Reglementarea unor aspecte contabile

În Monitorul oficial nr. 18/2023 a fost publicat Ordinul nr. 4291/2022 pentru reglementarea unor aspecte contabile, in vigoare de la 06 ianuarie 2023.

Acest ordin modifica urmatoarele reglementari contabile si se aplică începând cu situaţiile financiare anuale aferente exerciţiului financiar al anului 2022:

1. Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014

a). O entitate trebuie să întrerupă capitalizarea costurilor îndatorării pe parcursul perioadelor prelungite în care aceasta nu lucrează efectiv la realizarea activului cu ciclu lung de fabricaţie. O entitate poate suporta costuri ale îndatorării în timpul unei perioade prelungite în care ea întrerupe activităţile necesare pregătirii unui activ pentru utilizarea sa prestabilită sau pentru vânzare. Capitalizarea costurilor îndatorării nu se întrerupe pe parcursul perioadei în care entitatea execută lucrări tehnice şi administrative semnificative sau atunci când o amânare temporară este o parte necesară a procesului de pregătire a unui activ pentru utilizarea sa prestabilită sau pentru vânzare."

b). Dacă un client plăteşte o sumă înainte ca entitatea să transfere acestuia un bun sau un serviciu, în momentul încasării entitatea înregistrează o datorie faţă de client. În acest caz, datoria faţă de client reprezintă obligaţia entităţii de a transfera clientului bunurile sau serviciile pentru care a încasat suma respectivă.

 Sumele încasate se înregistrează ca o datorie faţă de client (contul 419 «Clienţi - creditori»). Entitatea scoate din evidenţă acea datorie şi recunoaşte venituri atunci când transferă bunurile sau serviciile respective şi, prin urmare, îşi îndeplineşte obligaţia contractuală.

c). O entitate poate percepe uneori un avans nerambursabil de la client, la începutul contractului sau aproape de această dată (de exemplu, comisioanele de activare din contractele de telecomunicaţii, comisioanele de constituire din anumite contracte de servicii şi onorariile iniţiale din unele contracte de furnizare). În această situaţie entitatea trebuie să stabilească dacă avansul încasat se referă la prestarea unui serviciu într-o perioadă viitoare.

Dacă avansul încasat reprezintă o plată în avans efectuată de un client pentru servicii care urmează să fie prestate într-o perioadă viitoare, suma corespunzătoare se evidenţiază în contul 472 «Venituri înregistrate în avans», urmând a fi recunoscută la venituri atunci când vor fi prestate serviciile respective. În cazul în care avansul nu se referă la servicii viitoare, suma încasată de la client se recunoaşte pe seama veniturilor perioadei.

d). Entităţile care primesc dividende interimare evidenţiază sumele corespunzătoare acestora pe seama datoriilor (articol contabil 461 «Debitori diverşi»/analitic distinct = 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende»).

Regularizarea anuala a sumelor se efectuează pe seama dividendelor cuvenite în baza situaţiilor financiare anuale aprobate, conform legii, ale entităţii care a optat să efectueze repartizări interimare de dividende (articole contabile 461 «Debitori diverşi» = 761 «Venituri din imobilizări financiare» şi 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» = 461 «Debitori diverşi»/analitic distinct).

e). O entitate care acţionează în nume propriu îşi poate îndeplini obligaţia de executare pentru a furniza chiar ea un bun sau un serviciu specificat sau poate angaja o altă parte (de exemplu, un subcontractant) pentru a îndeplini o obligaţie de executare parţial sau în întregime în numele său. O entitate care acţionează în nume propriu recunoaşte venituri la valoarea corespunzătoare bunurilor sau serviciilor transferate.

Exemple de indicatori ai faptului că o entitate acţionează în nume propriu, fără ca aceştia să fie limitativi, sunt următorii:

- entitatea este responsabilul principal pentru îndeplinirea contractului, aspect care include responsabilitatea pentru acceptabilitatea bunului sau serviciului specificat (de exemplu, responsabilitatea principală pentru ca bunul sau serviciul să îndeplinească specificaţiile clientului);
- entitatea are un risc legat de stocuri înainte sau după ce bunurile specificate au fost transferate către un client (de exemplu, dacă clientul are un drept de retur). Astfel, dacă entitatea obţine sau se angajează să obţină bunul sau serviciul specificat contractual, aceasta poate indica că entitatea are capacitatea de a direcţiona utilizarea bunului sau serviciului şi de a obţine, în esenţă, toate beneficiile rămase din acesta, înainte ca bunul sau serviciul să fie transferat clientului;
- entitatea are libertatea de a stabili preţul pentru bunul sau serviciul specificat. Stabilirea preţului pe care îl plăteşte clientul pentru bunul sau serviciul specificat poate indica că entitatea are capacitatea de a direcţiona utilizarea acelui bun sau serviciu şi de a obţine, în esenţă, toate beneficiile rămase din acesta. Totuşi, în unele cazuri, un intermediar poate avea o anumită flexibilitate în stabilirea preţurilor, pentru a genera venituri suplimentare din serviciul său de a aranja ca bunuri sau servicii să fie furnizate clienţilor de către alte părţi.

Dacă o altă entitate îşi asumă obligaţiile de executare şi drepturile prevăzute în contract, astfel încât entitatea nu mai este obligată să transfere clientului bunul sau serviciul contractat (adică entitatea nu mai acţionează în nume propriu), entitatea nu trebuie să recunoască venituri. În acest caz, entitatea trebuie să analizeze dacă o altă entitate îşi asumă drepturile şi obligaţiile prevăzute în contract, astfel încât entitatea nu mai este obligată să transfere clientului bunurile sau serviciile pentru care s-a angajat. În acest caz, entitatea nu mai acţionează în nume propriu şi, ca urmare, nu trebuie să recunoască venituri pentru acele bunuri sau servicii. În schimb, ea trebuie să stabilească dacă acţionează în calitate de intermediar şi să recunoască în mod corespunzător veniturile aferente.

f). Cesionare prin contract de licenţă a proprietăţii intelectuale

O licenţă stabileşte drepturile unui client în ceea ce priveşte proprietatea intelectuală a unei entităţi. Licenţele de proprietate intelectuală pot include, dar nu se limitează la, oricare dintre următoarele:

- programe informatice şi tehnologie;
- filme, muzică şi alte forme de media şi divertisment;
- francize; şi
- patente, mărci comerciale şi drepturi de autor.

Pe lângă obligaţia de a acorda unui client o licenţă sau licenţe, o entitate se poate angaja, de asemenea, să transfere clientului alte bunuri sau servicii. La fel ca în cazul altor tipuri de contracte, atunci când un contract cu un client include o obligaţie de a acorda o licenţă sau licenţe, pe lângă alte bunuri sau servicii contractate, o entitate trebuie să identifice fiecare dintre obligaţiile asumate prin contract.

Dacă o obligaţie de a acorda o licenţă nu este distinctă de alte bunuri sau servicii contractate, o entitate contabilizează acordarea licenţei şi celelalte bunuri sau servicii împreună, ca pe o singură operaţiune. Exemplele de licenţe care nu sunt distincte de alte bunuri sau servicii contractate includ următoarele:

- o licenţă care constituie o componentă a unui bun corporal şi care este esenţială pentru funcţionalitatea bunului; şi
- o licenţă de care clientul poate beneficia doar utilizând-o împreună cu un serviciu conex (cum ar fi un serviciu online oferit de entitate care îi permite clientului, prin acordarea licenţei, să acceseze conţinutul).

Dacă o licenţă nu este distinctă, o entitate trebuie să determine dacă obligaţia de executare, care include licenţa, este o obligaţie de executare care este îndeplinită la un moment dat sau în timp.

Dacă obligaţia de a acorda licenţa este distinctă de celelalte bunuri sau servicii contractate şi, prin urmare, obligaţia de a acorda licenţa este o obligaţie de executare separată, o entitate trebuie să determine dacă licenţa se transferă clientului fie la un moment dat, fie în timp. Pentru a face această determinare, o entitate trebuie să analizeze dacă natura obligaţiei sale de acordare a licenţei unui client este de a-i oferi acestuia fie:

- un drept de a accesa proprietatea sa intelectuală, aşa cum aceasta există pe parcursul perioadei de licenţă; fie
- un drept de a utiliza proprietatea sa intelectuală, aşa cum există la un moment specific, atunci când este acordată licenţa.

g). Redevenţe pe bază de vânzări sau pe bază de utilizare

O entitate recunoaşte venituri pentru o redevenţă pe bază de vânzări sau pe bază de utilizare promisă în schimbul unei licenţe de proprietate intelectuală doar atunci când sau pe măsură ce are loc ultimul dintre evenimentele de mai jos:

- are loc vânzarea sau utilizarea ulterioară; şi
- obligaţia de executare căreia i-a fost alocată o parte din sau întreaga redevenţă pe bază de vânzări sau pe bază de utilizare a fost îndeplinită (sau parţial îndeplinită).

h). n planul de conturi general cuprins la punctul 594 se introduc conturile 467 "Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende", 6053 "Cheltuieli privind consumul de gaze naturale", 6058 "Cheltuieli cu alte utilităţi", 694 "Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit" şi 794 "Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit", precum şi grupa 79 "Venituri din impozitul pe profit".

i). Contul 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende». Contul 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» este un cont de pasiv.

Cu ajutorul contului 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» se ţine evidenţa dividendelor primite în urma repartizărilor efectuate, conform legii, în cursul exerciţiului financiar şi care urmează să se regularizeze ulterior comunicării dividendelor stabilite în baza situaţiilor financiare anuale.

În creditul contului 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» se înregistrează suma dividendelor primite în urma repartizărilor interimare de dividende (461).

În debitul contului 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» se înregistrează suma dividendelor primite ca urmare a repartizărilor interimare de dividende şi regularizate pe seama dividendelor cuvenite în baza situaţiilor financiare anuale (461).

Soldul contului reprezintă sumele primite ca dividende, în urma repartizărilor interimare de dividende efectuate, conform legii, în cursul exerciţiului financiar.

j). În debitul contului 605 «Cheltuieli privind utilităţile» se înregistrează valoarea consumurilor de energie, apă, gaze naturale şi alte utilităţi (401, 408, 471, 542).

k). Contul 694 «Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit»

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, definit potrivit Codului fiscal.

În debitul contului 694 «Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit» se înregistrează:

- valoarea impozitului pe profit datorat ca urmare a decontărilor între membrii grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit (451 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze datoriile respective).

l). Contul 794 «Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit»

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, definit potrivit Codului fiscal.

În creditul contului 794 «Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit» se înregistrează:

- valoarea impozitului pe profit de recuperat în urma decontărilor între membrii grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit (451 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze creanţele respective).


2. Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016

a). Entităţile care primesc dividende interimare evidenţiază sumele corespunzătoare acestora pe seama datoriilor (articol contabil 461 «Debitori diverşi»/analitic distinct = 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende»).

Regularizarea sumelor se efectuează pe seama dividendelor cuvenite în baza situaţiilor financiare anuale aprobate, conform legii, ale entităţii care a optat să efectueze repartizări interimare de dividende (articol contabil 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» = 461 «Debitori diverşi»/analitic distinct).

b). În planul de conturi cuprins la punctul 196 se introduc conturile 467 "Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende", 6053 "Cheltuieli privind consumul de gaze naturale", 6058 "Cheltuieli cu alte utilităţi", 694 "Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit" şi 794 "Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit".

c). Contul 467

Cu ajutorul contului 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» se ţine evidenţa dividendelor primite în urma repartizărilor efectuate, conform legii, în cursul exerciţiului financiar şi care urmează să se regularizeze ulterior comunicării dividendelor stabilite în baza situaţiilor financiare anuale.

Contul 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» este un cont de pasiv.

În creditul contului 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» se înregistrează suma dividendelor primite în urma repartizărilor interimare de dividende.

În debitul contului 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» se înregistrează suma dividendelor primite ca urmare a repartizărilor interimare de dividende şi regularizate pe seama dividendelor cuvenite în baza situaţiilor financiare anuale.

Soldul contului reprezintă sumele primite ca dividende, în urma repartizărilor interimare de dividende efectuate, conform legii, în cursul exerciţiului financiar.

d). Contul 694

Cu ajutorul contului 694 «Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit» se ţine evidenţa cheltuielilor cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, definit potrivit Codului fiscal.

În debitul contului 694 «Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit» se înregistrează:

- valoarea impozitului pe profit datorat ca urmare a decontărilor între membrii grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit (451 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze datoriile respective).

e). Contul 794

Cu ajutorul contului 794 «Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit» se ţine evidenţa veniturilor din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, definit potrivit Codului fiscal.

În creditul contului 794 «Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit» se înregistrează:

- valoarea impozitului pe profit de recuperat în urma decontărilor între membrii grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit (451 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze creanţele respective).


3. Reglementările contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, cuprinse în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.103/2017

a). În planul de conturi general cuprins la punctul 344 se introduc conturile 6053 "Cheltuieli privind consumul de gaze naturale" şi 6058 "Cheltuieli cu alte utilităţi".

b). În planul de conturi general cuprins la punctul 344, precum şi în tot cuprinsul reglementărilor, denumirea grupei 60 se modifică astfel: "Cheltuieli privind stocurile şi alte consumuri", denumirea contului 605 se modifică astfel: "Cheltuieli privind utilităţile", iar denumirea contului 8038 se modifică astfel: "Bunuri primite în administrare, concesiune, cu chirie şi alte bunuri similare".

c). Contul 605 «Cheltuieli privind utilităţile». Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor privind consumurile de energie, apă, gaze naturale şi alte utilităţi.