Se afișează postările cu eticheta contabilitate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta contabilitate. Afișați toate postările

joi, 21 decembrie 2023

Inregistrarea operatorilor de platformă

În Monitorul oficial nr. 1098/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1946/2023 pentru aprobarea procedurilor de punere în aplicare a prevederilor art. 2915 alin. (10)-(13) şi alin. (19) lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, in vigoare de la 06 decembrie 2023.

Operatorii de platforme definiţi în sensul pct. 4 lit. b) subsecţiunea A secţiunea I din anexa nr. 5 din Codul de procedură fiscală pot opta să se înregistreze la autoritatea competentă din România sau din oricare alt stat membru, în vederea îndeplinirii obligaţiei de raportare, prevăzută în secţiunea III din anexa nr. 5 din Codul de procedură fiscală.

Operatorii de platforme definiţi în sensul pct. 4 lit. b) subsecţiunea A secţiunea I din anexa nr. 5 din Codul de procedură fiscală, care optează să se înregistreze la autoritatea competentă din România, îşi exercită opţiunea prin depunerea formularului (707) "Cerere de înregistrare/menţiuni/renunţare pentru operatorii de platformă, definiţi în sensul pct. 4 lit. b) din subsecţiunea A a secţiunii I din anexa nr. 5 din Codul de procedură fiscală".

Formularul (707) "Cerere de înregistrare/menţiuni/renunţare pentru operatorii de platformă, definiţi în sensul pct. 4 lit. b) din subsecţiunea A a secţiunii I din anexa nr. 5 din Codul de procedură fiscală" se utilizează de către operatorii de platformă care au obligaţia de raportare, în sensul pct. 4 lit. b) subsecţiunea A secţiunea I din anexa nr. 5 din Codul de procedură fiscală, pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 2915 alin. (10), (13) şi alin. (19) lit. a) din acelaşi act normativ.

După depunerea formularului (707), având marcată cu "X" secţiunea I.1. Înregistrare, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală atribuie operatorului de platformă definit în sensul pct. 4 lit. b) subsecţiunea A secţiunea I din anexa nr. 5 din Codul de procedură fiscală un număr individual de identificare, utilizat numai în vederea îndeplinirii obligaţiei de raportare. Numărul individual de identificare nu reprezintă cod de identificare fiscală, în sensul titlului IV "Înregistrarea fiscală" din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală revocă înregistrarea unui operator de platformă, efectuată în temeiul art. 2915 alin. (10) din Codul de procedură fiscală, în situaţia în care acesta nu respectă obligaţia de raportare prevăzută în anexa nr. 5 din Codul de procedură fiscală.

Un operator de platformă căruia i-a fost revocată înregistrarea se va putea reînregistra numai dacă acesta furnizează garanţii adecvate privind angajamentul său, respectiv o declaraţie pe propria răspundere şi garanţii financiare, potrivit legii, inclusiv orice cerinţă de raportare neîndeplinită. Garanţia va fi constituită la nivelul maxim al sancţiunii aplicabile pentru nerespectarea obligaţiei de raportare, prevăzută la art. 336 alin. (1) lit. z) din Codul de procedură fiscală.

marți, 12 decembrie 2023

Legea nr. 353/2023 privind completarea art. 7 din Legea contabilităţii nr. 82/1991

În Monitorul oficial nr. 1083/2023 a fost publicata Legea nr. 353/2023 privind completarea art. 7 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, in vigoare de la 02 decembrie 2023.

Potrivit acestei legi, prin excepţie, cele două Camere ale Parlamentului, prin structurile de specialitate, efectuează inventarierea generală a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii aferente activităţii deputaţilor şi senatorilor în cadrul birourilor parlamentare, la finalul mandatului de deputat sau senator.

joi, 16 noiembrie 2023

Majorarea unor amenzi contravenţionale

În Monitorul oficial nr. 977/2023 a fost publicata Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, in vigoare de la 30 octombrie 2023.

Prin derogare de la prevederile art. 16 alin. (1) şi art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, cu modificările şi completările ulterioare, contravenienţii, sancţionaţi în baza prevederilor actelor normative de mai jos, nu beneficiază de posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ:

- art. LVII (RO e-Sigiliu) şi LXV (RO e-Factura) din Legea nr. 296/2023
- Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
- Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, cu modificările şi completările ulterioare
- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
- Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare
- Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare
- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport şi de abrogare a art. XXVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare


marți, 17 octombrie 2023

Modificarea şi completarea unor reglementări contabile

În Monitorul oficial nr. 903/2023 a fost publicat Ordinul nr. 2649/2023 privind modificarea şi completarea unor reglementări contabile, in vigoare de la 06 octombrie 2023. Prevederile se aplică începând cu situaţiile financiare anuale aferente exerciţiului financiar al anului 2023.

1. Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014

În planul de conturi general se introduc conturile 1496 "Pierderi rezultate din reorganizări de societăţi, corespunzătoare activului net negativ al societăţii absorbite" (A), 6121 "Cheltuieli cu redevenţele", 6122 "Cheltuieli cu locaţiile de gestiune", 6123 "Cheltuieli cu chiriile", 616 "Cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală", 617 "Cheltuieli de management" şi 618 "Cheltuieli de consultanţă".

Contul 616 «Cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală». Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor aferente drepturilor de proprietate intelectuală care nu îndeplinesc condiţiile de recunoaştere ca activ. În debitul contului 616 «Cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală» se înregistrează sumele reprezentând cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală (401, 408).
 
Contul 617 «Cheltuieli de management». Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor de management. În debitul contului 617 «Cheltuieli de management» se înregistrează sumele reprezentând cheltuielile de management (401, 408).

Contul 618 «Cheltuieli de consultanţă». Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor de consultanţă, aferente perioadei curente. În debitul contului 618 «Cheltuieli de consultanţă» se înregistrează sumele reprezentând cheltuielile de consultanţă (401, 408).

Contul 691 «Cheltuieli cu impozitul pe profit». Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu impozitul pe profit determinat în conformitate cu legislaţia fiscală. În cazul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, definit potrivit Codului fiscal, persoana juridică responsabilă înregistrează în debitul contului 691 «Cheltuieli cu impozitul pe profit» cheltuiala totală cu impozitul pe profit datorat de grupul fiscal.

Se elimină funcţiunea contului 266 "Certificate verzi amânate".

2. Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016

În planul de conturi, cuprins la punctul 196, se introduc conturile 6121 "Cheltuieli cu redevenţele", 6122 "Cheltuieli cu locaţiile de gestiune", 6123 "Cheltuieli cu chiriile", 616 "Cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală", 617 "Cheltuieli de management" şi 618 "Cheltuieli de consultanţă".


3. Reglementările contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.103/2017

În planul de conturi general, cuprins la punctul 344, se introduc conturile 6121 "Cheltuieli cu redevenţele", 6122 "Cheltuieli cu locaţiile de gestiune", 6123 "Cheltuieli cu chiriile", 616 "Cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală", 617 "Cheltuieli de management" şi 618 "Cheltuieli de consultanţă".

luni, 3 iulie 2023

Ordinul nr. 1730/2023 pentru reglementarea unor aspecte contabile

În Monitorul oficial nr. 559/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1730/2023 pentru reglementarea unor aspecte contabile, in vigoare de la 21 iunie 2023.

Pentru o societate-mamă finală al cărui exerciţiu financiar coincide cu anul calendaristic, primul an de raportare corespunde exerciţiului financiar al anului 2023, raportul privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit fiind publicat cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2024. Pentru a determina dacă societatea-mamă are obligaţie de raportare, aceasta determină dacă veniturile consolidate depăşesc cuantumul de 3.700.000.000 lei, atât în exerciţiul financiar al anului 2022, cât şi în exerciţiul financiar al anului 2023. Societatea-mamă finală întocmeşte raportul privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit pentru exerciţiul financiar al anului 2023 dacă veniturile consolidate depăşesc cuantumul respectiv în ambele exerciţii financiare.

Pentru o societate-mamă finală al cărui exerciţiu financiar corespunde, de exemplu, perioadei 1 aprilie 2023-31 martie 2024, primul an de raportare corespunde datei de 31 martie 2024, raportul privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit fiind publicat cel mai târziu până la data de 31 martie 2025.

Pentru exemplificarea modului de analiză a obligaţiei de raportare se consideră următoarea evoluţie a veniturilor consolidate ale societăţii-mamă finale, cu sediul în România: peste cuantumul de 3.700.000.000 lei în exerciţiile financiare 2022 şi 2023; sub cuantum în exerciţiul financiar al anului 2024; peste cuantum în exerciţiul financiar al anului 2025; sub cuantumul de 3.700.000.000 lei în exerciţiul financiar al anului 2026. În situaţia exemplificat, obligaţii de raportare există pentru fiecare dintre exerciţiile financiare ale anilor 2023, 2024, 2025 şi 2026.
 
În cazul unei entităţi autonome, cuantumul de 3.700.000.000 lei corespunde veniturilor sale individuale, aşa cum se reflectă în situaţiile financiare anuale ale acesteia.


joi, 15 iunie 2023

Ordinul nr. 1447/2023 pentru modificarea şi completarea unor reglementări privind documentele financiar-contabile

În Monitorul oficial nr. 453/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1447/2023 pentru modificarea şi completarea unor reglementări privind documentele financiar-contabile, in vigoare de la 24 mai 2023.

Acest ordin modifica:

1. Ordinul nr. 2634/2015 privind documentele financiar-contabile.

Potrivit acestui ordin, reconstituirea este obligatorie pentru documentele financiar-contabile pierdute, sustrase sau distruse, care se află în termenul de păstrare prevăzut de legea contabilităţii.

Registrele de contabilitate obligatorii şi documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhiva persoanelor prevăzute la art. 1 din legea contabilităţii timp de 5 ani calculaţi de la data de 1 iulie a anului următor celui încheierii exerciţiului financiar în care au fost întocmite, inclusiv pentru statele de salarii.

Astfel se modifica termenul de păstrare a statelor de salarii care era de 50 de ani si termenul de păstrare a registrelor şi a celorlalte documente financiar-contabile care era de 10 ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite.


2. Reglementările contabile privind contabilitatea în partidă simplă

Registrele de contabilitate obligatorii şi documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhiva persoanelor care conduc contabilitatea în partidă simplă timp de 5 ani calculaţi de la data de 1 iulie a anului următor celui încheierii exerciţiului financiar în care au fost întocmite, inclusiv pentru statele de salarii.

Documentele justificative care atestă provenienţa unor bunuri cu durată de viată mai mare de 5 ani se păstrează pe perioada corespunzătoare duratei de viaţă utilă a acestora.


3. Reglementările contabile privind organizarea şi conducerea contabilităţii în partidă simplă de către persoanele juridice fără scop patrimonial, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.103/2017

Registrele de contabilitate obligatorii şi documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhiva persoanelor juridice fără scop patrimonial care conduc contabilitatea în partidă simplă timp de 5 ani calculaţi de la data de 1 iulie a anului următor celui încheierii exerciţiului financiar în care au fost întocmite, inclusiv pentru statele de salarii.

Documentele justificative care atestă provenienţa unor bunuri cu durată de viaţă mai mare de 5 ani se păstrează pe perioada corespunzătoare duratei de viaţă utilă a acestora.


luni, 13 martie 2023

Norma nr. 5/2023 pentru completarea Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr. 14/2015 privind reglementările contabile conforme cu directivele europene aplicabile sistemului de pensii private

În Monitorul oficial nr. 147/2023 a fost publicata Norma nr. 5/2023 pentru completarea Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr. 14/2015 privind reglementările contabile conforme cu directivele europene aplicabile sistemului de pensii private, in vigoare de la 21 februarie 2023.

vineri, 20 ianuarie 2023

Termenul de păstrare al documentelor financiar-contabile

În Monitorul oficial nr. 36/2023 a fost publicata Legea nr. 36/2023 pentru modificarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, in vigoare de la 15 ianuarie 2023.

Persoanele obligate sa conduca contabilitatea, prevăzute la art. 1din Legea contabilităţii nr. 82/1991, care utilizează sisteme informatice de prelucrare automată a datelor au obligaţia să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu reglementările contabile aplicabile, controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice timp de 5 ani calculaţi de la data de 1 iulie a anului următor celui încheierii exerciţiului financiar în care au fost întocmite.

De asemenea, registrele de contabilitate obligatorii şi documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhiva persoanelor obligate sa conduca contabilitatea, prevăzute la art. 1 din Legea contabilităţii nr. 82/199, timp de 5 ani calculaţi de la data de 1 iulie a anului următor celui încheierii exerciţiului financiar în care au fost întocmite, inclusiv pentru statele de salarii.

luni, 16 ianuarie 2023

Reglementarea unor aspecte contabile

În Monitorul oficial nr. 18/2023 a fost publicat Ordinul nr. 4291/2022 pentru reglementarea unor aspecte contabile, in vigoare de la 06 ianuarie 2023.

Acest ordin modifica urmatoarele reglementari contabile si se aplică începând cu situaţiile financiare anuale aferente exerciţiului financiar al anului 2022:

1. Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014

a). O entitate trebuie să întrerupă capitalizarea costurilor îndatorării pe parcursul perioadelor prelungite în care aceasta nu lucrează efectiv la realizarea activului cu ciclu lung de fabricaţie. O entitate poate suporta costuri ale îndatorării în timpul unei perioade prelungite în care ea întrerupe activităţile necesare pregătirii unui activ pentru utilizarea sa prestabilită sau pentru vânzare. Capitalizarea costurilor îndatorării nu se întrerupe pe parcursul perioadei în care entitatea execută lucrări tehnice şi administrative semnificative sau atunci când o amânare temporară este o parte necesară a procesului de pregătire a unui activ pentru utilizarea sa prestabilită sau pentru vânzare."

b). Dacă un client plăteşte o sumă înainte ca entitatea să transfere acestuia un bun sau un serviciu, în momentul încasării entitatea înregistrează o datorie faţă de client. În acest caz, datoria faţă de client reprezintă obligaţia entităţii de a transfera clientului bunurile sau serviciile pentru care a încasat suma respectivă.

 Sumele încasate se înregistrează ca o datorie faţă de client (contul 419 «Clienţi - creditori»). Entitatea scoate din evidenţă acea datorie şi recunoaşte venituri atunci când transferă bunurile sau serviciile respective şi, prin urmare, îşi îndeplineşte obligaţia contractuală.

c). O entitate poate percepe uneori un avans nerambursabil de la client, la începutul contractului sau aproape de această dată (de exemplu, comisioanele de activare din contractele de telecomunicaţii, comisioanele de constituire din anumite contracte de servicii şi onorariile iniţiale din unele contracte de furnizare). În această situaţie entitatea trebuie să stabilească dacă avansul încasat se referă la prestarea unui serviciu într-o perioadă viitoare.

Dacă avansul încasat reprezintă o plată în avans efectuată de un client pentru servicii care urmează să fie prestate într-o perioadă viitoare, suma corespunzătoare se evidenţiază în contul 472 «Venituri înregistrate în avans», urmând a fi recunoscută la venituri atunci când vor fi prestate serviciile respective. În cazul în care avansul nu se referă la servicii viitoare, suma încasată de la client se recunoaşte pe seama veniturilor perioadei.

d). Entităţile care primesc dividende interimare evidenţiază sumele corespunzătoare acestora pe seama datoriilor (articol contabil 461 «Debitori diverşi»/analitic distinct = 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende»).

Regularizarea anuala a sumelor se efectuează pe seama dividendelor cuvenite în baza situaţiilor financiare anuale aprobate, conform legii, ale entităţii care a optat să efectueze repartizări interimare de dividende (articole contabile 461 «Debitori diverşi» = 761 «Venituri din imobilizări financiare» şi 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» = 461 «Debitori diverşi»/analitic distinct).

e). O entitate care acţionează în nume propriu îşi poate îndeplini obligaţia de executare pentru a furniza chiar ea un bun sau un serviciu specificat sau poate angaja o altă parte (de exemplu, un subcontractant) pentru a îndeplini o obligaţie de executare parţial sau în întregime în numele său. O entitate care acţionează în nume propriu recunoaşte venituri la valoarea corespunzătoare bunurilor sau serviciilor transferate.

Exemple de indicatori ai faptului că o entitate acţionează în nume propriu, fără ca aceştia să fie limitativi, sunt următorii:

- entitatea este responsabilul principal pentru îndeplinirea contractului, aspect care include responsabilitatea pentru acceptabilitatea bunului sau serviciului specificat (de exemplu, responsabilitatea principală pentru ca bunul sau serviciul să îndeplinească specificaţiile clientului);
- entitatea are un risc legat de stocuri înainte sau după ce bunurile specificate au fost transferate către un client (de exemplu, dacă clientul are un drept de retur). Astfel, dacă entitatea obţine sau se angajează să obţină bunul sau serviciul specificat contractual, aceasta poate indica că entitatea are capacitatea de a direcţiona utilizarea bunului sau serviciului şi de a obţine, în esenţă, toate beneficiile rămase din acesta, înainte ca bunul sau serviciul să fie transferat clientului;
- entitatea are libertatea de a stabili preţul pentru bunul sau serviciul specificat. Stabilirea preţului pe care îl plăteşte clientul pentru bunul sau serviciul specificat poate indica că entitatea are capacitatea de a direcţiona utilizarea acelui bun sau serviciu şi de a obţine, în esenţă, toate beneficiile rămase din acesta. Totuşi, în unele cazuri, un intermediar poate avea o anumită flexibilitate în stabilirea preţurilor, pentru a genera venituri suplimentare din serviciul său de a aranja ca bunuri sau servicii să fie furnizate clienţilor de către alte părţi.

Dacă o altă entitate îşi asumă obligaţiile de executare şi drepturile prevăzute în contract, astfel încât entitatea nu mai este obligată să transfere clientului bunul sau serviciul contractat (adică entitatea nu mai acţionează în nume propriu), entitatea nu trebuie să recunoască venituri. În acest caz, entitatea trebuie să analizeze dacă o altă entitate îşi asumă drepturile şi obligaţiile prevăzute în contract, astfel încât entitatea nu mai este obligată să transfere clientului bunurile sau serviciile pentru care s-a angajat. În acest caz, entitatea nu mai acţionează în nume propriu şi, ca urmare, nu trebuie să recunoască venituri pentru acele bunuri sau servicii. În schimb, ea trebuie să stabilească dacă acţionează în calitate de intermediar şi să recunoască în mod corespunzător veniturile aferente.

f). Cesionare prin contract de licenţă a proprietăţii intelectuale

O licenţă stabileşte drepturile unui client în ceea ce priveşte proprietatea intelectuală a unei entităţi. Licenţele de proprietate intelectuală pot include, dar nu se limitează la, oricare dintre următoarele:

- programe informatice şi tehnologie;
- filme, muzică şi alte forme de media şi divertisment;
- francize; şi
- patente, mărci comerciale şi drepturi de autor.

Pe lângă obligaţia de a acorda unui client o licenţă sau licenţe, o entitate se poate angaja, de asemenea, să transfere clientului alte bunuri sau servicii. La fel ca în cazul altor tipuri de contracte, atunci când un contract cu un client include o obligaţie de a acorda o licenţă sau licenţe, pe lângă alte bunuri sau servicii contractate, o entitate trebuie să identifice fiecare dintre obligaţiile asumate prin contract.

Dacă o obligaţie de a acorda o licenţă nu este distinctă de alte bunuri sau servicii contractate, o entitate contabilizează acordarea licenţei şi celelalte bunuri sau servicii împreună, ca pe o singură operaţiune. Exemplele de licenţe care nu sunt distincte de alte bunuri sau servicii contractate includ următoarele:

- o licenţă care constituie o componentă a unui bun corporal şi care este esenţială pentru funcţionalitatea bunului; şi
- o licenţă de care clientul poate beneficia doar utilizând-o împreună cu un serviciu conex (cum ar fi un serviciu online oferit de entitate care îi permite clientului, prin acordarea licenţei, să acceseze conţinutul).

Dacă o licenţă nu este distinctă, o entitate trebuie să determine dacă obligaţia de executare, care include licenţa, este o obligaţie de executare care este îndeplinită la un moment dat sau în timp.

Dacă obligaţia de a acorda licenţa este distinctă de celelalte bunuri sau servicii contractate şi, prin urmare, obligaţia de a acorda licenţa este o obligaţie de executare separată, o entitate trebuie să determine dacă licenţa se transferă clientului fie la un moment dat, fie în timp. Pentru a face această determinare, o entitate trebuie să analizeze dacă natura obligaţiei sale de acordare a licenţei unui client este de a-i oferi acestuia fie:

- un drept de a accesa proprietatea sa intelectuală, aşa cum aceasta există pe parcursul perioadei de licenţă; fie
- un drept de a utiliza proprietatea sa intelectuală, aşa cum există la un moment specific, atunci când este acordată licenţa.

g). Redevenţe pe bază de vânzări sau pe bază de utilizare

O entitate recunoaşte venituri pentru o redevenţă pe bază de vânzări sau pe bază de utilizare promisă în schimbul unei licenţe de proprietate intelectuală doar atunci când sau pe măsură ce are loc ultimul dintre evenimentele de mai jos:

- are loc vânzarea sau utilizarea ulterioară; şi
- obligaţia de executare căreia i-a fost alocată o parte din sau întreaga redevenţă pe bază de vânzări sau pe bază de utilizare a fost îndeplinită (sau parţial îndeplinită).

h). n planul de conturi general cuprins la punctul 594 se introduc conturile 467 "Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende", 6053 "Cheltuieli privind consumul de gaze naturale", 6058 "Cheltuieli cu alte utilităţi", 694 "Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit" şi 794 "Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit", precum şi grupa 79 "Venituri din impozitul pe profit".

i). Contul 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende». Contul 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» este un cont de pasiv.

Cu ajutorul contului 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» se ţine evidenţa dividendelor primite în urma repartizărilor efectuate, conform legii, în cursul exerciţiului financiar şi care urmează să se regularizeze ulterior comunicării dividendelor stabilite în baza situaţiilor financiare anuale.

În creditul contului 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» se înregistrează suma dividendelor primite în urma repartizărilor interimare de dividende (461).

În debitul contului 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» se înregistrează suma dividendelor primite ca urmare a repartizărilor interimare de dividende şi regularizate pe seama dividendelor cuvenite în baza situaţiilor financiare anuale (461).

Soldul contului reprezintă sumele primite ca dividende, în urma repartizărilor interimare de dividende efectuate, conform legii, în cursul exerciţiului financiar.

j). În debitul contului 605 «Cheltuieli privind utilităţile» se înregistrează valoarea consumurilor de energie, apă, gaze naturale şi alte utilităţi (401, 408, 471, 542).

k). Contul 694 «Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit»

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, definit potrivit Codului fiscal.

În debitul contului 694 «Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit» se înregistrează:

- valoarea impozitului pe profit datorat ca urmare a decontărilor între membrii grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit (451 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze datoriile respective).

l). Contul 794 «Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit»

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, definit potrivit Codului fiscal.

În creditul contului 794 «Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit» se înregistrează:

- valoarea impozitului pe profit de recuperat în urma decontărilor între membrii grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit (451 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze creanţele respective).


2. Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016

a). Entităţile care primesc dividende interimare evidenţiază sumele corespunzătoare acestora pe seama datoriilor (articol contabil 461 «Debitori diverşi»/analitic distinct = 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende»).

Regularizarea sumelor se efectuează pe seama dividendelor cuvenite în baza situaţiilor financiare anuale aprobate, conform legii, ale entităţii care a optat să efectueze repartizări interimare de dividende (articol contabil 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» = 461 «Debitori diverşi»/analitic distinct).

b). În planul de conturi cuprins la punctul 196 se introduc conturile 467 "Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende", 6053 "Cheltuieli privind consumul de gaze naturale", 6058 "Cheltuieli cu alte utilităţi", 694 "Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit" şi 794 "Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit".

c). Contul 467

Cu ajutorul contului 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» se ţine evidenţa dividendelor primite în urma repartizărilor efectuate, conform legii, în cursul exerciţiului financiar şi care urmează să se regularizeze ulterior comunicării dividendelor stabilite în baza situaţiilor financiare anuale.

Contul 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» este un cont de pasiv.

În creditul contului 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» se înregistrează suma dividendelor primite în urma repartizărilor interimare de dividende.

În debitul contului 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» se înregistrează suma dividendelor primite ca urmare a repartizărilor interimare de dividende şi regularizate pe seama dividendelor cuvenite în baza situaţiilor financiare anuale.

Soldul contului reprezintă sumele primite ca dividende, în urma repartizărilor interimare de dividende efectuate, conform legii, în cursul exerciţiului financiar.

d). Contul 694

Cu ajutorul contului 694 «Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit» se ţine evidenţa cheltuielilor cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, definit potrivit Codului fiscal.

În debitul contului 694 «Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit» se înregistrează:

- valoarea impozitului pe profit datorat ca urmare a decontărilor între membrii grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit (451 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze datoriile respective).

e). Contul 794

Cu ajutorul contului 794 «Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit» se ţine evidenţa veniturilor din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, definit potrivit Codului fiscal.

În creditul contului 794 «Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit» se înregistrează:

- valoarea impozitului pe profit de recuperat în urma decontărilor între membrii grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit (451 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze creanţele respective).


3. Reglementările contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, cuprinse în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.103/2017

a). În planul de conturi general cuprins la punctul 344 se introduc conturile 6053 "Cheltuieli privind consumul de gaze naturale" şi 6058 "Cheltuieli cu alte utilităţi".

b). În planul de conturi general cuprins la punctul 344, precum şi în tot cuprinsul reglementărilor, denumirea grupei 60 se modifică astfel: "Cheltuieli privind stocurile şi alte consumuri", denumirea contului 605 se modifică astfel: "Cheltuieli privind utilităţile", iar denumirea contului 8038 se modifică astfel: "Bunuri primite în administrare, concesiune, cu chirie şi alte bunuri similare".

c). Contul 605 «Cheltuieli privind utilităţile». Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor privind consumurile de energie, apă, gaze naturale şi alte utilităţi.

joi, 22 septembrie 2022

Raportul privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit. Completarea reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici.

În Monitorul oficial nr. 878/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2048/2022 privind completarea reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici, in vigoare la data de 1 ianuarie 2023.

Acest ordin introduce Capitolul 13^1 in ordinul MFP nr. 1.802/2014: Raportul privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit, care transpune Directiva (UE) 2021/2.101 a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2021 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce priveşte prezentarea, de către anumite întreprinderi şi sucursale, de informaţii privind impozitul pe profit, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 429 din data de 1 decembrie 2021.

În înţelesul acestui capitol se aplică următoarele definiţii:

1. societate-mamă finală înseamnă o entitate care întocmeşte situaţiile financiare anuale consolidate ale celui mai mare grup de entităţi;
2. situaţii financiare anuale consolidate înseamnă situaţiile financiare care sunt întocmite de o societate-mamă a unui grup, în care activele, datoriile, capitalurile proprii, veniturile şi cheltuielile sunt prezentate ca fiind cele ale unei singure entităţi economice;
3. jurisdicţie fiscală înseamnă un stat sau o jurisdicţie nestatală care are autonomie fiscală în ceea ce priveşte impozitul pe profit;
4. entitate autonomă înseamnă o entitate care nu face parte dintr-un grup.

Societăţile-mamă finale, a căror cifră de afaceri netă consolidată a depăşit la data bilanţului lor, pentru fiecare dintre ultimele două exerciţii financiare consecutive, cuantumul de 3.700.000.000 lei (echivalentul a 747.474.740 euro la cursul valutar publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 21 decembrie 2021), astfel cum se reflectă în situaţiile lor financiare anuale consolidate, au obligaţia să întocmească, să publice şi să asigure accesul la un raport privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit pentru cel mai recent dintre respectivele două exerciţii financiare consecutive.

Entităţile autonome a căror cifră de afaceri netă a depăşit la data bilanţului lor, pentru fiecare dintre ultimele două exerciţii financiare consecutive, cuantumul de 3.700.000.000 lei, astfel cum se reflectă în situaţiile lor financiare anuale individuale, au obligaţia să întocmească, să publice şi să asigure accesul la un raport privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit pentru cel mai recent dintre respectivele două exerciţii financiare consecutive.

Filialele mijlocii şi mari, aşa cum sunt definite la pct. 9 alin. (4) din OMFP nr. 1.802/2014, care sunt controlate de către o societate-mamă finală care nu intră sub incidenţa prezentelor reglementări, atunci când cifra de afaceri netă consolidată a depăşit la data bilanţului său, pentru fiecare dintre ultimele două exerciţii financiare consecutive, cuantumul de 3.700.000.000 lei, astfel cum se reflectă în situaţiile sale financiare consolidate, au obligaţia să publice şi să asigure accesul la un raport privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit privind respectiva societate-mamă finală pentru cel mai recent dintre respectivele două exerciţii financiare consecutive.

Raportul privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit care trebuie prezentat în temeiul pct. 5923-5928 include informaţii cu privire la toate activităţile entităţii autonome sau ale societăţii-mamă finale, inclusiv activităţile tuturor entităţilor afiliate, consolidate în situaţiile financiare aferente exerciţiului financiar în cauză.

Informaţiile ce trebuie cuprinse sunt:

a) numele societăţii-mamă finale sau al entităţii autonome, exerciţiul financiar în cauză, moneda utilizată pentru prezentarea raportului şi, după caz, o listă a tuturor filialelor consolidate în situaţiile financiare ale societăţii-mamă finale, pentru exerciţiul financiar relevant, stabilite în Uniune sau în jurisdicţiile fiscale incluse în anexele I şi II la Concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale;

b) o scurtă descriere a naturii activităţilor acestora;

c) numărul de salariaţi în echivalent normă întreagă;

d) veniturile, care reprezintă suma cifrei de afaceri nete, a altor venituri din exploatare, a veniturilor din interese de participare, cu excepţia dividendelor primite de la entităţile afiliate, a veniturilor din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, a altor dobânzi de încasat şi a altor venituri similare enumerate la pct. 600;

e) cuantumul profitului sau pierderii brut(e);

f) cuantumul impozitului pe profit acumulat în cursul exerciţiului financiar în cauză, care reprezintă cheltuielile curente cu impozitele recunoscute în ceea ce priveşte profiturile sau pierderile impozabile din exerciţiul financiar în cauză de către entităţi şi sucursale, în jurisdicţia fiscală relevantă;

g) cuantumul impozitului pe profit plătit în numerar, care reprezintă cuantumul impozitului pe profit plătit în cursul exerciţiului financiar în cauză de către entităţi şi sucursale în jurisdicţia fiscală relevantă; şi

h) cuantumul câştigurilor acumulate la sfârşitul exerciţiului financiar în cauză.

Moneda utilizată în raportul privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit este moneda în care sunt prezentate situaţiile financiare consolidate ale societăţii-mamă finale sau situaţiile financiare anuale individuale ale entităţii autonome. Acest raport se publică în moneda utilizată în situaţiile financiare.

Raportul privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit şi declaraţia se publică în termen de 12 luni de la data bilanţului exerciţiului financiar pentru care este întocmit raportul, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2017/1.132 a Parlamentului European şi a Consiliului, aşa cum este transpusă în legislaţia naţională.

vineri, 29 iulie 2022

Raportarea contabilă la 30 iunie 2022 a operatorilor economici

În Monitorul oficial nr. 723/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1669/2022 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2022 a operatorilor economici.

Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2022 a operatorilor economici se aplică entităţilor cărora le sunt incidente Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările şi completările ulterioare, şi care în exerciţiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri netă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro.

Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2022 a operatorilor economici se aplică, de asemenea, persoanelor cărora le sunt incidente Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi care în exerciţiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri netă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro.

Prevederile acestui ordin se aplică inclusiv operatorilor economici al căror exerciţiu financiar este diferit de anul calendaristic.

Pentru întocmirea raportărilor contabile la 30 iunie 2022, încadrarea în criterii se efectuează pe baza indicatorilor determinaţi din situaţiile financiare anuale ale exerciţiului financiar precedent, respectiv a balanţei de verificare încheiate la finele exerciţiului financiar precedent, utilizând cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar precedent. Aceleaşi prevederi se aplică şi în cazul entităţilor care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic, potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 

În scopul stabilirii formularelor de raportare contabilă la 30 iunie 2022, operatorii economici care aplică Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările şi completările ulterioare, au în vedere criteriile prevăzute la pct. 9 din reglementările respective.

Indicatorii total active, cifră de afaceri netă şi număr mediu de salariaţi, în funcţie de care se stabilesc formularele aplicabile pentru raportarea contabilă, se determină pe baza situaţiilor financiare anuale ale exerciţiului financiar precedent. Aceleaşi prevederi se aplică şi în cazul entităţilor care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic, potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul persoanelor juridice care au subunităţi fără personalitate juridică, activitatea desfăşurată de acestea se însumează de persoana juridică care întocmeşte raportarea contabilă la 30 iunie 2022.

Entităţile care intră în sfera de reglementare contabilă a Băncii Naţionale a României, respectiv a Autorităţii de Supraveghere Financiară depun la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor raportări contabile la 30 iunie 2022 în formatul şi în termenele prevăzute de reglementările emise de Banca Naţională a României, respectiv de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Pentru asigurarea informaţiilor destinate sistemului instituţional al statului, prevederile acestui ordin se aplică, de asemenea, subunităţilor din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate, precum şi sediilor permanente din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate, indiferent de exerciţiul financiar ales, în condiţiile legii. Subunităţile deschise în România de societăţi rezidente în state aparţinând Spaţiului Economic European verifică încadrarea în criteriul cifrei de afaceri pe baza indicatorilor determinaţi conform raportării contabile anuale la 31 decembrie 2021.

În situaţia în care persoana juridică cu sediul în străinătate îşi desfăşoară activitatea în România prin mai multe sedii permanente, raportările contabile cerute de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se întocmesc de sediul permanent desemnat să îndeplinească obligaţiile fiscale, acestea reflectând activitatea tuturor sediilor permanente. În acest scop, sediul permanent desemnat procedează la însumarea informaţiilor corespunzătoare activităţii desfăşurate de fiecare sediu permanent.

Nu fac obiectul raportării contabile la 30 iunie 2022 persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România.

Raportările contabile la 30 iunie 2022 sunt semnate de persoanele în drept, cuprinzând şi numele în clar al acestora. Rândul corespunzător calităţii persoanei care a întocmit raportările contabile la 30 iunie 2022 se completează astfel:

- directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie, potrivit legii;
- persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

Raportările contabile la 30 iunie 2022 se semnează şi de către administratorul sau persoana care are obligaţia gestionării entităţii.

joi, 28 iulie 2022

Noua Declaraţie 112 privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate

În Monitorul oficial nr. 715/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1580/1098/2220/2022 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a "Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate".

Noul model declaratiei se utilizeaza începând cu declararea veniturilor aferente lunii iunie 2022.

sâmbătă, 16 iulie 2022

Termenul de pastrare a statelor de salarii

În Monitorul oficial nr. 668/2022 a fost publicata Legea nr. 195/2022 pentru completarea art. 25 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, in vigoare de la 07 iulie 2022.

Potrivit acestei legi, incepând cu data de 1 ianuarie 2023, statele de salarii se păstrează doar timp de 5 ani, daca angajatorul are o declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă, pe beneficiari de venit, conform prevederilor legale sau acesta depune declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Aceasta este o derogare de la obligatia de pastrare a statelor de salarii timp de 50 de ani.

miercuri, 29 iunie 2022

Legea nr. 182/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului

În Monitorul oficial nr. 599/2022 a fost publicata Legea nr. 182/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului, in vigoare de la 23 iunie 2022.

joi, 27 ianuarie 2022

Impozitul pe venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică

În Monitorul oficial nr. 55/2022 a fost publicat Ordinul nr. 64/2022 privind aplicarea prevederilor art. II din Legea nr. 259/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", precum şi privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă.

În temeiul prevederilor art. II din Legea nr. 259/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021, in perioada de aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021, venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică rezultat din diferenţa dintre preţul mediu lunar de vânzare al energiei electrice şi preţul de 450 lei/MWh se impozitează cu 80%.  De la aceste prevederi sunt exceptaţi producătorii de energie electrică pe bază de combustibili fosili, inclusiv cogenerare. 

Impozitul pe venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică se calculează pentru perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022.

Impozitul se declară la bugetul de stat de către producătorii de energie electrică, cu excepţia producătorilor de energie electrică pe bază de combustibili fosili, inclusiv cogenerare, lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează acest impozit, prin completarea şi depunerea formularului 100 "Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat". Prin excepţie, impozitul datorat pentru perioada 1 noiembrie-31 decembrie 2021 se declară până la 25 ianuarie 2022.



joi, 20 ianuarie 2022

Modificare reglementări contabile aplicabile operatorilor economici

În Monitorul oficial nr. 28/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1592/2021 pentru modificarea şi completarea reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici.

Acest ordin modifica:

- Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014
- Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016

 
I. Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014

Potrivit Ordinului nr. 1592/2021 veniturile corespunzătoare cifrei de afaceri se determină de către entitate în funcţie de specificul activităţii desfăşurate, potrivit legii.

Un activ este în mod normal pregătit pentru utilizarea sau vânzarea sa prestabilită atunci când construcţia fizică a activului este terminată, chiar dacă unele lucrări administrative de rutină pot continua încă. Dacă mai sunt de realizat doar modificări minore, cum ar fi decorarea interioară a unei clădiri conform specificaţiilor cumpărătorului sau utilizatorului, atunci se consideră că a fost încheiată cea mai mare parte a activităţilor.

În înţelesul acestor reglementări, data începerii capitalizării costurilor îndatorării, ca parte a costului unui activ cu ciclu lung de producţie, este data la care entitatea îndeplineşte pentru prima dată toate condiţiile de mai jos:

a) suportă cheltuielile pentru activul respectiv;
b) suportă costurile îndatorării; şi
c) întreprinde activităţile necesare pentru pregătirea activului în vederea utilizării sale prestabilite sau pentru vânzare.

(2) În înţelesul prezentelor reglementări, o entitate suportă cheltuieli pentru un activ cu ciclu lung de fabricaţie doar atunci când acele cheltuieli au generat plăţi în numerar, transferuri de alte active sau preluarea unor datorii purtătoare de dobândă.

(3) Activităţile necesare pregătirii activului pentru utilizarea sa prestabilită sau pentru vânzare nu cuprind numai construirea fizică a activului. Ele includ lucrările tehnice şi administrative anterioare începerii construcţiei fizice, cum ar fi activităţile asociate cu obţinerea avizelor anterioare începerii construcţiei fizice. Totuşi, asemenea activităţi exclud deţinerea unui activ atunci când nu are loc nicio activitate de producţie sau de dezvoltare care să modifice starea activului. De exemplu, costurile îndatorării suportate în cursul amenajării terenului sunt capitalizate în perioada în care se desfăşoară activităţile legate de amenajare. În schimb, costurile îndatorării suportate în perioada în care un teren dobândit în scopul construirii de clădiri este deţinut fără a fi supus unor activităţi asociate de amenajare nu sunt acceptate pentru capitalizare.

Capitalul social prezentat în situaţiile financiare anuale trebuie să corespundă cu cel înregistrat la oficiul registrului comerţului.

O entitate care acţionează în nume propriu îşi poate îndeplini obligaţia de executare pentru a furniza chiar ea un bun sau un serviciu specificat sau poate angaja o altă parte (de exemplu, un subcontractant) pentru a îndeplini o obligaţie de executare parţial sau în întregime în numele său. O entitate care acţionează în nume propriu recunoaşte venituri la valoarea corespunzătoare bunurilor sau serviciilor transferate.


II. Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016

In cazul scoaterii din evidenţă a unei imobilizări necorporale sau corporale sunt evidenţiate distinct veniturile generate de această operaţiune (contul 7583 «Venituri din vânzarea imobilizărilor necorporale şi corporale şi alte operaţiuni de capital»), cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării (contul 6583 «Cheltuieli cu cedarea altor active şi alte operaţiuni de capital») şi alte cheltuieli legate de cedarea acesteia. În această situaţie, eventualele ajustări pentru depreciere constituite anterior se reiau corespunzător la venituri (contul 7813 «Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor, a investiţiilor imobiliare şi a activelor biologice productive evaluate la cost»).

luni, 10 ianuarie 2022

Legea nr. 317/2021 a bugetului de stat pe anul 2022

În Monitorul oficial nr. 1238/2021 a fost publicata Legea nr. 317/2021 a bugetului de stat pe anul 2022, in vigoare de la 31 decembrie 2021

Bugetul de stat pe anul 2022 se stabileşte la venituri în sumă de 216.444,7 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 497.271,3 milioane lei credite de angajament şi în sumă de 301.729,9 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 85.285,2 milioane lei.

În anul 2022, începând cu data intrării în vigoare a acestei legi, în conformitate cu prevederile art. 220^6 alin. (6) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din contribuţia asiguratorie pentru muncă încasată la bugetul de stat se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii în curs, o cotă de:

a) 12%, care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare;
b) 17%, care se face venit la Bugetul asigurărilor pentru şomaj;
c) 2%, care se face venit la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale;
d) 22%, care se face venit la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale;
e) 47%, care se face venit la bugetul de stat într-un cont distinct.

Modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe

În Monitorul oficial nr. 1226/2021 a fost publicata Hotărârea nr. 1276/2021 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2022.

Potrivit acestei hotarari, pentru mijloacele fixe specifice sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, ordonatorul principal de credite aprobă norme proprii privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare, la determinarea cărora se va ţine cont de parametrii tehnico-economici stabiliţi de proiectanţi şi de producători prin cărţile sau documentaţiile tehnice ale mijloacelor fixe respective, precum şi de efectele uzurii morale. Persoanele juridice, autorizate să desfăşoare activităţi specifice sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobă norme proprii privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, la determinarea cărora se va ţine cont de parametrii tehnico-economici stabiliţi de proiectanţi şi de producători prin cărţile sau documentaţiile tehnice ale mijloacelor fixe respective, precum şi de efectele uzurii morale.

Normele proprii privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare aprobate potrivit dispoziţiilor de mai sus se aplică în cazul mijloacelor fixe intrate în patrimoniu după data de 1 ianuarie 2022. În cazul mijloacelor fixe aflate în patrimoniu la momentul intrării în vigoare a acestei hotărâri, inclusiv în ceea ce priveşte investiţiile efectuate la acestea, a căror valoare nu a fost recuperată integral pe calea amortizării până la data de 31 decembrie 2021, se aplică în continuare normele proprii privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobate în condiţiile prevederilor existente până la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

sâmbătă, 8 ianuarie 2022

Acordul de împrumut (Mecanismul de redresare şi rezilienţă) dintre Comisia Europeană şi România, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2021 şi la Bruxelles la 15 decembrie 2021

În Monitorul oficial nr. 1224/2021 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 134/2021 pentru aprobarea Acordului de împrumut (Mecanismul de redresare şi rezilienţă) dintre Comisia Europeană şi România, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2021 şi la Bruxelles la 15 decembrie 2021.

Aceasta ordonanta aprobă Acordul de împrumut (Mecanismul de redresare şi rezilienţă) dintre Comisia Europeană şi România, în valoare de 14.942.153.000 euro, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2021 şi la Bruxelles la 15 decembrie 2021.

Fiecare tragere va avea o maturitate de 30 de ani de la data disponibilizării. Rambursarea principalului tragerii va începe după o perioadă de graţie de 10 ani de la data disponibilizării şi va fi împărţită în rambursări egale pe durata maturităţii rămase a tragerii. Maturitatea medie a tragerilor în cadrul Facilităţii de împrumut nu va depăşi 20 de ani. Maturitatea medie va fi calculată ca medie ponderată a maturităţii tragerilor în cadrul Facilităţii de împrumut.

joi, 11 noiembrie 2021

Competenţele de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a amenzilor prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991

În Monitorul oficial nr. 1057/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1.768/2021 pentru aprobarea competenţelor de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a amenzilor prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991.

Potrivit acestui ordin, competenţa de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a amenzilor prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991, revine persoanelor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi al structurilor subordonate acesteia, care au atribuţii de inspecţie fiscală, precum şi celor care au atribuţii de antifraudă fiscală.

Personalul din cadrul structurilor subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care are atribuţii în domeniul gestiunii declaraţiilor fiscale şi bilanţurilor, are atribuţii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor privind nedepunerea în termenul legal la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor a situaţiilor financiare anuale şi, după caz, a situaţiilor financiare anuale consolidate, a situaţiilor financiare interimare, a raportărilor contabile sau, după caz, a declaraţiei din care rezultă că persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) - (3) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu au desfăşurat activitate.