Inspectorii antifraudă pot folosi mijloace foto-audio-video portabile în controale. Cum sunt realizate, stocate și folosite înregistrările ANAF

Începând cu 30 iulie 2026, inspectorii antifraudă din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală pot utiliza mijloace foto-audio-video portabile pentru înregistrarea unor activități desfășurate în cadrul controalelor antifraudă.

Procedura este prevăzută de Ordinul nr. 898/899/2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 30 iulie 2026.

Noile reguli stabilesc când pot fi realizate înregistrările, dacă este necesar acordul persoanelor vizate, cum sunt stocate datele, cine poate avea acces la acestea și în ce condiții pot deveni probe în proceduri administrative sau judiciare.

Când pot inspectorii antifraudă să înregistreze?

ANAF, prin Direcția generală antifraudă fiscală, poate înregistra și fixa prin mijloace foto-audio-video momente operative desfășurate în exercitarea atribuțiilor de control.

Înregistrarea poate fi realizată atunci când există suspiciuni privind săvârșirea unor acte sau fapte de:

• evaziune fiscală;
• fraudă fiscală.

Un element important este că nu este necesar consimțământul persoanelor vizate pentru realizarea acestor înregistrări în condițiile prevăzute de procedură.

Inspectorii antifraudă pot utiliza echipamentele din dotare și pentru activități desfășurate în spații publice, de asemenea fără consimțământul persoanelor înregistrate.

Înregistrările pot constitui probe

Imaginile și înregistrările audio-video realizate de inspectorii antifraudă nu au doar rol de documentare internă.

Procedura prevede expres că acestea pot constitui mijloace de probă și pot fi utilizate în:

• proceduri administrative;
• proceduri judiciare.

Prin urmare, o înregistrare realizată în timpul unui control antifraudă poate ajunge să fie folosită ulterior în susținerea constatărilor autorității sau într-un dosar aflat în fața organelor judiciare ori a instanței.

Înregistrările sunt asociate inspectorului, datei și locației GPS

Datele stocate trebuie să permită identificarea exactă a fiecărei înregistrări.

Pentru aceasta, sistemul trebuie să permită identificarea după:

• numele inspectorului antifraudă;
• data începerii și terminării înregistrării;
• ora începerii și terminării;
• locația GPS;
• numărul de serie al echipamentului utilizat.

Această trasabilitate este importantă deoarece permite stabilirea clară a persoanei care a realizat înregistrarea și a momentului în care aceasta a fost efectuată.

Înregistrările sunt descărcate automat în cloud

Datele colectate prin intermediul bodycam-urilor sunt descărcate securizat din echipamente într-un mediu de stocare.

Procedura prevede descărcarea automată în platforma cloud pusă la dispoziție de producătorul echipamentelor.

Transferul datelor trebuie realizat astfel încât să fie asigurate:

• integritatea înregistrării;
• autenticitatea datelor;
• securitatea informațiilor.

Prin această procedură se urmărește și reducerea posibilității de modificare sau ștergere neautorizată a materialelor înregistrate.

Cât timp sunt păstrate înregistrările ANAF?

Regula generală este că imaginile fotografice și înregistrările audio-video realizate de inspectorii antifraudă sunt păstrate pentru o perioadă de 6 luni de la data obținerii.

Există însă o excepție importantă.

Dacă înregistrările sunt utilizate într-o procedură judiciară, acestea nu mai sunt șterse după expirarea celor 6 luni, ci urmează regimul juridic al probelor.

După expirarea perioadei legale de păstrare, înregistrările care nu mai trebuie conservate sunt distruse prin proceduri ireversibile.

De asemenea, procedura interzice distrugerea înregistrărilor înainte de expirarea perioadei minime de 6 luni.

Cine poate avea acces la înregistrări?

Accesul la materialele stocate este strict limitat.

Pot avea acces:

• inspectorul antifraudă care a realizat înregistrarea, pentru consultarea propriilor materiale;
• administratorii desemnați ai sistemului, pentru gestionarea tehnică;
• structura de integritate din cadrul ANAF;
• conducerea ierarhică a inspectorilor antifraudă, atunci când accesul este necesar pentru activitatea de coordonare și control;
• organele de urmărire penală;
• instanțele judecătorești;
• alte autorități competente, dacă există un temei legal expres sau un act procedural.

