PFA la normă de venit în 2026. Cine poate aplica regimul, cum se ajustează norma și când se trece la sistem real

Persoanele fizice care obțin venituri din anumite activități independente pot determina venitul net anual pe baza unei norme de venit, fără să calculeze diferența dintre veniturile încasate și cheltuielile deductibile.

Regimul este prevăzut de art. 69 din Codul fiscal și se aplică activităților de producție, comerț și prestări de servicii cuprinse în nomenclatorul aprobat de Ministerul Finanțelor.

Norma nu reprezintă venitul efectiv încasat de contribuabil, ci o valoare fiscală stabilită pentru fiecare activitate și zonă. Aceasta constituie baza de la care se determină impozitul pe venit și, după caz, obligațiile privind contribuțiile sociale.

Începând cu anul 2026 se utilizează nomenclatorul actualizat prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.960/2025, care corelează activitățile eligibile cu clasificările CAEN aplicabile. Ordinul și nomenclatorul pot fi consultate pe Portalul Legislativ.

Cine poate fi impozitat pe baza normei de venit

Regimul poate fi aplicat contribuabililor care realizează venituri din activități independente, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

• activitatea nu este o profesie liberală;
• activitatea apare în nomenclatorul aprobat de Ministerul Finanțelor;
• pentru activitatea respectivă a fost publicată o normă de venit în județul în care aceasta se desfășoară;
• contribuabilul nu se află într-o situație care impune determinarea venitului net în sistem real;
• venitul brut realizat în anul anterior nu a depășit plafonul de 25.000 de euro.

Regimul este utilizat în principal de persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale care desfășoară activități de producție, comerț sau prestări de servicii.

Profesiile liberale, precum cele exercitate de avocați, notari, medici, experți contabili, arhitecți sau alți profesioniști reglementați prin legi speciale, nu intră sub incidența normelor de venit. Pentru acestea, venitul net se determină în sistem real.

Simpla existență a unui cod CAEN în documentele de autorizare nu este suficientă. Trebuie verificat dacă activitatea efectiv desfășurată apare atât în nomenclatorul național, cât și în tabelul publicat pentru județul în care contribuabilul își desfășoară activitatea.

Cum se stabilește norma de venit

Nivelul normelor anuale este stabilit de direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, cu consultarea consiliilor județene sau a Consiliului General al Municipiului București.

Normele și coeficienții de corecție trebuie publicați anual, în trimestrul al patrulea al anului anterior celui în care urmează să fie aplicați.

Prin urmare, nu există o singură normă valabilă la nivel național. Pentru aceeași activitate, valoarea poate fi diferită de la un județ la altul și, în anumite situații, chiar în interiorul aceluiași județ, în funcție de localitatea în care se desfășoară activitatea.

Listele oficiale pentru 2026 pot fi consultate în secțiunea dedicată normelor anuale de venit publicate de ANAF.

Norma nu poate fi mai mică de 12 salarii minime

Potrivit art. 69 din Codul fiscal, norma de venit pentru fiecare activitate nu poate fi mai mică decât valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe țară, garantate în plată, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului în care se realizează venitul.

Acest plafon reprezintă nivelul normei înainte de aplicarea criteriilor de corecție.

În consecință, norma publicată pentru o activitate trebuie analizată împreună cu:

• salariul minim aplicabil la 1 ianuarie;
• localitatea în care se desfășoară activitatea;
• coeficienții de majorare sau reducere;
• perioada efectivă de activitate;
• numărul activităților și al locurilor în care acestea sunt desfășurate.

Regulile generale sunt prevăzute de art. 69 din Codul fiscal, iar modul de ajustare este dezvoltat în Normele metodologice de aplicare.

Norma poate fi majorată sau redusă

Norma publicată de organul fiscal nu este întotdeauna și norma finală asupra căreia se calculează impozitul.

Contribuabilul trebuie să verifice dacă îi sunt aplicabili coeficienții de corecție publicați pentru județul său. Aceștia pot conduce la majorarea sau la reducerea normei.

Criteriile care pot fi luate în considerare includ:

• vadul comercial și clientela;
• vârsta contribuabilului;
• timpul alocat activității;
• gradul de handicap sau de invaliditate;
• desfășurarea activității într-un spațiu propriu ori închiriat;
• folosirea materialelor proprii sau ale clientului;
• utilizarea mașinilor, dispozitivelor și sculelor;
• caracterul sezonier al activității;
• durata concediului legal de odihnă;
• desfășurarea activității cu salariați;
• contribuția fiecărui asociat;
• informațiile declarate în scopuri de TVA;
• alte criterii specifice stabilite local.

Coeficienții nu sunt identici în toate județele. De exemplu, calitatea de salariat poate determina o reducere a normei într-un județ, însă procentul și condițiile trebuie verificate în tabelul publicat de direcția regională competentă.

În același mod, desfășurarea activității cu salariați poate conduce la majorarea normei, dar procentul nu este stabilit uniform la nivel național.

Cum se aplică mai mulți coeficienți de corecție

Dacă sunt îndeplinite condițiile pentru mai multe reduceri sau majorări, trebuie respectată procedura prevăzută de normele metodologice și de documentele publicate pentru județul respectiv.

Contribuabilii care beneficiază de mai mulți coeficienți de reducere sau majorare iau în calcul coeficientul cel mai mare. Nu se cumulează automat toate reducerile pentru care contribuabilul ar putea părea eligibil.

În situația în care există atât o majorare, cât și o reducere, norma este mai întâi ajustată cu majorarea aplicabilă, iar reducerea se aplică asupra valorii astfel obținute.

Exemplu de calcul

Presupunem că norma anuală aplicabilă unei activități este de 60.000 de lei.

Contribuabilul:

• are un salariat, pentru care tabelul local prevede o majorare de 20%;
• are și calitatea de salariat, pentru care este prevăzută o reducere de 50%.

Calculul se efectuează astfel:

1. Majorarea normei:
   60.000 lei × 20% = 12.000 lei.
2. Norma după majorare:
   60.000 lei + 12.000 lei = 72.000 lei.
3. Reducerea pentru calitatea de salariat:
   72.000 lei × 50% = 36.000 lei.
4. Norma anuală ajustată:
   72.000 lei − 36.000 lei = 36.000 lei.
5. Impozitul pe venit:
   36.000 lei × 10% = 3.600 lei.

Exemplul este orientativ. Procentele efectiv aplicabile trebuie preluate din tabelul de corecții publicat pentru județul și anul fiscal respectiv.

Din ce moment se aplică reducerea pentru salariați

Atunci când contribuabilul dobândește sau pierde calitatea de salariat în cursul anului, corectarea normei se face începând cu luna următoare încheierii sau încetării contractului individual de muncă.

Pentru reducerile acordate în funcție de vârstă, ajustarea se aplică începând cu anul următor celui în care contribuabilul a împlinit vârsta prevăzută în tabelul de corecții.

Documentele care justifică aplicarea reducerii trebuie păstrate de contribuabil și prezentate organului fiscal dacă sunt solicitate.

Ce se întâmplă dacă activitatea începe sau încetează în cursul anului

Atunci când activitatea este desfășurată numai o parte din anul calendaristic, norma se reduce proporțional cu perioada efectivă de activitate.

Regula se aplică:

• de la data autorizării, în anul începerii activității;
• până la data încetării activității;
• pentru anumite perioade de întrerupere temporară recunoscute de legislație.

Norma corespunzătoare perioadei efectiv lucrate se determină prin raportarea normei anuale la 365 de zile și înmulțirea rezultatului cu numărul zilelor de activitate.

Formula generală este:

Norma recalculată = norma anuală ajustată ÷ 365 × numărul zilelor de activitate

Reducerea se aplică normei corectate potrivit criteriilor specifice, nu neapărat valorii inițiale publicate de ANAF.

Întreruperile temporare pot reduce norma

Norma poate fi redusă proporțional și pentru întreruperile temporare de activitate cauzate de:

• accidente;
• spitalizare;
• alte cauze obiective;
• evenimente de forță majoră.

Întreruperea trebuie dovedită cu documente justificative.

