «SR EN 13725 Calitatea aerului. Determinarea concentrației unui miros prin olfactometrie dinamică» sau cu alte standarde internaționale care garantează obținerea de date de o calitate științifică echivalentă.
 
În cazul existenței unor plângeri din partea publicului care reclamă existența unui disconfort olfactiv, autoritatea publică centrală pentru sănătate, prin structurile subordonate, formulează răspunsurile la respectivele plângeri.

Normele privind efectuarea inspecțiilor pentru asigurarea calității activității de audit financiar, altul decât cel statutar, și a altor activități desfășurate de auditorii financiari

In Monitorul oficial nr. 606bis/2020 au fost publicate Normele privind efectuarea inspecțiilor pentru asigurarea calității activității de audit financiar, altul decât cel statutar, și a altor activități desfășurate de auditorii financiari.
 
Acest norme stabilesc condițiile și procedurile privind efectuarea inspecțiilor pentru asigurarea calității auditului financiar, altul decât cel statutar, și a altor activități de către Camera Auditorilor Financiari din România ("Camera" sau "CAFR"), reglementând organizarea și funcționarea sistemului de asigurare a calității activității de audit financiar, altul decât cel statutar, și a altor activități desfășurate de auditorii financiari, membri ai CAFR.

Autoritatea competentă pentru efectuarea inspecțiilor pentru asigurarea calității activităților desfășurate de auditorii financiari, altele decât misiunile de audit statutar, este Camera.