Prin urmare, înregistrările nu pot fi consultate liber de orice persoană din cadrul ANAF.

Operațiunile asupra înregistrărilor trebuie evidențiate

Orice operațiune importantă efectuată asupra materialelor înregistrate trebuie să poată fi urmărită.

În mod concret, operațiunile de:

• descărcare;
• consultare;
• partajare;
• multiplicare

trebuie consemnate într-un registru special organizat la nivelul Direcției generale antifraudă fiscală.

Descărcarea locală a unei înregistrări este permisă numai cu aprobarea conducătorului structurii și numai în scopuri procedurale, cum ar fi:

• atașarea materialului la un dosar de urmărire penală;
• prezentarea înregistrării în fața instanței.

Înregistrările bodycam nu sunt informații de interes public

Procedura precizează că înregistrările foto-audio-video care conțin date cu caracter personal nu reprezintă informații de interes public, în sensul Legii nr. 544/2001.

Acest lucru înseamnă că simplul fapt că înregistrarea a fost realizată de o instituție publică nu conduce automat la posibilitatea obținerii ei printr-o cerere obișnuită formulată în baza legislației privind accesul la informațiile de interes public.

Accesul și comunicarea acestor materiale se fac numai în condițiile prevăzute de lege.

Cum sunt protejate datele personale?

Utilizarea bodycam-urilor de către inspectorii antifraudă trebuie realizată cu respectarea Regulamentului general privind protecția datelor – GDPR.

Datele colectate nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele prevăzute de lege.

Atunci când imaginile trebuie transmise unei instanțe sau unei alte instituții, iar în material apar persoane care nu fac obiectul procedurii, pot fi utilizate măsuri precum:

• anonimizarea;
• pseudonimizarea;
• mascarea;
• blurarea imaginilor.

Scopul este protejarea persoanelor care apar incidental în înregistrări și care nu au legătură cu situația investigată.

Utilizarea necorespunzătoare a bodycam-ului poate fi sancționată

Procedura stabilește și reguli clare pentru inspectorii antifraudă.

Sunt interzise, printre altele:

• accesarea neautorizată a dispozitivelor sau a înregistrărilor;
• divulgarea neautorizată a datelor personale;
• modificarea nejustificată a înregistrărilor;
• ștergerea nejustificată a datelor;
• folosirea echipamentelor în alte scopuri decât cele prevăzute de lege.

Nerespectarea obligației de utilizare a echipamentelor sau folosirea lor necorespunzătoare poate constitui abatere disciplinară.

Ce înseamnă noile reguli pentru firme?

Pentru contribuabili, introducerea bodycam-urilor poate avea un efect important asupra modului în care se desfășoară controalele antifraudă.

În primul rând, discuțiile, acțiunile și anumite momente operative din timpul controlului pot fi documentate direct prin înregistrări audio-video.

În al doilea rând, înregistrările pot fi folosite ulterior ca probe.

Acest lucru poate fi relevant atât pentru ANAF, cât și pentru contribuabil, deoarece poate exista o imagine mai clară asupra modului concret în care s-a desfășurat controlul.

În practică, firmele ar trebui să acorde și mai multă atenție modului în care sunt gestionate controalele antifraudă:

• persoanele care discută cu inspectorii trebuie să fie desemnate clar;
• documentele furnizate autorităților trebuie verificate înainte de predare;
• explicațiile oferite inspectorilor trebuie să fie clare și corecte;
• situațiile fiscale neclare trebuie analizate înainte de formularea unor răspunsuri;
• trebuie păstrată o evidență proprie a documentelor și explicațiilor furnizate în timpul controlului.

Pot firmele refuza să fie filmate?

Procedura stabilește expres că, în situațiile prevăzute de aceasta, inspectorii antifraudă pot realiza înregistrări fără consimțământul persoanelor vizate.

Prin urmare, simplul refuz al persoanei controlate de a fi înregistrată nu împiedică utilizarea echipamentului atunci când sunt îndeplinite condițiile legale.

Utilizarea acestor mijloace trebuie însă să rămână legată de exercitarea atribuțiilor de control antifraudă și să respecte regulile privind protecția datelor.

Ce se întâmplă dacă înregistrarea ajunge într-un proces?