În cazul încetării sau întreruperii temporare a activității, contribuabilul trebuie să depună Declarația unică în termen de 30 de zile de la producerea evenimentului și să recalculeze obligațiile fiscale.

Documentele pe baza cărora a fost redusă norma trebuie păstrate la domiciliul fiscal.

Ce se întâmplă dacă activitatea este desfășurată în mai multe locuri

Dacă aceeași activitate este desfășurată în două sau mai multe locuri diferite, venitul net anual se stabilește prin însumarea normelor de venit aferente fiecărui loc de desfășurare.

Fiecare normă se corectează separat, potrivit criteriilor aplicabile locului respectiv.

Astfel, deschiderea unui al doilea punct de lucru poate produce o creștere semnificativă a venitului net fiscal, chiar dacă încasările efective nu cresc în aceeași proporție.

Ce se întâmplă dacă PFA desfășoară mai multe activități

Dacă toate activitățile desfășurate sunt eligibile pentru impunerea la normă, venitul net anual se determină prin însumarea normelor corespunzătoare fiecărei activități.

Situația se schimbă dacă PFA desfășoară:

• o activitate cuprinsă în nomenclator;
• o altă activitate independentă care nu este cuprinsă în nomenclator.

În acest caz, venitul net trebuie determinat în sistem real pentru întreaga activitate, conform art. 69 alin. (7) din Codul fiscal.

Dacă activitatea neeligibilă este adăugată în cursul anului, venitul net anual va include:

• fracțiunea din norma de venit aferentă perioadei în care s-a aplicat regimul normei;
• venitul net rezultat din evidența contabilă pentru perioada de impunere în sistem real.

Adăugarea unui nou cod CAEN trebuie, așadar, analizată și din punct de vedere fiscal, nu numai din perspectiva autorizării.

Plafonul de 25.000 de euro pentru trecerea la sistem real

Contribuabilii impozitați pe bază de norme de venit care au realizat în anul fiscal anterior un venit brut mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 25.000 de euro sunt obligați să determine venitul net în sistem real începând cu anul următor.

Pentru verificarea plafonului se utilizează cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Națională a României pentru anul în care a fost realizat venitul.

Este importantă diferența dintre cele două valori:

• pentru verificarea plafonului de 25.000 de euro se ia în calcul venitul brut efectiv realizat;
• pentru calcularea impozitului în regimul normelor se utilizează norma anuală ajustată.

Exemplu: dacă un PFA este impozitat la normă în 2026 și depășește în acest an plafonul de 25.000 de euro, acesta va aplica sistemul real începând cu anul 2027.

Depășirea plafonului nu schimbă retroactiv regimul aplicabil veniturilor din anul în care plafonul a fost depășit.

Norma de venit și contribuțiile sociale

Impozitul pe venit se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra normei anuale ajustate.

CAS și CASS se analizează separat, potrivit regulilor și plafoanelor aplicabile veniturilor din activități independente. Faptul că o persoană este impozitată pe baza normei de venit nu o scutește automat de plata contribuțiilor sociale.

La stabilirea obligațiilor trebuie avute în vedere:

• norma anuală după aplicarea coeficienților;
• perioada efectivă de activitate;
• cumularea cu alte venituri relevante;
• plafoanele aplicabile CAS și CASS;
• eventualele excepții sau scutiri prevăzute de Codul fiscal.

Declarația unică utilizată pentru declararea impozitului și a contribuțiilor este formularul 212. Formularul și instrucțiunile oficiale sunt disponibile în secțiunea Declarația unică – ANAF.

Ce evidențe trebuie să țină un PFA la normă de venit

Contribuabilii impozitați pe baza normelor de venit completează numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidență fiscală.

Aceștia nu au obligațiile de evidență contabilă necesare determinării venitului net în sistem real, deoarece impozitul nu este stabilit prin scăderea cheltuielilor deductibile din veniturile încasate.

Totuși, trebuie păstrate documentele care permit:

• verificarea venitului brut anual;
• verificarea plafonului de 25.000 de euro;
• justificarea coeficienților de corecție;
• justificarea perioadelor de întrerupere;
• verificarea datei începerii sau încetării activității;
• stabilirea obligațiilor privind TVA și contribuțiile sociale.

Regimul normei de venit înseamnă o evidență fiscală simplificată, nu lipsa oricăror obligații documentare.

Norma de venit este avantajoasă în toate situațiile?

Nu neapărat.

Regimul poate fi avantajos atunci când venitul net efectiv este mai mare decât norma ajustată. În această situație, impozitul pe venit se calculează asupra normei, nu asupra câștigului efectiv.

În schimb, regimul poate fi nefavorabil atunci când:

• încasările efective sunt reduse;
• contribuabilul are cheltuieli mari;
• activitatea este desfășurată cu salariați;
• sunt utilizate mai multe puncte de lucru;
• se desfășoară mai multe activități;
• coeficienții locali majorează considerabil norma;
• activitatea generează pierderi.

În sistem real, impozitul se aplică venitului net determinat ca diferență între veniturile impozabile și cheltuielile deductibile. La norma de venit, cheltuielile efective nu reduc baza impozabilă.

Alegerea regimului trebuie făcută după o simulare care să compare norma ajustată cu venitul net estimat în sistem real.

Ce se întâmplă dacă PFA depășește plafonul de TVA

Plafonul de 25.000 de euro prevăzut de art. 69 din Codul fiscal nu trebuie confundat cu plafonul de scutire de TVA.

În anul 2026, plafonul pentru aplicarea regimului special de scutire de TVA este de 395.000 de lei. Acest nivel se aplică începând cu 1 septembrie 2025, când plafonul anterior de 300.000 de lei a fost majorat prin Ordonanța Guvernului nr. 22/2025. Modificarea este prezentată și de Ministerul Finanțelor.

Cele două plafoane au scopuri și efecte diferite:

• plafonul de 25.000 de euro privește trecerea de la norma de venit la sistemul real;
• plafonul de 395.000 de lei privește obligația înregistrării în scopuri de TVA;
• pentru plafonul de 25.000 de euro se utilizează cursul mediu anual comunicat de BNR;
• plafonul TVA este stabilit direct în lei și se urmărește în cursul anului calendaristic.

Înregistrarea în scopuri de TVA nu determină, prin ea însăși, trecerea la sistem real. Un PFA poate fi înregistrat în scopuri de TVA și, în același timp, să determine venitul net pe baza normei de venit, dacă îndeplinește în continuare condițiile art. 69 din Codul fiscal.

În practică însă, plafonul de 25.000 de euro este mult mai mic decât plafonul TVA. Din acest motiv, un PFA care ajunge să depășească plafonul de 395.000 de lei va fi depășit și plafonul de 25.000 de euro.

Efectele nu se produc însă în același moment:

• înregistrarea în scopuri de TVA intervine în cursul anului în care se depășește plafonul de 395.000 de lei;
• trecerea obligatorie la sistem real intervine începând cu anul fiscal următor celui în care venitul brut a depășit echivalentul în lei al sumei de 25.000 de euro.

Din ce moment se aplică TVA

PFA care depășește plafonul de 395.000 de lei trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA cel târziu la data depășirii plafonului.

Regimul normal de taxare se aplică începând cu tranzacția care conduce la depășirea plafonului. Prin urmare, contribuabilul nu mai beneficiază de scutire pentru întreaga factură sau operațiune prin care cifra de afaceri depășește 395.000 de lei.

Regula este diferită de cea aplicabilă înainte de 1 septembrie 2025, când înregistrarea trebuia solicitată într-un anumit termen după sfârșitul lunii în care plafonul fusese depășit. Conform reglementării actuale, monitorizarea cifrei de afaceri trebuie efectuată înainte de emiterea fiecărei facturi care poate conduce la depășirea plafonului.

În cazul în care contribuabilul nu solicită înregistrarea la timp, organul fiscal îl poate înregistra din oficiu de la data depășirii plafonului și poate stabili TVA aferentă operațiunilor efectuate după acel moment, împreună cu obligațiile fiscale accesorii.

Regulile privind plafonul de 395.000 de lei și momentul înregistrării sunt prevăzute de art. 310 din Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța Guvernului nr. 22/2025.

Cum se calculează plafonul de TVA

Pentru verificarea plafonului nu se utilizează norma de venit și nici valoarea încasărilor efective în sens strict. Se urmărește cifra de afaceri relevantă pentru regimul special de scutire, calculată potrivit art. 310 din Codul fiscal.

Aceasta cuprinde, în principal, valoarea fără TVA a:

• livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii taxabile;
• operațiunilor scutite cu drept de deducere;
• anumitor operațiuni scutite fără drept de deducere, dacă acestea nu sunt accesorii activității principale.

Livrările de active fixe corporale și cesiunile de active necorporale nu se includ, în principiu, în cifra de afaceri utilizată pentru verificarea plafonului.

Prin urmare, cifra de afaceri relevantă pentru TVA trebuie determinată separat de:

• norma anuală de venit;
• venitul brut utilizat pentru plafonul de 25.000 de euro;
• încasările urmărite pentru stabilirea impozitului;
• cifra de afaceri contabilă, acolo unde noțiunile nu coincid.

Exemplu privind depășirea celor două plafoane

Un PFA impozitat la normă de venit realizează în anul 2026 o cifră de afaceri relevantă pentru TVA de 410.000 lei.

În luna în care este emisă factura prin care se depășește plafonul de 395.000 de lei:

• PFA trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA;
• regimul normal de TVA se aplică începând cu tranzacția care produce depășirea;
• pentru anul 2026, venitul net poate continua să fie determinat pe baza normei de venit, dacă până la acel moment erau îndeplinite condițiile regimului;
• deoarece venitul brut din 2026 depășește și echivalentul a 25.000 de euro, din anul 2027 venitul net va trebui determinat obligatoriu în sistem real.

Astfel, depășirea plafonului TVA produce efecte imediat, în cursul anului, în timp ce depășirea plafonului de 25.000 de euro produce trecerea la sistem real începând cu anul fiscal următor.

PFA la normă poate opta pentru TVA înainte de plafon

Un PFA poate solicita înregistrarea normală în scopuri de TVA și înainte de atingerea plafonului de 395.000 de lei.

Opțiunea poate fi utilă în special atunci când:

• clienții sunt înregistrați în scopuri de TVA;
• activitatea presupune achiziții sau investiții importante;
• TVA deductibilă aferentă achizițiilor este semnificativă;
• înregistrarea în scopuri de TVA nu produce un dezavantaj comercial privind prețul serviciilor.

În schimb, pentru un PFA care lucrează în principal cu persoane fizice sau cu entități care nu își pot deduce TVA, înregistrarea poate conduce la creșterea prețului final ori la reducerea marjei.

Opțiunea pentru înregistrarea în scopuri de TVA nu înseamnă renunțarea la norma de venit. Cele două regimuri fiscale funcționează separat.

Ce trebuie verificat pentru aplicarea normei în 2026

Înainte de aplicarea regimului, contribuabilul ar trebui să verifice:

1. dacă activitatea apare în nomenclatorul aprobat prin Ordinul nr. 1.960/2025;
2. dacă activitatea nu este calificată drept profesie liberală;
3. codul și denumirea CAEN corespunzătoare activității efective;
4. norma publicată pentru județul și localitatea în care se desfășoară activitatea;
5. coeficienții de majorare și reducere aplicabili;
6. existența mai multor activități sau puncte de lucru;
7. perioada efectivă de activitate;
8. venitul brut realizat în anul anterior;
9. depășirea sau nu a plafonului de 25.000 de euro;
10. obligațiile privind impozitul, CAS, CASS și Declarația unică.
11. cifra de afaceri relevantă pentru plafonul de scutire de TVA de 395.000 de lei;
12. factura sau operațiunea prin care poate fi depășit plafonul TVA;
13. obligația înregistrării în scopuri de TVA începând cu tranzacția care conduce la depășirea plafonului;
14. diferența dintre momentul înregistrării în scopuri de TVA și momentul trecerii obligatorii la sistem real.

PFA poate opta pentru sistemul real chiar dacă există normă de venit

Faptul că o activitate este inclusă în nomenclator și că pentru aceasta a fost publicată o normă de venit nu îl obligă pe contribuabil să rămână la acest mod de impozitare.

Potrivit art. 69¹ din Codul fiscal, contribuabilii care desfășoară activități eligibile pentru norma de venit pot opta pentru determinarea venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.

În sistem real, venitul net se determină ca diferență între:

• venitul brut obținut din activitate;
• cheltuielile deductibile efectuate în scopul realizării veniturilor.

Existența unei norme de venit oferă, așadar, posibilitatea aplicării unui regim simplificat, dar nu exclude alegerea sistemului real.

Cum se exercită opțiunea pentru sistemul real

Începând cu veniturile aferente anului 2025, mecanismul de exercitare a opțiunii a fost modificat ca urmare a eliminării declarării veniturilor estimate.

Opțiunea pentru sistemul real, inclusiv în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal, se exercită prin:

1. completarea Declarației unice cu informațiile privind determinarea venitului net anual în sistem real;
2. depunerea declarației la organul fiscal competent până la termenul legal prevăzut de art. 122 alin. (3) din Codul fiscal.

Declarația unică se depune până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care au fost realizate veniturile.

Prin urmare, pentru aplicarea sistemului real veniturilor realizate în anul 2026, opțiunea se evidențiază în Declarația unică aferentă anului 2026, depusă în anul 2027.

Regula rezultă din forma actuală a art. 69¹ din Codul fiscal, modificată prin OUG nr. 128/2024.

Chiar dacă opțiunea este formalizată prin Declarația unică depusă după încheierea anului, contribuabilul care intenționează să aplice sistemul real trebuie să țină evidența contabilă și să păstreze documentele justificative necesare determinării venitului net.

Fără o evidență completă a veniturilor și cheltuielilor nu poate fi justificat venitul net declarat în sistem real.

Opțiunea este obligatorie pentru doi ani

Alegerea sistemului real nu poate fi schimbată de la un an la altul în funcție de rezultatul care pare mai avantajos.

Opțiunea este obligatorie pentru o perioadă de doi ani fiscali consecutivi.

Perioada cuprinde:

• anul fiscal pentru care se depune Declarația unică prin care se exercită opțiunea;
• anul fiscal următor.

De exemplu, dacă un contribuabil optează pentru sistemul real în Declarația unică aferentă veniturilor realizate în 2026, opțiunea este obligatorie pentru anii fiscali 2026 și 2027.

După expirarea perioadei de doi ani, opțiunea se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă PFA nu solicită revenirea la impozitarea pe baza normei de venit.

Pentru revenire, contribuabilul trebuie să completeze corespunzător Declarația unică aferentă veniturilor realizate în anul următor expirării perioadei obligatorii și să o depună până la termenul legal.

Revenirea la normă este posibilă numai dacă, la momentul respectiv:

• activitatea este în continuare cuprinsă în nomenclator;
• pentru activitatea respectivă există o normă publicată;
• contribuabilul nu a depășit plafonul de 25.000 de euro;
• nu desfășoară și o activitate care impune determinarea venitului net în sistem real;
• sunt îndeplinite celelalte condiții prevăzute de Codul fiscal.

Când poate fi avantajos sistemul real

Opțiunea pentru sistemul real poate fi favorabilă atunci când:

• cheltuielile deductibile sunt ridicate;
• activitatea necesită investiții importante;
• venitul net efectiv este mai mic decât norma anuală ajustată;
• activitatea este la început și încasările sunt reduse;
• contribuabilul anticipează o perioadă cu activitate scăzută;
• norma este majorată prin aplicarea coeficienților de corecție;
• există riscul înregistrării unei pierderi fiscale.

În sistemul real, impozitul de 10% se aplică venitului net impozabil, nu normei publicate.

Dacă activitatea produce pierdere fiscală, nu se datorează impozit pe venit pentru anul respectiv, iar pierderea se tratează potrivit regulilor de reportare și compensare prevăzute de Codul fiscal.

În schimb, sistemul real presupune obligații suplimentare privind:

• evidența veniturilor și cheltuielilor;
• justificarea deductibilității cheltuielilor;
• completarea Registrului de evidență fiscală;
• inventarierea patrimoniului afectat activității;
• calcularea amortizării;
• aplicarea, de regulă, a reglementărilor contabile privind contabilitatea în partidă simplă;
• păstrarea documentelor justificative.

Norma și sistemul real trebuie comparate înainte de alegere

Alegerea nu ar trebui făcută numai în funcție de valoarea impozitului estimat pentru primul an, deoarece opțiunea produce efecte pentru minimum doi ani fiscali consecutivi.

Analiza trebuie să compare:

• norma anuală după aplicarea coeficienților de corecție;
• veniturile care se estimează că vor fi încasate;
• cheltuielile deductibile estimate;
• investițiile și amortizarea;
• efectele asupra CAS și CASS;
• costurile administrative ale evidenței în sistem real;
• evoluția anticipată a activității în ambii ani ai perioadei obligatorii.

Prin urmare, norma de venit nu este întotdeauna regimul cel mai avantajos și nici obligatoriu pentru toate persoanele care desfășoară o activitate inclusă în nomenclator.

Concluzie

Impozitarea pe baza normelor de venit nu este disponibilă pentru orice PFA. Regimul poate fi utilizat numai pentru activitățile independente prevăzute în nomenclator, cu excluderea profesiilor liberale și cu respectarea plafonului anual de 25.000 de euro.

Norma de venit se stabilește în funcție de activitate și de locul desfășurării acesteia, iar valoarea publicată poate fi majorată sau redusă prin aplicarea coeficienților locali de corecție.

Dacă aceeași activitate este desfășurată în mai multe locuri sau dacă sunt exercitate mai multe activități eligibile, normele se însumează. Dacă este adăugată o activitate care nu poate fi impozitată la normă, venitul net va trebui determinat în sistem real, în condițiile prevăzute de Codul fiscal.

Pentru aplicarea corectă a regimului în 2026 trebuie consultate atât art. 69 din Codul fiscal și normele metodologice, cât și nomenclatorul național, tabelul de norme și coeficienții publicați pentru județul în care se desfășoară activitatea.

Includerea unei activități în nomenclator nu îl împiedică pe contribuabil să aleagă sistemul real. Opțiunea se exercită prin Declarația unică și este obligatorie pentru doi ani fiscali consecutivi, după care se reînnoiește dacă nu este solicitată revenirea la norma de venit. Alegerea trebuie făcută după compararea normei ajustate cu venitul net estimat și cu obligațiile de evidență aferente fiecărui regim.

Obligatia de inregistrare fiscala pentru punctele de lucru cu un salariat

 În Monitorul oficial nr. 1204/2025 a fost publicata Legea nr. 245/2025 pentru modificarea art. 32 alin. (7) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.

Potrivit acestei legii, orice persoană subiect al unui raport juridic fiscal, inclusiv operatorul economic, instituţia publică şi instituţia publică locală, care are organizată o entitate, cu sau fără personalitate juridică, la altă adresă decât sediul social al subiectului respectiv, cu cel puţin o persoană care realizează venituri din salarii, are obligaţia să solicite înregistrarea fiscală a entităţii respective, ca plătitoare de salarii şi de venituri asimilate salariilor, la organul fiscal din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a cărui rază teritorială se află adresa unde se desfăşoară efectiv activitatea acelei entităţi. Solicitarea se face în termen de 30 de zile de la data înfiinţării, pentru entităţile nou-înfiinţate. Organul fiscal are obligaţia ca, în termen de 5 zile de la înregistrarea fiscală, să transmită o copie de pe certificatul de înregistrare fiscală primarului unităţii administrativ-teritoriale/sectorului municipiului Bucureşti în a cărei/cărui rază teritorială îşi desfăşoară efectiv activitatea entitatea respectivă. Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea astfel încât aceasta să reflecte impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, calculat, reţinut şi virat, pe fiecare entitate care intră sub incidenţa prezentului alineat. 

Ordonanţa de urgenţă nr. 59/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi alte măsuri fiscale

În Monitorul oficial nr. 534/2024 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 59/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi alte măsuri fiscale.

Începând cu veniturile din salarii şi asimilate salariilor aferente lunii iulie 2024, suma de 200 lei/lună reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor pentru care nu se datorează impozit pe venit şi care nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii, prevăzută la art. LXXIII alin. (1), (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, se majorează la nivelul de 300 lei/lună.

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată valabil de la 1 iulie 2024

În Monitorul oficial nr. 529/2024 a fost publicata Hotărârea nr. 598/2024 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Începând cu data de 1 iulie 2024, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include indemnizaţii, sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.700 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 168,000 ore pe lună, reprezentând 22,024 lei/oră.

Adeverinţă de venit de la A.N.A.F.

În Monitorul oficial nr. 527/2024 a fost publicat Ordinul nr. 1048/2024 pentru aprobarea Procedurii de eliberare a unor adeverinţe de către organul fiscal central, în cazul persoanelor fizice, precum şi a modelului şi conţinutului unor formulare

Formularul 232 "Adeverinţă de venit" reprezintă documentul prin care se atestă veniturile realizate de persoanele fizice în cursul unui an fiscal, existente în evidenţa fiscală, constituită pe baza declaraţiilor depuse de acestea şi/sau de terţi (plătitori de venituri, intermediari etc.), care au obligaţii declarative, potrivit legii, precum şi pe baza deciziilor de impunere emise de organul fiscal central. Se au în vedere tipurile de venituri din categoriile prevăzute la art. 61 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi alte venituri, realizate de persoanele fizice, pentru care legea stabileşte obligaţia declarării acestora.

2. Formularul 233 "Adeverinţă" reprezintă documentul prin care se atestă faptul că persoana fizică nu figurează înregistrată în evidenţa fiscală.

Declaraţia informativă 208 privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal

În Monitorul oficial nr. 135/2024 a fost publicat Ordinul nr. 253/2024 pentru modificarea modelului, conţinutului şi instrucţiunilor de completare ale formularului 208 "Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal", aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului justiţiei nr. 1.022/2.562/2016 privind aprobarea procedurilor de stabilire, plată şi rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal şi a modelului şi conţinutului unor formulare utilizate în administrarea impozitului pe venit.

Declaraţia se completează şi se depune de către notarii publici care au obligaţia calculării, încasării şi plăţii impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Declaraţia cuprinde informaţii privind tranzacţiile prin care s-au efectuat transferuri ale dreptului de proprietate şi ale dezmembrămintelor acestuia asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, supuse impozitului pe venit, potrivit legii.

Declaraţia se completează şi se depune şi în cazul transmiterii dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire, indiferent de momentul dezbaterii succesiunii, în cazul persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat, care sunt scutite de la plata impozitului pe venit, potrivit prevederilor art. 60 pct. 1 lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (Codul fiscal).

Declaraţia se completează şi se depune lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc autentificarea actelor privind transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Declaraţia poate fi corectată prin depunerea unei declaraţii rectificative, conform art. 105 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, situaţie în care se va înscrie "X" în căsuţa prevăzută în acest scop.

Declaraţia se depune la organul fiscal central în a cărui evidenţă fiscală biroul notarial este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe şi contribuţii.

În declaraţie se cuprind toate actele instrumentate în perioada de raportare de biroul notarial, inclusiv cele instrumentate la sediile secundare ale biroului notarial.

Declaraţia se completează cu ajutorul programului de asistenţă şi se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Programul de asistenţă este pus la dispoziţia contribuabililor în mod gratuit de unităţile fiscale subordonate sau poate fi descărcat de pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la adresa www.anaf.ro.

În cazul în care, după autentificarea actului sau întocmirea încheierii de finalizare în procedura succesorală de către notarul public, se constată erori sau omisiuni în calcularea şi încasarea impozitului, acestea se vor soluţiona conform procedurii de rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, prevăzută în anexa nr. 9 la Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului justiţiei nr. 1.022/2.562/2016 privind aprobarea procedurilor de stabilire, plată şi rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal şi a modelului şi conţinutului unor formulare utilizate în administrarea impozitului pe venit, cu modificările şi completările ulterioare.

Declaraţia 114 privind obligaţiile de plată a contribuţiei asiguratorii şi evidenţa nominală a lucrătorilor culturali profesionişti pentru care a fost plătită contribuţia

În Monitorul oficial nr. 1164/2023 a fost publicat Ordinul nr. 2.006/1.193/4.680/2023 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a "Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiei asiguratorii şi evidenţa nominală a lucrătorilor culturali profesionişti pentru care a fost plătită contribuţia".

Potrivit OUG nr. 21/2023 privind Statutul lucrătorului cultural profesionist, plătitorii de venit ai lucrătorilor culturali profesionişti au obligaţia de a depune semestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului, o declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiei asiguratorii şi evidenţa nominală a persoanelor pentru care a fost plătită contribuţia.

Declaraţia se completează şi se depune de către plătitorii de venit ai lucrătorilor culturali profesionişti, care în perioada de raportare au încheiat contracte cu aceştia potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2023 privind Statutul lucrătorului cultural profesionist, aprobată cu modificări prin Legea nr. 346/2023, şi care datorează o contribuţie asiguratorie reprezentând 1% din valoarea fiecărui contract încheiat.

Declaraţia se depune semestrial până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului în care au fost încheiate contractele cu lucrătorii culturali profesionişti.

Plătitorii de venit care au încheiat contracte cu lucrătorii culturali profesionişti începând cu data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2023 vor declara aceste contracte, precum şi contribuţia asiguratorie datorată în declaraţia aferentă semestrului II 2023.

Organul fiscal central competent este organul fiscal în a cărui evidenţă plătitorul de venit este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe şi contribuţii, potrivit legii.

Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiei asiguratorii şi evidenţa nominală a lucrătorilor culturali profesionişti pentru care a fost plătită contribuţia se completează cu ajutorul programului de asistenţă care este pus la dispoziţia plătitorilor de venit gratuit de unităţile fiscale subordonate sau poate fi descărcat de pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la adresa www.anaf.ro.

Declaraţia se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, conform legii.

Pentru depunerea declaraţiei, plătitorul de venit/împuternicitul trebuie să deţină un certificat calificat, eliberat în condiţiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiei asiguratorii şi evidenţa nominală a persoanelor pentru care a fost plătită contribuţia poate fi corectată de plătitorii de venit din proprie iniţiativă, ori de câte ori informaţiile din perioada de raportare nu corespund celor din declaraţia depusă anterior, prin depunerea unei declaraţii rectificative în condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.


În cazul în care plătitorul de venit este înregistrat în scopuri de taxă pe valoarea adăugată conform art. 318 din Codul fiscal, în prima căsuţă se completează prefixul RO.

Eliminarea serviciilor executate în domeniul informaticii din nomenclatorul activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit

În Monitorul oficial nr. 1105/2023 a fost publicat Ordinul nr. 5308/2023 pentru abrogarea nr. crt. 120 din anexa la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 925/2017 privind aprobarea Nomenclatorului activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, activităţi desfăşurate de contribuabilii care realizează venituri din activităţi de producţie, comerţ, prestări de servicii, in vigoare de la 08 decembrie 2023.

Prin acest ordin se elimina din Nomenclatorul activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, serviciile executate în domeniul informaticii, altele decât cele care generează drepturi de autor sau drepturi conexe drepturilor de autor, adica cele cu cod CAEN 6202: Activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei si cod CAEN 6203: Activităţi de management (gestiune şi exploatare) al mijloacelor de calcul.

Eliminarea se aplică începând cu veniturile aferente anului 2024.

Ordinul nr. 1882/2023 pentru completarea Ordinului PANAF nr. 2.117/2018 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularelor şi documentelor utilizate în activitatea de verificare a situaţiei fiscale personale

În Monitorul oficial nr. 1044/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1882/2023 pentru completarea anexei nr. 1.a la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.117/2018 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularelor şi documentelor utilizate în activitatea de verificare a situaţiei fiscale personale, in vigoare de la 17 noiembrie 2023.

Procedura privind reîncadrarea fiscală a sumelor acordate sub forma indemnizaţiei de delegare, a indemnizaţiei de detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, şi a prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, primite de salariaţi

În Monitorul oficial nr. 395/2023 a fost publicat Ordinul nr. 874/1429/2023 privind aprobarea procedurii de aplicare a prevederilor art. IV alin. (1) şi (2) din Legea nr. 72/2022 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative.

Potrivit legii nr. 72/2022 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative, reîncadrarea fiscală a sumelor acordate sub forma indemnizaţiei de delegare, a indemnizaţiei de detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, a prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, primite de salariaţi, poate fi realizată de organele fiscale în temeiul art. 11 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în urma controalelor realizate de organele competente ale Inspecţiei Muncii, prin care se constată situaţiile de delegare, detaşare, detaşare transnaţională în care se pot afla salariaţii, după caz, potrivit legii.

Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, are obligaţia să confirme, în baza documentelor prezentate de către angajator, natura veniturilor acordate sub forma indemnizaţiei de delegare, indemnizaţiei de detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate:

a) la cererea autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi a oricăror alte entităţi;
b) din oficiu, ca urmare a acţiunilor de control proprii, caz în care, în vederea valorificării, rezultatul constatărilor se comunică organului fiscal competent din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, procedează, în cadrul controalelor realizate, la constatarea situaţiilor de delegare, detaşare, detaşare transnaţională în care se pot afla salariaţii, după caz, potrivit legii, sau a nerespectării prevederilor legale incidente pentru situaţiile menţionate şi încheie procese-verbale de control şi, după caz, procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.

În actele de control întocmite, Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, confirmă, în baza documentelor prezentate de către angajator, natura veniturilor acordate sub forma indemnizaţiei de delegare, detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, şi a prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, potrivit prevederilor art. IV alin. (2) din Legea nr. 72/2022 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative. Actele de control se transmit către organele fiscale teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în termen de maximum 45 de zile lucrătoare de la data încheierii, pentru a fi avute în vedere în cadrul eventualelor acţiuni de inspecţie fiscală care vor fi efectuate la contribuabilii în cauză.

Organele fiscale teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) selectează în baza analizei de risc contribuabilii la care Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, a efectuat controale specifice şi pentru care actele de control au fost transmise către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Organele fiscale teritoriale ale ANAF fundamentează constatările în ceea ce priveşte impozitul pe venit şi contribuţiile sociale, ţinând cont de constatările efectuate de Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, cu privire la natura veniturilor acordate salariaţilor sub forma indemnizaţiei de delegare, detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, şi a prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate.

La finalizarea verificărilor se încheie acte administrativfiscale, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

În situaţia în care, în urma analizelor de risc şi a controalelor inopinate efectuate de organele fiscale teritoriale ale ANAF, sunt identificate situaţii de delegare/detaşare/detaşare transnaţională, precum şi de acordare a prestaţiei suplimentare în baza clauzei de mobilitate, în care se află salariaţii contribuabililor care au făcut obiectul analizei de risc/controalelor inopinate, pentru confirmarea naturii veniturilor realizate de salariaţii contribuabililor în cauză, organele fiscale teritoriale ale ANAF solicită inspectoratelor teritoriale de muncă din subordinea Inspecţiei Muncii, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data finalizării analizei de risc sau data încheierii procesului-verbal ca urmare a controlului inopinat realizat, efectuarea de verificări pentru constatarea uneia dintre situaţiile de delegare, detaşare, detaşare transnaţională în care se află salariaţii contribuabililor respectivi, potrivit prevederilor art. IV alin. (2) din Legea nr. 72/2022 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative.

După primirea actelor de control de la inspectoratele teritoriale de muncă, ANAF poate efectua acţiuni de inspecţie fiscală în care dispune, după caz, reîncadrarea fiscală a sumelor acordate sub forma indemnizaţiei de delegare, detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, şi a prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, primite de salariaţi, în temeiul prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, ţinând cont de constatările efectuate de Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă.

Scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii pt. activitatea de creare de programe pentru calculator

În Monitorul oficial nr. 370/2023 a fost publicat Ordinul nr. 20.463/3.964/967/1.415/2023 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, in vigoare la 01 iunie 2023.

Angajaţii operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României în conformitate cu legislaţia în vigoare, al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209), beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) posturile pe care sunt angajaţi corespund celor din lista care cuprinde ocupaţiile şi activităţile prevăzute la secţiunile 1 şi 2 din anexa la ordin;
b) postul face parte dintr-un compartiment care are ca obiect de activitate cel puţin unul dintre următoarele domenii, evidenţiat în organigrama angajatorului: tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, inteligenţă artificială şi tehnologii digitale emergente, administrare fiscală în format electronic, baze de date, servicii de e-guvernare şi transformare digitală;
c) deţin o diplomă de licenţă obţinută în urma finalizării unei forme de învăţământ superior de lungă sau de scurtă durată sau în urma finalizării ciclului I de studii universitare de licenţă, eliberată de o instituţie de învăţământ superior acreditată, sau deţin o diplomă de bacalaureat şi urmează cursurile unei instituţii de învăţământ superior acreditate şi prestează efectiv una dintre activităţile prevăzute în anexă;
d) angajatorul a realizat în anul fiscal precedent şi a înregistrat distinct în balanţele analitice venituri din activitatea de creare de programe pentru calculator destinate comercializării;
e) veniturile anuale prevăzute la lit. d) au o valoare care reprezintă cel puţin echivalentul în lei a 10.000 euro (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Naţională a României, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe venit.

Angajaţii din instituţiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din instituţiile publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada în care desfăşoară activităţi de creare de programe pentru calculator, potrivit competenţelor şi atribuţiilor specifice prevăzute în fişa postului sau în orice alt act juridic care stabileşte atribuţiile de serviciu ale angajatului, beneficiază de scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor.

Activitatea de creare de programe pentru calculator, în sensul prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se referă la prestarea efectivă a cel puţin uneia dintre activităţile de creare de programe pentru calculator, corespunzătoare ocupaţiilor specifice prevăzute în anexa la ordin, după caz, corespunzătoare activităţilor prevăzute în anexă şi individualizate în fişa postului sau în oricare alt act juridic care stabileşte atribuţiile de serviciu.

Documentele justificative care se au în vedere la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, conform ocupaţiilor şi activităţilor specifice prevăzute în anexă, sunt:

a) actul constitutiv, în cazul operatorului economic;
b) organigrama angajatorului;
c) fişa postului sau orice alt act juridic care stabileşte atribuţiile de serviciu ale angajatului;
d) copia cu menţiunea "conform cu originalul" a diplomei de licenţă obţinute în urma finalizării unei forme de învăţământ superior de lungă sau de scurtă durată sau în urma finalizării ciclului I de studii universitare de licenţă, respectiv copia cu menţiunea "conform cu originalul" a documentului de echivalare sau recunoaştere a diplomei, eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educaţiei, pentru angajaţii persoane fizice;
e) adeverinţa de absolvire a studiilor universitare de licenţă, eliberată de instituţia de învăţământ superior în cauză, în cazul în care diploma de absolvire nu a fost încă eliberată, respectiv copia cu menţiunea "conform cu originalul" a documentului de echivalare sau recunoaştere eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educaţiei, pentru angajaţii persoane fizice;
f) copia cu menţiunea "conform cu originalul" a diplomei de bacalaureat, respectiv copia cu menţiunea "conform cu originalul" a atestatului de echivalare sau recunoaştere a diplomei, eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educaţiei, inclusiv pentru angajaţii care urmează cursurile unei instituţii de învăţământ superior acreditate;
g) adeverinţă care să ateste faptul că persoana urmează o formă de învăţământ superior, în cazul în care angajatul deţine diplomă de bacalaureat, şi documentul de echivalare sau recunoaştere, dacă este cazul, dar nu a absolvit studii universitare de scurtă durată sau studii universitare de lungă durată sau ciclul I al studiilor de licenţă. În adeverinţă se prevăd următoarele: universitatea, actul normativ prin care universitatea a fost acreditată, facultatea, programul de studii, forma de învăţământ, inclusiv anul de studii urmat la data solicitării, situaţia şcolară, astfel încât să se probeze calitatea de student, conform prevederilor legale în vigoare;
h) copia cu menţiunea "conform cu originalul" a suplimentului de diplomă, solicitată de angajator, pentru a exclude perioadele de întrerupere de şcolaritate de la acordarea scutirii de la plata impozitului, în cazul în care aceste întreruperi nu au fost declarate de beneficiarul scutirii, în cazul în care angajatul deţine diplomă de bacalaureat şi documentul de echivalare sau recunoaştere, după caz, dar nu a absolvit studii universitare de scurtă durată sau studii universitare de lungă durată sau ciclul I al studiilor de licenţă, la finalizarea cu diplomă a cursurilor unei instituţii de învăţământ superior acreditate;
i) copia cu menţiunea "conform cu originalul" a contractului individual de muncă sau a oricărui act juridic al conducătorului instituţiei publice în baza căruia se exercită raportul de serviciu/raportul de muncă;
j) statul de plată întocmit separat pentru angajaţii care beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
k) comanda internă aprobată de organul de conducere abilitat al angajatorului, care atestă solicitarea iniţierii procesului de creare de programe pentru calculator;
l) balanţa analitică în care să fie reflectate distinct veniturile din activitatea de creare de programe pentru calculator.

Dosarul cuprinzând documentele justificative se păstrează la sediul angajatorului în vederea controlului. În situaţia în care angajatorul păstrează documentele justificative în format electronic, acestea sunt semnate cu semnătură electronică calificată, furnizată de un furnizor de servicii acreditat.

Impozitarea nomazilor digitali. Modificare şi completare Cod fiscal.

În Monitorul oficial nr. 265/2023 a fost publicata Legea nr. 69/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, in vigoare de la 02 aprilie 2023.

Potrivit acestei legi,  nomazii digitali, definiţi în conformitate cu prevederile art. 2 lit. n^4 ) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu datoreaza contribuţiile de asigurări sociale, în condiţiile în care nomadul digital este prezent pe teritoriul României pentru o perioadă sau mai multe perioade care nu depăşesc 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.

Totodata, nomazii digitali, definiţi în conformitate cu prevederile art. 2 lit. n^4 ) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu datoreaza contribuţiile de asigurări sociale de sanatate, în condiţiile în care nomadul digital este prezent pe teritoriul României pentru o perioadă sau mai multe perioade care nu depăşesc 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.

Nu sunt impozabile în România, veniturile din salarii sau asimilate salariilor obţinute de persoana fizică cu statut de nomad digital, definit potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din activitatea pe care o prestează în baza unui contract de muncă la o companie înregistrată în afara României şi care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor sau care deţine o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi poate desfăşura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanţă, prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, în condiţiile în care persoana fizică este prezentă pe teritoriul României pentru o perioadă sau mai multe perioade care nu depăşesc 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.

Potrivit OUG nr. 194/2002, nomadul digital - străinul care este angajat cu un contract de muncă la o companie înregistrată în afara României şi care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor sau care deţine o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi poate desfăşura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanţă, prin folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

Normele privind determinarea, reţinerea şi virarea impozitului pe câştigul de capital rezultat din transferul titlurilor de valoare obţinut de persoanele fizice

În Monitorul oficial nr. 181/2023 a fost publicata Instrucţiunea nr. 1/6.218/2023 pentru aprobarea Normelor privind determinarea, reţinerea şi virarea impozitului pe câştigul de capital rezultat din transferul titlurilor de valoare obţinut de persoanele fizice, in vigoare de la 3 martie 2023.

Aceasta instrucţiune stabileşte metodologia de determinare, reţinere şi virare a impozitului pe câştigul de capital rezultat din transferul titlurilor de valoare obţinut de persoanele fizice, în conformitate cu prevederile cap. V - Venituri din investiţii al titlului IV din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal.

Reglementari privind bacşişul

În Monitorul oficial nr. 1255/2022 a fost publicata Legea nr. 376/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, in vigoare de la 01 ianuarie 2023.

Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 - «Restaurante», 5630 - «Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor». Bacşişul nu poate fi asimilat, din punctul de vedere al TVA, unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.

Pentru operatorii economici, bacşişul încasat de la clienţi se evidenţiază pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia.

Operatorii economici pau obligaţia de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client a nivelului bacşişului oferit, între 0% şi 15% din valoarea consumaţiei. Nota de plată trebuie să conţină şi o altă rubrică în care clientul să poată înscrie suma oferită drept bacşiş, în valoare absolută, dacă acesta optează pentru acest mod de stabilire a valorii bacşişului acordat.

Este interzis operatorilor economici să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordare a bacşişului.

Prin excepţie pentru livrarea produselor la domiciliul clienţilor, operatorii economici nu au obligaţia de a evidenţia bacşişul pe bonul fiscal.

Bacşişul se evidenţiază distinct pe acelaşi bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate şi este introdus în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea «bacşiş».

În situaţia în care, la solicitarea clienţilor, utilizatorii eliberează acestora şi factură, bacşişul se evidenţiază distinct şi pe aceasta. Sumele reprezentând bacşiş, astfel evidenţiate în factură, se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici sau altor entităţi plătitoare pe seama cheltuielilor de protocol şi au regimul fiscal al acestora, în limita nivelului de deductibilitate stabilită prin Codul fiscal.

Sumele provenite din încasarea bacşişului se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici pe seama conturilor de datorii folosind un analitic distinct şi se distribuie integral salariaţilor, pe baza unei evidenţe nominale a acestora. Operatorii economici stabilesc, printr-un regulament intern, procedura şi modalitatea de distribuire către salariaţi a sumelor provenite din încasarea bacşişului.
 
Din punct de vedere fiscal, sumele provenite din încasarea bacşişului de la client de către operatorul economic nu pot fi asimilate unui element de natura veniturilor pentru acesta din urmă, iar distribuirea acestora către salariaţi nu poate fi asimilată unui element de natura cheltuielilor.

Sumele provenite din încasarea bacşişului de către salariaţi ca urmare a distribuirii sunt calificate ca venituri din alte surse şi se supun regimului fiscal prevăzut de titlul IV - cap. X din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, nefiindu-le aplicabile prevederile titlului V - Contribuţii sociale obligatorii din acelaşi act normativ. Impozitul pe venit datorat de salariat se reţine la sursă la momentul distribuirii bacşişului de către plătitorii de venituri şi se achită la bugetul de stat, potrivit art. 115 din Codul fiscal. Aceste sume nu pot fi reîncadrate fiscal ca venituri salariale sau asimilate salariilor.

În cazul în care pentru livrarea produselor la domiciliul clienţilor, se optează pentru evidenţierea bacşişului pe bonul fiscal, sunt aplicabile integral în mod corespunzător prevederile de mai sus, cu posibilitatea adaptării formularisticii specifice domeniului.

Nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor referitoare la bacsis se sanctioneaza cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei.

Noul model al formularului 212 "Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice"

În Monitorul oficial nr. 1246/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2541/2022 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a formularului 212 "Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice", in vigoare de la 23 decembrie 2022.

Formularul se utilizează de persoanele fizice pentru declararea impozitului pe veniturile realizate şi a contribuţiilor sociale datorate începând cu anul 2022, precum şi pentru declararea impozitului pe veniturile estimate şi a contribuţiilor sociale datorate începând cu anul 2023.

 

Procedura privind stabilirea din oficiu a obligațiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru unele indemnizații reprezentând măsuri în domeniul protecției sociale și pentru unele venituri obținute din străinătate

În Monitorul oficial nr. 1190/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2420/2022 pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea din oficiu a obligațiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru unele indemnizații reprezentând măsuri în domeniul protecției sociale și pentru unele venituri obținute din străinătate, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, in vigoare de la 12 decembrie 2022.

Acest ordin aprobă:

- Procedura privind stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru unele indemnizaţii reprezentând măsuri în domeniul protecţiei sociale şi pentru unele venituri obţinute din străinătate;

- "Notificarea privind nedeclararea obligaţiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru indemnizaţii reprezentând măsuri în domeniul protecţiei sociale şi pentru unele venituri obţinute din străinătate";

- "Referatul privind estimarea bazei de calcul în cazul stabilirii din oficiu a obligaţiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru indemnizaţii reprezentând măsuri în domeniul protecţiei sociale şi pentru unele venituri obţinute din străinătate";

- "Decizia 672 privind stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru unele indemnizaţii reprezentând măsuri în domeniul protecţiei sociale şi pentru unele venituri obţinute din străinătate", precum şi anexa la acesta "Situaţie privind stabilirea obligaţiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru indemnizaţia prevăzută la secţiunea I, pct .";

- "Decizia 662 de anulare a Deciziei privind stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru unele indemnizaţii reprezentând măsuri în domeniul protecţiei sociale şi pentru unele venituri obţinute din străinătate".

Procedura de înregistrare a contractelor de inchiriere, precum şi a modelul şi conţinutului formularului "Cerere de înregistrare a contractelor de locaţiune"

În Monitorul oficial nr. 1164/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2031/2022 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 114/2019 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a contractelor de locaţiune, precum şi a modelului şi conţinutului formularului "Cerere de înregistrare a contractelor de locaţiune", care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023.

Potrivit art. 120 din Codul Fiscal, contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare şi cele din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, au obligaţia înregistrării contractului încheiat între părţi, precum şi a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent, incepand cu data de 1 ianuarie 2023.

Acest ordin aproba modelul şi conţinutul următoarelor formulare::

a) Cerere de înregistrare a contractelor de locaţiune;
b) Notificare privind nedepunerea la termen a cererii de înregistrare a contractelor de închiriere.

Cererea de înregistrare a contractelor de locaţiune se completează şi se depune de către:

- persoanele fizice care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi care au obligaţia înregistrării contractului la organul fiscal, potrivit legii;
- locatorii care solicită înregistrarea contractului la organul fiscal pentru a constitui titlu executoriu pentru plata chiriei la termenele şi modalităţile stabilite în contract sau, în lipsa acestora, prin lege.

Cererea se depune, direct sau prin împuternicit, la registratura organului fiscal competent, prin poştă cu scrisoare recomandată sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, după caz, la termenele stabilite de legislaţia în vigoare.

Cererea se completează în două exemplare, înscriindu-se cu majuscule, citeţ şi corect, toate datele prevăzute de formular. Un exemplar al cererii, însoţit de copia contractului de locaţiune, se depune la organul fiscal competent şi un exemplar se păstrează de contribuabil. Cererea, însoţită de copia contractului de închiriere, se depune direct la registratura organului fiscal competent, prin poştă cu confirmare de primire sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

Organul fiscal competent este:

a) organul fiscal în a cărui rază teritorială persoana fizică rezidentă are domiciliul fiscal, potrivit legii;
b) organul fiscal în a cărui rază teritorială se află bunul imobil care face obiectul contractului de închiriere, în cazul persoanelor fizice nerezidente/organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al împuternicitului, după caz, pentru persoanele fizice nerezidente;
c) organul fiscal în raza căruia se face constatarea închirierii bunului mobil, conform dispoziţiilor legale fiscale, în cazul persoanelor fizice nerezidente;
d) organul fiscal în a cărui evidenţă este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe şi contribuţii locatorul persoană juridică/altă entitate fără personalitate juridică.

Dacă bunul a cărui folosinţă se cedează este deţinut în comun, fiecare coproprietar persoană fizică are obligaţia depunerii cererii la organul fiscal competent, în vederea înregistrării contractului de închiriere, potrivit legii.

Menţiunile privind modificarea sau încetarea contractului de închiriere se declară prin completarea şi depunerea cererii, având bifată în formular căsuţa "Modificare" sau "Încetare", după caz, însoţită de documentele justificative.

Ordinul nr. 1654/2022 pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui ANAF nr. 2.117/2018 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularelor şi documentelor utilizate în activitatea de verificare a situaţiei fiscale personale

În Monitorul oficial nr. 926/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1654/2022 pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui ANAF nr. 2.117/2018 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularelor şi documentelor utilizate în activitatea de verificare a situaţiei fiscale personale.

