Modificare norme metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor

In Monitorul oficial nr. 510/2021 a fost publicata Hotărârea nr. 536/2021 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011.

Prin aceasta hotarare se introduce un nou model al adeverintei privind veniturile realizate în ultimele 24 luni anterior datei nașterii copilului.

Totodata se introduc in cadrul perioadelor asimilate si perioadele in care persoanele au beneficiat de indemnizația lunară prevăzută la art. XI și XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 59/2020, și/sau de prevederile art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 282/2020, cu modificările și completările ulterioare.

Ordinul nr. 111/2021 privind modificarea anexei nr. 4 la Ordinul președintelui Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor nr. 14/2021 pentru aprobarea formei și conținutului rapoartelor prevăzute la art. 6 și 7 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și a metodologiei de transmitere a acestora

In Monitorul oficial nr. 510/2021 a fost publicat Ordinul nr. 111/2021 privind modificarea anexei nr. 4 la Ordinul președintelui Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor nr. 14/2021 pentru aprobarea formei și conținutului rapoartelor prevăzute la art. 6 și 7 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și a metodologiei de transmitere a acestora.

Societățile care au o cifră anuală de afaceri de peste 10 milioane lei nu mai au obligația de a publica în Monitorul Oficial al României anunțul prin care se confirmă depunerea situațiilor financiare anuale

Potrivit Legii nr. 223/2020 pentru simplificarea și debirocratizarea transferului de părți sociale și a vărsării capitalului social prin modificarea Legii societăților nr. 31/1990, nu mai este necesara publicarea in Monitorul Oficial a anunțului prin care se confirmă depunerea situatilor financiare.

Aceasta obligatie era prevazuta la art. 185 alin. (4) din Legea societăților nr. 31/1990, aliniat abrogat in 2020 de Legea nr. 223/2020.

Noile reguli referitoare la obligativitatea purtării măștii de protecție

In Monitorul oficial nr. 506/2021 a fost publicat Ordinul nr. 699/67/2021 pentru modificarea Ordinului ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne nr. 874/81/2020 privind instituirea obligativității purtării măștii de protecție, a triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă, in vigoare din 14 mai 2021.

Potrivit acestui ordin, incepând cu data de 15.05.2021 se instituie obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, mijloacele de transport în comun, la locul de muncă, spații comerciale, precum și în spații publice deschise, cum ar fi, fără a se limita la acestea, piețe, târguri, bâlciuri, talciocuri, spațiile comerciale, stații pentru transportul în comun, precum și în alte zone cu potențial de aglomerare stabilite prin hotărâre a comitetului județean/al municipiului București pentru situații de urgență.

Totodata se modifica capitolul I "Portul măștii" din anexa "Instrucțiuni generale privind măsurile de igienă":

În funcție de evaluarea riscului, efectuată de medicul de medicina muncii al unității, pot exista unele excepții, astfel:

a) angajatul este singur în birou/toate persoanele din birou sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;
b) persoana suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare;
c) persoana desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută etc.);
d) prezentatorii TV și invitații acestora, cu condiția respectării distanței de 3 metri între persoane;
e) copiii cu vârsta mai mică de 5 ani.

Modificare Codul muncii

In Monitorul oficial nr. 501/2021 a fost publicata Legea nr. 138/2021 pentru completarea art. 34 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

Potrivit acestei legi, in cazul în care angajatorul se află în procedură de insolvență, faliment sau lichidare conform prevederilor legale în vigoare, administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul judiciar este obligat să elibereze salariaților un document care să ateste activitatea desfășurată de aceștia, să înceteze și să transmită în registrul general de evidență a salariaților încetarea contractelor individuale de muncă.

Regimul biletelor de acces la evenimentele sau festivalurile reprogramate în contextul crizei provocate de COVID-19

In Monitorul oficial nr. 495/2021 a fost publicata Legea nr. 131/2021 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative care reglementează activitatea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, în contextul crizei provocate de COVID-19.

Aceasta lege aduce modificari la regimul biletelor de acces la evenimentele sau festivalurile reprogramate în contextul crizei provocate de COVID-19.

Prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 mai 2021

In Monitorul oficial nr. 488/2021 a fost publicata Hotărârea nr. 531/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 mai 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Potrivit acestei hotarari, incepând cu data de 13 mai 2021 se prelungește cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul țării.

Cerințele minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă

In Monitorul oficial nr. 484/2021 a fost republicata Hotărârea nr. 1.093/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.

Prevederile acestei hotărâri au ca obiect de reglementare protecția lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea și securitatea lor, inclusiv prevenirea unor astfel de riscuri, care apar sau este posibil să apară prin expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.

Este agent cancerigen:

a) o substanță sau un amestec care îndeplinește criteriile de clasificare ca agent cancerigen din categoriile 1A sau 1B prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 353 din 31 decembrie 2008, așa cum a fost modificat prin amendamentele sale, denumit în continuare Regulamentul nr. 1.272/2008;

b) o substanță, un amestec sau un proces cum ar fi:

    1. Fabricarea auraminei
    2. Lucrări care implică expunerea la hidrocarburi policiclice aromate prezente în funingine, gudron de cărbune sau smoală de huilă
    3. Lucrări care implică expunerea la pulberi, fumuri sau aerosoli rezultați la prăjirea și electrorafinarea matelor de nichel
    4. Procesul de fabricare cu acid concentrat a alcoolului izopropilic
    5. Lucrări care implică expunerea la pulberi de lemn de esență tare. O listă a tipurilor de lemn de esență tare există în volumul 62 al monografiilor referitoare la evaluarea riscurilor de carcinogenitate la om, intitulate "Wood Dust and Formaldehyde" - "Pulbere de lemn și formaldehidă", publicate de Centrul Internațional de Cercetări asupra Cancerului, Lyon, 1995
    6. Activități care implică expunere la pulbere respirabilă de silice cristalină generată în cadrul unui proces de muncă
    7. Activități care implică expunerea cutanată la uleiuri minerale care au fost utilizate în prealabil în motoarele cu ardere internă pentru a lubrifia și a răci piesele mobile din motor
    8. Activități care implică expunerea la emisiile de eșapament ale motoarelor diesel
    9. Agenți fizici:

              - radiația solară în exces;
              - radiații ionizante

Angajatorul trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru ca lucrătorii și/sau reprezentanții lucrătorilor din întreprindere sau unitate să primească o instruire suficientă și adecvată, bazată pe toate cunoștințele disponibile, în special sub formă de informații și instrucțiuni, referitoare la:

a) riscurile potențiale pentru sănătate, inclusiv riscurile suplimentare cauzate de consumul de tutun;
b) măsurile care trebuie luate pentru prevenirea expunerii;
c) cerințele de igienă;
d) purtarea și utilizarea echipamentului individual de protecție;
e) măsurile pe care trebuie să le ia lucrătorii, în special personalul de intervenție, în cazul producerii unor incidente și pentru prevenirea incidentelor.
 

Instruirea trebuie să fie adaptată la evoluția riscurilor și la apariția unor riscuri noi si repetată periodic, dacă este necesar.

Angajatorul trebuie să informeze lucrătorii cu privire la instalațiile și recipientele lor auxiliare care conțin agenți cancerigeni sau mutageni, să vegheze ca toate aceste recipiente, ambalaje și instalații să fie etichetate clar și lizibil și să expună semnele de avertizare în mod cât mai vizibil.

Recomandari practice cu privire la supravegherea medicală a lucrătorilor

1. Medicul de medicina muncii responsabil cu supravegherea medicală a lucrătorilor expuși la agenți cancerigeni sau mutageni trebuie să cunoască bine condițiile sau împrejurările expunerii fiecărui lucrător.

2. Supravegherea medicală a lucrătorilor trebuie asigurată în conformitate cu principiile și practicile medicinei muncii; aceasta trebuie să cuprindă cel puțin următoarele măsuri:

a) înregistrarea antecedentelor medicale și profesionale ale fiecărui lucrător;
b) anamneza;
c) dacă este cazul, supravegherea biologică, precum și depistarea efectelor precoce și reversibile.

Se pot decide și alte examene pentru fiecare lucrător care face obiectul unei supravegheri medicale, avându-se în vedere cele mai recente progrese în medicina muncii.

Codul etic internațional pentru profesioniștii contabili, emis de IESBA, tradus în limba română de CECCAR şi ASPAAS

In Monitorul oficial nr. 481/2021 a fost publicata Hotărârea nr. 21/123/2021 privind completarea Codului etic național al profesioniștilor contabili, ediția a V-a.

