Medierea fiscală cu ANAF se poate desfășura și prin videoconferință. Noile reguli din Ordinul nr. 992/2026

Procedura de mediere dintre contribuabili și organul fiscal a fost actualizată prin Ordinul președintelui ANAF nr. 992/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 734 din 1 septembrie 2026. Principala noutate este posibilitatea organizării întâlnirii prin platforma de videoconferință a Ministerului Finanțelor – ANAF, fără ca debitorul să fie obligat să se deplaseze la sediul organului fiscal.

Ordinul modifică Procedura de mediere aprobată prin Ordinul președintelui ANAF nr. 1.757/2019 și actualizează formularele utilizate pentru organizarea și reprogramarea întâlnirilor.

Ce este medierea fiscală

Medierea fiscală este o procedură în legătură cu executarea silită. Ea îi permite debitorului care a primit o somație să discute cu organul fiscal despre obligațiile înscrise în aceasta și despre situația sa economică și financiară.

În cadrul întâlnirii pot fi urmărite două obiective principale:

• clarificarea obligațiilor fiscale înscrise în somație, atunci când debitorul are nelămuriri sau deține documente relevante;
• analizarea situației economice și financiare, pentru identificarea unor soluții legale de stingere a obligațiilor, inclusiv a posibilității de a beneficia de înlesniri la plată.

Medierea nu anulează automat datoriile și nici nu garantează aprobarea unei eșalonări. Ea creează însă cadrul în care situația poate fi clarificată direct cu organul fiscal, înainte de continuarea măsurilor de executare.

Cum se depune notificarea privind intenția de mediere

Potrivit noilor prevederi, notificarea privind intenția de mediere se transmite:

• prin Spațiul Privat Virtual, de către persoanele care au obligația legală de a utiliza această modalitate de comunicare;
• la sediul organului fiscal;
• prin poștă, după caz.

Modalitatea concretă depinde de categoria în care se încadrează debitorul și de regulile aplicabile comunicării sale cu ANAF.

Întâlnirea poate avea loc la sediul ANAF sau online

Înștiințarea transmisă debitorului va indica data și ora stabilite pentru mediere. Potrivit noului model, procedura poate fi organizată:

• la sediul organului fiscal; sau
• prin mijloace video de comunicare la distanță, utilizând platforma de videoconferință MF–ANAF.

Această modificare simplifică participarea contribuabililor și a reprezentanților lor, în special atunci când aceștia se află în altă localitate sau când deplasarea la sediul administrației fiscale ar presupune timp și costuri suplimentare.

Opțiunea pentru videoconferință trebuie exprimată în două zile lucrătoare

Debitorul care dorește ca medierea să se desfășoare online trebuie să își exprime opțiunea în termen de două zile lucrătoare de la primirea înștiințării.

Opțiunea se exercită în secțiunea dedicată din SPV. Acolo trebuie completate informațiile despre persoanele care vor participa la întâlnire. Dacă debitorul este reprezentat, actul de împuternicire trebuie transmis în forma cerută de procedură, semnat electronic de reprezentantul legal.

Ulterior, ANAF comunică prin SPV:

• regulile și condițiile de participare la întâlnirea online;
• informațiile tehnice necesare;
• linkul de acces la videoconferință.

Condițiile generale de desfășurare a întâlnirilor video sunt cele stabilite prin Ordinul președintelui ANAF nr. 705/2026.

Ce documente pot fi prezentate la mediere

Debitorul poate prezenta orice documente și informații relevante pentru obiectul notificării. Dacă solicitarea privește clarificarea sumelor din somație, pot fi utile, în funcție de situație:

• declarațiile fiscale și recipisele de depunere;
• ordinele de plată și extrasele de cont;
• fișa sintetică pe plătitor;
• deciziile și actele comunicate de ANAF;
• documentele privind compensări, restituiri sau alte modalități de stingere;
• situațiile financiare și documentele care susțin capacitatea de plată a debitorului.

La întâlnire pot fi aduse și alte date decât cele menționate inițial în notificare, dacă acestea ajută la clarificarea obligațiilor sau la prezentarea situației economice și financiare.

Medierea poate fi reprogramată pentru motive temeinice

Dacă debitorul nu poate participa la data și ora stabilite, acesta poate solicita amânarea pentru motive temeinic justificate. Noua dată este stabilită și comunicată de organul fiscal, cu respectarea termenului procedural de 10 zile calculat de la primirea notificării privind intenția de mediere.

Ordinul introduce modele distincte pentru:

• reprogramarea unei întâlniri care poate avea loc la sediul ANAF sau prin videoconferință;
• reprogramarea întâlnirii organizate la sediul organului fiscal.

Și în cazul reprogramării, opțiunea pentru videoconferință trebuie exercitată în două zile lucrătoare de la primirea noii înștiințări.

Ce se întâmplă dacă debitorul nu participă

Neparticiparea nu trebuie ignorată. Noile formulare precizează că, dacă debitorul nu se prezintă la întâlnire, măsurile de executare silită continuă de îndată, după întocmirea procesului-verbal în care este consemnată neparticiparea.

De aceea, contribuabilul care nu poate participa trebuie să contacteze organul fiscal și să solicite reprogramarea în interiorul termenului aplicabil.

Cum se consemnează rezultatul medierii online

Rezultatul întâlnirii și soluțiile identificate pentru stingerea obligațiilor se înscriu într-un proces-verbal privind rezultatul medierii. Documentul se întocmește în două exemplare: unul se înmânează sau se comunică debitorului, iar celălalt se păstrează la organul fiscal.

Atunci când medierea s-a desfășurat prin videoconferință, organul de executare silită atașează la procesul-verbal și minuta întâlnirii.

Formularele actualizate prin Ordinul nr. 992/2026

Lista documentelor utilizate în cadrul procedurii cuprinde:

1. Notificarea privind intenția de mediere;
2. Înștiințarea privind organizarea medierii;
3. Procesul-verbal privind rezultatul medierii;
4. Înștiințarea privind organizarea medierii la sediul organului fiscal;
5. Înștiințarea privind reprogramarea organizării medierii;
6. Înștiințarea privind reprogramarea organizării medierii la sediul organului fiscal.

Ordinul nr. 992/2026 înlocuiește modelul înștiințării privind organizarea medierii și introduce trei formulare noi, adaptate întâlnirilor la sediu, reprogramării și utilizării platformei video.

Ce trebuie să rețină contribuabilii

Ordinul nr. 992/2026 face procedura mai accesibilă prin posibilitatea participării la distanță, însă termenele rămân esențiale. După primirea înștiințării, contribuabilul trebuie să verifice imediat SPV, să decidă dacă dorește videoconferință și să transmită opțiunea în cele două zile lucrătoare prevăzute de formular.

Înaintea întâlnirii este recomandată verificarea sumelor din somație și pregătirea documentelor justificative. O mediere eficientă depinde de prezentarea clară a situației fiscale și, dacă se urmărește identificarea unei soluții de plată, de informații complete privind situația financiară a debitorului.

ANAF modifică invitația pentru audiere în cadrul verificării documentare

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.019/2026 modifică documentele utilizate de organele fiscale în activitatea de verificare documentară. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 732 din 1 septembrie 2026 și a intrat în vigoare la aceeași dată.

Prin acest ordin este înlocuit modelul „Invitației pentru audiere”, cuprins în anexa nr. 2 la Ordinul președintelui ANAF nr. 3.666/2020.

Ce este verificarea documentară

Verificarea documentară reprezintă o procedură de control fiscal efectuată pe baza documentelor și informațiilor existente în evidențele organului fiscal, precum și a celor obținute de la alte persoane și instituții.

În vederea finalizării verificării documentare, contribuabilului îi este transmis proiectul actului administrativ fiscal și i se oferă posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere.

Noul formular de invitație este utilizat tocmai în această etapă, înainte de finalizarea verificării documentare.

Ce documente poate primi contribuabilul

Odată cu invitația pentru audiere, organul fiscal transmite contribuabilului, după caz:

• proiectul Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale principale stabilite ca urmare a verificării documentare;
• proiectul Dispoziției de măsuri ca urmare a verificării documentare.

Pe baza acestor documente, contribuabilul poate analiza constatările organului fiscal și poate pregăti explicațiile, documentele justificative și argumentele pe care dorește să le prezinte.

Două termene stabilite pentru audiere

Noul formular prevede înscrierea în invitație a două termene pentru audierea contribuabilului.

Primul termen este data la care contribuabilul este invitat inițial să își exprime punctul de vedere. În cazul în care acesta nu se prezintă, invitația trebuie să indice și un al doilea termen la care audierea poate avea loc.

Dacă persoana nu se prezintă la niciunul dintre cele două termene și nu notifică organul fiscal că renunță la dreptul de a fi audiată, audierea se consideră îndeplinită.

Prin urmare, neprezentarea nu împiedică organul fiscal să continue și să finalizeze procedura de verificare documentară.

Contribuabilul poate renunța la audiere

Contribuabilul are posibilitatea de a renunța la exercitarea dreptului de a fi audiat. În această situație, renunțarea trebuie notificată organului fiscal înaintea datei sau datelor stabilite pentru audiere.

Este recomandat ca notificarea să fie transmisă printr-un mijloc care permite dovedirea datei comunicării.

Renunțarea la audierea orală nu ar trebui confundată cu formularea unui punct de vedere scris. În funcție de situație, contribuabilul poate considera necesară transmiterea unor explicații și documente chiar dacă nu participă la întâlnirea stabilită de organul fiscal.

Punctul de vedere poate fi prezentat oral și în scris

Contribuabilul își poate exprima oral punctul de vedere în cadrul audierii, dar poate transmite și un punct de vedere scris.

Potrivit noului formular, punctul de vedere scris poate fi depus în termen de cinci zile lucrătoare de la data audierii, în conformitate cu art. 149 alin. (5) din Codul de procedură fiscală.

Termenul poate fi prelungit cu cel mult cinci zile lucrătoare dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

• există motive justificate pentru solicitarea prelungirii;
• prelungirea este aprobată de conducătorul organului de control fiscal.

Prelungirea nu operează automat. Contribuabilul trebuie să formuleze solicitarea și să prezinte motivele care justifică acordarea unui termen suplimentar.

Cum poate fi transmis punctul de vedere

Noul model de invitație menționează expres modalitățile prin care contribuabilul poate transmite punctul de vedere referitor la constatările organului fiscal:

• prin Spațiul privat virtual – SPV;
• prin e-mail, la adresa indicată de organul fiscal;
• prin poștă, cu scrisoare recomandată și confirmare de primire;
• prin depunere la registratura organului fiscal.

Indiferent de modalitatea aleasă, contribuabilul trebuie să păstreze dovada transmiterii și să se asigure că documentele au fost expediate în interiorul termenului legal.

Punctul de vedere ar trebui să răspundă punctual constatărilor din proiectul actului administrativ fiscal și să fie însoțit de documentele justificative relevante.

Audierea poate avea loc și prin videoconferință

Audierea nu presupune în mod obligatoriu deplasarea contribuabilului la sediul organului fiscal.

Potrivit noului formular, aceasta se poate desfășura:

• prin prezentarea contribuabilului la sediul indicat în invitație;
• prin intermediul sistemelor electronice de comunicare la distanță care permit o conexiune audio-video.

Dacă este aleasă varianta online, audierea se desfășoară prin platforma de videoconferință a Ministerului Finanțelor și Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Informațiile referitoare la regulile și condițiile tehnice aplicabile întâlnirilor online sunt disponibile pe portalul ANAF, în secțiunea destinată serviciilor online.

Invitația trebuie să conțină datele persoanei de contact

Formularul prevede și indicarea persoanei desemnate de organul fiscal pentru furnizarea informațiilor suplimentare privind procedura.

În invitație vor putea fi înscrise:

• numele persoanei de contact;
• numărul de telefon;
• adresa de e-mail;
• numărul camerei în care poate fi contactată.

Aceste date îi permit contribuabilului să solicite clarificări privind programarea, modalitatea de desfășurare a audierii și transmiterea documentelor.

Ce trebuie să facă un contribuabil care primește invitația

Primirea unei invitații pentru audiere nu trebuie ignorată. Contribuabilul ar trebui să verifice imediat:

1. constatările înscrise în proiectul deciziei de impunere sau al dispoziției de măsuri;
2. cele două date stabilite pentru audiere;
3. termenul de transmitere a punctului de vedere scris;
4. documentele justificative necesare pentru contestarea sau clarificarea constatărilor;
5. modalitatea în care dorește să participe la audiere;
6. necesitatea solicitării unei prelungiri a termenului pentru formularea punctului de vedere.