Dacă materialul foto-audio-video este utilizat într-o procedură judiciară, acesta nu mai este supus regulii generale de ștergere după 6 luni.

În acest caz, înregistrarea urmează regimul probelor și este păstrată conform regulilor aplicabile dosarului respectiv.

Transmiterea către instanțe, organele de urmărire penală sau alte autorități se realizează numai atunci când există un temei legal sau un act procedural care permite comunicarea.

Concluzie

Începând cu 30 iulie 2026, utilizarea bodycam-urilor de către inspectorii antifraudă are un cadru procedural clar stabilit.

ANAF poate realiza înregistrări foto-audio-video în timpul activităților de control, inclusiv fără consimțământul persoanelor vizate în situațiile prevăzute de procedură, iar materialele obținute pot constitui probe în proceduri administrative și judiciare.

Înregistrările sunt păstrate, ca regulă generală, timp de 6 luni, sunt stocate în condiții de securitate, accesul la ele este limitat și trebuie respectate cerințele GDPR.

Pentru contribuabili, noua procedură înseamnă că desfășurarea controlului antifraudă poate fi documentată mult mai riguros, ceea ce face cu atât mai importantă gestionarea corectă a relației cu inspectorii și prezentarea atentă a documentelor și explicațiilor solicitate.

Procedura de prezentare a legitimaţiei de inspecţie fiscală şi a ordinului de serviciu în cadrul acţiunilor de inspecţie fiscală

În Monitorul oficial nr. 756/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1229/2023 pentru aprobarea Procedurii de prezentare a legitimaţiei de inspecţie fiscală şi a ordinului de serviciu în cadrul acţiunilor de inspecţie fiscală, in vigoare de la 21 august 2023.

La începerea inspecţiei fiscale, organul de inspecţie fiscală trebuie să prezinte contribuabilului/plătitorului legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu semnat de conducătorul organului de inspecţie fiscală. Legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu pot fi prezentate şi prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă. În cazul organului fiscal central, prezentarea legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu se realizează conform procedurii aprobate prin ordin al preşedintelui ANAF. Începerea inspecţiei fiscale trebuie consemnată în registrul unic de control ori de câte ori există obligaţia ţinerii acestuia şi inspecţia fiscală se desfăşoară în spaţiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului.

Referitor la locul de desfăşurare a inspecţiei fiscale, Codul de procedură fiscală reglementează la art. 125 faptul că inspecţia fiscală se desfăşoară, de regulă, la sediul organului de inspecţie fiscală, dar, din iniţiativa organului de inspecţie fiscală sau la solicitarea motivată a contribuabilului/plătitorului, inspecţia fiscală se poate desfăşura în spaţiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului.

În situaţia în care inspecţia fiscală începe la sediul organului fiscal, prezentarea legitimaţiei şi a ordinului de serviciu se poate realiza în următoarele modalităţi:

A. În măsura în care contribuabilul/plătitorul se deplasează la sediul organului de inspecţie fiscală, prezentarea legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu se va realiza direct, iar faptul că acestea au fost prezentate va fi consemnat într-o "minută" ce va cuprinde în mod explicit următoarele elemente:

- părţile semnatare (contribuabilul/plătitorul, echipa de inspecţie fiscală desemnată, prin detalierea fiecărui membru al echipei de inspecţie fiscală care se va legitima);
- data, ora şi locaţia întocmirii minutei;
- faptul că membrii echipei de inspecţie fiscală au prezentat legitimaţiile şi ordinul de serviciu cu ocazia întâlnirii şi, respectiv, a începerii inspecţiei fiscale;
- consemnarea faptului că data începerii inspecţiei fiscale este data din avizul de inspecţie fiscală ori noua dată de începere a inspecţiei fiscale comunicată contribuabilului/plătitorului în scris, în situaţia în care inspecţia fiscală nu poate începe la data prevăzută în aviz (în ambele situaţii, data începerii inspecţiei fiscale trebuie să fie aceeaşi cu data la care sunt prezentate legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu);
- semnăturile părţilor;
- numărul de înregistrare de la organul de inspecţie fiscală.

B. În situaţia în care prezentarea legitimaţiei şi a ordinului de serviciu se realizează prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă pot interveni următoarele situaţii:

B.1. La momentul stabilirii conexiunii prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) la care contribuabilul are acces (Spaţiul Privat Virtual) şi pentru care organele de inspecţie fiscală au transmis data şi ora conexiunii prin intermediul unei notificări comunicate contribuabilului/plătitorului cu cel puţin 48 de ore înainte de data stabilită pentru începerea inspecţiei fiscale, utilizând acelaşi canal de comunicare (Spaţiul Privat Virtual), acesta confirmând participarea la data şi ora stabilită, echipa de inspecţie fiscală va solicita acordul contribuabilului/plătitorului pentru înregistrarea întâlnirii.

Dacă contribuabilul/plătitorul îşi exprimă acordul pentru înregistrarea întâlnirii se va proceda la prezentarea în faţa camerei video, pe rând, a legitimaţiilor de inspecţie ale membrilor echipei, precum şi a ordinului de serviciu, prezentare care va dura cel puţin 10 (zece) secunde pentru fiecare document.

Înregistrarea întâlnirii va fi salvată de echipa de inspecţie fiscală şi stocată de către structura din care face parte echipa de inspecţie fiscală, astfel încât să poată fi accesată şi/sau pusă la dispoziţie oricărei persoane interesate şi îndreptăţite conform legii pentru a vizualiza informaţiile în cauză.

Totodată, în cuprinsul raportului de inspecţie fiscală ce va fi întocmit se va menţiona faptul că prezentarea legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu a avut loc în data de . . . . . . . . . ., prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă ale ANAF la care contribuabilul are acces (Spaţiul Privat Virtual).


B.2. Situaţia în care contribuabilul/plătitorul nu îşi exprimă acordul pentru înregistrarea audio-video.

În această situaţie se va întocmi o "minută" ce va cuprinde în mod explicit următoarele elemente:

- părţile semnatare (contribuabilul/plătitorul, echipa de inspecţie fiscală desemnată, prin detalierea fiecărui membru al echipei de inspecţie fiscală care se va legitima);
- data, ora şi faptul că întâlnirea a avut loc prin mijloace audio-video de comunicare la distanţă;
- modalitatea de stabilire a conexiunii audio-video (mijloacele video de comunicare la distanţă ale ANAF la care contribuabilul are acces - Spaţiul Privat Virtual, pentru care, anterior începerii inspecţiei fiscale, organele de inspecţie fiscală au transmis data şi ora conexiunii prin intermediul unei notificări comunicate contribuabilului/plătitorului cu cel puţin 48 de ore înainte de data stabilită pentru începerea inspecţiei fiscale, acesta confirmând participarea la data şi ora stabilită);
- faptul că organele de inspecţie fiscală au prezentat în faţa camerei video, pe rând, legitimaţiile şi ordinul de serviciu cu ocazia întâlnirii şi, respectiv, a începerii inspecţiei fiscale;
- consemnarea faptului că data începerii inspecţiei fiscale este data din avizul de inspecţie fiscală ori noua dată de începere a inspecţiei fiscale comunicată contribuabilului în scris, în situaţia în care inspecţia fiscală nu poate începe la data prevăzută în aviz (în ambele situaţii, data începerii inspecţiei fiscale trebuie să fie aceeaşi cu data la care sunt prezentate legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu);
- faptul că minuta va fi semnată electronic (se va transmite documentul în format "PDF" semnat electronic de către echipa de inspecţie fiscală către contribuabil/plătitor, iar contribuabilul/plătitorul îl va transmite semnat electronic către echipa de inspecţie fiscală), prin utilizarea metodelor legale privind semnătura electronică;
- numărul de înregistrare de la organul de inspecţie fiscală.

_________
În situaţia în care inspecţia fiscală începe la sediul contribuabilului/plătitorului (sau în orice alt loc stabilit de comun acord cu contribuabilul/plătitorul), organul de inspecţie fiscală trebuie să prezinte contribuabilului/plătitorului legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu semnat de conducătorul organului de inspecţie fiscală.

În toate situaţiile se va face referire în raportul de inspecţie fiscală cu privire la modalităţile de prezentare a legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu.