Publicația poate fi accesată gratuit aici: https://www.codetic-standardeinternationale.ro/codul-etic-international/.

Modificarea Codului de procedură fiscală

In Monitorul oficial nr. 476/2021 a fost publicata Legea nr. 123/2021 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală si Legea nr. 127/2021 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Prin Legea nr. 123/2021 se aduc modificari la titlul X din Codul de procedură fiscală referitor la aspectele internaționale - CAPITOLUL I Cooperarea administrativă în domeniul fiscal.

Prin Legea nr. 127/2021 se aduc modificari la titlul IX din Codul de procedură fiscală referitor la soluționarea litigiilor fiscale generate de interpretarea și aplicarea acordurilor și convențiilor care prevăd evitarea/eliminarea dublei impuneri.

 

Utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, însoțite de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului în domeniul relațiilor de muncă

In Monitorul oficial nr. 474/2021 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 36/2021 privind utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, însoțite de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului în domeniul relațiilor de muncă, și pentru modificarea și completarea unor acte normative, in vigoare de la 6 mai 2021.

Noțiunile de semnătură electronică avansată, semnătură electronică calificată, marcă temporală electronică sau marcă temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat, au înțelesul dat de dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE.

Angajatorul poate suporta, în vederea îndeplinirii obligațiilor legale menționate în aceasta ordonanță de urgență, cheltuielile pentru achiziționarea semnăturilor electronice avansate sau semnăturilor electronice calificate însoțite de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului, utilizate pentru semnarea înscrisurilor/documentelor din domeniul relațiilor de muncă/securității și sănătății în muncă.

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, Ministerul Muncii și Protecției Sociale va supune spre adoptare Guvernului proiectul de hotărâre pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificările și completările ulterioare.

I. Modificarea Codului Muncii

Potrivit acestei ordonante:

1. Părțile pot opta să utilizeze la încheierea contractului individual de muncă/actului adițional la contract, după caz, semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată, însoțită de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului.

2. Angajatorul poate opta pentru utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, însoțită de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului, pentru întocmirea tuturor înscrisurilor/documentelor din domeniul relațiilor de muncă rezultate la încheierea contractului individual de muncă, pe parcursul executării acestuia sau la încetarea contractului individual de muncă, în condițiile stabilite prin regulamentul intern și/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, potrivit legii.

3. Contractele individuale de muncă și actele adiționale încheiate prin utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, însoțite de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului, precum și înscrisurile/documentele din domeniul relațiilor de muncă se arhivează de către angajator cu respectarea prevederilor Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată, și ale Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, republicată, și vor fi puse la dispoziția organelor de control competente, la solicitarea acestora.

4. Forma scrisă a înscrisurilor cerute de Codul Muncii se consideră îndeplinită și dacă înscrisul este întocmit în formă electronică și este semnat cu semnătură electronică avansată sau semnătură electronică calificată, însoțită de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului, în condițiile legii.

5. În raporturile angajatorului cu instituțiile publice, la întocmirea înscrisurilor/documentelor din domeniul relațiilor de muncă/securității și sănătății în muncă, angajatorul poate utiliza semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată, însoțită de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat.

6. Angajatorul nu poate obliga persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, salariatul să utilizeze semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată, însoțită de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului, la încheierea contractului individual de muncă/actului adițional la contract sau a altor documente emise în executarea contractului individual de muncă, după caz.

7. La încheierea contractului individual de muncă/actului adițional la contract sau a altor documente emise în executarea contractului individual de muncă, după caz, părțile trebuie să utilizeze același tip de semnătură, respectiv semnătura olografă sau semnătura electronică avansată sau calificată, însoțită de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat.

8. Se completeaza lista elementelor cu care este informata persoana selectată în vederea angajării ori salariatul cu procedurile privind utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate însoțite de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului.

9. Se introduce obligatia salariațior cu munca la domiciliu de a respecta și de a asigura confidențialitatea informațiilor și documentelor utilizate în timpul muncii la domiciliu.

 

II. Modificarea reglementarilor activității de telemuncă

Potrivit acestei ordonante:

1. Se redefineste telemunca ca fiind forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat și voluntar, își îndeplinește atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, folosind tehnologia informației și comunicațiilor.

2. Angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului în principal prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă, regulamentul intern și/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, în condițiile legii.

3. Se abroga obligativitatea ca, in cazul activității de telemuncă, contractul individual de muncă sa conțină locul/locurile desfășurării activității de telemuncă.

4. Angajatorul va fi obligat să asigure condiții pentru ca telesalariatul să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru privind utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare: la angajare, la introducerea unui nou echipament de muncă, la introducerea oricărei noi proceduri de lucru. 

5. Se introduce obligatia salariațior să respecte și să asigure confidențialitatea informațiilor și documentelor utilizate în timpul desfășurării activității de telemuncă.

 

III. Modificarea reglementarilor privind securitatea și sănătatea în muncă

Potrivit acestei ordonante:

1.  Dovada instruirii în domeniul securității și sănătății în muncă poate fi realizată în format electronic sau pe suport hârtie în funcție de modalitatea aleasă de către angajator, stabilită prin regulamentul intern.

2. În cazul folosirii variantei în format electronic, dovada instruirii trebuie să fie semnată cu semnătură electronică avansată sau semnătură electronică calificată însoțită de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului.

Eliminarea fisei postului si a regulamentului intern pentru microintreprinderi

In Monitorul oficial nr. 474/2021 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 37/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.

Potrivit acestei ordonante se elimina fișa postului pentru salariații microîntreprinderilor definite la art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, pentru care specificarea atribuțiilor postului se poate face verbal.

Totusi, prin excepție, la solicitarea scrisă a salariatului, angajatorul este obligat să îi comunice în scris fișa postului cu specificarea atribuțiilor postului. 

Pentru salariații mobili, salariații care desfășoară muncă la domiciliu și salariații microîntreprinderilor definite la art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004, cu modificările și completările ulterioare, angajatorul ține evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat în condițiile stabilite cu salariații prin acord scris, în funcție de activitatea specifică desfășurată de către aceștia.

Totodata, regulamentul intern se întocmește de către angajator, cu excepția microîntreprinderilor definite la art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004, cu modificările și completările ulterioare, cu consultarea sindicatului sau a reprezentanților salariaților, după caz.

Potrivit Legii nr. 346/2004 sunt microintrerpinderi intreprinderile care au până la 9 salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei.

Noul plafon de garantare a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare

In Monitorul oficial nr. 467/2021 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 35/2021 pentru modificarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale.

Potrivit acestei ordonante, suma totală a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăși cuantumul a 4 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat. Pana la aceasta modificare cuantumul era de 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.

Creanțele salariale reprezintă drepturi salariale și alte drepturi bănești datorate și neplătite salariatului la data și, după caz, în tranșele prevăzute în contractul individual de muncă și/sau contractul colectiv de muncă, asupra cărora nu a intervenit prescripția dreptului la acțiune, și se suportă pentru o perioadă de 4 luni consecutive.

Potrivit Legii nr. 200/2006 din Fondul de garantare se asigură plata creanțelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă și din contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței.

În situația în care se pronunță închiderea procedurii de insolvență, ca urmare a redresării angajatorilor, inclusiv în perioada de observație, definită la art. 5 alin. (1) pct. 42 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, aceștia sunt obligați să restituie sumele suportate din Fondul de garantare, în termen de 6 luni de la pronunțarea hotărârii de închidere a procedurii.

Noul model al formularului (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată"

In Monitorul oficial nr. 464/2021 a fost publicat Ordinul nr. 632/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată".

Acest nou model se va folosi începând cu declararea obligațiilor fiscale aferente lunii iunie 2021.

Formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" se completează de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Codul fiscal).

Persoanele impozabile care conduc evidența contabilă, potrivit legii, pentru operațiunile realizate pe bază de contract de asociere în participațiune declară inclusiv datele și informațiile privind taxa pe valoarea adăugată rezultate din astfel de operațiuni.

Formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" se depune la organul fiscal competent, la următoarele termene:

a) lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscală este luna calendaristică, potrivit prevederilor art. 322 din Codul fiscal;

b) trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic, potrivit prevederilor art. 322 din Codul fiscal;

c) semestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din semestrul următor celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioadă fiscală semestrul calendaristic, potrivit prevederilor art. 322 alin. (9) din Codul fiscal și ale pct. 103 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu modificările și completările ulterioare (Normele metodologice);

d) anual, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile prevăzute la pct. 103 alin. (6) din Normele metodologice și de persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioadă fiscală anul calendaristic, potrivit prevederilor art. 322 alin. (9) din Codul fiscal și ale pct. 103 alin. (4) din Normele metodologice;

e) până la data de 25 a celei de-a treia luni a trimestrului calendaristic, pentru primele două luni ale aceluiași trimestru calendaristic, de persoanele impozabile care utilizează trimestrul ca perioadă fiscală și care efectuează o achiziție intracomunitară de bunuri taxabilă în România, dacă exigibilitatea taxei aferente achiziției intracomunitare intervine în a doua lună a respectivului trimestru. Decontul se va depune pentru luna a doua a trimestrului, dar va cuprinde și operațiunile realizate în prima lună a acestuia. În situația în care exigibilitatea taxei aferente achiziției intracomunitare intervine în prima sau în a treia lună a trimestrului calendaristic, sunt aplicabile în mod corespunzător dispozițiile lit. a) din prezentul paragraf.

Formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" pentru care termenul de declarare se împlinește la 25 decembrie se depune la organul fiscal competent până la data de 21 decembrie. În situația în care data de 21 decembrie este zi nelucrătoare, formularul se depune până în ultima zi lucrătoare anterioară datei de 21 decembrie, potrivit art. 155 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare (Codul de procedură fiscală).

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal completează formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" cu ajutorul programului de asistență existent pe portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, secțiunea Asistență contribuabili sau secțiunea Declarații electronice și se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, potrivit legii.

Nu se înscriu în decont:

- taxa pe valoarea adăugată din facturile de executare silită, de către persoanele abilitate prin lege să efectueze vânzarea bunurilor supuse executării silite;
- taxa cumulată de plată pentru care a fost aprobată o înlesnire la plată;
- taxa cumulată de plată cu care organul fiscal s-a înscris la masa credală potrivit prevederilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare;
- soldul sumei negative de taxă, înscris în decontul aferent perioadei fiscale anterioare datei deschiderii procedurii insolvenței prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare.

În situația îndeplinirii de către succesorii persoanelor/entităților care și-au încetat existența a obligațiilor fiscale aferente perioadei în care persoana/entitatea a avut calitatea de subiect de drept fiscal, se bifează rubrica "Declarație depusă potrivit art. 90 alin. (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare" și se completează codul de identificare fiscală al succesorului. De asemenea, la secțiunea "Date de identificare a persoanei impozabile", la rubrica "Cod de identificare fiscală" se înscrie codul de identificare fiscală al entității care și-a încetat existența.

În situația îndeplinirii de către reprezentantul grupului fiscal unic a obligației de depunere a decontului consolidat de taxă, pentru grupul fiscal constituit potrivit art. 269 alin. (9) din Codul fiscal, se bifează caseta corespunzătoare. Caseta nu se bifează în situația depunerii de către reprezentantul grupului fiscal a decontului de TVA pentru activitatea proprie.

Termenul general de prescripție pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de către casa teritorială de pensii competentă

In Monitorul oficial nr. 459/2021 a fost publicata Legea nr. 113/2021 pentru completarea art. 107 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Potrivit acestei legi în cazul unei erori materiale, de calcul sau al oricărei greșeli de redactare, omisiuni sau mențiuni greșite, intervenite în procesul administrativ de evaluare, prelucrare și redactare a datelor în vederea emiterii deciziei de pensionare sau a datelor înscrise în aceasta ori în sistemul electronic de punere în plată a deciziei, termenul general de prescripție nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de către casa teritorială de pensii competentă.

Măsuri în domeniul justiției în contextul pandemiei de COVID-19

In Monitorul oficial nr. 457/2021 a fost publicata Legea nr. 114/2021 privind unele măsuri în domeniul justiției în contextul pandemiei de COVID-19.

Ordinul nr. 3/2021 privind modificarea și completarea Ordinului Băncii Naționale a României nr. 2/2020 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea raportării contabile anuale pentru necesități de informații ale Ministerului Finanțelor Publice, aplicabile instituțiilor de credit

In Monitorul oficial nr. 452/2021 a fost publicat Ordinul nr. 3/2021 privind modificarea și completarea Ordinului Băncii Naționale a României nr. 2/2020 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea raportării contabile anuale pentru necesități de informații ale Ministerului Finanțelor Publice, aplicabile instituțiilor de credit.