Argumentele și documentele prezentate în această etapă pot determina organul fiscal să corecteze sau să elimine anumite constatări înainte de emiterea actului administrativ fiscal definitiv.

Ce instituții aplică noul formular

Prevederile Ordinului nr. 1.019/2026 vor fi aplicate de:

• Direcția generală de administrare a marilor contribuabili;
• direcțiile generale regionale ale finanțelor publice și structurile subordonate;
• Direcția generală antifraudă fiscală;
• Direcția generală control venituri persoane fizice;
• Direcția proceduri și programare control fiscal.

Concluzie

Începând cu 1 septembrie 2026, organele fiscale utilizează noul model al invitației pentru audiere în cadrul verificării documentare.

Formularul stabilește în mod clar cele două termene pentru audiere, posibilitatea participării prin videoconferință, modalitățile de transmitere a punctului de vedere și termenul de cinci zile lucrătoare în care contribuabilul poate formula observații scrise.

Contribuabilii care primesc o asemenea invitație trebuie să analizeze proiectul actului fiscal și să reacționeze în termenele indicate. Neprezentarea la ambele termene, fără notificarea renunțării la audiere, permite organului fiscal să considere audierea îndeplinită și să continue procedura.

Recompense financiare pentru angajații ANAF din 2027: cum vor fi stabilite în funcție de performanță

Începând cu anul 2027, personalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală va putea beneficia de recompense financiare anuale acordate în funcție de performanță, în baza unui mecanism care corelează activitatea structurilor ANAF cu indicatori-cheie de performanță și cu contribuția individuală a angajaților.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 685/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 731 din 31 august 2026, a fost aprobată metodologia care stabilește indicatorii de performanță, condițiile de eligibilitate și modul în care vor fi acordate aceste recompense. Noile reguli intră în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismul va lua în considerare activitatea desfășurată începând cu anul de referință 2027.

Recompensele financiare anuale se acordă cu condiţia realizării programului de încasări stabilit de Ministerul Finanţelor şi cu încadrarea în plafonul prevăzut la art. 2 din Legea nr. 164/2026 şi în creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate anual pentru Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Indicatorii de performanță vor fi stabiliți anual

Indicatorii-cheie de performanță nu sunt stabiliți definitiv prin HG nr. 685/2026. Aceștia urmează să fie aprobați în fiecare an prin ordin al ministrului finanțelor, pe baza propunerilor formulate de ANAF.

Indicatorii vor fi stabiliți pe structuri organizatorice și vor fi corelați cu obiectivele strategice ale ANAF, atribuțiile structurilor respective și programul anual de încasări.

Pentru fiecare indicator trebuie stabilite cel puțin ținta urmărită, sursa datelor, periodicitatea raportării, structura responsabilă, formula de calcul și documentele justificative.

Un element important al metodologiei este faptul că indicatorii trebuie să fie atât cantitativi, cât și calitativi, măsurabili și verificabili.

În același timp, metodologia prevede expres că aceștia nu trebuie să conducă la comportamente abuzive, controale nejustificate, afectarea disproporționată a contribuabililor sau diminuarea drepturilor persoanelor supuse activităților fiscale.

Această prevedere este relevantă deoarece recompensarea personalului ANAF este legată, printre altele, de rezultatele activității de colectare și control fiscal.

Recompensele nu sunt drepturi salariale permanente

Sumele acordate în baza acestui mecanism nu reprezintă o majorare permanentă a salariilor personalului ANAF.

Metodologia precizează expres că mecanismul nu instituie drepturi salariale permanente și nu modifică regimul evaluării profesionale individuale, al răspunderii disciplinare, incompatibilităților, conflictelor de interese sau procedurilor de integritate.

Recompensa financiară este definită drept o sumă acordată o singură dată pe an.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească angajații ANAF

Simpla apartenență la o structură care și-a îndeplinit indicatorii de performanță nu conduce automat la acordarea recompensei.

Angajatul trebuie să îndeplinească mai multe condiții cumulative. Printre acestea se numără existența unor raporturi de serviciu sau de muncă active în anul de referință, contribuția la realizarea indicatorilor structurii și obținerea calificativului „foarte bine” sau „bine” la evaluarea anuală.

De asemenea, nu trebuie să fi fost constatate abateri de la normele de integritate și comportament și persoana nu trebuie să se afle într-o situație de excludere prevăzută de lege.

Pentru personalul care a lucrat numai o parte din anul de referință, recompensa poate fi acordată proporțional cu perioada efectiv lucrată, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de metodologie.

Condiție esențială: ANAF trebuie să își realizeze programul de încasări

Chiar dacă indicatorii de performanță sunt realizați, acordarea efectivă a recompenselor este condiționată și de realizarea programului de încasări stabilit de Ministerul Finanțelor.

Totodată, sumele trebuie să se încadreze în creditele bugetare aprobate anual pentru această destinație.

Recompensele se acordă după finalizarea evaluării profesionale individuale și după validarea gradului de îndeplinire a indicatorilor-cheie de performanță.

Recompense de până la trei salarii de bază

Metodologia instituie trei niveluri de recompensare, diferențiate în funcție de activitatea desfășurată.

Nivelul 1 – maximum trei salarii de bază

Cea mai mare recompensă poate ajunge la maximum trei salarii de bază.

În această categorie intră personalul care desfășoară sau coordonează activități precum:

• managementul riscurilor de neconformare fiscală;
• antifrauda fiscală;
• executarea silită;
• emiterea acordurilor de preț în avans și procedurile amiabile;
• atragerea răspunderii patrimoniale;
• managementul informației;
• evidența pe plătitor;
• registrul contribuabililor;
• monitorizarea veniturilor.

Nivelul 2 – maximum două salarii de bază

O recompensă de maximum două salarii de bază poate fi acordată personalului care desfășoară sau coordonează activități de executare silită în cazuri speciale, inspecție fiscală, verificarea situației fiscale personale, anumite activități juridice, precum și managementul resurselor umane și pregătirea profesională.

Prin urmare, inspectorii fiscali implicați în inspecția fiscală sunt încadrați la nivelul 2, nu la nivelul maxim de trei salarii.

Nivelul 3 – maximum un salariu de bază

Personalul care desfășoară alte activități decât cele încadrate la primele două niveluri poate primi o recompensă de maximum un salariu de bază.

Important este termenul „maximum”: încadrarea într-un anumit nivel nu înseamnă că persoana va primi automat trei, două sau un salariu integral.

Ce criterii vor conta la stabilirea recompensei

Metodologia introduce o serie de criterii care permit evaluarea contribuției efective a personalului ANAF.

Printre acestea se află contribuția personală la încasarea veniturilor bugetare, contribuția la sechestrarea bunurilor pentru recuperarea creanțelor sau confiscare, gradul de periculozitate și dificultate al acțiunilor și contribuția la activitățile specifice administrării fiscale.

Pentru activitatea de control sunt prevăzute criterii deosebit de relevante: frecvența, natura, dificultatea și valoarea constatărilor efectuate în activitatea de control, precum și complexitatea procesului de constatare a abaterilor de la normele legale.

Prin urmare, mecanismul nu urmărește exclusiv performanța generală a unei structuri ANAF, ci ia în calcul și contribuția individuală a angajatului.

Cine propune angajații care vor primi recompense

Propunerile sunt formulate de conducătorii structurilor evaluate.

Documentația trebuie să cuprindă indicatorii aplicabili structurii, gradul lor de îndeplinire, nivelul de recompensare, contribuția individuală a persoanei la realizarea indicatorilor, confirmarea inexistenței situațiilor de excludere și încadrarea în fondurile repartizate.

Recompensele sunt aprobate ulterior prin ordin al președintelui ANAF.

Când se plătesc recompensele

Plata nu se face în anul pentru care este evaluată activitatea.

Metodologia stabilește că recompensele financiare anuale se achită în cursul anului următor celui de referință, în limita creditelor bugetare aprobate.

Astfel, pentru activitatea și indicatorii aferenți anului 2027, plata recompenselor va putea avea loc în 2028, după efectuarea evaluărilor și validarea rezultatelor.

Ce înseamnă noul mecanism pentru contribuabili

HG nr. 685/2026 creează un sistem prin care o parte a personalului ANAF poate primi recompense financiare substanțiale atunci când sunt îndeplinite obiectivele instituționale și individuale.

Legătura dintre recompense și colectarea veniturilor bugetare, executarea silită, antifraudă sau rezultatele controalelor fiscale poate determina o orientare mai puternică a administrației fiscale către performanță și recuperarea creanțelor.

În același timp, metodologia introduce o garanție expresă importantă pentru contribuabili: indicatorii de performanță nu trebuie concepuți astfel încât să stimuleze controale nejustificate sau comportamente abuzive.

Efectele concrete ale mecanismului vor putea fi evaluate însă abia după stabilirea prin ordin al ministrului finanțelor a indicatorilor-cheie de performanță care vor fi utilizați pentru anul 2027.

Control ANAF privind prețurile de transfer: impozit pe profit suplimentar de peste 8 milioane de euro

Agenția Națională de Administrare Fiscală a anunțat finalizarea unei inspecții la un mare contribuabil, în urma căreia a stabilit un impozit pe profit suplimentar de peste 8 milioane de euro.

Potrivit comunicatului oficial ANAF din 26 martie 2026, baza impozabilă a societății a fost majorată de la aproximativ 26 de milioane de euro la peste 77 de milioane de euro. Impozitul pe profit rezultat în urma controlului a ajuns la aproximativ 12 milioane de euro, față de cele 4 milioane de euro declarate inițial.

Cazul este relevant pentru toate societățile care desfășoară tranzacții cu persoane afiliate, deoarece arată că existența facturilor și a contractelor nu este suficientă pentru justificarea serviciilor intragrup.

Ce tranzacții a verificat ANAF?

Inspecția fiscală a vizat servicii facturate societății din România de către persoane afiliate nerezidente, în valoare totală de peste 42 de milioane de euro.

Printre serviciile analizate s-au aflat:

• consultanță;
• servicii IT;
• contabilitate;
• resurse umane;
• logistică;
• planificarea livrărilor;
• servicii de conformare fiscală și vamală.

ANAF a analizat dacă aceste servicii erau necesare activității desfășurate în România și dacă societatea obținuse un beneficiu economic concret în urma prestării lor.

Verificarea nu s-a limitat, așadar, la existența documentelor contabile. Inspectorii au urmărit fondul economic al tranzacțiilor și legătura acestora cu funcțiile îndeplinite efectiv de societatea românească.

De ce a fost important profilul funcțional al societății?

Societatea verificată desfășura activități de procesare în regim lohn, cunoscute în domeniul prețurilor de transfer și sub denumirea de „toll manufacturing”.

Aceasta nu deținea drepturile de proprietate asupra produselor finite și nu era responsabilă pentru:

• aprovizionarea cu materiile prime;
• negocierea contractelor cu clienții independenți;
• stabilirea strategiei comerciale;
• asumarea principalelor riscuri asociate produselor și pieței.

Aceste funcții erau exercitate de o altă societate din cadrul grupului.

Prin urmare, contribuabilul din România avea un profil de producător cu funcții și riscuri limitate. Într-un asemenea model, societatea este remunerată, de regulă, prin raportarea unei marje de profit la costurile eligibile aferente activității de procesare.

Tocmai de aceea, stabilirea corectă și completă a bazei de cost este esențială.

Ce probleme a identificat inspecția fiscală?

Conform informațiilor publicate de ANAF, pentru o parte semnificativă a serviciilor intragrup, societatea nu a reușit să demonstreze complet:

• necesitatea economică a serviciilor;
• beneficiul concret obținut de societatea din România;
• modul de alocare a costurilor pe categorii de servicii și centre de cost;
• diferența dintre serviciile operaționale și activitățile realizate exclusiv în interesul acționarilor;
• legătura dintre serviciile facturate și funcțiile exercitate efectiv în România.

De exemplu, anumite servicii de logistică, planificare a livrărilor sau conformare fiscal-vamală nu au putut fi corelate cu responsabilitățile contribuabilului român.

Dacă societatea nu avea atribuții privind livrările externe sau relațiile comerciale cu clienții, trebuia explicat și documentat foarte clar motivul pentru care suporta costurile acestor servicii.

Factura și contractul nu demonstrează singure deductibilitatea

Una dintre principalele concluzii ale acestui control este că factura și contractul reprezintă doar punctul de plecare.

Pentru susținerea deductibilității cheltuielilor cu serviciile intragrup, contribuabilul trebuie să poată demonstra:

1. că serviciul a fost prestat efectiv;
2. că serviciul era necesar activității societății;
3. că societatea a obținut sau putea obține un beneficiu economic;
4. că prețul respectă principiul valorii de piață;
5. că serviciul nu dublează activități deja realizate intern sau de alți furnizori;
6. că nu este vorba despre o activitate efectuată exclusiv în interesul acționarului.

Dovezile pot include rapoarte de activitate, corespondență, prezentări, analize, situații de lucru, pontaje, tichete IT, livrabile, procese-verbale și explicații privind rezultatele obținute.

Documentele trebuie să permită identificarea serviciului concret, a persoanelor implicate, a perioadei în care acesta a fost prestat și a beneficiului produs pentru societatea din România.

Cum a fost recalculată baza impozabilă?

ANAF a constatat și că nu toate costurile aferente activității operaționale principale fuseseră incluse în baza utilizată pentru calcularea remunerației societății din România.

Inspectorii au procedat la reîntregirea bazei de cost și au aplicat ulterior marja de profit stabilită potrivit principiului valorii de piață.

Efectul unei asemenea ajustări poate fi important. Dacă baza de cost asupra căreia se aplică marja este incompletă, veniturile și profitul care ar trebui să rămână în România pot fi subevaluate.

Separat, pentru serviciile intragrup care nu au fost susținute prin documente justificative suficiente, organele fiscale au ajustat tratamentul fiscal al cheltuielilor.

În practică, un control poate verifica simultan atât deductibilitatea cheltuielilor, cât și respectarea regulilor privind prețurile de transfer. Cele două analize sunt legate, dar nu sunt identice.

Ce înseamnă „exportul de profit”?

Expresia „export de profit” este utilizată pentru a descrie situațiile în care baza impozabilă din România este redusă prin plăți către societăți afiliate din alte jurisdicții, fără o justificare economică suficientă.

Simplul fapt că o societate achiziționează servicii de la o persoană afiliată nerezidentă nu înseamnă automat că are loc un transfer nejustificat al profitului.

Riscul apare atunci când:

• serviciile nu pot fi demonstrate;
• beneficiul pentru societatea românească nu este clar;
• costurile includ activități ale acționarului;
• aceleași servicii sunt facturate de mai multe ori;
• cheile de alocare nu reflectă utilizarea reală;
• prețurile nu respectă principiul valorii de piață;
• profilul prezentat în dosarul prețurilor de transfer nu corespunde activității reale.

Ce ar trebui să verifice societățile care au tranzacții intragrup?

Companiile nu ar trebui să aștepte începerea unei inspecții pentru a încerca să reconstruiască documentația serviciilor primite.

Este recomandată o verificare periodică a următoarelor elemente:

• concordanța dintre contracte, facturi și serviciile prestate efectiv;
• existența livrabilelor și a dovezilor de prestare;
• descrierea beneficiului economic pentru fiecare categorie de servicii;
• justificarea cheilor folosite pentru alocarea costurilor;
• separarea costurilor operaționale de activitățile acționarului;
• eliminarea serviciilor duplicate;
• reconcilierea sumelor din dosarul prețurilor de transfer cu evidența contabilă;
• corelarea profilului funcțional cu funcțiile, activele și riscurile reale;
• includerea tuturor costurilor relevante în baza de calcul a remunerației;
• actualizarea analizelor de comparabilitate și a documentației justificative.

Documentația contemporană, pregătită în momentul efectuării tranzacțiilor, este în general mai convingătoare decât explicațiile și documentele reconstruite după începerea controlului.

Concluzie

Controlul anunțat de ANAF transmite un semnal clar societăților care au tranzacții semnificative cu persoane afiliate: serviciile intragrup trebuie susținute atât juridic și contabil, cât mai ales economic.

Un dosar al prețurilor de transfer nu ar trebui privit ca o formalitate pregătită doar la solicitarea inspectorilor. Acesta trebuie să reflecte modul real în care funcționează societatea, responsabilitățile pe care le are și beneficiile obținute din tranzacțiile cu grupul.

În lipsa unei documentații complete, consecințele pot include refuzarea deductibilității unor cheltuieli, ajustarea prețurilor de transfer, recalcularea impozitului pe profit și stabilirea accesoriilor fiscale.

O analiză preventivă a serviciilor intragrup și a bazei de cost poate identifica din timp riscurile și poate evita ajustări fiscale de ordinul milioanelor de euro.

Inspectorii antifraudă pot folosi mijloace foto-audio-video portabile în controale. Cum sunt realizate, stocate și folosite înregistrările ANAF

Începând cu 30 iulie 2026, inspectorii antifraudă din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală pot utiliza mijloace foto-audio-video portabile pentru înregistrarea unor activități desfășurate în cadrul controalelor antifraudă.

Procedura este prevăzută de Ordinul nr. 898/899/2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 30 iulie 2026.

Noile reguli stabilesc când pot fi realizate înregistrările, dacă este necesar acordul persoanelor vizate, cum sunt stocate datele, cine poate avea acces la acestea și în ce condiții pot deveni probe în proceduri administrative sau judiciare.

Când pot inspectorii antifraudă să înregistreze?

ANAF, prin Direcția generală antifraudă fiscală, poate înregistra și fixa prin mijloace foto-audio-video momente operative desfășurate în exercitarea atribuțiilor de control.

Înregistrarea poate fi realizată atunci când există suspiciuni privind săvârșirea unor acte sau fapte de:

• evaziune fiscală;
• fraudă fiscală.

Un element important este că nu este necesar consimțământul persoanelor vizate pentru realizarea acestor înregistrări în condițiile prevăzute de procedură.

Inspectorii antifraudă pot utiliza echipamentele din dotare și pentru activități desfășurate în spații publice, de asemenea fără consimțământul persoanelor înregistrate.

Înregistrările pot constitui probe

Imaginile și înregistrările audio-video realizate de inspectorii antifraudă nu au doar rol de documentare internă.

Procedura prevede expres că acestea pot constitui mijloace de probă și pot fi utilizate în:

• proceduri administrative;
• proceduri judiciare.

Prin urmare, o înregistrare realizată în timpul unui control antifraudă poate ajunge să fie folosită ulterior în susținerea constatărilor autorității sau într-un dosar aflat în fața organelor judiciare ori a instanței.

Înregistrările sunt asociate inspectorului, datei și locației GPS

Datele stocate trebuie să permită identificarea exactă a fiecărei înregistrări.

Pentru aceasta, sistemul trebuie să permită identificarea după:

• numele inspectorului antifraudă;
• data începerii și terminării înregistrării;
• ora începerii și terminării;
• locația GPS;
• numărul de serie al echipamentului utilizat.

Această trasabilitate este importantă deoarece permite stabilirea clară a persoanei care a realizat înregistrarea și a momentului în care aceasta a fost efectuată.

Înregistrările sunt descărcate automat în cloud

Datele colectate prin intermediul bodycam-urilor sunt descărcate securizat din echipamente într-un mediu de stocare.

Procedura prevede descărcarea automată în platforma cloud pusă la dispoziție de producătorul echipamentelor.

Transferul datelor trebuie realizat astfel încât să fie asigurate:

• integritatea înregistrării;
• autenticitatea datelor;
• securitatea informațiilor.

Prin această procedură se urmărește și reducerea posibilității de modificare sau ștergere neautorizată a materialelor înregistrate.

Cât timp sunt păstrate înregistrările ANAF?

Regula generală este că imaginile fotografice și înregistrările audio-video realizate de inspectorii antifraudă sunt păstrate pentru o perioadă de 6 luni de la data obținerii.

Există însă o excepție importantă.

Dacă înregistrările sunt utilizate într-o procedură judiciară, acestea nu mai sunt șterse după expirarea celor 6 luni, ci urmează regimul juridic al probelor.

După expirarea perioadei legale de păstrare, înregistrările care nu mai trebuie conservate sunt distruse prin proceduri ireversibile.

De asemenea, procedura interzice distrugerea înregistrărilor înainte de expirarea perioadei minime de 6 luni.

Cine poate avea acces la înregistrări?

Accesul la materialele stocate este strict limitat.

Pot avea acces:

• inspectorul antifraudă care a realizat înregistrarea, pentru consultarea propriilor materiale;
• administratorii desemnați ai sistemului, pentru gestionarea tehnică;
• structura de integritate din cadrul ANAF;
• conducerea ierarhică a inspectorilor antifraudă, atunci când accesul este necesar pentru activitatea de coordonare și control;
• organele de urmărire penală;
• instanțele judecătorești;
• alte autorități competente, dacă există un temei legal expres sau un act procedural.

Prin urmare, înregistrările nu pot fi consultate liber de orice persoană din cadrul ANAF.

Operațiunile asupra înregistrărilor trebuie evidențiate

Orice operațiune importantă efectuată asupra materialelor înregistrate trebuie să poată fi urmărită.

În mod concret, operațiunile de:

• descărcare;
• consultare;
• partajare;
• multiplicare

trebuie consemnate într-un registru special organizat la nivelul Direcției generale antifraudă fiscală.

Descărcarea locală a unei înregistrări este permisă numai cu aprobarea conducătorului structurii și numai în scopuri procedurale, cum ar fi:

• atașarea materialului la un dosar de urmărire penală;
• prezentarea înregistrării în fața instanței.

Înregistrările bodycam nu sunt informații de interes public

Procedura precizează că înregistrările foto-audio-video care conțin date cu caracter personal nu reprezintă informații de interes public, în sensul Legii nr. 544/2001.

Acest lucru înseamnă că simplul fapt că înregistrarea a fost realizată de o instituție publică nu conduce automat la posibilitatea obținerii ei printr-o cerere obișnuită formulată în baza legislației privind accesul la informațiile de interes public.

Accesul și comunicarea acestor materiale se fac numai în condițiile prevăzute de lege.

Cum sunt protejate datele personale?

Utilizarea bodycam-urilor de către inspectorii antifraudă trebuie realizată cu respectarea Regulamentului general privind protecția datelor – GDPR.

Datele colectate nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele prevăzute de lege.

Atunci când imaginile trebuie transmise unei instanțe sau unei alte instituții, iar în material apar persoane care nu fac obiectul procedurii, pot fi utilizate măsuri precum:

• anonimizarea;
• pseudonimizarea;
• mascarea;
• blurarea imaginilor.

Scopul este protejarea persoanelor care apar incidental în înregistrări și care nu au legătură cu situația investigată.

Utilizarea necorespunzătoare a bodycam-ului poate fi sancționată

Procedura stabilește și reguli clare pentru inspectorii antifraudă.

Sunt interzise, printre altele:

• accesarea neautorizată a dispozitivelor sau a înregistrărilor;
• divulgarea neautorizată a datelor personale;
• modificarea nejustificată a înregistrărilor;
• ștergerea nejustificată a datelor;
• folosirea echipamentelor în alte scopuri decât cele prevăzute de lege.

Nerespectarea obligației de utilizare a echipamentelor sau folosirea lor necorespunzătoare poate constitui abatere disciplinară.

Ce înseamnă noile reguli pentru firme?

Pentru contribuabili, introducerea bodycam-urilor poate avea un efect important asupra modului în care se desfășoară controalele antifraudă.

În primul rând, discuțiile, acțiunile și anumite momente operative din timpul controlului pot fi documentate direct prin înregistrări audio-video.

În al doilea rând, înregistrările pot fi folosite ulterior ca probe.

Acest lucru poate fi relevant atât pentru ANAF, cât și pentru contribuabil, deoarece poate exista o imagine mai clară asupra modului concret în care s-a desfășurat controlul.

În practică, firmele ar trebui să acorde și mai multă atenție modului în care sunt gestionate controalele antifraudă:

• persoanele care discută cu inspectorii trebuie să fie desemnate clar;
• documentele furnizate autorităților trebuie verificate înainte de predare;
• explicațiile oferite inspectorilor trebuie să fie clare și corecte;
• situațiile fiscale neclare trebuie analizate înainte de formularea unor răspunsuri;
• trebuie păstrată o evidență proprie a documentelor și explicațiilor furnizate în timpul controlului.

Pot firmele refuza să fie filmate?

Procedura stabilește expres că, în situațiile prevăzute de aceasta, inspectorii antifraudă pot realiza înregistrări fără consimțământul persoanelor vizate.

Prin urmare, simplul refuz al persoanei controlate de a fi înregistrată nu împiedică utilizarea echipamentului atunci când sunt îndeplinite condițiile legale.

Utilizarea acestor mijloace trebuie însă să rămână legată de exercitarea atribuțiilor de control antifraudă și să respecte regulile privind protecția datelor.

Ce se întâmplă dacă înregistrarea ajunge într-un proces?

Dacă materialul foto-audio-video este utilizat într-o procedură judiciară, acesta nu mai este supus regulii generale de ștergere după 6 luni.

În acest caz, înregistrarea urmează regimul probelor și este păstrată conform regulilor aplicabile dosarului respectiv.

Transmiterea către instanțe, organele de urmărire penală sau alte autorități se realizează numai atunci când există un temei legal sau un act procedural care permite comunicarea.

Concluzie

Începând cu 30 iulie 2026, utilizarea bodycam-urilor de către inspectorii antifraudă are un cadru procedural clar stabilit.

ANAF poate realiza înregistrări foto-audio-video în timpul activităților de control, inclusiv fără consimțământul persoanelor vizate în situațiile prevăzute de procedură, iar materialele obținute pot constitui probe în proceduri administrative și judiciare.

Înregistrările sunt păstrate, ca regulă generală, timp de 6 luni, sunt stocate în condiții de securitate, accesul la ele este limitat și trebuie respectate cerințele GDPR.

Pentru contribuabili, noua procedură înseamnă că desfășurarea controlului antifraudă poate fi documentată mult mai riguros, ceea ce face cu atât mai importantă gestionarea corectă a relației cu inspectorii și prezentarea atentă a documentelor și explicațiilor solicitate.

Procedura de prezentare a legitimaţiei de inspecţie fiscală şi a ordinului de serviciu în cadrul acţiunilor de inspecţie fiscală

În Monitorul oficial nr. 756/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1229/2023 pentru aprobarea Procedurii de prezentare a legitimaţiei de inspecţie fiscală şi a ordinului de serviciu în cadrul acţiunilor de inspecţie fiscală, in vigoare de la 21 august 2023.

La începerea inspecţiei fiscale, organul de inspecţie fiscală trebuie să prezinte contribuabilului/plătitorului legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu semnat de conducătorul organului de inspecţie fiscală. Legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu pot fi prezentate şi prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă. În cazul organului fiscal central, prezentarea legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu se realizează conform procedurii aprobate prin ordin al preşedintelui ANAF. Începerea inspecţiei fiscale trebuie consemnată în registrul unic de control ori de câte ori există obligaţia ţinerii acestuia şi inspecţia fiscală se desfăşoară în spaţiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului.

Referitor la locul de desfăşurare a inspecţiei fiscale, Codul de procedură fiscală reglementează la art. 125 faptul că inspecţia fiscală se desfăşoară, de regulă, la sediul organului de inspecţie fiscală, dar, din iniţiativa organului de inspecţie fiscală sau la solicitarea motivată a contribuabilului/plătitorului, inspecţia fiscală se poate desfăşura în spaţiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului.

În situaţia în care inspecţia fiscală începe la sediul organului fiscal, prezentarea legitimaţiei şi a ordinului de serviciu se poate realiza în următoarele modalităţi:

A. În măsura în care contribuabilul/plătitorul se deplasează la sediul organului de inspecţie fiscală, prezentarea legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu se va realiza direct, iar faptul că acestea au fost prezentate va fi consemnat într-o "minută" ce va cuprinde în mod explicit următoarele elemente:

- părţile semnatare (contribuabilul/plătitorul, echipa de inspecţie fiscală desemnată, prin detalierea fiecărui membru al echipei de inspecţie fiscală care se va legitima);
- data, ora şi locaţia întocmirii minutei;
- faptul că membrii echipei de inspecţie fiscală au prezentat legitimaţiile şi ordinul de serviciu cu ocazia întâlnirii şi, respectiv, a începerii inspecţiei fiscale;
- consemnarea faptului că data începerii inspecţiei fiscale este data din avizul de inspecţie fiscală ori noua dată de începere a inspecţiei fiscale comunicată contribuabilului/plătitorului în scris, în situaţia în care inspecţia fiscală nu poate începe la data prevăzută în aviz (în ambele situaţii, data începerii inspecţiei fiscale trebuie să fie aceeaşi cu data la care sunt prezentate legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu);
- semnăturile părţilor;
- numărul de înregistrare de la organul de inspecţie fiscală.

B. În situaţia în care prezentarea legitimaţiei şi a ordinului de serviciu se realizează prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă pot interveni următoarele situaţii:

B.1. La momentul stabilirii conexiunii prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) la care contribuabilul are acces (Spaţiul Privat Virtual) şi pentru care organele de inspecţie fiscală au transmis data şi ora conexiunii prin intermediul unei notificări comunicate contribuabilului/plătitorului cu cel puţin 48 de ore înainte de data stabilită pentru începerea inspecţiei fiscale, utilizând acelaşi canal de comunicare (Spaţiul Privat Virtual), acesta confirmând participarea la data şi ora stabilită, echipa de inspecţie fiscală va solicita acordul contribuabilului/plătitorului pentru înregistrarea întâlnirii.

Dacă contribuabilul/plătitorul îşi exprimă acordul pentru înregistrarea întâlnirii se va proceda la prezentarea în faţa camerei video, pe rând, a legitimaţiilor de inspecţie ale membrilor echipei, precum şi a ordinului de serviciu, prezentare care va dura cel puţin 10 (zece) secunde pentru fiecare document.

Înregistrarea întâlnirii va fi salvată de echipa de inspecţie fiscală şi stocată de către structura din care face parte echipa de inspecţie fiscală, astfel încât să poată fi accesată şi/sau pusă la dispoziţie oricărei persoane interesate şi îndreptăţite conform legii pentru a vizualiza informaţiile în cauză.

Totodată, în cuprinsul raportului de inspecţie fiscală ce va fi întocmit se va menţiona faptul că prezentarea legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu a avut loc în data de . . . . . . . . . ., prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă ale ANAF la care contribuabilul are acces (Spaţiul Privat Virtual).


B.2. Situaţia în care contribuabilul/plătitorul nu îşi exprimă acordul pentru înregistrarea audio-video.

În această situaţie se va întocmi o "minută" ce va cuprinde în mod explicit următoarele elemente:

- părţile semnatare (contribuabilul/plătitorul, echipa de inspecţie fiscală desemnată, prin detalierea fiecărui membru al echipei de inspecţie fiscală care se va legitima);
- data, ora şi faptul că întâlnirea a avut loc prin mijloace audio-video de comunicare la distanţă;
- modalitatea de stabilire a conexiunii audio-video (mijloacele video de comunicare la distanţă ale ANAF la care contribuabilul are acces - Spaţiul Privat Virtual, pentru care, anterior începerii inspecţiei fiscale, organele de inspecţie fiscală au transmis data şi ora conexiunii prin intermediul unei notificări comunicate contribuabilului/plătitorului cu cel puţin 48 de ore înainte de data stabilită pentru începerea inspecţiei fiscale, acesta confirmând participarea la data şi ora stabilită);
- faptul că organele de inspecţie fiscală au prezentat în faţa camerei video, pe rând, legitimaţiile şi ordinul de serviciu cu ocazia întâlnirii şi, respectiv, a începerii inspecţiei fiscale;
- consemnarea faptului că data începerii inspecţiei fiscale este data din avizul de inspecţie fiscală ori noua dată de începere a inspecţiei fiscale comunicată contribuabilului în scris, în situaţia în care inspecţia fiscală nu poate începe la data prevăzută în aviz (în ambele situaţii, data începerii inspecţiei fiscale trebuie să fie aceeaşi cu data la care sunt prezentate legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu);
- faptul că minuta va fi semnată electronic (se va transmite documentul în format "PDF" semnat electronic de către echipa de inspecţie fiscală către contribuabil/plătitor, iar contribuabilul/plătitorul îl va transmite semnat electronic către echipa de inspecţie fiscală), prin utilizarea metodelor legale privind semnătura electronică;
- numărul de înregistrare de la organul de inspecţie fiscală.

_________
În situaţia în care inspecţia fiscală începe la sediul contribuabilului/plătitorului (sau în orice alt loc stabilit de comun acord cu contribuabilul/plătitorul), organul de inspecţie fiscală trebuie să prezinte contribuabilului/plătitorului legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu semnat de conducătorul organului de inspecţie fiscală.

În toate situaţiile se va face referire în raportul de inspecţie fiscală cu privire la modalităţile de prezentare a legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu.

În situaţia în care contribuabilul/plătitorul nu are acces la mijloacele de comunicare la distanţă ale ANAF (Spaţiul Privat Virtual) sau modulul de comunicare video al Spaţiului Privat Virtual nu este funcţional, anterior emiterii avizului de inspecţie fiscală, organul de inspecţie fiscală va proceda la stabilirea locului iniţial de desfăşurare a inspecţiei fiscale în spaţiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului, potrivit prevederilor art. 125 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Notificarea de conformare emisă de organul de inspecţie fiscală

În Monitorul oficial nr. 291/2023 a fost publicat Ordinul nr. 420/2023 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului "Notificare de conformare emisă de organul de inspecţie fiscală", a procedurii de notificare şi a periodicităţii de emitere, precum şi pentru modificarea anexei nr. 1.a la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.711/2015 privind modelul şi conţinutul formularelor şi documentelor utilizate în activitatea de inspecţie fiscală, in vigoare de la 06 aprilie 2023.

Pentru contribuabilii/plătitorii prezumtivi a fi selectaţi pentru efectuarea inspecţiei fiscale, organul de inspecţie fiscală transmite acestora, în scris, o notificare de conformare cu privire la riscurile fiscale identificate în scopul reanalizării de către aceştia a situaţiei fiscale şi, după caz, de a depune sau de a corecta declaraţiile fiscale.

Notificarea se emite de organul de inspecţie fiscală competent pentru efectuarea inspecţiei fiscale la contribuabilul/plătitorul vizat, în baza analizei de risc primite de la structurile cu atribuţii din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi/sau în baza analizelor proprii efectuate.

Notificările de conformare pot fi transmise lunar, trimestrial, semestrial sau anual, raportat la perioada fiscală corespunzătoare impozitului, taxei, contribuţiei în care a fost identificat riscul fiscal.

Prin notificare se comunică contribuabilului/plătitorului că în termen de 30 de zile de la data comunicării notificării are posibilitatea să depună sau să corecteze declaraţiile fiscale. Până la expirarea acestui termen, organul de inspecţie fiscală nu întreprinde nicio acţiune în vederea selectării pentru efectuarea inspecţiei fiscale. Depunerea sau corectarea declaraţiilor fiscale de către contribuabil/plătitor nu împiedică selectarea pentru efectuarea inspecţiei fiscale, însă numai după împlinirea termenului.

In acest termen contribuabilui are posibilitatea să transmita o informare referitoare la rezultatele analizei proprii efectuate, precum şi la măsurile întreprinse, după caz, însoţită de documente justificative care să ateste modul de conformare sau de trimiteri la documente deţinute deja de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - depuse la organul fiscal pentru conformare.

După împlinirea termenului de 30 de zile contribuabilii/plătitorii cu risc fiscal ridicat care nu au remediat riscurile fiscale pentru care au fost notificaţi sunt supuşi obligatoriu unei inspecţii fiscale sau unei verificări documentare.

In notificare se vor prezenta elementele de risc fiscal identificate de organul fiscal, perioadele impozabile, impozitele, taxele, contribuţiile aferente riscurilor identificate, după caz, inclusiv cu estimarea impactului fiscal, dacă acesta poate fi cuantificat, alte elemente relevante care pot conduce la reevaluarea situaţiei fiscale de către contribuabil/plătitor.

Notificarea poate fi emisă inclusiv în format electronic prin utilizarea de aplicaţii informatice dedicate. În situaţia în care notificările vor fi emise prin intermediul unor aplicaţii informatice dedicate, întocmirea, avizarea, aprobarea şi arhivarea acestora se vor realiza exclusiv în mediul electronic, comunicarea către contribuabil/plătitor urmând a se efectua, de regulă, prin intermediul platformei dedicate a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - Spaţiul privat virtual. În situaţia în care, din motive tehnice sau de altă natură, comunicarea prin Spaţiul privat virtual nu este posibilă, se va proceda la listarea unui exemplar al notificării care va conţine doar semnătura conducătorului structurii de inspecţie fiscală, în vederea comunicării către contribuabil/plătitor prin utilizarea altor mijloace legale de comunicare.

Condiţiile şi modalităţile de suspendare a inspecţiei fiscale

In Monitorul oficial nr. 254 / 2013 a fost publicat Ordinul ANAF nr. 467/2013 privind condiţiile şi modalităţile de suspendare a inspecţiei fiscale. Acest ordin a intrat in vigoare la data de 8 mai 2013.

Detalii aici >>>