În situaţia în care contribuabilul/plătitorul nu are acces la mijloacele de comunicare la distanţă ale ANAF (Spaţiul Privat Virtual) sau modulul de comunicare video al Spaţiului Privat Virtual nu este funcţional, anterior emiterii avizului de inspecţie fiscală, organul de inspecţie fiscală va proceda la stabilirea locului iniţial de desfăşurare a inspecţiei fiscale în spaţiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului, potrivit prevederilor art. 125 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Notificarea de conformare emisă de organul de inspecţie fiscală

În Monitorul oficial nr. 291/2023 a fost publicat Ordinul nr. 420/2023 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului "Notificare de conformare emisă de organul de inspecţie fiscală", a procedurii de notificare şi a periodicităţii de emitere, precum şi pentru modificarea anexei nr. 1.a la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.711/2015 privind modelul şi conţinutul formularelor şi documentelor utilizate în activitatea de inspecţie fiscală, in vigoare de la 06 aprilie 2023.

Pentru contribuabilii/plătitorii prezumtivi a fi selectaţi pentru efectuarea inspecţiei fiscale, organul de inspecţie fiscală transmite acestora, în scris, o notificare de conformare cu privire la riscurile fiscale identificate în scopul reanalizării de către aceştia a situaţiei fiscale şi, după caz, de a depune sau de a corecta declaraţiile fiscale.

Notificarea se emite de organul de inspecţie fiscală competent pentru efectuarea inspecţiei fiscale la contribuabilul/plătitorul vizat, în baza analizei de risc primite de la structurile cu atribuţii din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi/sau în baza analizelor proprii efectuate.

Notificările de conformare pot fi transmise lunar, trimestrial, semestrial sau anual, raportat la perioada fiscală corespunzătoare impozitului, taxei, contribuţiei în care a fost identificat riscul fiscal.

Prin notificare se comunică contribuabilului/plătitorului că în termen de 30 de zile de la data comunicării notificării are posibilitatea să depună sau să corecteze declaraţiile fiscale. Până la expirarea acestui termen, organul de inspecţie fiscală nu întreprinde nicio acţiune în vederea selectării pentru efectuarea inspecţiei fiscale. Depunerea sau corectarea declaraţiilor fiscale de către contribuabil/plătitor nu împiedică selectarea pentru efectuarea inspecţiei fiscale, însă numai după împlinirea termenului.

In acest termen contribuabilui are posibilitatea să transmita o informare referitoare la rezultatele analizei proprii efectuate, precum şi la măsurile întreprinse, după caz, însoţită de documente justificative care să ateste modul de conformare sau de trimiteri la documente deţinute deja de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - depuse la organul fiscal pentru conformare.

După împlinirea termenului de 30 de zile contribuabilii/plătitorii cu risc fiscal ridicat care nu au remediat riscurile fiscale pentru care au fost notificaţi sunt supuşi obligatoriu unei inspecţii fiscale sau unei verificări documentare.

In notificare se vor prezenta elementele de risc fiscal identificate de organul fiscal, perioadele impozabile, impozitele, taxele, contribuţiile aferente riscurilor identificate, după caz, inclusiv cu estimarea impactului fiscal, dacă acesta poate fi cuantificat, alte elemente relevante care pot conduce la reevaluarea situaţiei fiscale de către contribuabil/plătitor.

Notificarea poate fi emisă inclusiv în format electronic prin utilizarea de aplicaţii informatice dedicate. În situaţia în care notificările vor fi emise prin intermediul unor aplicaţii informatice dedicate, întocmirea, avizarea, aprobarea şi arhivarea acestora se vor realiza exclusiv în mediul electronic, comunicarea către contribuabil/plătitor urmând a se efectua, de regulă, prin intermediul platformei dedicate a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - Spaţiul privat virtual. În situaţia în care, din motive tehnice sau de altă natură, comunicarea prin Spaţiul privat virtual nu este posibilă, se va proceda la listarea unui exemplar al notificării care va conţine doar semnătura conducătorului structurii de inspecţie fiscală, în vederea comunicării către contribuabil/plătitor prin utilizarea altor mijloace legale de comunicare.

Condiţiile şi modalităţile de suspendare a inspecţiei fiscale

In Monitorul oficial nr. 254 / 2013 a fost publicat Ordinul ANAF nr. 467/2013 privind condiţiile şi modalităţile de suspendare a inspecţiei fiscale. Acest ordin a intrat in vigoare la data de 8 mai 2013.

Detalii aici >>>