Declaratia privind beneficiarul real se reintroduce

In Monitorul oficial nr. 446/2021 a fost publicata Legea nr. 101/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2020 privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru completarea art. 218 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și pentru completarea art. 12 alin. (5) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare.

Prin aceasta lege se reintroduce obligatia persoanele juridice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului de a depune la înmatriculare, anual sau ori de câte ori intervine o modificare, o declarație privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăților.

De la aceasta obligatie sunt exceptate regiile autonome, companiile și societățile naționale și societățile deținute integral sau majoritar de stat.

Declarația anuală se depune la oficiul registrului comerțului în care este înmatriculată persoana juridică în termen de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare anuale, iar dacă intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, declarația se depune în termen de 15 zile de la data la care aceasta a intervenit.

Completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului

In Monitorul oficial nr. 446/2021 a fost publicata Legea nr. 102/2021 privind completarea art. 49 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Potrivit acestei completari, constituie circumstanță agravantă săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor de către una dintre entitățile raportoare prevăzute la art. 5 din Legea nr. 102/2021, în exercitarea activității sale profesionale.

Potrivit art. 49 din Legea nr. 129/2019, constituie infracțiunea de spălare a banilor și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;
b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni;
c) dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri de către o altă persoană decât subiectul activ al infracțiunii din care provin bunurile, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni.

Este considerata infracțiune de spălare a banilor si fapta săvârșita în afara teritoriului țării de către un cetățean român sau de către o persoană juridică română chiar dacă fapta nu este prevăzută ca infracțiune și de legea penală a țării unde a fost săvârșită.

Entitatile raportare sunt:

a) instituțiile de credit persoane juridice române și sucursalele instituțiilor de credit persoane juridice străine;

b) instituțiile financiare persoane juridice române și sucursalele instituțiilor financiare persoane juridice străine;

c) administratorii de fonduri de pensii facultative și/sau ocupaționale, în nume propriu și pentru fondurile de pensii facultative și/sau fondurile de pensii ocupaționale pe care le administrează, cu excepția caselor de pensii ocupaționale profesionale;

d) furnizorii de servicii de jocuri de noroc;

e) auditorii, experții contabili și contabilii autorizați, evaluatorii autorizați, consultanții fiscali, persoanele care acordă consultanță financiară, de afaceri sau contabilă, alte persoane care se angajează să furnizeze, direct sau prin intermediul altor persoane cu care persoana respectivă este afiliată, ajutor material, asistență sau consiliere cu privire la aspectele fiscale, financiare, ca activitate economică sau profesională principală;

f) notarii publici, avocații, executorii judecătorești și alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistență pentru întocmirea sau perfectarea de operațiuni pentru clienții lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acțiuni sau părți sociale ori elemente ale fondului de comerț, administrarea instrumentelor financiare, valorilor mobiliare sau a altor bunuri ale clienților, operațiuni sau tranzacții care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcționării sau administrării unei societăți; constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societăți, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum și în cazul în care participă în numele sau pentru clienții lor în orice operațiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile; crearea, funcționarea sau administrarea de fiducii, societăți, fundații sau structuri similare;

g) furnizorii de servicii pentru societăți sau fiducii, alții decât cei prevăzuți la lit. e) și f);

g1) furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare;

g2) furnizorii de portofele digitale.

h) agenții și dezvoltatorii imobiliari, inclusiv atunci când acționează în calitate de intermediari în închirierea de bunuri imobile, dar numai în ceea ce privește tranzacțiile pentru care valoarea chiriei lunare reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult;

i) alte persoane care, în calitate de profesioniști, comercializează bunuri, numai în măsura în care efectuează tranzacții în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care au o legătură între ele.

j) persoanele care comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul de opere de artă, inclusiv atunci când această activitate este desfășurată de galerii de artă și case de licitații, în cazul în care valoarea tranzacției sau a unei serii de tranzacții legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult;

k) persoanele care depozitează sau comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul cu opere de artă, atunci când această activitate este desfășurată în zone libere, în cazul în care valoarea tranzacției sau a unei serii de tranzacții legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult.