Examenul de atribuire a calităţii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent - sesiunea noiembrie 2022

În Monitorul oficial nr. 910/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 9/2022 privind susţinerea examenului de atribuire a calităţii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent - sesiunea noiembrie 2022.

Examenul de atribuire a calităţii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent - sesiunea noiembrie 2022 se desfăşoară în sistem online în data de 5 noiembrie 2022.

Procedura de desfăşurare a examenului în sistem online se publică pe site-ul Camerei Consultanţilor Fiscali cu cel puţin 15 zile înainte de data susţinerii acestuia.

Examenul va fi susţinut sub formă de test-grilă din domeniile de examinare, tematica şi bibliografia corespunzătoare fiecărui domeniu, prevăzute în anexa la hotărâre.

Înscrierea la examen se face în perioada 26 septembrie 2022-14 octombrie 2022, pe site-ul www.ccfiscali.ro - secţiunea EXAMEN, prin completarea tuturor informaţiilor solicitate de aplicaţie şi transmiterea cererii de înscriere la examen astfel generată.

Dosarul, care conţine toate documentele, inclusiv cererea de înscriere la examen printată şi semnată, prevăzute la art. 5 alin. (2), respectiv la art. 6 alin. (2), după caz, din Regulamentul pentru organizarea examenului de atribuire a calităţii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 11/2020, cu modificările şi completările ulterioare, se transmite, prin servicii poştale cu confirmare de primire, servicii de curierat sau direct la sediul Camerei Consultanţilor Fiscali, la adresa: str. Alexandru Constantinescu nr. 61, sectorul 1, municipiul Bucureşti, cod poştal 011472.

Procedura şi a condiţiile de înregistrare a reprezentanţilor persoanelor nerezidente care sunt obligate să calculeze, să declare şi să plătească contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, precum şi pentru stabilirea unor competenţe de administrare

În Monitorul oficial nr. 897/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1636/2022 pentru aprobarea Procedurii şi a condiţiilor de înregistrare a reprezentanţilor persoanelor nerezidente care sunt obligate să calculeze, să declare şi să plătească contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, precum şi pentru stabilirea unor competenţe de administrare.

Obligaţiile privind contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, care revin persoanelor nerezidente care desfăşoară tranzacţii pe piaţa de energie din România, sunt cele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energie.

Competenţa pentru administrarea obligaţiilor privind contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, datorată de persoanele nerezidente care desfăşoară tranzacţii pe piaţa de energie din România, revine organului fiscal în a cărui evidenţă fiscală este înregistrată persoana nerezidentă, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Aceasta procedură se aplică în cazul în care persoanele nerezidente, care desfăşoară tranzacţii pe piaţa de energie din România şi care sunt obligate să calculeze, să declare şi să plătească contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, optează pentru desemnarea unui reprezentant pentru îndeplinirea acestor obligaţii.

Obligaţiile privind contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, pentru a căror îndeplinire persoanele nerezidente pot opta pentru desemnarea unui reprezentant potrivit prezentei proceduri, sunt cele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei.

Aceasta procedură se aplică de către compartimentul cu atribuţii în domeniul înregistrării fiscale, denumit compartiment de specialitate, din cadrul organului fiscal competent pentru administrarea fiscală a persoanei nerezidente, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

În situaţia în care persoana nerezidentă este înregistrată fiscal la Administraţia fiscală pentru contribuabili nerezidenţi, acest organ fiscal este organ fiscal competent şi pentru administrarea obligaţiilor privind contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, datorată de persoana nerezidentă.

În situaţia în care persoana nerezidentă şi-a desemnat un împuternicit potrivit art. 18 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, respectiv un reprezentant fiscal în condiţiile titlului VII "Taxa pe valoarea adăugată" sau titlului VIII "Accize şi alte taxe speciale" din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, după caz, organul fiscal competent în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al împuternicitului sau în a cărui evidenţă fiscală este înregistrat reprezentantul fiscal este organ fiscal competent şi pentru administrarea obligaţiilor privind contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, datorată de persoana nerezidentă care desfăşoară tranzacţii pe piaţa de energie din România.

În situaţia în care persoana nerezidentă care desfăşoară tranzacţii pe piaţa de energie din România, care este obligată să calculeze, să declare şi să plătească contribuţia potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022, nu este înregistrată fiscal în România, aceasta trebuie să solicite înregistrarea fiscală, în condiţiile prevăzute de titlul IV "Înregistrarea fiscală" din Codul de procedură fiscală, prin depunerea declaraţiei de înregistrare fiscală, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Persoana nerezidentă care este obligată să calculeze, să declare şi să plătească contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, dacă optează pentru îndeplinirea acestor obligaţii prin reprezentant, desemnează reprezentantul printr-o cerere depusă la organul fiscal competent.

Poate fi desemnat ca reprezentant orice persoană înregistrată fiscal în România, care are domiciliu/sediu în România. Nu se admite decât un singur reprezentant pentru ansamblul obligaţiilor care îi revin persoanei nerezidente potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022.

Cererea de desemnare a reprezentantului se depune însoţită de următoarele acte/documente:

a) actul de împuternicire, din care să rezulte, în mod expres, calitatea de reprezentant pentru îndeplinirea obligaţiilor care îi revin persoanei nerezidente potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022;
b) acceptul scris al persoanei propuse ca reprezentant, prin care aceasta se angajează să îndeplinească obligaţiile ce îi revin conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 şi să răspundă în solidar cu persoana nerezidentă, pentru declararea şi plata contribuţiei;
c) dovada constituirii garanţiei sub formă de scrisoare de garanţie bancară sau cash colateral, în cuantum de 1 milion euro, echivalent în lei, potrivit art. IV alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022.

Compartimentul de specialitate din cadrul organului fiscal competent verifică îndeplinirea condiţiilor şi, în termen de cel mult 3 zile de la data primirii cererii, comunică decizia luată atât persoanei nerezidente, cât şi persoanei propuse ca reprezentant.

Compartimentul de specialitate organizează, prin intermediul sistemului informatic, o evidenţă specială în care se înscriu persoanele acceptate ca reprezentanţi, evidenţă care va fi pusă la dispoziţia celorlalte structuri cu atribuţii în administrarea obligaţiilor privind contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, din cadrul organelor fiscale. Evidenţa specială a reprezentanţilor desemnaţi potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 conţine următoarele informaţii:

a) datele de identificare, respectiv denumirea/numele, prenumele şi codul de identificare fiscală ale persoanei desemnate ca reprezentant şi acceptate de organul fiscal;
b) datele de identificare, respectiv denumire/nume, prenume şi codul de identificare fiscală ale persoanei nerezidente pentru care a fost acceptat reprezentantul;
c) numărul şi data deciziei prin care organul fiscal a aprobat cererea de desemnare a reprezentantului;
d) data de la care începe mandatul de reprezentant şi data încetării acestuia. Data de la care începe mandatul de reprezentant este data comunicării deciziei de acceptare a reprezentantului sau o dată ulterioară stabilită prin actul de împuternicire depus la organul fiscal.

Evidenţa specială se actualizează permanent cu informaţii privind reprezentanţii acceptaţi de organul fiscal, precum şi cu informaţii privind încetarea mandatelor de reprezentanţi.

În cazul respingerii cererii de desemnare a reprezentantului, decizia organului fiscal se comunică ambelor părţi, cu motivarea refuzului.

Reprezentantul, după ce a fost acceptat de organul fiscal competent, răspunde în solidar cu persoana nerezidentă pentru declararea şi plata contribuţiei, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022, pentru perioada pentru care a fost desemnat ca reprezentant. Persoana desemnată ca reprezentant rămâne răspunzătoare în solidar cu persoana nerezidentă pentru obligaţiile datorate pentru perioada în care a fost valabil mandatul de reprezentare, indiferent dacă persoana nerezidentă continuă sau nu desfăşurarea de activităţi în România, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022.

În situaţia în care mandatul reprezentantului încetează, persoana nerezidentă trebuie să anunţe în scris organul fiscal competent cu privire la faptul că mandatul reprezentantului a încetat. În situaţia în care persoana nerezidentă îşi desemnează un alt reprezentant în scopul îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022, dispoziţiile prezentei proceduri sunt aplicabile în mod corespunzător.

În situaţia în care competenţa de administrare fiscală a persoanei nerezidente se schimbă, în condiţiile legii, vechiul organ fiscal competent transmite noului organ fiscal competent şi informaţiile privind reprezentantul acceptat de organul fiscal, înscrise în evidenţa specială a reprezentanţilor persoanelor nerezidente, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022.

Ordinul nr. 1635/2022 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă

În Monitorul oficial nr. 897/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1635/2022 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă.

Acest ordin modifica formularul 710 "Declaraţie rectificativă" si introduce in Nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică.

Contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică se declară, de către producătorii de energie electrică, entităţile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfăşoară activitatea de trading şi agregatorii care tranzacţionează, începând cu 1 septembrie 2022, cantităţi de energie electrică şi/sau gaze naturale pe piaţa angro, în conformitate cu dispoziţiile art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările şi completările ulterioare. Capacităţilor de producţie puse în funcţiune după data de 1 septembrie 2022, precum şi companiilor care furnizează servicii publice de termie care produc energie electrică prin cogenerare nu le sunt aplicabile prevederile art. 15 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările şi completările ulterioare.

Rubrica «Declaraţie depusă potrivit art. 9 din anexa nr. 6 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022» din formularul 710 se bifează în situaţia în care producătorii de energie electrică depun declaraţia la 15 zile de la publicarea de către OPCOM a preţurilor finale aferente pieţei de echilibrare pentru luna de decontare, potrivit art. 9 din anexa nr. 6 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările şi completările ulterioare.

Procedura de eliberare a certificatelor privind TVA, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport, precum şi pentru aprobarea unor formulare

În Monitorul oficial nr. 891/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1611/2022 pentru aprobarea Procedurii de eliberare a certificatelor privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport, precum şi pentru aprobarea unor formulare.

Aceasta procedură se aplică pentru eliberarea certificatelor necesare înmatriculării în România a mijloacelor de transport achiziţionate din statele membre ale Uniunii Europene de către persoanele care nu sunt înregistrate şi care nu trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în România conform art. 316 din Codul fiscal.

Aceasta procedură nu se aplică pentru achiziţiile intracomunitare de mijloace de transport efectuate de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România conform art. 316 din Codul fiscal.

Aceasta procedură nu se aplică pentru mijloacele de transport achiziţionate din România sau importate din afara Uniunii Europene.

Mijloace de transport noi sunt, potrivit art. 266 alin. (3) din Codul fiscal:

a) vehiculele terestre cu motor a cărui capacitate depăşeşte 48 cm3 sau a cărui putere depăşeşte 7,2 kW, destinate transportului de pasageri sau bunuri, cu condiţia să nu fi fost livrate cu mai mult de 6 luni de la data intrării în funcţiune sau să nu fi efectuat deplasări care depăşesc 6.000 km;
b) navele care depăşesc 7,5 m lungime, cu condiţia să nu fi fost livrate cu mai mult de 3 luni de la data intrării în funcţiune sau să nu fi efectuat deplasări a căror durată totală depăşeşte 100 de ore, cu excepţia navelor atribuite navigaţiei în largul mării şi care sunt utilizate pentru transportul de călători/bunuri cu plată sau pentru activităţi comerciale, industriale sau de pescuit, precum şi a navelor utilizate pentru salvare ori asistenţă pe mare sau pentru pescuitul de coastă;
c) aeronavele a căror greutate la decolare depăşeşte 1.550 kg, cu condiţia să nu fi fost livrate cu mai mult de 3 luni de la data intrării în funcţiune sau să nu fi efectuat zboruri a căror durată totală depăşeşte 40 de ore, cu excepţia aeronavelor utilizate de companiile aeriene care realizează în principal transport internaţional de persoane şi/sau de bunuri cu plată.

Prin solicitanţi ai unor certificate care să ateste plata taxei pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport, în condiţiile art. 324 alin. (3) din Codul fiscal şi ale pct. 104 alin. (1) din normele metodologice, se înţelege:

a) persoanele care nu sunt înregistrate şi care nu au obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate conform art. 317 din Codul fiscal, care efectuează o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport noi, taxabilă în România;
b) persoanele care nu sunt înregistrate şi care nu au obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, dar care sunt sau ar trebui să fie înregistrate conform art. 317 din Codul fiscal, care efectuează o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport care nu sunt noi în sensul art. 266 alin. (3) din Codul fiscal, taxabilă în România.

Prin solicitanţi ai unor certificate care să ateste că nu datorează taxa pe valoarea adăugată în România, în condiţiile pct. 104 alin. (1) din normele metodologice, se înţelege:

a) persoanele care nu sunt înregistrate şi care nu au obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate conform art. 317 din Codul fiscal, care realizează în România o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport noi, care nu este impozabilă în România conform art. 268 din Codul fiscal sau este scutită de taxă conform art. 293 din Codul fiscal;
b) persoanele neimpozabile care, cu ocazia schimbării de reşedinţă, realizează un transfer de mijloace de transport noi din alt stat membru în România, dacă la momentul livrării nu a putut fi aplicată scutirea prevăzută la echivalentul din legislaţia altui stat membru al art. 294 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, având în vedere faptul că respectivul transfer nu determină o achiziţie intracomunitară de bunuri în România;
c) persoanele care nu sunt înregistrate şi care nu au obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 316 sau 317 din Codul fiscal, care efectuează o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport care nu sunt noi în sensul art. 266 alin. (3) din Codul fiscal;
d) persoanele care nu sunt înregistrate şi care nu au obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 316, dar care sunt sau ar trebui să fie înregistrate conform art. 317 din Codul fiscal, care efectuează o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport care nu sunt noi în sensul art. 266 alin. (3) din Codul fiscal, achiziţie care nu este taxabilă în România.

Toate documentele depuse la organul fiscal potrivit acestei proceduri întocmite într-o limbă străină trebuie însoţite de traduceri în limba română certificate de traducători autorizaţi, în condiţiile art. 8 din Codul de procedură fiscală.

Pentru a solicita eliberarea formularului "Certificat privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport", care să ateste fie plata taxei pe valoarea adăugată, fie că nu se datorează taxa pe valoarea adăugată în România, pentru achiziţia intracomunitară a unui mijloc de transport, persoanele care au efectuat achiziţia intracomunitară de mijloace de transport, trebuie să depună o cerere la organul fiscal competent, potrivit modelului aprobat prin anexa nr. 2 la ordin.

Solicitantul unui certificat care să ateste plata taxei pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport, în condiţiile art. 324 alin. (3) din Codul fiscal şi ale pct. 104 alin. (1) din normele metodologice, depune cererea de eliberare a certificatului după depunerea Decontului special de taxă pe valoarea adăugată şi achitarea taxei datorate.

Modelul şi conţinutul formularului (301) Decont special de taxă pe valoarea adăugată sunt aprobate prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Decontul se depune la organul fiscal competent înainte de înmatricularea în România a mijlocului de transport, dar nu mai târziu de data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care ia naştere exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare, potrivit prevederilor art. 324 alin. (2) din Codul fiscal.

În condiţiile art. 326 alin. (1) din Codul fiscal, persoanele care efectuează o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport trebuie să achite taxa pe valoarea adăugată în România până la data la care au obligaţia depunerii Decontului special de taxă pe valoarea adăugată.

Cererea se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, prin poştă sau direct la organul fiscal competent.

Contribuabilii/Plătitorii persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, precum şi persoane fizice care desfăşoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent în una dintre formele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările şi completările ulterioare, depun cererea prin mijloace electronice de transmitere la distanţă în condiţiile art. 79 din Codul de procedură fiscală, respectiv prin înrolarea în sistemul de comunicare electronică dezvoltat de Ministerul Finanţelor/Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Solicitantul unui certificat privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiei intracomunitare a unei nave sau aeronave, depune cererea însoţită de documentul de achiziţie din statul membru a mijlocului de transport, de documentul din care să rezulte data primei înmatriculări a mijlocului de transport şi, după caz, de orice alte documente din care rezultă că nu se datorează TVA în România pentru respectiva achiziţie.

Solicitantul unui certificat care să ateste că nu datorează taxa pe valoarea adăugată în România, în condiţiile art. 324 alin. (2) din Codul fiscal şi ale pct. 104 alin. (1) din normele metodologice, pentru situaţia în care are loc un transfer al mijlocului de transport nou dintr-un alt stat membru în România, depune cererea prevăzută la pct. 9, însoţită de dovada schimbării reşedinţei.


Eliberarea Certificatului privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport

Pe baza cererii şi a documentaţiei depuse de solicitant, a informaţiilor existente în evidenţa fiscală a organului fiscal, precum şi a informaţiilor obţinute ca urmare a protocolului de colaborare încheiat între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Regia Autonomă "Registrul Auto Român", după caz, compartimentul cu atribuţii în gestionarea declaraţiilor fiscale, denumit compartiment de specialitate, analizează dacă mijlocul de transport se încadrează sau nu în categoria mijloacelor de transport noi, în sensul art. 266 alin. (3) din Codul fiscal, şi dacă se datorează sau nu se datorează taxa pe valoarea adăugată pentru respectiva achiziţie intracomunitară în România.

În situaţia în care din documentaţia prezentată sau din informaţiile deţinute de organul fiscal rezultă că persoana par trebui să fie înregistrată în scopuri de TVA conform art. 317 din Codul fiscal, organul fiscal procedează, anterior eliberării certificatului solicitat, la înregistrarea, din oficiu, în scopuri de TVA conform art. 317 din Codul fiscal şi procedurii de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA, aprobată prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Pentru soluţionarea cererii de eliberare a Certificatului care să ateste plata taxei pe valoarea adăugată, compartimentul de specialitate întocmeşte o notă de serviciu pe care o transmite compartimentului cu atribuţii de evidenţă pe plătitori. Compartimentul cu atribuţii de evidenţă pe plătitori verifică în evidenţa fiscală efectuarea stingerii taxei pe valoarea adăugată aferente fiecărui decont şi comunică compartimentului de specialitate informaţii cu privire la stingerea integrală a acestei obligaţii fiscale. În cazul în care stingerea a fost efectuată parţial, compartimentul cu atribuţii de evidenţă pe plătitori comunică compartimentului de specialitate faptul că obligaţia fiscală nu a fost stinsă.

Rezultatul analizei efectuate de compartimentul de specialitate se consemnează în Referatul privind analiza Cererii de eliberare a Certificatului privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4 la ordin.

În situaţia în care a fost achitată taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiei intracomunitare a mijlocului de transport, compartimentul de specialitate întocmeşte Certificatul privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3 la ordin, având bifată căsuţa "a fost achitată taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiei intracomunitare a mijlocului de transport".

Dacă din informaţiile deţinute/primite de organul fiscal nu rezultă toate elementele necesare pentru emiterea Certificatului privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport, compartimentul de specialitate poate solicita contribuabilului prezentarea de documente suplimentare, fiind aplicabile prevederile art. 64 alin. (1) din Codul de procedură fiscală.

În situaţia în care, ca urmare a analizei efectuate de organul fiscal pentru soluţionarea unei cereri de eliberare a unui certificat, fie care să ateste plata taxei pe valoarea adăugată, fie din care să rezulte că nu se datorează taxa pe valoarea adăugată în România, organul fiscal constată că achiziţia intracomunitară a mijlocului de transport este taxabilă în România conform titlului VII din Codul fiscal, iar solicitantul nu a depus Decontul special de taxă pe valoarea adăugată şi/sau nu a achitat taxa pe valoarea adăugată datorată, compartimentul de specialitate notifică solicitantul că operaţiunea efectuată este o operaţiune pentru care se datorează TVA în România şi pentru care are obligaţia să depună Decontul special de taxă pe valoarea adăugată şi să plătească taxa pe valoarea adăugată.

Dacă din analiza efectuată rezultă că achiziţia intracomunitară de mijloace de transport nu este taxabilă în România, respectiv transferul mijlocului de transport nou din alt stat membru al Uniunii Europene în România nu determină o achiziţie intracomunitară de bunuri în România, compartimentul de specialitate întocmeşte Certificatul privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport, având bifată căsuţa "nu se datorează taxa pe valoarea adăugată în România pentru achiziţia intracomunitară a mijlocului de transport".

Certificatul privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport, se eliberează în maximum 5 zile lucrătoare de la data depunerii cererii. Certificatul privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport, se emite cu ajutorul aplicaţiei informatice puse la dispoziţie de Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare, în două exemplare.

Certificatele privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport, emise de organele fiscale competente se arhivează, cu ajutorul aplicaţiei informatice, într-o bază de date organizată de Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare, care se pune la dispoziţia Direcţiei generale de informaţii fiscale.

Modificarea procedurii de soluţionare a cererilor de rambursare a TVA formulate de către persoanele impozabile nestabilite în România, stabilite în alt stat membru al Uniunii Europene

În Monitorul oficial nr. 888/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1610/2022 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.809/2016 pentru aprobarea Procedurii de soluţionare a cererilor de rambursare a taxei pe valoarea adăugată formulate de către persoanele impozabile nestabilite în România, stabilite în alt stat membru al Uniunii Europene.

Hotărârea nr. 1106/2022 pentru modificarea şi completarea titlului VIII "Accize şi alte taxe speciale" din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016

În Monitorul oficial nr. 887/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 1106/2022 pentru modificarea şi completarea titlului VIII "Accize şi alte taxe speciale" din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016.

Procedura de punere în aplicare a hotărârilor judecătoreşti prin care s-a dispus suspendarea executării deciziei de declarare în inactivitate, în baza prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare

În Monitorul oficial nr. 885/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1587/2022 privind aprobarea Procedurii de punere în aplicare a hotărârilor judecătoreşti prin care s-a dispus suspendarea executării deciziei de declarare în inactivitate, în baza prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare.

Aceasta procedură se aplică contribuabililor declaraţi inactivi, potrivit art. 92 alin. (1) lit. a) -g) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare (Codul de procedură fiscală), pentru care s-a dispus suspendarea executării deciziei de declarare în inactivitate, în baza prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare (Legea contenciosului administrativ).

Punerea în aplicare a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus suspendarea executării deciziei de declarare în inactivitate se face cu data pronunţării hotărârii judecătoreşti.

În termen de 5 zile lucrătoare de la primirea hotărârii judecătoreşti de către compartimentul juridic, pe baza referatului aprobat, compartimentul de specialitate înscrie în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi, cu ajutorul aplicaţiei informatice puse la dispoziţie de Centrul naţional pentru informaţii financiare, menţiunea de reactivare, începând cu data pronunţării hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus suspendarea executării deciziei de declarare în inactivitate pentru respectivul contribuabil.

În cazul persoanelor impozabile pentru care, în temeiul deciziei de declarare în inactivitate, a fost anulată, din oficiu, înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 316 alin. (11) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (Codul fiscal), compartimentul de specialitate verifică şi dacă persoana impozabilă se încadrează în altă situaţie de anulare a înregistrării în scopuri de TVA prevăzută la art. 316 alin. (11) din Codul fiscal. Rezultatul verificării se înscrie, de asemenea, în referat.

Dacă, din informaţiile deţinute, compartimentul de specialitate constată că persoana impozabilă nu îndeplineşte altă condiţie de anulare a înregistrării în scopuri de TVA, prin referat se propune şi înregistrarea în scopuri de TVA şi păstrarea codului de înregistrare în scopuri de TVA atribuit iniţial.

Data de la care înregistrarea în scopuri de TVA devine valabilă şi data emiterii certificatului de înregistrare în scopuri de TVA sunt aceleaşi cu data pronunţării hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus suspendarea executării deciziei de declarare în inactivitate pentru respectivul contribuabil.

În cazul în care contribuabilul nu a introdus la instanţa judecătorească, în termen de 60 de zile de la suspendarea executării deciziei de declarare în inactivitate, nicio acţiune în anularea actului, potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) teza a II-a din Legea contenciosului administrativ, intervine încetarea de drept a suspendării executării deciziei de declarare în inactivitate.

Începând cu data la care a intervenit încetarea de drept a suspendării executării deciziei de declarare în inactivitate, contribuabilul este repus în stare de inactivitate.

Dacă suspendarea executării deciziei de declarare în inactivitate încetează ca urmare a soluţionării definitive a cauzei, în condiţiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ, în baza hotărârilor judecătoreşti prin care se dispune anularea deciziei de declarare în inactivitate, contribuabilul este repus în situaţia anterioară datei comunicării deciziei de declarare în inactivitate.

În termen de 5 zile lucrătoare de la primirea hotărârii judecătoreşti de către compartimentul juridic, pe baza referatului aprobat, compartimentul de specialitate operează corespunzător în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi, cu ajutorul aplicaţiei informatice puse la dispoziţie de Centrul naţional pentru informaţii financiare, în sensul eliminării menţiunilor privind inactivarea, contribuabilul păstrându-şi calitatea de contribuabil activ de la data comunicării deciziei de declarare în inactivitate.

Completarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere)

În Monitorul oficial nr. 880/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1.348/784/2022 privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011.

Clasificarea ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011, se modifică şi se completează cu noile ocupaţii practicate în cadrul economiei naţionale, prevăzute mai jos:

1. arhitect în domeniul tehnologiei blockchain 251109
2. designer jocuri digitale 216614
3. dezvoltator interfaţa cu utilizatorul 251211
4. dezvoltator în domeniul tehnologiei blockchain 251210
5. dezvoltator jocuri digitale 251307
6. expert în optimizarea motoarelor de căutare 251306
7. inginer de date complexe (big data) 251212
8. inginer de integrare 251106
9. inginer în domeniul tehnologiilor cloud 251209
10. inginer viziune computerizată 251108
11. manager de conţinut web 251305
12. proiectant de sisteme informatice inteligente pentru TIC 251107
13. tehnician TIC

Raportul privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit. Completarea reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici.

În Monitorul oficial nr. 878/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2048/2022 privind completarea reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici, in vigoare la data de 1 ianuarie 2023.

Acest ordin introduce Capitolul 13^1 in ordinul MFP nr. 1.802/2014: Raportul privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit, care transpune Directiva (UE) 2021/2.101 a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2021 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce priveşte prezentarea, de către anumite întreprinderi şi sucursale, de informaţii privind impozitul pe profit, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 429 din data de 1 decembrie 2021.

În înţelesul acestui capitol se aplică următoarele definiţii:

1. societate-mamă finală înseamnă o entitate care întocmeşte situaţiile financiare anuale consolidate ale celui mai mare grup de entităţi;
2. situaţii financiare anuale consolidate înseamnă situaţiile financiare care sunt întocmite de o societate-mamă a unui grup, în care activele, datoriile, capitalurile proprii, veniturile şi cheltuielile sunt prezentate ca fiind cele ale unei singure entităţi economice;
3. jurisdicţie fiscală înseamnă un stat sau o jurisdicţie nestatală care are autonomie fiscală în ceea ce priveşte impozitul pe profit;
4. entitate autonomă înseamnă o entitate care nu face parte dintr-un grup.

Societăţile-mamă finale, a căror cifră de afaceri netă consolidată a depăşit la data bilanţului lor, pentru fiecare dintre ultimele două exerciţii financiare consecutive, cuantumul de 3.700.000.000 lei (echivalentul a 747.474.740 euro la cursul valutar publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 21 decembrie 2021), astfel cum se reflectă în situaţiile lor financiare anuale consolidate, au obligaţia să întocmească, să publice şi să asigure accesul la un raport privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit pentru cel mai recent dintre respectivele două exerciţii financiare consecutive.

Entităţile autonome a căror cifră de afaceri netă a depăşit la data bilanţului lor, pentru fiecare dintre ultimele două exerciţii financiare consecutive, cuantumul de 3.700.000.000 lei, astfel cum se reflectă în situaţiile lor financiare anuale individuale, au obligaţia să întocmească, să publice şi să asigure accesul la un raport privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit pentru cel mai recent dintre respectivele două exerciţii financiare consecutive.

Filialele mijlocii şi mari, aşa cum sunt definite la pct. 9 alin. (4) din OMFP nr. 1.802/2014, care sunt controlate de către o societate-mamă finală care nu intră sub incidenţa prezentelor reglementări, atunci când cifra de afaceri netă consolidată a depăşit la data bilanţului său, pentru fiecare dintre ultimele două exerciţii financiare consecutive, cuantumul de 3.700.000.000 lei, astfel cum se reflectă în situaţiile sale financiare consolidate, au obligaţia să publice şi să asigure accesul la un raport privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit privind respectiva societate-mamă finală pentru cel mai recent dintre respectivele două exerciţii financiare consecutive.

Raportul privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit care trebuie prezentat în temeiul pct. 5923-5928 include informaţii cu privire la toate activităţile entităţii autonome sau ale societăţii-mamă finale, inclusiv activităţile tuturor entităţilor afiliate, consolidate în situaţiile financiare aferente exerciţiului financiar în cauză.

Informaţiile ce trebuie cuprinse sunt:

a) numele societăţii-mamă finale sau al entităţii autonome, exerciţiul financiar în cauză, moneda utilizată pentru prezentarea raportului şi, după caz, o listă a tuturor filialelor consolidate în situaţiile financiare ale societăţii-mamă finale, pentru exerciţiul financiar relevant, stabilite în Uniune sau în jurisdicţiile fiscale incluse în anexele I şi II la Concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale;

b) o scurtă descriere a naturii activităţilor acestora;

c) numărul de salariaţi în echivalent normă întreagă;

d) veniturile, care reprezintă suma cifrei de afaceri nete, a altor venituri din exploatare, a veniturilor din interese de participare, cu excepţia dividendelor primite de la entităţile afiliate, a veniturilor din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, a altor dobânzi de încasat şi a altor venituri similare enumerate la pct. 600;

e) cuantumul profitului sau pierderii brut(e);

f) cuantumul impozitului pe profit acumulat în cursul exerciţiului financiar în cauză, care reprezintă cheltuielile curente cu impozitele recunoscute în ceea ce priveşte profiturile sau pierderile impozabile din exerciţiul financiar în cauză de către entităţi şi sucursale, în jurisdicţia fiscală relevantă;

g) cuantumul impozitului pe profit plătit în numerar, care reprezintă cuantumul impozitului pe profit plătit în cursul exerciţiului financiar în cauză de către entităţi şi sucursale în jurisdicţia fiscală relevantă; şi

h) cuantumul câştigurilor acumulate la sfârşitul exerciţiului financiar în cauză.

Moneda utilizată în raportul privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit este moneda în care sunt prezentate situaţiile financiare consolidate ale societăţii-mamă finale sau situaţiile financiare anuale individuale ale entităţii autonome. Acest raport se publică în moneda utilizată în situaţiile financiare.

Raportul privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit şi declaraţia se publică în termen de 12 luni de la data bilanţului exerciţiului financiar pentru care este întocmit raportul, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2017/1.132 a Parlamentului European şi a Consiliului, aşa cum este transpusă în legislaţia naţională.

Modul de organizare şi desfăşurare a activităţii de schimb valutar pentru persoane fizice şi de încasare a cecurilor de călătorie, pe teritoriul României

În Monitorul oficial nr. 874/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 1096/2022 pentru aprobarea procedurii de autorizare a caselor de schimb valutar care solicită să desfăşoare activităţi de schimb valutar pentru persoane fizice şi de încasare a cecurilor de călătorie, precum şi a entităţilor care deţin în administrare structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică, ce solicită să desfăşoare operaţiuni de cumpărare de valute de la persoane fizice şi de încasare a cecurilor de călătorie, şi pentru aprobarea procedurii de înregistrare a punctelor de schimb valutar.

Aceasta hotărâre reprezintă cadrul legal privind modul de organizare şi desfăşurare a activităţii de schimb valutar pentru persoane fizice şi de încasare a cecurilor de călătorie, pe teritoriul României, de către următoarele entităţi:

a) casele de schimb valutar, organizate ca persoane juridice conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) entităţile care deţin în administrare structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică.

Casele de schimb valutar pot efectua:

a) cumpărare de valute, cotate şi necotate, contra monedei naţionale, de la persoane fizice;
b) vânzare de valute, cotate şi necotate, contra monedei naţionale, către persoane fizice;
c) încasare de cecuri de călătorie.

Entităţile care deţin în administrare structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică pot efectua:

a) cumpărare de valute, cotate şi necotate, contra monedei naţionale, de la persoane fizice, clienţi ai structurii de primire turistice;
b) încasare a cecurilor de călătorie de la clienţi ai structurii de primire turistice.

Dreptul de organizare şi desfăşurare a activităţii de schimb valutar şi de încasare a cecurilor de călătorie, pe teritoriul României, se acordă entităţilor prevăzute mai sus, pe bază de autorizaţie şi, respectiv, scrisoare de atribuire a codului statistic, documente care sunt exploatate în mod direct de deţinătorul acestora.

Autorizarea entităţilor prevăzute mai sus şi înregistrarea punctelor de schimb valutar se realizează de către Ministerul Finanţelor, prin Comisia de autorizare a activităţii de schimb valutar. Activitatea curentă a Comisiei se realizează prin intermediul Direcţiei generale management al domeniilor reglementate specific din cadrul Ministerului Finanţelor, denumită în continuare direcţie de specialitate.

Este interzisă desfăşurarea activităţii de schimb valutar prin intermediul automatelor de schimb valutar de către entităţile prevăzute mai sus.

Entităţile sunt obligate să afişeze autorizaţia şi scrisoarea de atribuire a codului statistic, în copie, într-un loc vizibil, situat în cadrul fiecărui punct de schimb valutar. Originalul scrisorii de atribuire a codului statistic se păstrează prin grija entităţii la punctul de schimb valutar, iar autorizaţia, în original, se păstrează la domiciliul fiscal declarat. Acestea sunt prezentate organelor de control abilitate conform legii, la solicitarea acestora.

Listele cursurilor de schimb valutar de vânzare/cumpărare, pentru valutele cotate şi necotate, semnate şi ştampilate de persoanele împuternicite de conducerea entităţilor care desfăşoară activităţi de schimb valutar şi de încasare a cecurilor de călătorie, după caz, precum şi comisionul practicat sunt afişate la loc vizibil, pe perioada programului zilnic de lucru, iar la sfârşitul zilei de lucru listele cursurilor de schimb valutar sunt anexate la registrul tranzacţiilor.

Măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023

În Monitorul oficial nr. 864/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, in vigoare de la 01 septembrie 2022.

Potrivit acestei ordonante, pentru a beneficia de facilităţi, beneficiarii prevăzuţi la art. 1 alin. (1), lit. c) -e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a depune către furnizorul de energie electrică o solicitare însoţită de o declaraţie pe propria răspundere, în termen de maximum 30 de zile de la data de 1 septembrie 2022. Modelele pentru solicitare şi pentru declaraţia pe propria răspundere sunt prevăzute în anexele nr. 4 şi 5 din OUG nr. 119/2022.

Beneficiarii care se încadrează în prevederile art. 1 alin. (1) lit. c)-e), care nu au depus solicitarea însoţită de o declaraţie pe propria răspundere în termenul de mai sus, precum şi cei înfiinţaţi după data de 1 septembrie 2022 beneficiază de prevederile OUG nr. 119/2022 începând cu data de 1 a lunii următoare depunerii acestora la furnizor.

Hotărârea nr. 1074/2022 pentru modificarea art. 10 alin. (1^2 ) și (9) din Hotărârea Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură

În Monitorul oficial nr. 859/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 1074/2022 pentru modificarea art. 10 alin. (1^2 ) și (9) din Hotărârea Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

În Monitorul oficial nr. 857/2022 a fost publicata Ordonanţa nr. 31/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, in vigoare de la 03 septembrie 2022.

Aceasta ordonanta aduce urmatoarele modificari:

- actul administrativ fiscal emis în formă electronică se comunică prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, iar acesta se consideră comunicat la data punerii la dispoziţia contribuabilului/plătitorului prin aceste mijloace

- soluţia fiscală individuală anticipată este actul administrativ emis de organul fiscal central în vederea soluţionării unei cereri a contribuabilului/plătitorului referitoare la reglementarea unei situaţii fiscale de fapt viitoare. Cererea pentru emiterea soluţiei fiscale se depune pentru o singură situaţie fiscală de fapt viitoare şi o singură obligaţie fiscală principală. Contribuabilul/Plătitorul poate depune mai multe cereri în vederea reglementării mai multor situaţii fiscale de fapt viitoare. Situaţia fiscală de fapt viitoare se apreciază în funcţie de data depunerii cererii

- termenul de prescripţie a dreptului de a stabili creanţe fiscale se suspenda si pe perioada cuprinsă între data decesului persoanei fizice la care era în curs de desfăşurare o acţiune de inspecţie fiscală/verificare a situaţiei fiscale personale şi data luării la cunoştinţă de către organul de inspecţie/verificare că există sau nu succesori, după caz

- de comun acord cu organele de inspecţie fiscală, colaborarea contribuabilului/plătitorului la constatarea stărilor de fapt fiscale se poate realiza şi prin utilizarea mijloacelor electronice de comunicare la distanţă

- durata efectuării inspecţiei fiscale nu poate fi mai mare de 180 de zile si in cazul contribuabililor nerezidenţi

- după sesizarea organelor de urmărire penală, inspecţia fiscală încetează numai pentru obligaţiile şi perioadele fiscale care au făcut obiectul sesizării. Dacă, după sesizarea organelor de urmărire penală, procurorul, prin ordonanţă, dispune clasarea ori renunţarea la urmărirea penală sau dacă, după trimiterea în judecată, instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă, organul de inspecţie fiscală poate relua inspecţia. În acest caz, se transmite un nou aviz de inspecţie fiscală.

- punctul de vedere al contribuabilului/plătitorului exprimat faţă de constatările menţionate în procesul-verbal/actul de control antifraudă se analizează la nivelul Direcţiei generale antifraudă fiscală. În măsura în care din analiza reiese că este necesară refacerea controlului şi/sau a procesului verbal/actului de control, după caz, conducătorul structurii dispune măsurile necesare conform celor constatate. Punctul de vedere al contribuabilului/plătitorului, împreună cu analiza, va fi avut în vedere de către organele competente.

- organul fiscal central, precum şi organul fiscal local au obligaţia de a publica pe pagina de internet proprie lista contribuabililor persoane juridice care au declarat şi au achitat la scadenţă obligaţiile fiscale de plată şi care nu au obligaţii restante. Lista se publică trimestrial până în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare.

- pentru creanţele fiscale datorate de debitorii cărora li s-a deschis procedura insolvenţei se calculează şi datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere, potrivit legii care reglementează această procedură

- eşalonarea la plată, in formă simplificată, de către organul fiscal central, nu se acordă pentru debitorii care trebuie să achite obligaţiile fiscale administrate de organul fiscal central într-un anumit termen pentru a se menţine autorizaţia, acordul ori alt act administrativ similar

- pentru recuperarea ajutoarelor de stat şi de minimis, executarea silită prin poprire şi/sau sechestru asupra bunurilor mobile sau imobile poate începe oricând după comunicarea somaţiei, fără a fi necesară împlinirea termenului de 15 zile

- decizia emisă în soluţionarea contestaţiei este obligatorie pentru organul fiscal emitent al actelor administrative fiscale contestate

- prin decizie, contestaţia poate fi admisă ori respinsă, în totalitate sau în parte.  În cazul respingerii contestaţiei, se decide, după caz, confirmarea totală sau parţială a actului atacat.

- procedura de soluţionare a contestaţiei încetează la data la care structurii specializate de soluţionare a contestaţiei i s-a adus la cunoştinţă despre acţiunea în contencios administrativ formulată de contribuabil/plătitor.

Modificarea şi completarea legii concediului paternal

În Monitorul oficial nr. 845/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 117/2022 pentru modificarea şi completarea Legii concediului paternal nr. 210/1999, in vigoare de la 29 august 2022.

Aceasta ordonanta a fost adoptata având în vedere necesitatea realizării demersurilor necesare pentru transpunerea Directivei (UE) 2019/1.158 privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată a părinţilor şi îngrijitorilor şi de abrogare a Directivei 2010/18/UE, care are ca obiectiv general adaptarea şi modernizarea cadrului juridic al Uniunii Europene, permiţând părinţilor şi persoanelor cu responsabilităţi de îngrijire să concilieze viaţa profesională cu viaţa de familie şi ţinând cont de faptul că România are obligaţia de a asigura, la nivel naţional, intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma actului european, până la data de 2 august 2022.

Concediul paternal se acordă în scopul de a asigura participarea efectivă a tatălui la îngrijirea copilului nou-născut şi de a facilita concilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie în cazul lucrătorilor care sunt părinţi. Prin termenul lucrător se înţelege persoana care desfăşoară activitate în baza unui raport de muncă sau de serviciu, încheiat conform legii.

În vederea acordării concediului paternal şi a indemnizaţiei aferente se asimilează lucrătorilor şi următoarele categorii de persoane:

a) cele care desfăşoară activitate pe baza unor contracte din activitate sportivă încheiate potrivit art. 67^1 alin. (1) lit. a) -e) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000;
b) cele care desfăşoară activitate pe baza unor convenţii de muncă individuale încheiate potrivit Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei;
c) directorii care desfăşoară activitate pe baza contractelor de mandat încheiate potrivit Legii societăţilor nr. 31/1990;
d) cele care desfăşoară activitate pe baza unor contracte de management încheiate potrivit Legii nr. 66/1993 privind contractul de management;
e) cele care desfăşoară activitate pe baza unor contracte de management şi de administrare încheiate potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii;
f) cele care ocupă o funcţie de demnitate publică.

Tatăl copilului nou-născut care are calitatea de lucrător are dreptul la un concediu paternal plătit de 10 zile lucrătoare. Tatăl care îndeplineşte obligatoriu serviciul militar în calitate de militar în termen, potrivit legii, are dreptul la o permisie de 10 zile lucrătoare acordate la naşterea propriului copil.

Indemnizaţia pentru concediul paternal se plăteşte din fondul de salarii al angajatorului şi este egală cu salariul corespunzător perioadei respective.

Perioada concediului paternal constituie vechime în muncă şi în serviciu, precum şi în specialitate şi se are în vedere la stabilirea drepturilor ce se acordă în raport cu acestea, cu respectarea prevederilor Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România.

În cazul în care tatăl copilului nou-născut a obţinut atestatul de absolvire a cursului de puericultură, durata concediului paternal se majorează cu 5 zile lucrătoare. Tatăl poate beneficia de aceste 5 zile pentru fiecare copil nou-născut, pe baza atestatului de absolvire a cursului de puericultură, indiferent când este acesta obţinut.

Angajatorul are obligaţia de a aproba concediul paternal şi de a informa angajaţii cu privire la dreptul de a beneficia de concediul paternal. Este interzis angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul lucrătorului care se află în concediu paternal. Aceste prevederi nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, în condiţiile legii.

La încetarea concediului paternal salariatul are dreptul de a se întoarce la ultimul loc de muncă ori la un loc de muncă echivalent, având condiţii de muncă echivalente, şi, de asemenea, de a beneficia de orice îmbunătăţire a condiţiilor de muncă la care ar fi avut dreptul în timpul absenţei.

Este interzisă aplicarea unui tratament mai puţin favorabil tatălui care a solicitat sau a efectuat concediul de paternitate.

Taxa de promovare a activităţilor de jocuri de noroc: Ordinul nr. 1542/2022 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă

În Monitorul oficial nr. 829/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1542/2022 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă, in vigoare de la 23 august 2022.

Prin acest ordin se pune in vigoare art. 1^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. Potrivit acestui articol, contractele având ca obiect promovarea mărcilor, platformelor, aplicaţiilor sau activităţilor de jocuri de noroc prin amplasarea mesajelor publicitare în localităţi şi pe drumurile publice sau prin intermediul unui serviciu de televiziune, precum şi orice act prin care se modifică valoarea contractului vor fi comunicate Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc de către organizatorul de jocuri de noroc în termen de 5 zile lucrătoare de la data încheierii. Nu intră sub incidenţa acestui articol contractele încheiate de organizatorii de jocuri de noroc cu entităţile sau federaţiile sportive, care prevăd în sarcina acestora din urmă obligaţia de promovare în incinta stadioanelor sau a sălilor de sport. 

Taxa de promovare a activităţilor de jocuri de noroc reprezintă 5% din valoarea contractelor de publicitate  şi va fi achitată către bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei în care contractul de publicitate a fost încheiat. În cazul contractelor care prevăd plăţi periodice către prestator, obligaţia de plată a taxei devine scadentă în ultima zi a lunii în care este scadentă rata contractuală periodică. 

Organizatorii de jocuri de noroc datorează taxa de promovare pentru activităţile de jocuri de noroc. În cazul contractelor de publicitate având ca obiect promovarea activităţilor de jocuri de noroc autorizate pe teritoriul României, care sunt încheiate de o entitate care nu este organizator de jocuri de noroc, taxa este datorată de prestatorul serviciilor de publicitate, potrivit contractului. 

In acest sens in nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat se introduce o nouă poziţie, poziţia 86: taxa de promovare a activităţilor de jocuri de noroc.

Ordinul nr. 1522/2022 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 63/2017 privind aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanţelor fiscale, precum şi pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.454/2016 pentru aprobarea Procedurii de executare silită în cazul debitorilor care au de încasat sume certe, lichide şi exigibile de la autorităţi sau instituţii publice

În Monitorul oficial nr. 818/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1522/2022 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 63/2017 privind aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanţelor fiscale, precum şi pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.454/2016 pentru aprobarea Procedurii de executare silită în cazul debitorilor care au de încasat sume certe, lichide şi exigibile de la autorităţi sau instituţii publice, in vigoare de la 19 august 2022.