Obligația firmelor de a accepta plăți prin mijloace moderne de plată începând cu 2026

Începând cu 1 ianuarie 2026, regulile privind acceptarea plăților prin mijloace moderne de plată s-au modificat semnificativ.

Prin modificările aduse OUG nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, obligația nu mai este legată de depășirea unui anumit nivel al încasărilor în numerar.

Regula aplicabilă din 2026 este mult mai largă: persoanele fizice și juridice vizate de lege au obligația să accepte plăți efectuate și prin intermediul mijloacelor moderne de plată, cu o excepție importantă pentru entitățile care efectuează toate operațiunile de plată și încasare exclusiv prin conturi deschise la instituții de credit.

Cine are obligația de a accepta mijloace moderne de plată?

Art. 1 alin. (1²) din OUG nr. 193/2002 face trimitere la persoanele fizice și juridice prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului.

Sunt vizate astfel categoriile de profesioniști care fac obiectul înregistrării sau înmatriculării în registrul comerțului, printre care:

• societățile – inclusiv SRL și SA;
• persoanele fizice autorizate – PFA;
• întreprinderile individuale – II;
• întreprinderile familiale – IF;
• societățile cooperative;
• grupurile de interes economic;
• celelalte categorii prevăzute expres de Legea nr. 265/2022.

Prin urmare, obligația nu este limitată la magazine sau la societățile care desfășoară activități de comerț cu amănuntul.

Care este regula începând cu 1 ianuarie 2026?

Începând cu această dată, OUG nr. 193/2002 prevede că persoanele fizice sau juridice vizate „au obligația să accepte plăți efectuate și prin intermediul mijloacelor moderne de plată”.

Este o modificare importantă față de reglementarea anterioară.

Până la sfârșitul anului 2025 exista, printre altele, regula potrivit căreia persoanele juridice care desfășurau activități de comerț cu amănuntul, comerț cu ridicata sau prestări de servicii și realizau încasări în numerar mai mari de 50.000 lei pe an aveau obligația acceptării cardurilor prin POS și/sau prin alte soluții moderne de acceptare.

Începând cu 1 ianuarie 2026, alin. (3), (3¹) și (3²), care reglementau acest plafon, au fost abrogate.

Așadar, plafonul de 50.000 lei nu mai este relevant

Aceasta este una dintre cele mai importante modificări pentru firme.

Începând cu 2026, o societate nu mai poate argumenta: „Nu am încasări în numerar de peste 50.000 lei, deci nu am obligația să accept mijloace moderne de plată.”

Pragul respectiv a fost eliminat din această reglementare.

Obligația prevăzută la art. 1 alin. (1²) se aplică independent de acel fost plafon.

Există însă o excepție importantă

OUG nr. 193/2002 introduce la art. 1 alin. (1³) următoarea excepție: entitățile care efectuează toate operațiunile de plată și încasare exclusiv prin conturi deschise la instituții de credit nu au obligația să accepte plăți prin intermediul mijloacelor moderne de plată.

Formularea trebuie citită cu atenție.

Pentru aplicarea excepției nu este suficient ca firma să efectueze încasările exclusiv prin bancă.

Textul se referă la: toate operațiunile de plată ȘI încasare.

Prin urmare, trebuie analizate ambele fluxuri financiare ale societății.

Ce se întâmplă dacă firma încasează numai prin bancă, dar face plăți în numerar?

Acesta este unul dintre cazurile practice importante rezultate din noua formulare.

Să presupunem că un SRL:

• emite facturi către clienți;
• toate facturile sunt încasate prin transfer bancar;
• nu primește niciodată numerar de la clienți;
• însă efectuează ocazional plăți în numerar din casierie.

Într-o asemenea situație, societatea nu îndeplinește condiția prevăzută pentru excepția de la art. 1 alin. (1³).

Motivul este simplu: legea nu spune că sunt exceptate firmele care efectuează încasările exclusiv prin cont bancar, ci cele care efectuează toate operațiunile de plată și încasare exclusiv prin conturi deschise la instituții de credit.

Prin urmare, efectuarea unei plăți în numerar înseamnă că societatea nu se mai încadrează, în interpretarea literală a textului, în această excepție.

Ce sancțiune se aplică dacă firma nu acceptă mijloace moderne de plată?

Obligația de acceptare a plăților prin mijloace moderne de plată nu este doar o cerință formală.

OUG nr. 193/2002 califică drept contravenție nerespectarea dispozițiilor art. 1 alin. (1²) privind obligația persoanelor fizice și juridice vizate de lege de a accepta plăți efectuate și prin intermediul mijloacelor moderne de plată.

Pentru această faptă este prevăzută o amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei.

Prin urmare, sancțiunea poate deveni relevantă inclusiv în cazul unei societăți care consideră că beneficiază de excepție deoarece își încasează toate facturile prin bancă, dar care efectuează în același timp anumite plăți în numerar.

Excepția prevăzută de lege se aplică numai entităților care efectuează toate operațiunile de plată și încasare exclusiv prin conturi deschise la instituții de credit.

Dar este obligatoriu un POS clasic?

Textul aplicabil din 2026 utilizează noțiunea mai largă de „mijloace moderne de plată”, nu formulează obligația exclusiv ca obligație de instalare a unui terminal POS fizic.

Prin urmare, obligația trebuie analizată în raport cu mijloacele moderne de plată admise de legislație și cu modalitatea concretă prin care entitatea permite clientului să efectueze plata.

Această distincție este importantă: obligația de a accepta plăți prin mijloace moderne de plată nu trebuie confundată automat cu obligația de a avea un anumit model de terminal POS fizic.

Ce s-a schimbat față de regulile aplicabile anterior?

Modificarea poate fi sintetizată astfel:

Până la 31 decembrie 2025	De la 1 ianuarie 2026
Exista inclusiv pragul de 50.000 lei pentru anumite încasări în numerar	Pragul respectiv a fost eliminat
Reglementarea cuprindea reguli speciale pentru comercianți și prestatori	Obligația are o sferă generală raportată la profesioniștii prevăzuți de Legea nr. 265/2022
Exista obligația acceptării cardurilor în condițiile fostului art. 1 alin. (3)	Regula este acceptarea plăților prin mijloace moderne de plată
Pragul încasărilor în numerar avea relevanță	Nu mai există acest prag în actuala regulă
—	Există excepție dacă toate plățile și încasările se fac exclusiv prin conturi la instituții de credit

Concluzie

Începând cu 1 ianuarie 2026, regulile privind acceptarea mijloacelor moderne de plată s-au schimbat semnificativ.

Vechiul plafon de 50.000 lei al încasărilor în numerar nu mai reprezintă criteriul pentru stabilirea obligației. Persoanele fizice și juridice prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 265/2022 au, ca regulă, obligația să accepte plăți efectuate și prin intermediul mijloacelor moderne de plată.

Sunt exceptate entitățile care efectuează toate operațiunile de plată și încasare exclusiv prin conturi deschise la instituții de credit.

În consecință, o societate care își încasează toate facturile prin bancă, dar efectuează chiar și anumite plăți în numerar, trebuie să acorde atenție acestei reguli, deoarece nu mai îndeplinește condiția expresă pentru aplicarea excepției.

Iar consecința poate fi semnificativă: nerespectarea obligației prevăzute la art. 1 alin. (1²) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei.

Ce trebuie să faci după ce ai înființat un SRL – obligațiile contabile și fiscale

Înființarea unui SRL este doar primul pas în desfășurarea unei activități economice. După obținerea documentelor de la Registrul Comerțului, administratorul trebuie să se ocupe de o serie de obligații contabile, fiscale și administrative necesare funcționării societății.

Unele dintre acestea trebuie avute în vedere chiar dacă firma nu a început încă să factureze sau să obțină venituri.

Mai mult, începând cu anul 2026, anumite obligații au devenit și mai importante. De exemplu, lipsa unui cont de plăți în România sau a unui cont deschis la Trezoreria Statului reprezintă unul dintre cazurile în care o persoană juridică poate fi declarată inactivă fiscal.

Iată principalele aspecte pe care ar trebui să le verifici după înființarea unui SRL.

1. Organizează contabilitatea societății

Orice SRL are obligația de a-și organiza și conduce contabilitatea potrivit legislației contabile.

Prin contabilitate sunt evidențiate operațiunile economice ale societății, inclusiv:

• veniturile și cheltuielile;
• facturile emise și primite;
• încasările și plățile;
• operațiunile bancare și de casierie;
• creanțele și datoriile;
• stocurile și mijloacele fixe;
• salariile;
• taxele și impozitele datorate.

Din acest motiv, colaborarea cu persoana sau societatea care va conduce contabilitatea este bine să fie stabilită încă de la început, nu după acumularea primelor documente.

Contabilul trebuie să cunoască activitatea pe care urmează să o desfășoare societatea, modul în care vor fi realizate încasările, dacă vor exista salariați, operațiuni cu parteneri străini și alte elemente care pot determina obligații fiscale.

Este recomandat ca organizarea contabilității să fie făcută încă de la înființarea societății, chiar dacă firma nu a început să factureze. Obligațiile contabile și fiscale pot apărea înainte de obținerea primelor venituri, iar stabilirea de la început a modului de lucru cu contabilul poate preveni erori, întârzieri și obligații fiscale omise.

2. Verifică regimul fiscal al noului SRL

După înființare trebuie verificat regimul fiscal aplicabil societății.

În funcție de situația concretă, pot exista obligații privind:

• impozitul pe veniturile microîntreprinderilor sau impozitul pe profit;
• TVA;
• impozitul pe salarii și contribuțiile sociale;
• alte impozite, taxe și declarații specifice activității.

Regimul fiscal nu trebuie presupus doar pentru că firma este nouă sau are o anumită dimensiune.

Trebuie verificate condițiile prevăzute de legislația fiscală pentru fiecare situație în parte.

3. Deschide un cont de plăți în România – este important și pentru evitarea inactivității fiscale

Începând cu 1 ianuarie 2026, existența contului firmei are o importanță fiscală suplimentară.

Potrivit art. 92 alin. (1²) din Codul de procedură fiscală, persoana juridică este declarată inactivă dacă: nu are cont de plăți în România sau un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului.

Aplicarea acestui nou caz de declarare în inactivitate fiscală a început la 1 ianuarie 2026.

Prin urmare, pentru un SRL nou-înființat, deschiderea unui asemenea cont trebuie tratată ca una dintre primele măsuri necesare după constituirea societății.

Contul firmei este important și pentru separarea operațiunilor societății de operațiunile personale ale asociaților și administratorilor.

Ce se întâmplă dacă societatea este declarată inactivă din cauza lipsei contului?

Pentru reactivare, societatea trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de Codul de procedură fiscală și să nu se mai afle în situația care a determinat inactivarea, respectiv să aibă un cont de plăți în România sau un cont deschis la Trezoreria Statului.

Noile reguli sunt importante și dintr-un alt motiv: Codul de procedură fiscală prevede mecanisme pentru dizolvarea contribuabililor care rămân inactivi și nu se reactivează în termenul prevăzut de lege.

4. Obține semnătura electronică și accesul la SPV

După înființarea societății trebuie organizat accesul acesteia la serviciile electronice ale ANAF.

Pentru înrolarea unei persoane juridice în Spațiul Privat Virtual (SPV) se utilizează un certificat digital calificat (semnătură electronică). Certificatul poate aparține reprezentantului legal sau unei persoane împuternicite, cu respectarea procedurii stabilite de ANAF.

Prin SPV, societatea poate comunica electronic cu autoritățile fiscale, poate primi acte și notificări și poate utiliza serviciile electronice puse la dispoziție de ANAF.

Este important să se stabilească de la început cine gestionează accesul societății și cine urmărește documentele și comunicările primite de la ANAF.

5. Obține semnătura electronică și organizează accesul la RO e-Factura

O societate nou-înființată trebuie să verifice obligațiile care îi revin în ceea ce privește sistemul RO e-Factura și să își organizeze atât transmiterea facturilor emise, cât și primirea și descărcarea facturilor de la furnizori.

Facturile emise pentru operațiunile pentru care există obligația utilizării sistemului trebuie transmise în RO e-Factura în formatul electronic prevăzut de legislație și în termenul legal aplicabil.

După transmiterea și validarea facturii, sistemul RO e-Factura aplică sigiliul electronic al Ministerului Finanțelor. Exemplarul original al facturii electronice este considerat fișierul XML însoțit de acest sigiliu electronic.

Facturile primite de la furnizori trebuie și ele urmărite

RO e-Factura trebuie verificat și pentru facturile primite de societate de la furnizori.

În relațiile pentru care utilizarea sistemului este obligatorie, destinatarul primește factura electronică prin RO e-Factura. Prin urmare, firma trebuie să organizeze periodic preluarea și descărcarea facturilor primite, astfel încât acestea să ajungă la contabilitate și să fie înregistrate corespunzător.

Acest aspect este important deoarece o factură transmisă de furnizor prin RO e-Factura poate exista în sistem chiar dacă documentul nu a fost trimis separat societății prin e-mail sau în format PDF.

Cine se ocupă de RO e-Factura?

Este recomandabil să se stabilească de la început cine răspunde de:

• emiterea facturilor și transmiterea facturilor emise în RO e-Factura;
• descărcarea și preluarea facturilor de la funizori din RO e-Factura;
• transmiterea documentelor către contabilitate;
• urmărirea eventualelor erori sau mesaje din sistem.

Aceste operațiuni pot fi gestionate de administrator, de personalul societății, de contabil sau automatizat printr-un program de facturare ori contabilitate integrat cu RO e-Factura.

Circuitul ar trebui organizat în ambele sensuri:

Facturi emise:
emitere → transmitere în RO e-Factura → validare → înregistrare în contabilitate

Facturi primite:
primire în RO e-Factura → descărcare/preluare → verificare → înregistrare în contabilitate

6. Stabilește circuitul documentelor către contabilitate

Contabilitatea poate fi corectă numai dacă documentele ajung complet și la timp la persoana care o conduce.

În funcție de activitatea firmei, contabilul poate avea nevoie de:

• facturile emise și primite;
• extrasele de cont;
• documentele privind operațiunile în numerar;
• contractele;
• deconturile;
• documentele privind mijloacele fixe;
• documentele privind stocurile;
• documentele de personal;
• contractele de credit sau leasing;
• documentele privind operațiunile cu asociații;
• alte documente justificative.

Este recomandabil să se stabilească de la început atât ce documente trebuie transmise, cât și termenul până la care acestea trebuie să ajungă la contabilitate.

7. Nu confunda banii societății cu banii asociatului și urmărește nivelul activului net

Un SRL are patrimoniu propriu, distinct de patrimoniul personal al asociaților.

Faptul că o persoană este asociat unic sau deține majoritatea părților sociale nu înseamnă că poate utiliza banii societății ca și cum ar fi bani personali.

Sumele transferate între societate și asociați trebuie să aibă o justificare juridică și contabilă. În practică, pot exista, de exemplu:

• aporturi la capitalul social;
• împrumuturi acordate societății de către asociați;
• restituiri ale acestor împrumuturi;
• decontarea unor cheltuieli efectuate în interesul societății;
• dividende;
• alte operațiuni permise de lege.

Înainte de distribuirea unor sume către asociați trebuie verificată însă și situația activului net al societății.

Ce se întâmplă dacă activul net scade sub jumătate din capitalul social?

Legea societăților stabilește reguli speciale atunci când, în urma pierderilor, activul net al societății se diminuează la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris.

În această situație trebuie luate măsurile prevăzute de lege pentru reconstituirea activului net. Dacă societatea nu este dizolvată, aceasta trebuie, în principiu, să reconstituie activul net până la nivelul de cel puțin jumătate din capitalul social, în termenul legal.

Începând cu modificările aduse prin Legea nr. 239/2025, nerespectarea obligației de reconstituire a activului net poate fi sancționată cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei. Aplicarea acestor sancțiuni de către ANAF începe în anul 2027, raportat la situațiile financiare anuale aferente exercițiului financiar care începe la 1 ianuarie 2025 sau ulterior acestei date.

Restricții privind distribuirea dividendelor

Nivelul activului net trebuie verificat și înaintea distribuirii dividendelor.

Dacă, potrivit situațiilor financiare anuale aprobate, activul net este mai mic decât jumătate din capitalul social subscris, societatea poate distribui dividende din profitul exercițiului financiar curent numai după reîntregirea activului net până la nivelul minim prevăzut de lege.

În mod similar, dacă această situație rezultă din situațiile financiare interimare, societatea nu poate distribui dividende interimare înainte de reîntregirea activului net.

Prin urmare, existența unui profit contabil în anul curent nu înseamnă automat că acesta poate fi distribuit asociaților sub formă de dividende.

Atenție la împrumuturile acordate societății de către asociați

Regulile sunt importante și pentru societățile finanțate prin împrumuturi acordate de asociați.

Dacă societatea se află în situația în care activul net este mai mic decât jumătate din capitalul social și nu își reconstituie activul net în termenul prevăzut de lege, iar în contabilitate există datorii față de asociați provenite din împrumuturi sau alte finanțări acordate de aceștia, pot apărea obligații privind majorarea capitalului social prin conversia creanțelor respective.

Concret, dacă obligația de reconstituire nu este respectată în termen de 2 ani de la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile, societatea are obligația majorării capitalului social prin conversia creanțelor asociaților, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

Nerespectarea acestei obligații poate fi sancționată cu o amendă semnificativă, cuprinsă între 40.000 lei și 300.000 lei. Legea prevede și anumite excepții de la obligația conversiei pentru anumite categorii de investitori și finanțări.

Restituirea împrumuturilor către asociați trebuie și ea verificată

Noile reguli limitează și posibilitatea restituirii unor împrumuturi către asociați atunci când situația activului net nu permite acest lucru. Încălcarea acestor restricții poate conduce atât la amenzi, cât și, în anumite condiții, la răspunderea solidară a societății și a asociatului pentru obligațiile bugetare restante, în limita sumelor care au făcut obiectul împrumutului restituit.

De aceea, înainte ca o societate care înregistrează pierderi să distribuie dividende sau să restituie împrumuturi asociaților, trebuie verificată și poziția activului net în raport cu capitalul social.

8. Dacă angajezi primul salariat, apar obligații suplimentare

Angajarea unei persoane generează o categorie nouă de obligații pentru societate.

Trebuie avute în vedere documentele de angajare, înregistrările și raportările obligatorii, calculul salariilor, impozitul și contribuțiile sociale, precum și declarațiile fiscale aferente.

Din acest motiv, contabilul sau persoana care gestionează salarizarea trebuie informat înainte de începerea activității salariatului.

Nu este recomandabil ca administratorul să comunice angajarea contabilului abia după ce persoana a început deja să lucreze.

9. Verifică obligațiile de TVA înainte de operațiunile cu parteneri din străinătate

Un SRL care nu este înregistrat în scopuri normale de TVA nu este automat lipsit de orice obligație în materie de TVA.

O atenție deosebită trebuie acordată achizițiilor de servicii de la furnizori din alte state.

Situația apare foarte frecvent atunci când un SRL cumpără:

• publicitate online;
• software;
• abonamente;
• servicii cloud;
• servicii de la platforme internaționale;
• alte servicii furnizate de companii din Uniunea Europeană.

În funcție de natura operațiunii pot apărea obligații speciale privind TVA și declarațiile fiscale.

De aceea, pentru o firmă nouă este recomandabil ca asemenea operațiuni să fie discutate cu contabilul înainte de efectuarea lor.

10. Nu presupune că un SRL fără activitate nu are obligații

O confuzie frecventă este: „Firma nu are activitate, deci nu trebuie să fac nimic.”

Lipsa veniturilor sau a facturilor nu înseamnă automat lipsa tuturor obligațiilor contabile și fiscale.

Chiar înainte de obținerea primului venit pot exista operațiuni precum:

• depunerea capitalului;
• comisioane bancare;
• achiziții;
• împrumuturi acordate societății de asociați;
• abonamente;
• servicii achiziționate din străinătate.

În plus, din 2026 trebuie acordată o atenție suplimentară regulilor privind inactivitatea fiscală.

Codul de procedură fiscală prevede, pe lângă cazurile deja existente, declararea ca inactivă a persoanei juridice care nu are cont de plăți în România sau cont la Trezorerie, precum și a celei care nu depune situațiile financiare anuale în termen de 5 luni de la împlinirea termenului legal de depunere.

Prin urmare, „fără activitate” nu trebuie confundat cu „fără obligații”.

11. Urmărește termenele fiscale și contabile

Nu există un singur calendar fiscal valabil identic pentru toate societățile.

Termenele depind de:

• regimul fiscal;
• perioada fiscală;
• existența salariaților;
• statutul în materie de TVA;
• operațiunile efectuate;
• obligațiile declarative specifice.

Administratorul ar trebui să știe cel puțin: ce documente trebuie să transmită contabilului, până când trebuie transmise, ce declarații trebuie depuse și când trebuie achitate obligațiile fiscale.

Nedepunerea declarațiilor poate avea consecințe mai serioase decât simpla aplicare a unei amenzi. Codul de procedură fiscală prevede printre situațiile de inactivitate și neîndeplinirea, pe parcursul unui semestru calendaristic, a niciunei obligații declarative prevăzute de lege.

12. Verifică situația sediului social și datele societății

Administratorul trebuie să urmărească și valabilitatea elementelor juridice care permit funcționarea societății.

Codul de procedură fiscală cuprinde mai multe situații care pot determina declararea contribuabilului ca inactiv, printre care expirarea duratei deținerii spațiului cu destinația de sediu social, lipsa organelor statutare, expirarea duratei de funcționare a societății sau constatarea faptului că aceasta nu funcționează la domiciliul fiscal declarat.

Prin urmare, contabilitatea și fiscalitatea unei firme nu trebuie privite separat de situația juridică și administrativă a societății.

Concluzie

După înființarea unui SRL, administratorul trebuie să se ocupe de mai mult decât emiterea primelor facturi.

Printre primele aspecte care trebuie verificate se află: organizarea contabilității, stabilirea regimului fiscal, existența unui cont de plăți în România sau a unui cont la Trezoreria Statului, accesul la SPV, organizarea RO e-Factura, circuitul documentelor, obligațiile privind TVA și, dacă există personal, salarizarea și raportările aferente.

Începând cu 2026, existența contului firmei trebuie tratată cu o atenție suplimentară, deoarece lipsa unui cont de plăți în România sau a unui cont la Trezorerie reprezintă un caz expres de declarare a persoanei juridice ca inactivă fiscal.

Pentru antreprenor, cea mai sigură abordare este ca obligațiile contabile și fiscale să fie stabilite de la începutul activității, nu după apariția unei notificări, a unei declarații nedepuse sau a unei probleme cu ANAF.

Activul net sub jumătate din capitalul social: obligații, conversia împrumuturilor și amenzi de până la 300.000 lei

Diminuarea activului net al unei societăți la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris nu reprezintă doar un indicator al unei situații financiare nefavorabile. Legea societăților nr. 31/1990 stabilește o serie de obligații concrete pentru societățile care ajung în această situație, precum și sancțiuni importante în cazul în care măsurile prevăzute de lege nu sunt respectate.

Reglementarea devine deosebit de importantă pentru societățile care au acumulat pierderi și care, în același timp, înregistrează datorii față de acționari provenite din împrumuturi sau alte finanțări.

În anumite condiții, aceste creanțe trebuie convertite în capital social, iar nerespectarea obligației poate fi sancționată cu amendă de până la 300.000 lei.

Ce reprezintă activul net

În sensul prevederilor Legii societăților, activul net este determinat ca diferență între: totalul activelor societății – totalul datoriilor societății.

Prin urmare, nu trebuie confundat activul net cu disponibilitățile bănești, cifra de afaceri, profitul sau valoarea totală a activelor din bilanț.

Exemplu

O societate are:

• total active: 500.000 lei;
• total datorii: 460.000 lei.

Activul net este: 500.000 – 460.000 = 40.000 lei.

Dacă societatea are un capital social subscris de 100.000 lei, jumătate din capitalul social este 50.000 lei.

În acest exemplu, activul net de 40.000 lei este mai mic decât jumătate din capitalul social, astfel încât societatea se află în situația reglementată de lege.

Ce trebuie făcut când activul net scade sub jumătate din capitalul social

Atunci când, ca urmare a pierderilor stabilite prin situațiile financiare anuale aprobate potrivit legii, activul net se diminuează la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris, consiliul de administrație sau, după caz, directoratul trebuie să convoace de îndată adunarea generală extraordinară.

Adunarea generală extraordinară trebuie să decidă dacă societatea urmează să fie dizolvată.

Actul constitutiv poate prevedea chiar un prag mai restrictiv, astfel încât convocarea adunării generale să devină necesară și în cazul unei diminuări mai reduse a activului net.

Raport privind situația patrimonială a societății

Consiliul de administrație sau directoratul trebuie să prezinte adunării generale extraordinare un raport referitor la situația patrimonială a societății.

Raportul este însoțit de observațiile cenzorilor sau, după caz, ale auditorilor interni.

Documentul trebuie depus la sediul societății cu cel puțin o săptămână înainte de data adunării generale, astfel încât să poată fi consultat de acționarii interesați.

De asemenea, în cadrul adunării generale, acționarii trebuie informați cu privire la eventualele fapte relevante intervenite după întocmirea raportului.

Ce se întâmplă dacă asociații sau acționarii nu decid dizolvarea societății

Dacă adunarea generală extraordinară decide continuarea activității, legea impune remedierea situației patrimoniale.

Cel târziu până la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile, societatea trebuie, în condițiile prevăzute de lege, să reducă capitalul social cu o valoare cel puțin egală cu pierderile care nu au putut fi acoperite din rezerve.

Această obligație intervine dacă, în intervalul respectiv, activul net nu a fost reconstituit până la o valoare cel puțin egală cu jumătate din capitalul social.

Prin urmare, societatea are posibilitatea ca, înainte de reducerea capitalului social, să își reconstituie activul net până la nivelul minim prevăzut de lege.

Amendă de până la 200.000 lei pentru nereconstituirea activului net

Nerespectarea obligației de reconstituire a activului net până la nivelul unei valori cel puțin egale cu jumătate din capitalul social, în termenul prevăzut de lege, constituie contravenție.

Amenda este cuprinsă între: 10.000 lei și 200.000 lei.

Astfel, situația activului net nu mai trebuie privită exclusiv ca o problemă contabilă sau patrimonială. Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de Legea societăților poate genera și o sancțiune contravențională semnificativă.

Împrumuturile acordate societății de către acționari pot ajunge să fie convertite în capital social

O prevedere cu un impact practic deosebit privește societățile care, pe lângă diminuarea activului net sub jumătate din capitalul social, au și datorii față de acționari rezultate din împrumuturi sau alte finanțări acordate de aceștia.

Dacă societatea nu respectă obligația privind reconstituirea activului net în termenul prevăzut de lege, iar situația persistă în condițiile și termenul stabilite de textul legal, apare obligația de majorare a capitalului social prin conversia creanțelor acționarilor.

Cu alte cuvinte, datoria societății față de acționar rezultată din împrumut sau din altă finanțare este utilizată pentru majorarea capitalului social.

Exemplu practic

Presupunem că o societate are:

• capital social: 100.000 lei;
• activ net: 30.000 lei;
• datorie față de un acționar din împrumut: 150.000 lei.

Jumătate din capitalul social este 50.000 lei, iar activul net de 30.000 lei este sub acest nivel.

Societatea intră astfel în situația prevăzută de lege.

Dacă situația activului net nu este remediată în condițiile și termenele prevăzute de lege, iar societatea are în continuare creanțe ale acționarilor rezultate din împrumuturi sau alte finanțări, aceasta poate ajunge la obligația de a majora capitalul social prin conversia acestor creanțe.

Într-o asemenea operațiune, creanța acționarului asupra societății este convertită în participație la capitalul social, cu respectarea drepturilor celorlalți acționari prevăzute de lege.

Atenție la termenul prevăzut pentru conversie

Textul legal stabilește distinct că societățile aflate în această situație și care au datorii față de acționari rezultate din împrumuturi sau alte finanțări, dacă nu respectă obligația prevăzută de lege, trebuie să majoreze capitalul social prin conversia creanțelor atunci când nerespectarea obligației persistă în termen de 2 ani de la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile.

Este important ca acest termen să fie analizat pornind de la exercițiul financiar în care pierderile au fost constatate prin situațiile financiare anuale aprobate.

Exemplu privind succesiunea termenelor

Dacă pierderile sunt constatate prin situațiile financiare anuale aferente exercițiului 2026, trebuie urmărit mai întâi exercițiul financiar ulterior, respectiv 2027, în raport cu obligația de la alin. (4).

Pentru obligația suplimentară privind conversia creanțelor trebuie apoi avut în vedere termenul distinct de 2 ani de la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile, exact în condițiile prevăzute de textul legal.

În practică, determinarea termenului trebuie făcută cu atenție pentru fiecare societate, în funcție de exercițiul financiar în care au fost constatate pierderile și de măsurile adoptate ulterior.

Amendă de până la 300.000 lei dacă împrumuturile nu sunt convertite

Sancțiunea pentru nerespectarea obligației de conversie este și mai ridicată.

Nerespectarea obligației de majorare a capitalului social prin conversia creanțelor prevăzute de lege constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la:

40.000 lei la 300.000 lei.

Nivelul sancțiunii face ca verificarea activului net și a împrumuturilor acordate societății de către acționari să devină deosebit de importantă pentru societățile care înregistrează pierderi.

Nu orice societate care are un împrumut de la asociat trebuie să îl transforme în capital social

Această distincție este esențială.

Simpla existență a unei datorii a societății față de un acționar nu determină automat obligația de conversie în capital social.

Din textul legal prezentat rezultă că trebuie îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de acesta, printre care:

• societatea se află în situația în care activul net, în urma pierderilor, a scăzut sub jumătate din capitalul social subscris;
• societatea are datorii față de acționari provenite din împrumuturi sau alte finanțări;
• obligația privind remedierea situației activului net nu a fost respectată;
• s-a împlinit termenul special prevăzut de lege.

Prin urmare, nu este corectă concluzia generală potrivit căreia toate împrumuturile acordate societăților de către acționari trebuie convertite în capital social.

Ce ar trebui să verifice societățile

La întocmirea și aprobarea situațiilor financiare anuale, societățile care înregistrează pierderi ar trebui să acorde o atenție specială raportului dintre activul net și capitalul social.

În cazul în care activul net scade sub jumătate din capitalul social subscris, trebuie analizate:

• valoarea exactă a activului net;
• valoarea capitalului social subscris;
• pierderile care au determinat diminuarea activului net;
• posibilitatea acoperirii pierderilor din rezerve;
• măsurile necesare pentru reconstituirea activului net;
• necesitatea reducerii capitalului social;
• existența împrumuturilor sau a altor finanțări acordate societății de către acționari;
• termenele legale pentru remedierea situației.

Concluzie

Diminuarea activului net sub jumătate din capitalul social poate genera obligații importante pentru societate.

Dacă situația nu este remediată în termenul prevăzut de lege, societatea poate fi sancționată cu o amendă cuprinsă între 10.000 și 200.000 lei.

Mai mult, pentru societățile care au datorii față de acționari rezultate din împrumuturi sau alte finanțări și care nu își remediază situația în condițiile și termenul stabilite de lege, poate interveni obligația majorării capitalului social prin conversia acestor creanțe.

Nerespectarea acestei din urmă obligații poate atrage o amendă cuprinsă între 40.000 și 300.000 lei.

Noile reguli fac necesară monitorizarea activului net nu doar la nivel contabil, ci și din perspectiva obligațiilor societare și a relațiilor financiare dintre societate și acționarii săi.

Reguli noi privind dividendele și împrumuturile acordate asociaților prin Legea nr. 239/2025

Legea nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative aduce modificări importante Legii societăților nr. 31/1990.

Noile prevederi introduc restricții privind acordarea și restituirea împrumuturilor între societăți și asociați sau persoane afiliate, precum și condiții suplimentare pentru distribuirea dividendelor atunci când societatea înregistrează pierderi contabile reportate sau are activul net diminuat.

Nerespectarea anumitor interdicții poate avea consecințe semnificative: răspundere solidară pentru obligațiile bugetare restante și amenzi cuprinse între 10.000 lei și 200.000 lei.

Societățile care distribuie dividende trimestrial nu pot acorda împrumuturi asociaților

Una dintre modificările importante este introducerea alin. (2^3)-(2^6) la art. 67 din Legea societăților.

Potrivit noilor prevederi, societățile care distribuie trimestrial dividende nu pot acorda împrumuturi:

• acționarilor;
• asociaților;
• altor persoane afiliate, astfel cum sunt definite de reglementările contabile aplicabile,

până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului.

Prin urmare, interdicția nu privește în mod general toate societățile și toate împrumuturile acordate asociaților, ci situația expres prevăzută de lege: societatea a distribuit dividende trimestriale, iar regularizarea acestora nu a fost încă efectuată.

Ce înseamnă regularizarea dividendelor interimare

Dividendele distribuite în cursul anului sunt stabilite pe baza situațiilor financiare interimare.

Ulterior, rezultatul exercițiului financiar este determinat prin situațiile financiare anuale, moment în care sumele distribuite în cursul anului trebuie regularizate în condițiile legii.

Până la efectuarea acestei regularizări, societatea care a distribuit trimestrial dividende intră sub incidența noii interdicții privind acordarea de împrumuturi către asociați, acționari sau alte persoane afiliate.

Restricții la restituirea împrumuturilor primite de la asociați

O altă regulă importantă privește situația inversă: societatea a primit anterior bani cu titlu de împrumut de la asociat, acționar sau o altă persoană afiliată și dorește să îi restituie.

Potrivit noului art. 67 alin. (2^4), societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net mai mică de jumătate din valoarea capitalului social subscris nu pot restitui împrumuturile luate de la:

• acționari;
• asociați;
• alte persoane afiliate.

Este importantă distincția dintre cele două situații reglementate.

În cazul dividendelor trimestriale, legea restricționează acordarea de împrumuturi de către societate către asociați sau persoane afiliate.

În cazul activului net diminuat sub limita legală, legea restricționează restituirea către asociați sau persoane afiliate a împrumuturilor pe care societatea le-a primit de la aceștia.

Răspundere solidară pentru obligațiile bugetare restante

Nerespectarea acestor interdicții poate avea consecințe care depășesc simpla sancțiune contravențională.

Potrivit noilor prevederi, în cazul încălcării interdicțiilor se poate atrage răspunderea solidară a societății și a acționarului sau asociatului beneficiar.

Textul legal vizează situațiile în care:

• au fost plătite dividende interimare fără ca acestea să fie regularizate, în contextul interdicției privind împrumuturile;
• au fost restituite împrumuturi către asociați/acționari, deși activul net al societății era sub limita prevăzută de lege.

Societatea și acționarii sau asociații răspund solidar pentru obligațiile bugetare restante ale societății administrate de organul fiscal central, în limita sumelor care au făcut obiectul împrumutului acordat sau restituit.

Această limitare este importantă: textul nu instituie, în situația descrisă, o răspundere nelimitată pentru toate datoriile societății, ci o raportează la valoarea sumelor care au făcut obiectul operațiunii interzise.

Amenzi de până la 200.000 lei

Pe lângă răspunderea solidară, nerespectarea interdicțiilor prevăzute la art. 67 alin. (2^3) și (2^4) constituie contravenție.

Sancțiunea prevăzută este amenda de la: 10.000 lei la 200.000 lei.

Constatarea și sancționarea contravenției sunt realizate de persoanele cu atribuții în acest sens din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, stabilite prin ordin al președintelui ANAF.

Prin urmare, înaintea efectuării unor transferuri de bani între societate și asociați trebuie verificată nu doar natura contabilă a operațiunii, ci și existența eventualelor restricții introduse de noile prevederi.

Reguli noi pentru distribuirea dividendelor

Legea nr. 239/2025 introduce în Legea societăților și un nou art. 69¹, care stabilește condiții suplimentare pentru distribuirea dividendelor în anumite situații.

Societatea are profit în anul curent, dar are pierdere contabilă reportată

Prima situație este cea în care societatea înregistrează profit pentru exercițiul financiar de raportare, dar are în continuare pierdere contabilă reportată.

În această situație, distribuirea dividendelor din profitul exercițiului financiar curent poate fi efectuată numai după:

1. constituirea rezervelor legale;
2. acoperirea pierderii contabile reportate;
3. constituirea rezervelor prevăzute de cerințele statutare.

Prin urmare, existența unui profit în anul curent nu înseamnă automat că întreaga valoare a acestuia poate fi distribuită asociaților sub formă de dividende.

Exemplu simplificat

O societate înregistrează la sfârșitul exercițiului financiar un profit de 150.000 lei, dar are o pierdere contabilă reportată din anii anteriori de 60.000 lei.

Înainte de stabilirea profitului care poate fi distribuit sub formă de dividende trebuie avute în vedere constituirea rezervelor legale, acoperirea pierderii contabile reportate și, dacă este cazul, constituirea rezervelor statutare.

Abia ulterior poate fi determinată suma disponibilă pentru distribuire, cu respectarea celorlalte condiții legale aplicabile.

Activul net este mai mic de jumătate din capitalul social

O a doua restricție intervine atunci când, pe baza situațiilor financiare anuale aprobate, valoarea activului net al societății este mai mică de jumătate din valoarea capitalului social subscris.

În această situație, societatea poate distribui dividende din profitul exercițiului financiar curent numai după reîntregirea activului net până la valoarea minimă prevăzută de lege.

Astfel, existența profitului contabil nu este suficientă pentru distribuirea dividendelor dacă societatea se află concomitent într-o situație de deteriorare semnificativă a activului net.

Restricția se aplică și dividendelor interimare

Legea reglementează distinct situația dividendelor interimare.

Dacă, pe baza situațiilor financiare interimare aprobate potrivit legii, activul net este mai mic de jumătate din valoarea capitalului social subscris, societatea nu poate distribui dividende interimare din profitul exercițiului financiar curent dacă activul net nu a fost reîntregit până la nivelul minim prevăzut de lege.

Prin urmare, verificarea situației activului net devine relevantă nu doar la distribuirea dividendelor anuale, ci și atunci când societatea intenționează să distribuie dividende în cursul exercițiului financiar.

Două verificări importante înainte de plata unor sume către asociați

Noile prevederi fac necesară o atenție suplimentară atunci când societatea intenționează să transfere bani către asociați.

Trebuie diferențiate cel puțin două situații:

Distribuirea dividendelor – trebuie verificată existența pierderilor reportate, constituirea rezervelor și, după caz, nivelul activului net.

Împrumuturile între societate și asociați – trebuie verificat dacă societatea a distribuit dividende trimestriale care nu au fost încă regularizate și, în cazul restituirii împrumuturilor primite de societate, dacă activul net se situează peste limita prevăzută de lege.

Aceste verificări sunt cu atât mai importante cu cât încălcarea interdicțiilor privind împrumuturile poate conduce atât la amenzi semnificative, cât și la răspunderea solidară pentru anumite obligații bugetare restante.

Concluzie

Legea nr. 239/2025 introduce restricții importante în materia dividendelor și a relațiilor financiare dintre societăți și asociații, acționarii sau persoanele afiliate acestora.

Societățile care distribuie trimestrial dividende nu pot acorda împrumuturi asociaților, acționarilor sau persoanelor afiliate până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului.

În același timp, societățile al căror activ net a scăzut sub jumătate din capitalul social subscris nu pot restitui împrumuturile primite de la asociați, acționari sau persoane afiliate, în condițiile prevăzute de lege.

În materia dividendelor, existența profitului curent nu mai trebuie analizată izolat. Pierderile contabile reportate, rezervele și nivelul activului net pot limita posibilitatea distribuirii profitului către asociați.

Pentru societăți și administratorii acestora, verificarea situației contabile înainte de distribuirea dividendelor sau efectuarea unor operațiuni de împrumut cu asociații devine astfel esențială, mai ales în contextul în care sancțiunea pentru încălcarea noilor interdicții poate ajunge la 200.000 lei.

Capitalul social minim al SRL-urilor: noile reguli introduse prin Legea nr. 239/2025

Legea nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice aduce o schimbare importantă pentru societățile cu răspundere limitată. Capitalul social minim nu mai este tratat identic pentru toate SRL-urile, ci este diferențiat în funcție de situația societății și, pentru firmele existente, de nivelul cifrei de afaceri nete raportate prin situațiile financiare anuale.

Noile reguli sunt importante atât pentru firmele nou-înființate, cât și pentru societățile deja înregistrate la Registrul Comerțului, deoarece în anumite situații acestea vor trebui să își majoreze capitalul social și să modifice corespunzător actul constitutiv.

Capital social minim de 500 lei pentru SRL-urile nou-înființate

Pentru societățile cu răspundere limitată nou-înființate, Legea nr. 239/2025 stabilește un capital social minim de 500 lei.

Prin urmare, o societate nouă nu va putea fi constituită cu un capital social mai mic decât această valoare.

Regula se aplică în mod distinct față de cea prevăzută pentru firmele existente care depășesc un anumit nivel al cifrei de afaceri.

Capital social minim de 5.000 lei pentru firmele cu cifra de afaceri de peste 400.000 lei

Pentru societățile cu răspundere limitată care au înregistrat o cifră de afaceri netă de peste 400.000 lei, capitalul social minim este stabilit la 5.000 lei.

Cifra de afaceri relevantă este cea raportată prin situațiile financiare anuale aferente exercițiului financiar precedent.

Astfel, obligația de majorare nu este determinată de încasările curente sau de cifra de afaceri estimată, ci de indicatorul raportat oficial în situațiile financiare anuale.

De exemplu, dacă o societate raportează pentru exercițiul financiar precedent o cifră de afaceri netă de 520.000 lei, aceasta intră în categoria societăților pentru care capitalul social minim trebuie să fie de 5.000 lei.

Când trebuie majorat capitalul social după depășirea plafonului de 400.000 lei

Legea prevede că valoarea minimă a capitalului social trebuie majorată până la finalul exercițiului financiar următor celui în care se constată creșterea cifrei de afaceri nete raportate prin situațiile financiare anuale ale exercițiului precedent.

Această regulă este importantă deoarece depășirea plafonului de 400.000 lei nu determină o obligație de majorare chiar în ziua depunerii situațiilor financiare. Legea acordă un termen pentru aducerea capitalului social la nivelul minim cerut.

În practică, societățile trebuie să urmărească anual cifra de afaceri netă raportată și să verifice dacă intră în categoria pentru care capitalul minim este de 5.000 lei.

Ce se întâmplă dacă cifra de afaceri scade ulterior

Un aspect important al noii reglementări este că diminuarea ulterioară a cifrei de afaceri nu permite automat revenirea la un capital social mai mic.

Legea prevede expres că valoarea capitalului social stabilită potrivit regulii referitoare la depășirea cifrei de afaceri de 400.000 lei rămâne nemodificată chiar dacă, ulterior, cifra de afaceri netă scade.

Cu alte cuvinte, dacă o societate a ajuns la obligația de a avea un capital social minim de 5.000 lei, simpla scădere a cifrei de afaceri sub 400.000 lei într-un exercițiu ulterior nu înseamnă că aceasta își poate reduce capitalul social sub nivelul legal stabilit.

Reducerea capitalului social este limitată de minimul legal

Pentru societățile care intră sub incidența capitalului social minim de 5.000 lei, reducerea capitalului sub acest nivel este limitată.

Cu excepția situației în care societatea este transformată într-o altă formă de societate, capitalul nu poate fi redus sub minimul legal decât dacă, simultan, este adoptată și o hotărâre de majorare a capitalului care să îl mențină cel puțin la nivelul minim prevăzut de lege.

În cazul nerespectării acestei reguli, orice persoană interesată poate solicita instanței dizolvarea societății.

Ce trebuie să facă SRL-urile deja existente

Societățile cu răspundere limitată deja înregistrate în Registrul Comerțului trebuie să își adapteze capitalul social la noile reguli.

Potrivit Legii nr. 239/2025, societățile vizate trebuie să își majoreze capitalul social și să modifice actul constitutiv în termen de cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a legii, 18 decembrie 2025.

Prin urmare, firmele existente trebuie să verifice două elemente:

• cifra de afaceri netă raportată prin situațiile financiare;
• valoarea actuală a capitalului social înscrisă în actul constitutiv.

Dacă societatea depășește plafonul de 400.000 lei și are un capital social mai mic de 5.000 lei, aceasta va trebui să efectueze formalitățile de majorare.

Reducere de 50% a tarifului de publicare până la 31 decembrie 2026

Legea introduce și un stimulent pentru societățile care își majorează mai repede capitalul social.

SRL-urile care efectuează majorarea capitalului social până la 31 decembrie 2026, pentru aplicarea noilor reguli, beneficiază de o reducere de 50% a tarifului de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Reducerea este însă condiționată: modificarea trebuie să privească exclusiv majorarea capitalului social necesară pentru aplicarea noilor prevederi.

Dacă prin aceeași modificare a actului constitutiv sunt efectuate și alte schimbări, textul furnizat nu prevede aplicarea acestei reduceri.

Ce riscă societățile care nu majorează capitalul social la termen

Consecința cea mai severă prevăzută de lege este posibilitatea dizolvării societății.

Dacă un SRL nu își completează capitalul social în termenul de 2 ani prevăzut de lege, tribunalul poate pronunța dizolvarea societății, la cererea:

• oricărei persoane interesate;
• Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Totuși, legea oferă și posibilitatea remedierii situației.

Societatea nu va fi dizolvată dacă, înainte ca hotărârea judecătorească de dizolvare să rămână definitivă, capitalul social este adus la valoarea minimă prevăzută de lege.

În această situație sunt aplicabile, în mod corespunzător, și prevederile art. 237 din Legea societăților nr. 31/1990.

Exemplu practic

Să presupunem că un SRL are:

• capital social actual: 200 lei;
• cifra de afaceri netă raportată pentru exercițiul precedent: 650.000 lei.

În această situație, societatea intră în categoria pentru care capitalul social minim este de 5.000 lei.

Pentru conformare, societatea va trebui să majoreze capitalul social cu cel puțin 4.800 lei și să modifice corespunzător actul constitutiv.

Dacă efectuează această majorare până la 31 decembrie 2026 și modificarea privește exclusiv conformarea cu noul capital minim, poate beneficia de reducerea de 50% a tarifului de publicare prevăzut de lege.

Ce trebuie urmărit practic de administratori

Pentru administratori și profesioniștii care gestionează partea financiar-contabilă a societăților, noua regulă înseamnă că valoarea capitalului social trebuie urmărită împreună cu cifra de afaceri raportată anual.

Este recomandabil ca, după întocmirea situațiilor financiare anuale, să se verifice dacă societatea depășește plafonul de 400.000 lei și dacă actualul capital social respectă minimul legal.

În cazul în care este necesară majorarea, trebuie pregătite documentele societare corespunzătoare, adoptată hotărârea de majorare, modificat actul constitutiv și îndeplinite formalitățile la Registrul Comerțului.

Concluzie

Legea nr. 239/2025 introduce un sistem diferențiat al capitalului social minim pentru SRL-uri. Pentru societățile nou-înființate, capitalul social minim este de 500 lei, iar pentru societățile care raportează o cifră de afaceri netă de peste 400.000 lei, minimul este de 5.000 lei.

Pentru firmele existente, noua obligație trebuie analizată din timp, deoarece nerespectarea termenelor de majorare poate conduce inclusiv la procedura de dizolvare a societății.

ONRC va formula acţiuni de dizolvare cu cel puţin 60 de zile calendaristice înainte

În Monitorul oficial nr. 977/2023 a fost publicata Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, in vigoare de la 30 octombrie 2023.

Potrivit acestei legi, lista societăţilor pentru care Oficiul Naţional al Registrului Comerţului urmează să formuleze acţiuni de dizolvare se afişează în Buletinul electronic al registrului comerţului, cu cel puţin 60 de zile calendaristice înainte, şi se transmite Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. În termen de 45 de zile calendaristice de la data afişării/primirii listei, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, precum şi orice alt creditor comunică Oficiului Naţional al Registrului Comerţului societăţile care înregistrează obligaţii bugetare restante şi/sau la care este în curs de desfăşurare o acţiune de control fiscal ori alte creanţe neachitate, caz în care se amână iniţierea acţiunii de dizolvare, până la stingerea acestora, după caz, respectiv până la finalizarea acţiunii de control fiscal.

Lista societăţilor pentru care Oficiul Naţional al Registrului Comerţului urmează să formuleze acţiuni de radiere, se afişează în Buletinul electronic al registrului comerţului cu cel puţin 60 de zile calendaristice înainte şi se transmite Ministerului Finanţelor - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. În termen de 45 de zile calendaristice de la data primirii listei, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală comunică Oficiului Naţional al Registrului Comerţului societăţile cuprinse în listă care înregistrează obligaţii bugetare restante, caz în care solicită şi numirea unui lichidator, şi/sau la care este în curs de desfăşurare o acţiune de control fiscal, caz în care solicită, în termen de 15 zile de la finalizarea acţiunii de control fiscal, numirea unui lichidator.

Formatul formularului-tip de act constitutiv

În Monitorul oficial nr. 1131/2022 a fost publicat Ordinul nr. 5.307/C/2022 pentru aprobarea formatului formularului-tip de act constitutiv, a formatului cererii de înregistrare, a formatului, a elementelor de siguranţă şi a structurii certificatului de înregistrare, în formă letrică şi electronică, a modelului declaraţiei-tip pe propria răspundere cu privire la îndeplinirea condiţiilor de funcţionare/desfăşurare a activităţii, a modelului certificatului constatator privind înregistrarea declaraţiei pe propria răspundere cu privire la îndeplinirea condiţiilor de funcţionare/desfăşurare a activităţii şi a structurii identificatorului unic la nivel european - EUID.

Acest ordin aproba formatul formularului-tip de act constitutiv. Formularul-tip de act constitutiv se foloseşte în procedura de constituire online a unei societăţi cu răspundere limitată cu aport exclusiv în numerar la capitalul social, procedură definită de art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerţului şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative cu incidenţă asupra înregistrării în registrul comerţului. Acesta poate servi şi ca model de act constitutiv pentru constituirea unei societăţi cu răspundere limitată şi înregistrarea acesteia în registrul comerţului prin mijloacele prevăzute de lege.

Totodata, acest ordin mai aproba si:

- formatul, elementele de siguranţă şi structura certificatului de înregistrare, în formă letrică şi electronică
- modelul declaraţiei pe propria răspundere cu privire la îndeplinirea condiţiilor de funcţionare/desfăşurare a activităţii
- formatul cererii de înregistrare pentru persoane juridice şi pentru persoane fizice
- modelul declaraţiei pe propria răspundere cu privire la îndeplinirea condiţiilor de funcţionare/desfăşurare a activităţii
- modelul certificatului constatator privind înregistrarea declaraţiei pe propria răspundere cu privire la îndeplinirea condiţiilor de funcţionare/desfăşurare a activităţii
- structura identificatorului unic la nivel european - EUID în următorul format: < cod ţară>< id registru>.< nr. de ordine în registrul comerţului>, care se alocă în sistemul informatic integrat al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului la înmatricularea/înregistrarea în registrul comerţului.

Completarea Legii societăţilor nr. 31/1990: societatea care se află în stare de dificultate

În Monitorul oficial nr. 709/2022 a fost publicata Legea nr. 216/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă şi a altor acte normative.

Potrivit acestei legi, in cazul în care societatea se află în stare de dificultate, administratorii/directorii au în vedere cel puţin următoarele:

a) interesele creditorilor, ale deţinătorilor de titluri de participaţie şi ale altor părţi interesate;
b) necesitatea de a lua măsuri rezonabile şi adecvate pentru evitarea insolvenţei şi pentru reducerea la minimum a pierderilor suferite de creditori, de angajai, de deţinătorii de titluri de participaţie şi de alte părţi interesate;
c) necesitatea de a evita adoptarea, cu intenţie sau din gravă neglijenţă, a unei conduite care ameninţă viabilitatea întreprinderii."

Legea nr. 206/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2020 privind măsuri în domeniul registrului comerțului

In Monitorul oficial nr. 715/2021 a fost publicata Legea nr. 206/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2020 privind măsuri în domeniul registrului comerțului.

Potrivit acestei legi, măsurile prevăzute la art. 26-28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și a altor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 179/2020, cu modificările și completările ulterioare, se aplică pe durata stării de alertă, precum și un an după încetarea acesteia.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020 prevede la art. 26-28:

- Art. 26. -   Pe o perioadă de 6 luni de la data încetării stării de urgență instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, prelungite prin Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, activitatea oficiului registrului comerțului se derulează în principal prin mijloace electronice și prin corespondență, în condițiile legii. Activitatea de lucru cu publicul la ghișeele instituției se derulează pe parcursul unui program de lucru de 4 ore, fracționat în două intervale orare, iar în perioada cuprinsă între acestea se dezinfectează spațiile afectate lucrului cu publicul. Accesul publicului se realizează în mod organizat, în limita numărului ghișeelor afectate lucrului cu publicul, cu prezența unei singure persoane la ghișeu.

- Art. 27. -   Pe o perioadă de 6 luni de la data încetării stării de urgență instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, prelungite prin Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, declarațiile pe proprie răspundere care se anexează la cererea de înregistrare/alte cereri pot avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică și pot fi transmise la oficiul registrului comerțului fără nicio altă formalitate, prin mijloace electronice, cu semnătura electronică sau prin servicii de poștă și curier. Declarațiile pe proprie răspundere pot fi și în formă autentică, certificată de avocat sau date la oficiul registrului comerțului.
  
- Art. 28. -   Pe o perioadă de 6 luni de la data încetării stării de urgență instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, prelungite prin Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, specimenul de semnătură, acolo unde legea prevede, se transmite la oficiul registrul comerțului legalizat de notarul public sau certificat de avocat ori sub forma unui înscris sub semnătură privată, fără nicio altă formalitate sau se poate da la oficiul registrului comerțului. 

Legea nr. 206/2021 abroga alineatul 3 al art. 17 din Legea societăților nr. 31/1990 care preciza:

" (3) La înmatricularea societății și la schimbarea sediului social se va prezenta la sediul oficiului registrului comerțului documentul care atestă dreptul de folosință asupra spațiului cu destinație de sediu social. După înregistrarea în registrul comerțului, oficiul registrului comerțului transmite documentul care atestă dreptul de folosință asupra spațiului cu destinație de sediu social la organul fiscal din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală în a cărui circumscripție se situează imobilul cu destinație de sediu social."

Societățile care au o cifră anuală de afaceri de peste 10 milioane lei nu mai au obligația de a publica în Monitorul Oficial al României anunțul prin care se confirmă depunerea situațiilor financiare anuale

Potrivit Legii nr. 223/2020 pentru simplificarea și debirocratizarea transferului de părți sociale și a vărsării capitalului social prin modificarea Legii societăților nr. 31/1990, nu mai este necesara publicarea in Monitorul Oficial a anunțului prin care se confirmă depunerea situatilor financiare.

Aceasta obligatie era prevazuta la art. 185 alin. (4) din Legea societăților nr. 31/1990, aliniat abrogat in 2020 de Legea nr. 223/2020.

Procedura de înregistrare online și de aprobare a tarifelor pentru accesul la Registrul beneficiarilor reali ținut de Oficiul Național al Registrului Comerțului

In Monitorul oficial nr. 1323/2020 a fost publicat Ordinul nr. 7323/C/2020 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare online și de aprobare a tarifelor pentru accesul la Registrul beneficiarilor reali ținut de Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Procedura aprobată prin acest ordin se aplică pentru asigurarea accesului la datele înregistrate în Registrul beneficiarilor reali a oricărei persoane fizice sau juridice, conform art. 19 alin. (8) lit. c) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 129/2019. 

Autoritățile care au competențe de supraveghere și control, organele judiciare, în condițiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, și Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB), dacă optează pentru accesarea online a Registrului beneficiarilor reali, vor urma o procedura de înregistrare online. Accesul la Registrul beneficiarilor reali este asigurat online, cu titlu gratuit, autorităților și organelor judiciare, precum și ONPCSB, în urma înregistrării online în portalul de servicii al ONRC.

Dacă entitățile raportoare prevăzute de Legea nr. 129/2019, atunci când aplică măsurile de cunoaștere a clientelei, optează pentru accesarea online a Registrului beneficiarilor reali, vor urma o procedura de înregistrare online. Accesul la serviciul on-line de furnizare informații din Registrul beneficiarilor reali se face pe baza unui document care atestă încadrarea în categoria entităților raportoare prevăzute la art. 5 din Legea nr. 129/2019, semnat cu semnătură electronică calificată, de către reprezentantul legal. Prin cererea de acces, entitatea raportoare își asumă faptul că accesează Registrul în aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei. Accesul la serviciul on-line de furnizare informații din Registrul beneficiarilor reali se face pe baza unui document care atestă încadrarea în categoria entităților raportoare prevăzute la art. 5 din Legea nr. 129/2019, semnat cu semnătură electronică calificată, de către reprezentantul legal. Prin cererea de acces, entitatea raportoare își asumă faptul că accesează Registrul în aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei.

Pentru accesul altor persoane fizice si juridice se vor aplica urmatoarele tarife:

    - cerere furnizare informații privind beneficiarii reali ai unei persoane juridice (situația la zi): 20 lei
    - cerere eliberare raport istoric privind beneficiarii reali ai unei persoane juridice/privind calitatea de beneficiar real a unei persoane fizice: 100 lei

Pentru a facilita accesul la datele din Registrul beneficiarilor reali, Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) va emite un ghid de utilizare a serviciului online de furnizare de informații, aprobat prin decizia directorului general, care se afișează pe pagina de internet a instituției.

Simplificarea unor formalități de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a funcționarii companiilor la registrul comerțului în contextul special generat de pandemia de COVID-19

In Monitorul oficial nr. 1078/2020 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 195/2020 privind măsuri în domeniul registrului comerțului.

Pirin aceasta ordonanta de urgenta se prelungesc masurile de la art. 26-28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020, pe o perioadă de 9 luni de la data de 13 noiembrie 2020. Masurile de la art. 26-28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020 sunt:

1. Pe o perioadă de 6 luni de la data încetării stării de urgență instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, prelungite prin Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, activitatea oficiului registrului comerțului se derulează în principal prin mijloace electronice și prin corespondență, în condițiile legii. Activitatea de lucru cu publicul la ghișeele instituției se derulează pe parcursul unui program de lucru de 4 ore, fracționat în două intervale orare, iar în perioada cuprinsă între acestea se dezinfectează spațiile afectate lucrului cu publicul. Accesul publicului se realizează în mod organizat, în limita numărului ghișeelor afectate lucrului cu publicul, cu prezența unei singure persoane la ghișeu.  

2. Pe o perioadă de 6 luni de la data încetării stării de urgență instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, prelungite prin Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, declarațiile pe proprie răspundere care se anexează la cererea de înregistrare/alte cereri pot avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică și pot fi transmise la oficiul registrului comerțului fără nicio altă formalitate, prin mijloace electronice, cu semnătura electronică sau prin servicii de poștă și curier. Declarațiile pe proprie răspundere pot fi și în formă autentică, certificată de avocat sau date la oficiul registrului comerțului.  

3. Pe o perioadă de 6 luni de la data încetării stării de urgență instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, prelungite prin Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, specimenul de semnătură, acolo unde legea prevede, se transmite la oficiul registrul comerțului legalizat de notarul public sau certificat de avocat ori sub forma unui înscris sub semnătură privată, fără nicio altă formalitate sau se poate da la oficiul registrului comerțului. 

De asemenea, potrivit acestei ordonante dacă societatea nu desfășoară la sediul social sau la sediile secundare activitățile declarate o perioadă de maximum 3 ani, declarația pe propria răspundere prevăzută la art. 17 alin. (6) din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este considerată inclusă în declarația pe propria răspundere prevăzută de art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, cu modificările și completările ulterioare. 

Iar dacă societatea desfășoară activitate în afara sediului social și a sediilor secundare, declarația pe propria răspundere prevăzută la art. 17 alin. (6) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este considerată inclusă în declarația pe propria răspundere prevăzută de art. 15 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 359/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Precizam ca la art. 17 alin. (6) din Legea societăților nr. 31/1990 este stipulat ca avizul privind schimbarea destinației imobilelor colective cu regim de locuință, prevăzut de Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, cu modificările ulterioare, nu este necesar atunci când administratorul sau, după caz, administratorii declară pe propria răspundere faptul că la sediul social nu se desfășoară activitate.

 

Legea nr. 208/2020 privind modificarea și completarea unor acte normative

In Monitorul oficial nr. 869/2020 a fost publicata Legea nr. 208/2020 privind modificarea și completarea unor acte normative.

Aceasta lege completeaza Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului in sensul ca in absența comerciantului persoană fizică, respectiv a reprezentantului asociației familiale, semnătura acestuia poate fi înlocuită prin prezentarea la registrul comerțului, de către avocat, a împuternicirii avocațiale care conține semnătura clientului, respectiv a comerciantului persoană fizică sau a reprezentantului asociației familiale. Semnătura persoanei fizice trebuie dată personal în fața avocatului și va fi folosită în întreaga activitate a comerciantului persoană fizică, respectiv a reprezentantului asociației familiale.

Totodata dovedirea specimenului de semnătură a administratorilor și, după caz, a reprezentanților societăților, precum și a persoanelor împuternicite în condițiile legii să reprezinte regiile autonome sau organizațiile cooperatiste se poate face de către avocat, printr-o împuternicire avocațiala care conține semnătura clientului.

Aceasta lege modifica si Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, in sensul ca declarația privind beneficiarul real al persoanei juridice se poate da în fața reprezentantului oficiului registrului comerțului sau se poate depune, personal sau prin reprezentant, având dată certă, dată de notarul public ori atestată de avocat. 

In plus, se modifica si Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. Astfel ca, pe baza actelor de stare civilă se eliberează certificate de naștere și de căsătorie titularilor sau reprezentanților legali ai acestora, iar certificatele de deces, membrilor familiei sau altor persoane îndreptățite. Certificatele de stare civilă se pot elibera și altor persoane împuternicite prin procură specială, precum și avocaților împuterniciți de către titulari sau de către reprezentanții legali ai acestora, în baza împuternicirii avocațiale emise cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și funcționarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011, cu modificările și completările ulterioare. În certificatele de stare civilă nu vor fi preluate titlurile de noblețe, chiar dacă au fost înscrise în unele acte de stare civilă.

Ca o ultima modificare, certificatul de cazier judiciar pentru persoane fizice se poate solicita în țară si de către avocatul persoanei fizice în baza împuternicirii avocațiale emise cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și funcționarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011, cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, de alt împuternicit, pe baza unei procuri autentificate de către notarul public.

Modificari la obligatia declarației privind beneficiarul real al persoanei juridice

In Monitorul oficial nr. 588/2020 a fost publicata Legea nr. 108/2020 privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
 
Potrivit acestei legi, persoanele juridice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului depun la înmatriculare și ori de câte ori intervine o modificare o declarație privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali ai societăților..

Sunt exceptate de la obligația depunerii declarației de mai sus:

a) regiile autonome, companiile și societățile naționale și societățile deținute integral sau majoritar de stat;
b) persoanele juridice constituite doar din asociați persoane fizice, atunci când aceștia sunt singurii beneficiari reali.

În cazul persoanele juridice constituite doar din asociați persoane fizice, în lipsa depunerii declarației privind beneficiarul real, Oficiul Național al Registrului Comerțului este obligat să completeze din oficiu Registrul beneficiarilor reali ai societăților pe baza documentelor care însoțesc cererea de înmatriculare sau pe baza evidențelor deținute în cazul societăților deja înmatriculate.
 
Nu se va mai depune declarația anuală în termen de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare anuale, ci doar in cazul in care intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, declarația se depune în termen de 15 zile de la data la care aceasta a intervenit.
 
Ramane in continuare obligatia pentru societățile înregistrate în registrul comerțului până la data intrării în vigoare a Legii nr. 129/2019, cu excepția celor de mai sus, de a depune, prin grija reprezentantului legal, spre înregistrare în Registrul beneficiarilor reali ai societăților, ținut de Oficiul Național al Registrului Comerțului, o declarație privind datele de identificare ale beneficiarilor reali.

Modificarea regimului societatilor

In Monitorul oficial nr. 583/2020 a fost publicata Legea nr. 102/2020 pentru modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990.

Aceasta lege abroga umatoarele prevederi din Legii societăților nr. 31/1990:

- o persoană fizică sau o persoană juridică nu poate fi asociat unic decât într-o singură societate cu răspundere limitată;
- o societate cu răspundere limitată nu poate avea ca asociat unic o altă societate cu răspundere limitată, alcătuită dintr-o singură persoană;
- la același sediu vor putea funcționa mai multe societăți numai dacă imobilul, prin structura lui și suprafața sa utilă, permite funcționarea mai multor societăți în încăperi diferite sau în spații distinct partajate. Numărul societăților ce funcționează într-un imobil nu poate depăși numărul de încăperi sau spații distincte obținute prin partajare.

Totodata potrivit acestei legi, la autentificarea actului constitutiv sau, după caz, la darea de dată certă a acestuia, se va prezenta doar dovada eliberată de Oficiul Registrului Comerțului privind disponibilitatea și rezervarea firmei, nu si declarația pe propria răspundere privind deținerea calității de asociat unic într-o singură societate cu răspundere limitată.

La înmatricularea societății și la schimbarea sediului social se va prezenta la sediul oficiului registrului comerțului doar documentul care atestă dreptul de folosință asupra spațiului cu destinație de sediu social înregistrat la organul fiscal din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală în a cărui circumscripție se situează imobilul cu destinație de sediu social.

Avizul privind schimbarea destinației imobilelor colective cu regim de locuință, prevăzut de Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, cu modificările ulterioare, nu este necesar atunci când administratorul sau, după caz, administratorii declară pe propria răspundere faptul că la sediul social nu se desfășoară activitate.

Modificarea alin. (2) al art. 6 din Legea societăţilor nr. 31/1990

In Monitorul oficial nr. 644/2019 a fost publicata Legea nr. 162/2019 pentru modificarea alin. (2) al art. 6 din Legea societăţilor nr. 31/1990.
  
Aceasta lege modifica reglementarea referitoare la persoanele care pot fi fondatori. Astfel ca potrivit acestei legi, nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori cărora li s-a interzis prin hotărâre judecătorească definitivă dreptul de a exercita calitatea de fondator ca pedeapsă complementară a condamnării pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau pentru infracţiunile prevăzute de prezenta lege.
 

Decizia nr. 382/2018 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 alin. (3) din Legea societăţilor nr. 31/1990

In Monitorul oficial nr. 668 / 2018 a fost publicata Decizia nr. 382/2018 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 alin. (3) din Legea societăţilor nr. 31/1990.
  
Potrivit acestei decizii,  Curtea Constitutionala admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dragoş Băldescu în dosarele nr. 6.860/118/2015 şi nr. 7.902/118/2015 ale Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi nr. 906/118/2016 al Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă, precum şi de Mariana Georgescu şi Paul-Alexandru Băldescu în Dosarul nr. 4.373/118/2016 al Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă şi constată că soluţia legislativă cuprinsă în art. 114 alin. (3) din Legea societăţilor nr. 31/1990, care nu permite contestarea în justiţie, pe calea acţiunii în anulare prevăzute de art. 132 din lege, a deciziilor consiliului de administraţie, respectiv directoratului luate în exercitarea atribuţiei delegate de majorare a capitalului social, este neconstituţională.