Procedura care se aplica în cazul salariaţilor care realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii în baza a două sau mai multe CIM

În Monitorul oficial nr. 807/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1855/2022 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Aceasta procedură se aplică în cazul salariaţilor care realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare în luna în care au fost realizate, conform art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi care datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei de calcul aferente venitului realizat, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, şi nu la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ. 

Salariul minim brut pe ţară garantat în plată este cel prevăzut prin hotărâre a Guvernului, iar perioada în care contractul individual de muncă este activ reprezintă perioada în care contractul individual de muncă nu este suspendat potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.

În cazul în care, în cursul lunii, contractul individual de muncă este activ pentru o fracţiune din lună, nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată aferent zilelor lucrate din lună se stabileşte după cum urmează: (Salariul minim brut pe ţară garantat în plată/Numărul de zile lucrătoare din lună) x Numărul de zile lucrate din lună.

Salariaţii aflaţi în situaţia prevăzută la art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Codul fiscal au obligaţia să depună la fiecare angajator/plătitor de venit o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată. 

In cazul în care la unul dintre angajatori/plătitori de venituri, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferente veniturilor realizate din salarii şi asimilate salariilor, corespunzătoare numărului de zile lucrate în lună, este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată, salariaţii nu au obligaţia depunerii declaraţiei pe propria răspundere la angajatorul/plătitorul respectiv.

Declaraţia pe propria răspundere se depune lunar, pe perioada în care salariatul se află în situaţia prevăzută la art. 1, până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se constituie drepturile salariale. În vederea completării declaraţiei pe propria răspundere până la termenul stabilit pentru depunerea acesteia, fiecare angajator/plătitor de venit eliberează salariatului, la cerere, un document din care să rezulte nivelul bazei lunare de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferente veniturilor realizate din salarii şi asimilate salariilor.

În cazul în care salariaţii nu depun declaraţia pe propria răspundere, fiecare angajator/plătitor de venit stabileşte contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul salariului minim brut pe ţară corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ, dacă baza de calcul aferentă venitului realizat, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, se situează sub nivelul salariului lunar minim brut pe ţară garantat în plată. In acest caz, salariatului i se reţin contribuţiile la nivelul bazei de calcul aferente venitului realizat, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, iar fiecare angajator/plătitor de venituri suportă diferenţa de contribuţii calculate la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, potrivit art. 146 alin. (5^6) din Codul fiscal.

Mai jos sunt exemplificate cateva situatii privind modul de calcul a contribuţiei de asigurări sociale şi contribuţiei de asigurări sociale de sănătate in cazul aplicarii art. 146 alin. (5^6) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Exemplul 1

O persoană fizică încheie un contract individual de muncă cu normă întreagă cu societatea A şi un contract cu timp parţial cu societatea B. Contractele sunt active toată luna.

Pentru activitatea desfăşurată la angajatorul A, persoana fizică realizează un venit brut lunar de 2.550 lei, iar la angajatorul B, un venit brut lunar de 400 lei.

Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, este de 2.950 lei (2.550 lei + 400 lei), iar nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată este de 2.550 lei.

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulate, în valoare de 2.950 lei, cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată de 2.550 lei rezultă că baza lunară de calcul cumulată din cele două contracte individuale de muncă este mai mare decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

În acest caz, persoana fizică depune declaraţia pe propria răspundere numai la angajatorul B, întrucât la angajatorul A baza lunară de calcul al contribuţiilor datorate de acesta este egală cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată (2.550 lei).

La fiecare angajator, salariatul datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei lunare de calcul determinate potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, respectiv la angajatorul A la 2.550 lei, iar la angajatorul B la 400 lei.


Exemplul 2

O persoană fizică încheie începând cu data de 1 septembrie 2022 trei contracte individuale de muncă cu timp parţial, cu societăţile A, B şi C, contractele fiind active întreaga lună.

Pentru activitatea desfăşurată, salariatul realizează următorul venit brut în lună:

- de la angajatorul A, suma de 800 lei;

- de la angajatorul B, suma de 900 lei;

- de la angajatorul C, suma de 1.000 lei.

Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, este de 2.700 lei (800 lei + 900 lei + 1.000 lei), iar nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată este de 2.550 lei.

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulate, în valoare de 2.700 lei, cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată de 2.550 lei rezultă că baza lunară de calcul cumulată este peste nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

În acest caz, salariatul depune declaraţia pe propria răspundere la fiecare angajator.

Astfel, salariatul datorează la fiecare angajator contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, la nivelul bazei lunare de calcul determinate potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii.

Exemplul 3

O persoană fizică încheie un contract individual de muncă cu normă întreagă cu societatea A şi un contract cu timp parţial cu societatea B.

În cursul lunii septembrie 2022, persoana fizică lucrează 10 zile, restul de 12 zile lucrătoare din lună, contractele individuale de muncă sunt suspendate, potrivit legii.

Salariatul primeşte, pentru cele 10 zile lucrate, de la angajatorul A un venit brut de 1.250 lei, iar de la angajatorul B un venit brut de 1.000 lei.

Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii aferente zilelor lucrate, este de 2.250 lei (1.250 lei + 1.000 lei), iar nivelul salariului minim brut garantat în plată aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active este de 1.159 lei (2.550 lei: 22 zile lucrătoare în lună x 10 zile lucrate).

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulate, în valoare de 2.250 lei, cu nivelul salariului minim brut garantat în plată aferent zilelor lucrate rezultă că baza lunară de calcul cumulată este mai mare decât nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active (1.159 lei).

În acest caz, persoana fizică depune declaraţia pe propria răspundere la angajatorul B. Astfel, ambii angajatori stabilesc şi reţin contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei lunare de calcul determinate potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, respectiv la 1.250 lei, în cazul angajatorului A, şi la 1.000 lei, în cazul angajatorului B.

Exemplul 4

O persoană fizică încheie începând cu data de 1 august 2022 un contract individual de muncă cu timp parţial (4 ore/zi) cu societatea A şi un alt contract individual de muncă cu timp parţial (4 orez/zi) cu societatea B care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară. Ambele contracte sunt active întreaga lună.

Pentru activitatea desfăşurată, salariatul realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, astfel:

- de la angajatorul A, suma de 1.100 lei;

- de la angajatorul B, suma de 1.500 lei.

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulate, în valoare de 2.600 lei (1.100 lei + 1.500 lei), cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată (2.550 lei) rezultă că baza lunară de calcul cumulată este peste nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

În acest caz, salariatul depune la fiecare angajator declaraţia pe propria răspundere.

Astfel, fiecare angajator reţine şi plăteşte contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei lunare de calcul determinate potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, prin aplicarea cotelor prevăzute la art. 138 lit. a) şi la art. 156 din Codul fiscal, cu respectarea, după caz, a prevederilor art. 1382 alin. (1), art. 1383 alin. (1) şi art. 154 alin. (1) lit. s) din Codul fiscal.

Modelul declaraţiei pe propria răspundere este urmatorul:

Sub sancţiunile aplicate faptei de fals în declaraţii prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, subsemnatul/subsemnata,.........., domiciliat (ă) în.........., str........... nr..........., bl..........., sc..........., ap..........., judeţul/sectorul.........., legitimat (ă) cu B.I./C.I. seria.......... nr..........., CNP..........,

declar pe propria răspundere următoarele:

În cursul lunii . . . . . . . . . . am realizat venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară.

Data  . . . . . . . . .                             Semnătura  . . . . . . . . .

Competenţa de exercitare a verificării situaţiei fiscale personale şi a activităţilor preliminare acesteia

În Monitorul oficial nr. 733/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1286/2022 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.778/2020 privind competenţa de exercitare a verificării situaţiei fiscale personale şi a activităţilor preliminare acesteia.

Verificarea situaţiei fiscale personale se exercită de către:

a) Direcţia generală control venituri persoane fizice din cadrul aparatului propriu al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;
b) serviciile de verificări fiscale din cadrul aparatului propriu al direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice;
c) structurile de inspecţie fiscală persoane fizice din cadrul unităţilor subordonate direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice.