miercuri, 13 octombrie 2021

Modificare modelul unic al certificatului de concediu medical

In Monitorul oficial nr. 913/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1909/856/2021 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.092/745/2020 pentru aprobarea modelului unic al certificatului de concediu medical și a instrucțiunilor privind utilizarea și modul de completare a certificatelor de concediu medical pe baza cărora se acordă indemnizații asiguraților din sistemul asigurărilor sociale de sănătate și din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Acest ordin introduce un nou cod de indemnizație pe versoul certificatului de concediu medical, codul 16 - Unele tipuri de arsuri, inclusiv pentru perioada de recuperare . . . . . . . . . . 100%.

Potrivit acestui ordin eliberarea certificatului de concediu medical se va face pe baza adeverinței de la plătitor, cu excepția urgențelor medico-chirurgicale, a unor tipuri de arsuri, inclusiv pentru perioada de recuperare, prevăzute la art. 18 alin. (5) din Normele de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017, cu modificările și completările ulterioare, a bolilor infectocontagioase din grupa A, prevăzute în lista aprobată prin hotărâre a Guvernului, a bolilor infectocontagioase pentru care se instituie măsura izolării, stabilite prin hotărâre a Guvernului, precum și în cazul carantinei.


 

 

vineri, 8 octombrie 2021

Modificare norme de aplicare a OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate

In Monitorul oficial nr. 905/2021 a fost publicata Ordinul nr. 1.898/855/2021 pentru modificarea și completarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017.

Potrivit acestui ordin nu este necesara adeverința de la plătitorul de indemnizații din care să reiasă numărul de zile de concediu de incapacitate temporară de muncă avute în ultimele 12/24 de luni, nici in cazul unor tipuri de arsuri, inclusiv pentru perioada de recuperare.

De asemenea, în cazul eliberării certificatelor de concediu medical pentru unele boli speciale și pentru unele tipuri de arsuri, inclusiv pentru perioada de recuperare, pentru urgențele medico-chirurgicale, pentru bolile infectocontagioase din grupa A, pentru bolile infectocontagioase pentru care se impune măsura izolării prevăzută la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 136/2020, republicată, cu modificările și completările ulterioare, medicii de familie și medicii de specialitate din ambulatoriu nu au obligația întocmirii unui plan de urmărire a evoluției bolii.

Iar pentru persoanele care au beneficiat în ultimele 12 luni de 90 de zile, cumulat, de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă pentru aceeași afecțiune, socotite din prima zi de îmbolnăvire, și pentru care este necesară prelungirea concediului medical peste 90 de zile cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale, medicii de specialitate nu au obligația întocmirii unui plan de urmărire a evoluției bolii.

Durata de acordare a concediului și a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este pe toată perioada de tratament, până la vindecare, pentru unele tipuri de arsuri, inclusiv pentru perioada de recuperare.

Tipurile de arsuri sunt arsurile de gradul IIB-III localizate pe față, scalp, mâini, picioare, organe genitale, perineu, articulații mari și/sau arsuri de gradul III cu alte localizări, dar care afectează cel puțin 10% din suprafața corporală.

Persoanele asigurate care beneficiază de concediu medical pentru carantină completează o declarație pe propria răspundere, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 7^1 la norme, care se depune la plătitorii de indemnizații de asigurări sociale de sănătate prevăzuți la art. 36 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, care se păstrează de către aceștia și se prezintă organelor de control.

Durata concediilor pentru tuberculoză, unele tipuri de arsuri, inclusiv pentru perioada de recuperare, neoplazii, SIDA, boli cardiovasculare, a concediilor pentru sarcină și lăuzie, îngrijirea copilului bolnav, pentru reducerea timpului de muncă, pentru carantină, boli infectocontagioase pentru care se impune măsura izolării, precum și pentru risc maternal nu diminuează numărul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afecțiuni.

Valorea sumei indexate care se acordă sub formă de tichete culturale pentru semestrul II al anului 2021

In Monitorul oficial nr. 900/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1.096/3.453/2021 pentru stabilirea valorii sumei indexate care se acordă sub formă de tichete culturale pentru semestrul II al anului 2021.

Pentru semestrul II al anului 2021, valoarea sumei care se acordă lunar, respectiv ocazional, sub formă de tichete culturale, stabilită potrivit prevederilor art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.045/2018, cu modificările ulterioare, este de maximum 160 lei/lună, respectiv de maximum 330 lei/eveniment. 

Valoarea nominală se aplică și pentru primele 2 luni ale semestrului I al anului 2022, respectiv februarie 2022 și martie 2022.

Ordonanța de urgență nr. 101/2021 pentru modificarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă

In Monitorul oficial nr. 890/2021 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 101/2021 pentru modificarea art. 5 pct. IV4 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Aceasta ordonanta modifica varsta pana la care este considerata o persoana ca fiind tânăr NEET. Astfel, este tânăr NEET - persoana cu vârsta cuprinsă între 16 ani și până la împlinirea vârstei de 30 de ani, care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională.

Totodata aceasta ordonanta modifica Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. În situația în care persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor social se angajează cu contract individual de muncă sau în baza unui raport de serviciu, pentru o perioadă de cel puțin 24 de luni, acordarea ajutorului social se prelungește pentru o perioadă de 6 luni, în cuantumul primit anterior angajării.

Persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor social au obligația să se prezinte la agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă la fiecare 6 luni, începând cu luna în care au obținut dovada faptului că sunt în evidența agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, sau ori de câte ori sunt solicitate de aceasta.

Pentru facilitarea angajării, precum și a participării la cursuri de formare profesională, în cazul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor social care nu au un nivel de educație școlară sau cunoștințele necesare potrivit Cadrului național al calificărilor prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului național al calificărilor, cu modificările și completările ulterioare, agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă recomandă, în cadrul serviciilor de informare și consiliere profesională, înscrierea și parcurgerea cursurilor programului educațional «A doua șansă» reglementate prin metodologia privind organizarea programului, elaborată și aprobată de către Ministerul Educației.

Inspectoratele școlare județene/al municipiului București, denumite în continuare inspectorate școlare, comunică lunar atât agențiilor teritoriale, cât și agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă numărul locurilor disponibile pentru înscrierea în cadrul programului educațional «A doua șansă».

Refuzul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor social de a participa la cursurile programelor educaționale de tip «A doua șansă» conduce la încetarea dreptului la ajutorul social.

marți, 5 octombrie 2021

Examenul de atribuire a calității de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent - sesiunea noiembrie 2021

In Monitorul oficial nr. 886/2021 a fost publicata Hotărârea nr. 11/2021 privind susținerea examenului de atribuire a calității de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent - sesiunea noiembrie 2021.

Examenul de atribuire a calității de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent - sesiunea noiembrie 2021, denumit în continuare examen, se va desfășura în sistem online în data de 6 noiembrie 2021.

Procedura de desfășurare a examenului în sistem online va fi publicată pe site-ul Camerei Consultanților Fiscali cu cel puțin 15 zile înainte de data susținerii acestuia.

Examenul va fi susținut sub formă de test-grilă, din tematica și bibliografia pentru examen, prevăzute în anexa nr. 1 la hotărâre.

Înscrierile la examen se fac în perioada 27 septembrie 2021-15 octombrie 2021 pe site-ul www.ccfiscali.ro și dosarele se transmit, în aceeași perioadă, prin servicii poștale cu confirmare de primire sau direct, pe adresa: str. Alexandru Constantinescu nr. 61, sectorul 1, municipiul București.

Modificarea procedurii de acordare a asistenței realizate de organul fiscal local în colaborare cu organul fiscal central în vederea completării și/sau depunerii, precum și transmiterii declarației unice

In Monitorul oficial nr. 885/2021 a fost publicat Ordinul nr. 966/1.208/2021 pentru modificarea alin. (1) al art. 5 din Procedura de acordare a asistenței realizate de organul fiscal local în colaborare cu organul fiscal central în vederea completării și/sau depunerii, precum și transmiterii declarației unice privind impunerea veniturilor persoanelor fizice, aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor publice și al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, nr. 1.938/4.735/2018.

Potrivit Codului de procedura fiscala, organul fiscal local în colaborare cu organul fiscal central acordă asistență în vederea completării și/sau depunerii declarației unice privind impunerea veniturilor persoanelor fizice pentru contribuabilii care au domiciliul fiscal în localitatea în care își are sediul organul fiscal local și nu există o unitate teritorială a A.N.A.F. Declarația astfel completată se transmite organului fiscal central competent în administrarea contribuabilului, prin mijloace electronice de transmitere la distanță, fie de contribuabil, fie de organul fiscal local.

Prin acest ordin se extinde perioada in care funcționarul cu atribuții de asistență din cadrul organului fiscal central sau un alt funcționar din cadrul organului fiscal central va fi prezent la sediul organului fiscal local, de la 15 martie pana la împlinirea termenului de depunere a declarației unice, prevăzut de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Componența și funcționarea Comisiei fiscale centrale

In Monitorul oficial nr. 883/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1.059/2021 privind componența și funcționarea Comisiei fiscale centrale, in vigoare de la 14 septembrie 2021. La data intrării în vigoare a acestui ordin se abrogă Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.733/2018 privind componența și funcționarea Comisiei fiscale centrale.

Comisia fiscală centrală (Comisia) este un organ colegial din cadrul Ministerului Finanțelor, denumit în continuare MF, abilitată să asigure, în temeiul art. 5 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și al art. 6 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aplicarea unitară a legislației fiscale și procedural-fiscale.

Comisia își desfășoară activitatea în cadrul Ministerului Finanțelor (MF) și este coordonată de secretarul de stat din MF care răspunde de politicile și legislația fiscală, în calitate de președinte al acesteia.

Comisia fiscală centrală are responsabilități de emitere a deciziilor cu privire la aplicarea dispozițiilor Codului fiscal, Codului de procedură fiscală, legislației subsecvente acestora, precum și a legislației a cărei aplicare intră în sfera de competență a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Comisia adoptă soluții fiscale prin emiterea de decizii în situația în care:

a) există opinii contrare formulate de către două sau mai multe structuri din cadrul MF sau de către o structură din cadrul MF și de către o structură din cadrul aparatului central al ANAF cu privire la interpretarea prevederilor Codului fiscal, Codului de procedură fiscală, a legislației subsecvente acestora, precum și a legislației a cărei aplicare intră în sfera de competență a ANAF, denumită în continuare legislație fiscală și procedural-fiscală;

b) există aplicare neunitară a legislației prevăzute la lit. a) de către organele fiscale competente;

c) există conflict de competență între organul fiscal central și o instituție publică ce administrează creanțe fiscale, astfel cum se prevede la art. 41 alin. (5) din Codul de procedură fiscală;

d) există conflict de competență între organele fiscale locale sau între organul fiscal central și un organ fiscal local, astfel cum se prevede la art. 43 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, în cazul în care acesta nu se poate soluționa pe cale amiabilă.

Sesizarea Comisiei se face de către:

a) structura din cadrul MF sau ANAF învestită cu soluționarea cauzei pentru care au fost emise opinii contrare;
b) structura din cadrul MF sau ANAF care a constatat aplicarea neunitară a legislației fiscale și procedural-fiscale;
c) oricare dintre organele fiscale/instituțiile publice ce administrează creanțe fiscale aflate în conflict.

Comisia se întrunește lunar, la datele stabilite de președintele acesteia, și adoptă decizii numai în prezența membrilor săi. Comisia nu se întrunește dacă, pe baza datelor din Registrul de evidență a solicitărilor de înscriere pe ordinea de zi a Comisiei fiscale centrale, Compartimentul informează președintele Comisiei că nu există sesizări pentru care trebuie emise decizii.

Soluțiile se adoptă prin emiterea de decizii ale Comisiei prin intermediul cărora se stabilește modul de aplicare a legislației fiscale și procedural-fiscale în cazurile ce fac obiectul sesizărilor.

Deciziile emise de Comisie conform art. 2 alin. (2) din Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.059/2021 se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor. Deciziile Comisiei aprobate prin ordin al ministrului finanțelor sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a prevederilor legale aplicabile în cauza pentru care s-a adoptat decizia.

Deciziile de aplicare unitară a legislației fiscale și a celei procedural-fiscale, emise de Comisie, nu produc efecte asupra actelor administrative fiscale rămase definitive în sistemul căilor de atac și nu au valoare de date suplimentare în sensul art. 128 alin. (2) din Codul de procedură fiscală.

Modificarea titlului VII - TVA din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

In Monitorul oficial nr. 878/2021 a fost publicata Hotărârea nr. 928/2021 pentru modificarea și completarea titlului VII din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016.

luni, 4 octombrie 2021

Alocația de hrană sub forma tichetelor de masă persoanelor care se vaccinează cu schemă completă de vaccinare împotriva virusului SARS-CoV-2

In Monitorul oficial nr. 876/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1.863/2021 privind acordarea alocației de hrană sub forma tichetelor de masă persoanelor care se vaccinează cu schemă completă de vaccinare împotriva virusului SARS-CoV-2.

Persoanele care se vaccinează împotriva COVID-19 cu schemă completă de vaccinare, după data intrării în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 19/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății (3 septembrie 2021), beneficiază de o alocație de hrană în valoare totală de 100 de lei, sub forma tichetelor de masă pe suport hârtie, respectiv 5 tichete în valoare de 20 lei fiecare.

Tichetele de masă se acordă persoanelor vaccinate împotriva COVID-19 cu schemă completă de vaccinare de către centrele de vaccinare, cabinetele medicilor de familie, respectiv ambulatoriile de specialitate, în cadrul cărora a fost efectuată ultima doză, în baza registrului de evidență operat de către aceste unități, în acest scop.

În cazul în care persoanele vaccinate împotriva COVID-19 cu schemă completă de vaccinare refuză primirea tichetelor de masă, opțiunea acestora se consemnează de către personalul centrelor de vaccinare, cabinetelor medicilor de familie și ambulatoriilor de specialitate în registrul de evidență.

Prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 10 septembrie 2021

In Monitorul oficial nr. 866/2021 a fost publicata Hotărârea nr. 932/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 10 septembrie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Începând cu data de 10 septembrie 2021 se prelungește cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul țării. 

Pe durata prevăzută mai sus măsurile de prevenire și control ale infecțiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri, precum și instituțiile și autoritățile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor pe durata stării de alertă sunt prevăzute în:

a) anexa nr. 1 la hotarare - "Măsuri pentru creșterea capacității de răspuns";
b) anexa nr. 2 la hotarare - "Măsuri pentru asigurarea rezilienței comunităților";
c) anexa nr. 3 la hotarare - "Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc".

Regimul contravențional aplicabil pentru nerespectarea măsurilor prevăzute în anexele nr. 1-3 este cel stabilit la art. 64-70 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare.

Procedura de înregistrare în vederea utilizării unuia dintre regimurile speciale pentru persoanele impozabile care prestează servicii către persoane neimpozabile sau efectuează vânzări de bunuri la distanță

In Monitorul oficial nr. 853/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1387/2021 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare în vederea utilizării unuia dintre regimurile speciale pentru persoanele impozabile care prestează servicii către persoane neimpozabile sau efectuează vânzări de bunuri la distanță, precum și pentru declararea taxei pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 314, art. 315 și art. 315^2 din Codul fiscal, în situația în care România este stat membru de înregistrare, precum și pentru modificarea unor prevederi procedurale.


luni, 27 septembrie 2021

Loteria de vaccinare

In Monitorul oficial nr. 834/2021 a fost publicata Ordonanța nr. 19/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății.

Acesta ordonanta aprobă organizarea Loteriei de vaccinare, ca măsură pentru încurajarea vaccinării. Pentru anul 2021, prima extragere are loc în luna octombrie.

Loteria de vaccinare constă în acordarea de premii în bani persoanelor cu schemă completă de vaccinare. Premiile în bani acordate potrivit prezentului articol se supun regimului fiscal aferent veniturilor din premii reglementat la cap. VIII - Venituri din premii și din jocuri de noroc din titlul IV - Impozitul pe venit din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Extragerile sunt organizate de către Compania Națională «Loteria Română» - S.A. și sunt efectuate în prezența Comisiei pentru supravegherea efectuării extragerilor, din care fac parte câte un reprezentant al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, al Ministerului Sănătății, respectiv al Companiei Naționale «Loteria Română» - S.A., cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).

Revendicarea premiilor se face în termen de maximum 30 de zile de la data extragerii, acest termen reprezentând termen de decădere din dreptul de a revendica premiul. Plata câștigurilor se face de către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, prin Compania Națională «Loteria Română» - S.A., în maximum 60 de zile de la expirarea termenului de revendicare a premiilor.

Persoanele cu schemă completă de vaccinare, după emiterea certificatului de vaccinare pe baza numelui, prenumelui și CNP-ului, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2021 privind adoptarea unor măsuri pentru punerea în aplicare a cadrului european pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID pentru a facilita libera circulație pe durata pandemiei de COVID-19, se pot înscrie pentru participarea la Loteria de vaccinare pe site-ul https://certificatcovid. gov.ro. 

Condițiile privind înscrierea pe site-ul de vaccinare sunt stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului economiei, antreprenoriatului și turismului și al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale. Înscrierea persoanelor reprezintă acceptul acestora pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, în temeiul art. 6 alin. (1) lit. a) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016. Datele cu caracter personal sunt prelucrate și utilizate de către Ministerul Sănătății și Compania Națională «Loteria Română» - S.A. și stocate de către Serviciul de Telecomunicații Speciale în scopul înscrierii persoanelor cu schemă completă de vaccinare, a extragerii, validării și acordării premiilor, numai pe durata necesară aplicării prevederilor prezentei ordonanțe.


Alocația de hrană în valoare totală de 100 lei pt. persoanele care se vaccinează împotriva COVID-19

In Monitorul oficial nr. 834/2021 a fost publicata Ordonanța nr. 19/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății.

Potrivit acestei ordonante persoanele care se vaccinează dupa data de 3 septembrie 2021 împotriva COVID-19 cu schemă completă de vaccinare beneficiază de o alocație de hrană, în valoare totală de 100 lei, sub forma tichetelor de masă pe suport hârtie, care au caracteristicile fizice și valorice prevăzute de cap. II - Tichete de masă din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare. Tichetele de masă vor putea fi emise fără datele personale ale beneficiarilor, acestea urmând să fie completate la momentul distribuirii acestora.

Alocația de hrană, sub forma tichetelor de masă reprezintă venit neimpozabil pentru persoanele fizice, conform art. 62 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Tichetele de masă se achiziționează de către direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București cu respectarea prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, și se distribuie centrelor de vaccinare, cabinetelor medicilor de familie, ambulatoriilor de specialitate, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului sănătății.

Comunicarea cu ANAF prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanță a cererilor, înscrisurilor sau oricăror altor documente va fi obligatorie

In Monitorul oficial nr. 832/2021 a fost publicata Ordonanța nr. 11/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și reglementarea unor măsuri fiscale.

O.G. nr. 11/2021 introduce de la 01/03/2022 obligația pentru contribuabili/plătitori persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică, precum și persoane fizice care desfășoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent în una dintre formele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale de a transmite cererile, înscrisurile sau orice alte documente organului fiscal central prin mijloace electronice de transmitere la distanță, respectiv prin înrolarea în sistemul de comunicare electronică dezvoltat de Ministerul Finanțelor/A.N.A.F.

În situația în care contribuabilii/plătitorii nu își îndeplinesc obligația comunicării prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanță a cererilor, înscrisurilor sau oricăror altor documente, iar acestea sunt depuse la organul fiscal central în format letric, nu vor fi luate în considerare, urmând ca acesta să notifice contribuabilii/plătitorii cu privire la obligativitatea comunicării prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanță.

Constituie contravenții următoarele fapte:

a) nedepunerea la termenele prevăzute de lege a fișierului standard de control fiscal;
b) depunerea incorectă ori incompletă a fișierului standard de control fiscal.

Contravențiile se sancționează astfel:

- cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei în cazul săvârșirii faptei prevăzute la lit. a) de mai sus;
- cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei în cazul săvârșirii faptei prevăzute la lit. b) de mai sus.

Totusi nu se sancționează contravențional:

a) persoanele care corectează fișierul standard de control fiscal până la termenul legal de depunere a următorului fișier;
b) persoanele care, ulterior termenului legal de depunere, corectează fișierul standard de control fiscal ca urmare a unui fapt neimputabil persoanei impozabile.

Obligația de depunere a fișierului standard de control fiscal

In Monitorul oficial nr. 832/2021 a fost publicata Ordonanța nr. 11/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și reglementarea unor măsuri fiscale.

O.G. nr. 11/2021 introduce de la 01/01/2022 obligația de depunere a fișierului standard de control fiscal.

Contribuabilul/Plătitorul are obligația de a depune la organul fiscal central o declarație cuprinzând informații din evidența contabilă și fiscală, denumită fișierul standard de control fiscal.

Fișierul standard de control fiscal se depune în format electronic, la termenul stabilit prin ordin al președintelui A.N.A.F.

În cazul în care depunerea fișierului standard de control fiscal nu a fost validată ca urmare a detectării unor erori în completarea sa, data înregistrării fișierului valid este data din mesajul transmis inițial cu condiția depunerii de către contribuabil/plătitor a unui fișier valid în termen de 5 zile lucrătoare.

Natura informațiilor pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le declare prin fișierul standard de control fiscal, modelul de raportare, precum și data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să depună fișierul standard de control fiscal se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F.

marți, 21 septembrie 2021

Modificarea Codului de procedură fiscală - posibilitatea acordării eșalonărilor la plată, în formă simplificată

In Monitorul oficial nr. 832/2021 a fost publicata Ordonanța nr. 11/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și reglementarea unor măsuri fiscale.

OG nr. 11/2021 introduce de la 01/10/2021 posibilitatea acordării eșalonărilor la plată, în formă simplificată, de către organul fiscal central.

Eșalonarea la plată nu se acordă pentru obligațiile fiscale în sumă totală mai mică de 500 lei în cazul persoanelor fizice, 2.000 lei în cazul asocierilor fără personalitate juridică și 5.000 lei în cazul persoanelor juridice.

Pentru obligațiile fiscale principale și accesorii restante a căror vechime este de maximum 12 luni anterioare datei depunerii cererii și nestinse până la data eliberării certificatului de atestare fiscală, administrate de organul fiscal central, denumit în continuare organ fiscal, se aprobă eșalonarea la plată pe o perioadă de cel mult 12 luni.

Eșalonarea la plată se acordă pentru toate obligațiile fiscale înscrise în certificatul de atestare fiscală, dacă sunt îndeplinite condițiile.

 În scopul acordării eșalonării la plată, sunt asimilate obligațiilor fiscale:

a) amenzile de orice fel administrate de organul fiscal;
b) creanțele bugetare stabilite de alte organe și transmise spre recuperare organelor fiscale, potrivit legii, inclusiv creanțele bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale stabilite prin hotărâri judecătorești sau alte înscrisuri care, potrivit legii, constituie titluri executorii.

Eșalonarea la plată nu se acordă pentru:

a) obligațiile fiscale care au făcut obiectul unei eșalonări simplificate sau potrivit capitolului I - «Înlesniri la plată pentru obligațiile bugetare datorate după data declarării stării de urgență, administrate de organul fiscal central» din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 181/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, care și-a pierdut valabilitatea, precum și obligațiile fiscale care reprezintă condiție de menținere a valabilității unei eșalonări la plată acordate în temeiul capitolului I - «Înlesniri la plată pentru obligațiile bugetare datorate după data declarării stării de urgență, administrate de organul fiscal central» din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 181/2020, cu modificările și completările ulterioare;

b) obligațiile fiscale care au scadența și/sau termenul de plată după data eliberării certificatului de atestare fiscală;

c) obligațiile fiscale care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, intră sub incidența art. 167 din Codul de procedură fiscală, în limita sumei de rambursat/de restituit/de plată de la buget;

d) obligațiile fiscale stabilite prin acte administrative fiscale care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, sunt suspendate în condițiile art. 14 sau 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. În cazul în care suspendarea executării actului administrativ fiscal încetează după data comunicării unei decizii de eșalonare la plată, debitorul poate solicita includerea în eșalonare a obligațiilor fiscale ce au făcut obiectul suspendării, precum și a obligațiilor fiscale accesorii aferente. În acest scop, organul fiscal comunică debitorului o înștiințare de plată privind obligațiile fiscale individualizate în acte administrative pentru care a încetat suspendarea executării, precum și deciziile referitoare la obligațiile fiscale accesorii aferente;

e) obligațiile fiscale admise la masa credală, pentru debitorii pentru care s-a deschis procedura insolvenței;

f) obligațiile fiscale care reprezintă ajutor de stat acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat, precum și fonduri europene sau fonduri publice naționale aferente fondurilor europene.

Pentru a beneficia de eșalonarea la plată, debitorul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) să depună o cerere la organul fiscal, la care debitorul poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eșalonare;

b) să nu se afle în procedura falimentului;

c) să nu se afle în dizolvare;

d) să nu înregistreze obligații fiscale restante cu o vechime mai mare de 12 luni anterioară datei depunerii cererii și nestinse la data eliberării certificatului de atestare fiscală;

e) să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art. 25 și 26. Prin excepție, dacă actele prin care s-a stabilit răspunderea sunt definitive în sistemul căilor administrative și judiciare de atac, iar suma reprezentând obligații fiscale restante ale debitorului, pentru care a fost atrasă răspunderea, a fost stinsă, condiția se consideră îndeplinită.

Debitorul trebuie să aibă depuse toate declarațiile fiscale, potrivit vectorului fiscal în conformitate cu ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală prin care sunt aprobate formularele de înregistrare fiscală a contribuabililor/plătitorilor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal. Această condiție trebuie îndeplinită la data eliberării certificatului de atestare fiscală.

Cererea debitorului se soluționează de organul fiscal în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia, prin decizie de eșalonare la plată ori decizie de respingere, după caz.

joi, 9 septembrie 2021

Modificare Cod Fiscal

In Monitorul oficial nr. 832/2021 a fost publicata Ordonanța nr. 8/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Modificari introduse:

A. Incepand cu 03/09/2021

1. Când un contribuabil se înființează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă începe de la data înregistrării la organul fiscal central, pentru persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România.

2. La regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene se introduce sintagma: "impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opțiuni sau exceptări, sau un alt impozit care substituie impozitul pe profit, potrivit legislației naționale".

3. Referitor la declararea, reținerea și plata impozitului pe dividende pe care o persoană juridică română le plătește către o persoană juridică română.

In cazul în care dividendele distribuite, potrivit legii, nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende aferent se plătește, după caz, până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat următor anului în care s-a aprobat distribuirea dividendelor. Aceste prevederi nu se aplică pentru dividendele distribuite și neplătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, dacă persoana juridică română care primește dividendele îndeplinește condițiile de scutire în ultima zi a anului calendaristic sau în ultima zi a anului fiscal modificat, după caz.

4. Prin excepție de la prevederile art. 41 alin. (8) Cod Fiscal, contribuabilii care declară și plătesc impozitul pe profit anual, cu plăți anticipate, și care intră sub incidența prevederilor art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative, efectuează plata anticipată pentru trimestrul I al fiecărui an fiscal/an fiscal modificat la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului I. Această regulă este aplicabilă și pentru contribuabilii care sunt în al doilea an al perioadei obligatorii prevăzute la art. 41 alin. (3). Aplicarea regulii de calcul a plății anticipate pentru trimestrul I începe cu anul fiscal 2022, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2022, și se încheie cu anul fiscal 2026, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2026, după caz.

5. Sumele care se scad din impozitul pe profit anual, prevăzute la art. I alin. (12) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020, se completează cu «Alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legislației în vigoare».

6. Referitor la stabilirea venitului net anual din cedarea folosinței bunurilor

Opțiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68 Cod Fiscal, este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi și se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior, prin completarea corespunzătoare a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 25 mai inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani. În cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal, opțiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se exercită în termen de 30 de zile de la începerea activității.

7. Referitor la reținerea impozitului din veniturile din investiții pt. persoane fizice

Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare definite de legislația în materie la organisme de plasament colectiv se impun cu o cotă de 5% din suma acestora, impozitul fiind final. Obligația calculării și reținerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor/sumelor reprezentând câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare de către acționari/asociați/investitori. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor/câștigurilor obținute ca urmare a deținerii de titluri de participare, distribuite, dar care nu au fost plătite acționarilor/asociaților/investitorilor până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende/câștig se plătește până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor distribuirii. Impozitul datorat se virează integral la bugetul de stat.

8. Impozitul datorat în cazul veniturilor obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 lei, se determină prin aplicarea baremului asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obținut se scade suma de 667,5 lei.

9. Entitățile nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii, precum și unitățile de cult beneficiază de sumele reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit, dacă la momentul plății acestora de către organul fiscal sau angajatorul/plătitorul de venit figurează în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Sumele primite din impozitul anual datorat sunt folosite în scopul desfășurării activităților nonprofit.

10. Contribuabilii pot opta pentru depunerea cererii privind destinația sumei de 3,5% din impozitul anual pe venit, la entitatea nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii/unitatea de cult, beneficiară a sumei. Entitatea nonprofit/unitatea de cult are obligația de a transmite, prin mijloace electronice de transmitere la distanță, la organul fiscal competent un formular prin care centralizează cererile primite de la contribuabili, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului, sub sancțiunea decăderii.

11. Contribuabilii care în anul 2021 au realizat venituri din închirierea în scop turistic a unui număr de sub 5 camere închiriate în scop turistic, situate în locuințe proprietate personală, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea, și au determinat venitul net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, în anul 2022 determină venitul net anual pe baza normelor de venit.

12. Referitor la reținerea impozitului din veniturile impozabile obținute din România de nerezidenți

Impozitul se calculează, respectiv se reține în momentul plății venitului, se declară și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul. Impozitul se calculează, se reține, se declară și se plătește, în lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, pentru ziua în care se efectuează plata venitului către nerezidenți. În cazul dividendelor distribuite, potrivit legii, dar care nu au fost plătite acționarilor sau asociaților până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende se declară și se plătește până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care s-a aprobat distribuirea dividendelor, după caz. Impozitul nu se calculează, nu se reține și nu se plătește la bugetul de stat pentru dividendele distribuite și neplătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, dacă în ultima zi a anului calendaristic sau în ultima zi a anului fiscal modificat, după caz, persoana juridică străină beneficiară a dividendelor îndeplinește condițiile de scutire prevăzute la art. 229 alin. (1) lit. c) sau c^1 ) Cod Fiscal.

13. Sunt scutite de impozit dividendele plătite de un rezident român unei persoane juridice rezidente într-un stat membru al Spațiului Economic European, altul decât statele membre ale Uniunii Europene, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, dacă persoana juridică străină beneficiară a dividendelor îndeplinește condițiile prevăzute la art. 43 Cod Fiscal, referitoare la rezidentul român care primește dividendele.

14. Referitor la coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convențiilor de evitare a dublei impuneri și a legislației Uniunii Europene

Certificatul de rezidență fiscală însoțit de o traducere autorizată în limba română, depus prin mijloace electronice de transmitere la distanță la organul fiscal central competent, este acceptat în copie conformă cu originalul și mențiunea că originalul sau copia legalizată a certificatului se află la plătitorul de venit în cazul veniturilor cu regim de reținere la sursă, la persoana juridică română ale cărei titluri de valoare sunt înstrăinate în cazul câștigului de capital, la sediul permanent din România în cazul veniturilor care sunt atribuibile sediului permanent, respectiv la persoana juridică din România unde persoana fizică nerezidentă a fost detașată.

15. Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c) -f) și j) din Legea nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat.

16. Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 și art. 5 alin. (1) - (3) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, și a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă și în cazul transferului proprietății prin moștenire către copiii acestora, indiferent unde aceștia domiciliază.

17. În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea:

a) impozitului calculat pentru suprafața folosită în scop rezidențial conform art. 457 Cod Fiscal;
b) impozitului determinat pentru suprafața folosită în scop nerezidențial, indicată prin declarație pe propria răspundere, prin aplicarea cotei menționate la art. 458 Cod Fiscal asupra valorii impozabile determinate potrivit art. 457 Cod Fiscal, fără a fi necesară stabilirea valorii prin depunerea documentelor prevăzute la art. 458 alin. (1) Cod Fiscal.

18. Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru terenul aferent clădirii de domiciliu aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c) -f) și j) din Legea nr. 168/2020.

19. Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru terenul aferent clădirii de domiciliu aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 și art. 5 alin. (1) - (3) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, și a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă și în cazul transferului proprietății prin moștenire către copiii acestora, indiferent unde aceștia domiciliază.

20. Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului pe mijloacele de transport pentru:

a) mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol. În cazul scutirii sau reducerii impozitului pe mijloacele de transport acordate persoanelor juridice se vor avea în vedere prevederile legale în vigoare privind acordarea ajutorului de stat;

b) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, pentru un singur mijloc de transport la alegerea contribuabilului.

21. Actul de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport se poate încheia și în formă electronică și semna cu semnătură electronică în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, cu completările ulterioare, între persoane care au domiciliul fiscal în România și se comunică electronic organului fiscal local de la domiciliul persoanei care înstrăinează, organului fiscal local de la domiciliul persoanei care dobândește și organului competent privind radierea/înregistrarea/înmatricularea mijlocului de transport, în scopul radierii/înregistrării/înmatriculării, de către persoana care înstrăinează, de către persoana care dobândește sau de către persoana împuternicită, după caz.

Organul fiscal local de la domiciliul persoanei care înstrăinează mijlocul de transport transmite electronic persoanei care înstrăinează și persoanei care dobândește sau, după caz, persoanei împuternicite, respectiv organului fiscal local de la domiciliul dobânditorului, exemplarul actului de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport încheiat în formă electronică, completat și semnat cu semnătură electronică, conform prevederilor legale în vigoare. În situația în care organul fiscal local nu deține semnătură electronică în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001, republicată, cu completările ulterioare, documentul completat se transmite sub formă scanată, în fișier format pdf, cu mențiunea letrică «Conform cu originalul».

Organul fiscal local de la domiciliul persoanei care dobândește mijlocul de transport completează exemplarul actului de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport încheiat în formă electronică, conform prevederilor în vigoare, pe care îl transmite electronic persoanelor, semnat cu semnătura electronică. În situația în care organul fiscal local nu deține semnătură electronică în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001, republicată, cu completările ulterioare, documentul completat se transmite sub formă scanată, în fișier format pdf, cu mențiunea letrică «Conform cu originalul».

Persoana care dobândește/înstrăinează mijlocul de transport sau persoana împuternicită, după caz, transmite electronic un exemplar completat organului competent privind înmatricularea/înregistrarea/radierea mijloacelor de transport. Orice alte documente necesare și obligatorii, cu excepția actului de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport întocmit în formă electronică și semnat cu semnătură electronică, se pot depune pe suport hârtie sau electronic conform procedurilor stabilite de organul competent.

Actul de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport întocmit, în format electronic se utilizează de către:

a) persoana care înstrăinează;
b) persoana care dobândește;
c) organele fiscale locale competente;
d) organul competent privind înmatricularea/înregistrarea/radierea mijloacelor de transport.

Orice alte acte, cu excepția actului de înstrăinaredobândire a mijloacelor de transport întocmit în formă electronică și semnat cu semnătură electronică, solicitate de organele fiscale locale pentru scoaterea din evidența fiscală a bunului, respectiv înregistrarea fiscală a acestuia, se pot depune și electronic la acestea, sub formă scanată, în fișier format pdf, cu mențiunea letrică «Conform cu originalul» însușită de către vânzător sau de cumpărător și semnate cu semnătură electronică de către contribuabilul care declară.

Actul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport încheiat între persoane cu domiciliul fiscal în România și persoane care nu au domiciliul fiscal în România, se comunică electronic de către persoana care l-a înstrăinat către autoritățile implicate în procedura de scoatere din evidența fiscală a bunului.

În cazul unei hotărâri judecătorești care consfințește faptul că o persoană a pierdut dreptul de proprietate asupra mijlocului de transport, aceasta se poate depune la organul fiscal local în formă electronică sub formă scanată, în fișier format pdf, cu mențiunea letrică «Conform cu originalul» și semnată electronic de către contribuabil.

22. Impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare și a abonamentelor, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.


B. Incepand cu 01/10/2021

1. Prin excepție, în cazul persoanelor fizice care obțin avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali români, angajatorul rezident fiscal român sau angajatorul care nu este rezident fiscal român și care intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte poate opta pentru obligația de calcul, reținere și plată a contribuției de asigurări sociale.

2. Prin excepție, în cazul persoanelor fizice care obțin avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali români, angajatorul rezident fiscal român sau angajatorul care nu este rezident fiscal român și care intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte poate opta pentru obligația de calcul, reținere și plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate.

3. Prin excepție, în cazul persoanelor fizice care obțin avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali români, angajatorul rezident fiscal român sau angajatorul care nu este rezident fiscal român și care intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte poate opta pentru obligația de calcul, reținere și plată a contribuției asiguratorie pentru muncă.


C. Incepand cu 01/11/2021

1. Este scutit de TVA importul de bunuri efectuat în România de către Comisia Europeană sau de către o agenție ori un organism înființat în temeiul dreptului Uniunii Europene, în cazul în care Comisia Europeană sau o astfel de agenție ori un astfel de organism importă bunurile respective în scopul îndeplinirii sarcinilor care îi sunt conferite prin dreptul Uniunii Europene pentru a combate pandemia de COVID-19, cu excepția situației în care bunurile importate sunt utilizate, fie imediat, fie la o dată ulterioară, în scopul unor livrări ulterioare efectuate cu titlu oneros de către Comisia Europeană sau de către o astfel de agenție ori organism. 

Atunci când condițiile pentru scutire încetează să se aplice, Comisia Europeană sau agenția ori organismul în cauză care a efectuat importul de bunuri informează organul vamal competent, iar importul bunurilor respective este supus TVA în condițiile aplicabile la momentul respectiv.

2. Este scutita de TVA livrarea de bunuri sau prestarea de servicii către Comisia Europeană sau către o agenție ori un organism înființat în temeiul dreptului Uniunii Europene, în cazul în care Comisia Europeană sau o astfel de agenție ori un astfel de organism achiziționează bunurile sau serviciile respective în scopul îndeplinirii sarcinilor care îi sunt conferite prin dreptul Uniunii Europene pentru a combate pandemia de COVID-19, cu excepția situației în care bunurile și serviciile achiziționate sunt utilizate, fie imediat, fie la o dată ulterioară, în scopul unor livrări ulterioare efectuate cu titlu oneros de către Comisia Europeană sau de către o astfel de agenție ori organism.

Atunci când condițiile pentru scutire încetează să se aplice, Comisia Europeană sau agenția ori organismul în cauză care a primit livrarea de bunuri sau prestarea de servicii scutită informează organul fiscal competent, iar livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor respective este supusă TVA în condițiile aplicabile la momentul respectiv.

 

D.  Incepand cu 01/01/2022

1. Contribuabilul are dreptul la deducerea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, în limita unui procent de 50% din valoarea acestora, altele decât cele prevăzute la lit. d)-f), h) și i), dacă creanțele îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

- sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței;
- nu sunt garantate de altă persoană;
- sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;

2. Se introduc in categoria veniturilor neimpozabile din activități agricole, silvicultură și piscicultură, produsele vegetale, plantele furajere până la 2,0 ha inclusiv.

marți, 7 septembrie 2021

Modificare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate

In Monitorul oficial nr. 831/2021 a fost publicata Ordonanța nr. 14/2021 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

Potrivit acestei ordonante, se introduce in exceptia de la prezentarea adeverinței eliberată de plătitorul de indemnizații din care să reiasă numărul de zile de concediu de incapacitate temporară de muncă avute în ultimele 12/24 luni si cazurile unor tipuri de arsuri care se stabilesc prin normele de aplicare a  OUG nr. 158/2005, inclusiv pentru perioada de recuperare.

Pe langa aceasta exceptie noua, raman in continuare exceptate de la prezentarea adeverinței:

- urgențele medico-chirurgicale,
- bolile infectocontagioase din grupa A;
- bolile infectocontagioase pentru care se instituie izolarea stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 921/2020 privind aprobarea Listei bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor, la domiciliul acestora, la locația declarată de acestea sau, după caz, în unități sanitare sau în locații alternative atașate acestora, precum și a Listei unităților sanitare de bază în care se tratează persoanele bolnave,
- carantina.

De asemenea se modifica durata de acordare a concediului și a indemnizației pentru unele tipuri de arsuri care se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, inclusiv pentru perioada de recuperare, care va fi pe toată perioada de tratament, până la vindecare.

Reamintim ca pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, persoanele trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) să îndeplinească stagiul minim de asigurare necesar deschiderii drepturilor prevăzute la art. 2 din OUG nr. 158/2005;
b) să prezinte adeverința eliberată de plătitorul de indemnizații din care să reiasă numărul de zile de concediu de incapacitate temporară de muncă avute în ultimele 12/24 luni, după caz.

De asemenea, durata concediilor pentru tuberculoză, unele tipuri de arsuri care se stabilesc prin normele de aplicare a OUG nr. 158/2005, inclusiv pentru perioada de recuperare, neoplazii, SIDA, boli cardiovasculare, a concediilor pentru sarcină și lăuzie, îngrijirea copilului bolnav, pentru reducerea timpului de muncă, pentru carantină sau izolare, precum și pentru risc maternal nu diminuează numărul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afecțiuni.

 

luni, 6 septembrie 2021

Ordonanța de urgență nr. 94/2021 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

In Monitorul oficial nr. 830/2021 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 94/2021 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Potrivit acestei ordonante persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare și a stagiilor complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 5, după cum urmează:

a) cu 15 ani, în situația asiguraților cu handicap grav, dacă au realizat, în condiții de handicap grav, cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare;
b) cu 10 ani, în situația asiguraților cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiții de handicap accentuat, cel puțin două treimi din stagiul complet de cotizare;
c) cu 10 ani, în situația asiguraților cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiții de handicap mediu, stagiul complet de cotizare.

 

Ordonanța nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului

In Monitorul oficial nr. 828/2021 a fost publicata Ordonanța nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului.

Obiectivele acestei ordonanțe sunt de a preveni și de a reduce impactul anumitor produse din plastic asupra mediului, în special asupra mediului acvatic, și asupra sănătății umane, precum și de a promova tranziția la o economie circulară cu modele de afaceri, produse și materiale inovatoare și durabile, contribuind astfel la funcționarea eficientă a pieței interne.

Plastic înseamnă un material constând dintr-un polimer, astfel cum este definit la art. 3 pct. 5 din Regulamentul (CE) nr. 1.907/2006, la care este posibil să fi fost adăugați aditivi sau alte substanțe și care poate funcționa ca o componentă structurală principală a produselor finale, cu excepția polimerilor naturali care nu au fost modificați chimic.

Ordonanța de urgență nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor

In Monitorul oficial nr. 820/2021 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor.

Aceasta ordonanță de urgență are ca obiectiv asigurarea unui înalt nivel de protecție a mediului și sănătății populației prin instituirea de măsuri:

a) de prevenire și reducere a generării de deșeuri și de gestionare eficientă a acestora;
b) de reducere a efectelor adverse determinate de generarea și gestionarea deșeurilor;
c) de reducere a efectelor generale determinate de utilizarea resurselor și de creștere a eficienței utilizării acestora, ca elemente esențiale pentru asigurarea tranziției către o economie circulară și a garanta competitivitatea pe termen lung.

Normele tehnice privind administrarea contingentelor tarifare în România

In Monitorul oficial nr. 802/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1.241/2021 pentru aprobarea Normelor tehnice privind administrarea contingentelor tarifare în România.

Aceste norme tehnice stabilesc modul de funcționare în România a sistemului de gestionare a contingentelor tarifare deschise prin reglementări ale Uniunii Europene, administrate de Comisia Europeană - Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală (DG TAXUD), în conformitate cu ordinea cronologică a datelor de acceptare a declarațiilor vamale de punere în liberă circulație a mărfurilor, după principiul "primul venit, primul servit".

Contingentul tarifar este volumul de mărfuri exprimat cantitativ sau valoric ce poate fi pus în liberă circulație cu un tratament tarifar favorabil, constând în reducerea sau exceptarea de taxe vamale, stabilit de DG TAXUD.

Cererea de alocare se întocmește de către declarantul vamal numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) contingentul tarifar este deschis printr-o reglementare unională în vigoare;
b) balanța acestuia nu este epuizată.

Declarantul vamal poate depune la biroul vamal o cerere scrisă de alocare retroactivă a unui contingent tarifar, cu respectarea cumulativă a următoarelor condiții:

a) declarația vamală a fost depusă în cadrul termenului de valabilitate a reglementării Uniunii Europene care stabilește contingentul tarifar;
b) sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de reglementarea care instituie contingentul tarifar;
c) balanța contingentului tarifar de la data acceptării declarației vamale nu este epuizată la data depunerii cererii de alocare retroactivă.

Modificare procedura privind stabilirea din oficiu a impozitului anual pe veniturile persoanelor fizice, precum și a modelului și conținutului unor formulare

In Monitorul oficial nr. 802/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1251/2021 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2.862/2019 pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea din oficiu a impozitului anual pe veniturile persoanelor fizice, precum și a modelului și conținutului unor formulare.

 

joi, 2 septembrie 2021

Ordonanța nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor

In Monitorul oficial nr. 794/2021 a fost publicata Ordonanța nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor.

Aceasta ordonanță are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru desfășurarea activității de depozitare a deșeurilor, prin reducerea progresivă a eliminării prin depozitare a deșeurilor care pot fi reciclate sau valorificate și introducerea de măsuri pentru prevenirea și reducerea efectelor negative asupra mediului și sănătății populației.

Formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" care se utilizează începând cu declararea obligațiilor fiscale aferente lunii iulie 2021.

In Monitorul oficial nr. 791/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată".

Acest nou formular se utilizează începând cu declararea obligațiilor fiscale aferente lunii iulie 2021. 

Formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" se completează de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Codul fiscal).

Persoanele impozabile care conduc evidența contabilă, potrivit legii, pentru operațiunile realizate pe bază de contract de asociere în participațiune declară inclusiv datele și informațiile privind taxa pe valoarea adăugată rezultate din astfel de operațiuni.

Formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" se depune la organul fiscal competent, la următoarele termene:

a) lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscală este luna calendaristică, potrivit prevederilor art. 322 din Codul fiscal;

b) trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic, potrivit prevederilor art. 322 din Codul fiscal;

c) semestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din semestrul următor celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioadă fiscală semestrul calendaristic, potrivit prevederilor art. 322 alin. (9) din Codul fiscal și ale pct. 103 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu modificările și completările ulterioare (Normele metodologice);

d) anual, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile prevăzute la pct. 103 alin. (6) din Normele metodologice și de persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioadă fiscală anul calendaristic, potrivit prevederilor art. 322 alin. (9) din Codul fiscal și ale pct. 103 alin. (4) din Normele metodologice;

e) până la data de 25 a celei de-a treia luni a trimestrului calendaristic, pentru primele două luni ale aceluiași trimestru calendaristic, de persoanele impozabile care utilizează trimestrul ca perioadă fiscală și care efectuează o achiziție intracomunitară de bunuri taxabilă în România, dacă exigibilitatea taxei aferente achiziției intracomunitare intervine în a doua lună a respectivului trimestru. Decontul se va depune pentru luna a doua a trimestrului, dar va cuprinde și operațiunile realizate în prima lună a acestuia. În situația în care exigibilitatea taxei aferente achiziției intracomunitare intervine în prima sau în a treia lună a trimestrului calendaristic, sunt aplicabile în mod corespunzător dispozițiile lit. a) din prezentul paragraf.

Formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" pentru care termenul de declarare se împlinește la 25 decembrie se depune la organul fiscal competent până la data de 21 decembrie. În situația în care data de 21 decembrie este zi nelucrătoare, formularul se depune până în ultima zi lucrătoare anterioară datei de 21 decembrie, potrivit art. 155 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare (Codul de procedură fiscală).

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal completează formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" cu ajutorul programului de asistență existent pe portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, secțiunea Asistență contribuabili sau secțiunea Declarații electronice și se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, potrivit legii.

ATENȚIE!

Nu se înscriu în decont:

- taxa pe valoarea adăugată din facturile de executare silită de către persoanele abilitate prin lege să efectueze vânzarea bunurilor supuse executării silite;

- taxa cumulată de plată pentru care a fost aprobată o înlesnire la plată;

- taxa cumulată de plată cu care organul fiscal s-a înscris la masa credală potrivit prevederilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare;

- soldul sumei negative de taxă, înscris în decontul aferent perioadei fiscale anterioare datei deschiderii procedurii insolvenței prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare.

Completarea formularului se face astfel:

Perioada de raportare

"Perioada de raportare" poate fi luna calendaristică, trimestrul calendaristic, semestrul calendaristic sau anul calendaristic, în condițiile art. 322 din Codul fiscal și ale pct. 103 alin. (4) și (6) din Normele metodologice.

Se înscrie cu cifre arabe numărul perioadei de raportare (de exemplu: 01 pentru ianuarie, 03 pentru trimestrul I, 06 pentru semestrul I, 12 pentru an).

Anul pentru care se completează declarația se înscrie cu cifre arabe, cu 4 caractere (de exemplu, 2021).

Temeiul legal pentru depunerea decontului de taxă pe valoarea adăugată

În cazul depunerii decontului de taxă după anularea rezervei verificării ulterioare, potrivit dispozițiilor art. 105 alin. (7) din Codul de procedură fiscală, se completează temeiul legal. În situația îndeplinirii de către succesorii persoanelor/entităților care și-au încetat existența a obligațiilor fiscale aferente perioadei în care persoana/entitatea a avut calitatea de subiect de drept fiscal, se bifează rubrica "Declarație depusă potrivit art. 90 alin. (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare" și se completează codul de identificare fiscală al succesorului. De asemenea, la secțiunea "Date de identificare a persoanei impozabile", la rubrica "Cod de identificare fiscală" se înscrie codul de identificare fiscală al entității care și-a încetat existența.

În situația îndeplinirii de către reprezentantul grupului fiscal unic a obligației de depunere a decontului consolidat de taxă, pentru grupul fiscal constituit potrivit art. 269 alin. (9) din Codul fiscal, se bifează caseta corespunzătoare. Caseta nu se bifează în situația depunerii de către reprezentantul grupului fiscal a decontului de TVA pentru activitatea proprie.

Secțiunea
"Date de identificare a persoanei impozabile"
Caseta "Cod de identificare fiscală" se completează astfel:

- contribuabilii persoane juridice, cu excepția comercianților, asociațiile sau alte entități fără personalitate juridică înscriu codul de înregistrare fiscală;

- comercianții, inclusiv sucursalele comercianților care au sediul principal al comerțului în străinătate, înscriu codul unic de înregistrare;

- contribuabilii persoane fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere înscriu codul de înregistrare fiscală;

- contribuabilii persoane fizice, cu excepția persoanelor fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau care exercită profesii libere, înscriu codul de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit conform art. 316 din Codul fiscal;

- contribuabilii persoane impozabile care nu sunt stabilite în România, conform art. 266 alin. (2) din Codul fiscal, și sunt înregistrate în scopuri de taxă pe valoarea adăugată în România, potrivit art. 316 din același act normativ, înscriu codul de înregistrare în scopuri de TVA.

Reprezentantul fiscal desemnat de o persoană impozabilă stabilită în străinătate înscrie codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile străine, care este diferit de codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit pentru activitatea proprie a reprezentantului.

Înscrierea cifrelor în casetă se face cu aliniere la dreapta.

Caseta "Denumire" se completează cu denumirea persoanei juridice, a asociației sau a entității fără personalitate juridică ori cu numele și prenumele persoanei fizice, după caz.

În cazul persoanelor impozabile stabilite în străinătate care și-au desemnat reprezentant fiscal, în caseta "Denumire" se înscriu informațiile de identificare înscrise pe certificatul de înregistrare fiscală a reprezentării (denumirea persoanei impozabile stabilite în străinătate, reprezentată fiscal prin reprezentantul fiscal desemnat în condițiile legii).

Caseta "Domiciliu fiscal" se completează cu datele privind adresa domiciliului fiscal al contribuabilului.

În cazul persoanelor impozabile stabilite în străinătate, înregistrate direct în scopuri de TVA în România, se înscrie adresa din România la care pot fi examinate evidențele și documentele ce trebuie păstrate, în conformitate cu prevederile pct. 88 alin. (7) lit. a) din Normele metodologice.

În cazul persoanelor impozabile stabilite în străinătate, care și-au desemnat reprezentant fiscal, în caseta "Domiciliu fiscal" se înscrie domiciliul fiscal al reprezentantului fiscal.

În cazul persoanelor impozabile care au sediul activității economice în afara României și sunt stabilite în România printr-unul sau mai multe sedii fixe fără personalitate juridică, conform art. 266 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, în caseta "Domiciliu fiscal" se înscrie adresa din România a sediului fix desemnat să depună decontul de taxă și să fie responsabil pentru toate obligațiile în scopuri de TVA, conform pct. 88 alin. (5) din Normele metodologice.

În rubrica "Pro rata de deducere %" se înscrie pro rata determinată potrivit art. 300 din Codul fiscal.

Secțiunea
"Taxa pe valoarea adăugată colectată"
Rândul 1 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) privind baza de impozitare pentru livrările intracomunitare de bunuri, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. a) și d) din Codul fiscal, și pentru livrările intracomunitare de bunuri cu cod T, efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare de cumpărătorul revânzător, prevăzute la art. 276 alin. (5) din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare**), inclusiv sumele din facturile pentru încasări de avansuri parțiale pentru livrările intracomunitare de bunuri scutite. Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) din Codul fiscal.

Rândul 2 - se înscriu regularizările ulterioare datorate unor evenimente care determină modificarea datelor declarate la rd. 1 din decont în altă perioadă, precum: modificarea prețului generată de alte situații decât cele prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, nedeclararea din eroare a livrării intracomunitare în perioada în care intervine exigibilitatea etc.

Rândul 3 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) privind baza de impozitare pentru livrările de bunuri/prestările de servicii care nu sunt impozabile în România pentru că nu au locul livrării/prestării stabilit, conform art. 275 și 278 din Codul fiscal, în România, precum și pentru livrările intracomunitare de bunuri, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. b) și c) din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare**), inclusiv sumele din facturile pentru încasări de avansuri parțiale pentru aceste livrări intracomunitare de bunuri scutite. Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) din Codul fiscal, precum și orice alte regularizări ulterioare, cu excepția celor referitoare la serviciile intracomunitare care se înscriu la rândul 4.

Rândul 3.1 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) privind baza de impozitare pentru serviciile pentru care se aplică prevederile art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile, prestate către persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Uniunea Europeană, pentru care exigibilitatea intervine în perioada de raportare, precum și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) din Codul fiscal.

Rândul 4 - se înscriu regularizările ulterioare datorate unor evenimente care determină modificarea datelor declarate la rd. 3.1 din decont în altă perioadă, precum: modificarea prețului generată de alte situații decât cele prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, nedeclararea din eroare a operațiunilor respective în perioada în care intervine exigibilitatea etc.

Rândul 5 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare pentru achizițiile intracomunitare de bunuri taxabile în România, precum și baza de impozitare pentru achizițiile de bunuri efectuate de către beneficiarul unei livrări ulterioare efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare, pentru care acesta este obligat la plata taxei conform art. 307 alin. (4) din Codul fiscal, și taxa pe valoarea adăugată aferentă, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare**), inclusiv sumele din facturile primite pentru plăți de avansuri parțiale pentru achiziții intracomunitare de bunuri. Se înscriu și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) din Codul fiscal.

Rândul 6 - se înscriu achizițiile intracomunitare de bunuri a căror exigibilitate a intervenit în altă perioadă, dar respectiva achiziție nu a fost declarată, regularizările privind achizițiile intracomunitare declarate în perioade anterioare și datorate unor evenimente care determină modificarea datelor declarate inițial, precum:

- modificarea prețului bunurilor care au fost declarate ca achiziție intracomunitară pe bază de autofactură, în condițiile legii, ulterior factura primită de la furnizor având un preț mai mare sau mai mic, cu excepția situațiilor când această modificare a prețului a rezultat ca urmare a unuia dintre evenimentele prevăzute la art. 287 din Codul fiscal în perioada de raportare;

- declararea achiziției intracomunitare pe bază de autofactură, în condițiile legii, iar la primirea facturii de la furnizor, într-o perioadă ulterioară, se constată că exigibilitatea achiziției intracomunitare intervenea într-o perioadă anterioară;

- modificarea bazei impozabile a achiziției intracomunitare și a taxei aferente ca urmare a modificării cursului valutar de referință aplicabil, datorată unor neconcordanțe între data primirii facturii de la furnizor și data declarării achiziției intracomunitare;

- orice alte evenimente de natură să modifice datele declarate inițial, cu excepția ajustărilor bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, atunci când aceste evenimente au loc ulterior, într-o altă perioadă decât cea în care a intervenit exigibilitatea pentru achizițiile intracomunitare respective.

Rândul 7 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată pentru achizițiile de bunuri și servicii pentru care beneficiarul din România este persoană obligată la plata TVA conform art. 307 alin. (2) - (6) din Codul fiscal și pentru importurile de bunuri cărora le sunt aplicabile prevederile art. 326 alin. (4) și (5) din Codul fiscal, a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare. Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) din Codul fiscal, precum și orice alte regularizări ulterioare, cu excepția celor referitoare la serviciile intracomunitare care se înscriu la rândul 8.

Rândul 7.1 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată pentru achizițiile de servicii intracomunitare pentru care beneficiarul din România este persoană obligată la plata TVA conform art. 307 alin. (2) din Codul fiscal, precum și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) din Codul fiscal.

Rândul 8 - se înscriu regularizările ulterioare datorate unor evenimente care determină modificarea datelor declarate la rd. 7.1 din decont în altă perioadă, precum: modificarea prețului generată de alte situații decât cele prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, nedeclararea din eroare a operațiunilor respective în perioada în care intervine exigibilitatea etc.

Rândul 9 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) pentru operațiuni a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare, privind:

- baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată colectată pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile cu cota de 19%, inclusiv pentru livrările de bunuri și prestările de servicii asimilate;

- baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată colectată pentru operațiunile supuse regimurilor speciale de taxă pe valoarea adăugată determinate pe baza situațiilor de calcul întocmite în acest scop;

- ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) și (10), după caz, din Codul fiscal, dacă au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată este de 19%.

Rândul 10 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) pentru operațiuni a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare, privind baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată colectată pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile cu cota de 9%, inclusiv pentru livrările de bunuri și prestările de servicii asimilate.

Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) și (10), după caz, din Codul fiscal, dacă au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată este de 9%.

Rândul 11 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) pentru operațiuni a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare, privind baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată colectată pentru livrările de bunuri și prestările de servicii taxabile cu cota de 5%.

Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) și (10), după caz, din Codul fiscal, dacă au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată este de 5%.

Rândul 12 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa colectată pentru achizițiile de bunuri și de servicii, a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare, de către beneficiarii care aplică măsurile de simplificare prevăzute la art. 331 din Codul fiscal.

Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 19%, 9% sau 5%.

Rândul 12.1 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa colectată pentru achizițiile de bunuri și de servicii, precum și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 19%.

Rândul 12.2 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa colectată pentru achizițiile de bunuri, precum și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 9%.

Rândul 12.3 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa colectată pentru achizițiile de bunuri, precum și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 5%.

Rândul 13 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) privind baza de impozitare pentru livrările/prestările efectuate, pentru care furnizorii/prestatorii aplică măsurile de simplificare prevăzute la art. 331 din Codul fiscal, pentru operațiuni a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare sau în perioade fiscale anterioare. Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare.

Rândul 14 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) pentru operațiuni a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare sau în perioade fiscale anterioare, privind:

- baza de impozitare pentru livrările de bunuri/prestările de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (1), art. 295 și 296 din Codul fiscal;

- baza de impozitare pentru operațiuni scutite de taxă, conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 1-5 și lit. b) din Codul fiscal, în cazul în care cumpărătorul sau clientul este stabilit în afara Uniunii Europene sau în cazul în care aceste operațiuni sunt în legătură directă cu bunuri care vor fi exportate, precum și în cazul operațiunilor efectuate de intermediari care acționează în numele și în contul altei persoane, atunci când aceștia intervin în derularea unor astfel de operațiuni;

- baza de impozitare pentru operațiuni scutite de taxă cu drept de deducere potrivit altor dispoziții legale.

Rândul 15 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) privind baza de impozitare pentru livrările de bunuri scutite fără drept de deducere, prevăzute la art. 292 din Codul fiscal sau potrivit altor dispoziții legale.

Rândul 16 - se evidențiază sumele rezultate din corectarea informațiilor de la rd. 9, 10, 11 și 12 din deconturile anterioare, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) și (10), după caz, din Codul fiscal, dar care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 24%, 20% sau 9%, operațiuni pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, dar pentru care se aplică cota de 24%, 20% sau 9%, sumele rezultate din regularizările prevăzute de art. 291 alin. (6) din Codul fiscal datorate modificării cotelor de TVA, precum și orice alte sume rezultate din regularizările prevăzute de legislația în vigoare datorate unor evenimente, cu excepția celor prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, care determină modificarea datelor declarate inițial, cum ar fi nedeclararea din eroare a operațiunii în perioada în care intervine exigibilitatea.

Rândul 17 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) privind baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată colectată pentru vânzările intracomunitare de bunuri la distanță, astfel cum sunt definite la art. 266 alin. (1) pct. 35 din Codul fiscal, și pentru prestările de servicii de telecomunicații, de radiodifuziune, televiziune și de servicii furnizate pe cale electronică, în situația în care bunurile sunt expediate sau transportate către un alt stat membru al Uniunii Europene, respectiv beneficiarul serviciilor este persoană neimpozabilă stabilită în alt stat membru al Uniunii Europene, pentru care locul livrării/prestării se consideră a fi în România, conform art. 2781 alin. (1) din Codul fiscal, și pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare**), inclusiv sumele din facturile pentru încasări de avansuri parțiale pentru aceste vânzări/prestări de servicii.

Locul livrării/prestării se consideră a fi în România dacă valoarea totală, fără TVA, a acestor operațiuni nu depășește în anul curent 46.337 lei și nu a depășit această sumă nici în anul precedent, dacă furnizorul/prestatorul nu a optat ca locul livrării/prestării să fie la beneficiar potrivit art. 275 alin. (2) sau art. 278 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal.

Rândul 18 - se înscriu regularizările ulterioare datorate unor evenimente care determină modificarea datelor declarate la rd. 17 din decont în altă perioadă, precum: modificarea prețului generată de alte situații decât cele prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, nedeclararea din eroare a operațiunilor respective în perioada în care intervine exigibilitatea etc.

Secțiunea
"Taxa pe valoarea adăugată deductibilă"
Rândul 20 - se înscriu aceleași informații declarate la rd. 5.

Rândul 20.1 - se înscriu aceleași informații declarate la rd. 5.1.

Rândul 21 - se înscriu aceleași informații declarate la rd. 6.

Rândul 22 - se înscriu aceleași informații declarate la rd. 7.

Rândul 22.1 - se înscriu aceleași informații declarate la rd. 7.1.

Rândul 23 - se înscriu aceleași informații declarate la rd. 8.

Rândul 24 - se înscriu informațiile din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată deductibilă aferentă achizițiilor din țară de bunuri și servicii, taxabile cu cota de 19%, altele decât cele înscrise la rd. 27, precum și baza de impozitare și taxa aferentă importurilor care nu se încadrează în prevederile art. 326 alin. (4) și (5) din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea intervine în perioada de raportare.

Se înscriu, de asemenea, și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) și (10), după caz, din Codul fiscal, dacă au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată este de 19%.

Se înscriu, de asemenea, și informații privind achizițiile de bunuri și servicii, taxabile cu cota de 19%, efectuate de persoana impozabilă, beneficiară a unui regim special, în condițiile prevăzute la art. 314 alin. (12), art. 315 alin. (14) sau art. 3152 alin. (24) din Codul fiscal.

Rândul 25 - se înscriu informațiile din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată deductibilă aferentă achizițiilor din țară de bunuri și servicii, taxabile cu cota de 9%, precum și taxa aferentă importurilor care nu se încadrează în prevederile art. 326 alin. (4) și (5) din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea intervine în perioada de raportare.

Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) și (10), după caz, din Codul fiscal, pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată este de 9%.

Se înscriu, de asemenea, și informații privind achizițiile de bunuri și servicii, taxabile cu cota de 9%, efectuate de persoana impozabilă, beneficiară a unui regim special, în condițiile prevăzute la art. 314 alin. (12), art. 315 alin. (14) sau art. 3152 alin. (24) din Codul fiscal.

Rândul 26 - se înscriu informațiile din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată deductibilă aferentă achizițiilor din țară de bunuri și servicii, taxabile cu cota de 5%.

Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) și (10), după caz, din Codul fiscal, pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată este de 5%.

Se înscriu, de asemenea, și informații privind achizițiile de bunuri și servicii, taxabile cu cota de 5%, efectuate de persoana impozabilă, beneficiară a unui regim special, în condițiile prevăzute la art. 314 alin. (12), art. 315 alin. (14) sau art. 3152 alin. (24) din Codul fiscal.

Rândul 27 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa deductibilă pentru achizițiile de bunuri și de servicii, a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare, de către beneficiarii care aplică măsurile de simplificare prevăzute la art. 331 din Codul fiscal.

Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 19%, 9% sau 5%.

Se înscriu aceleași informații declarate la rd. 12.

Rândul 27.1 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa deductibilă pentru achizițiile de bunuri și de servicii, precum și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 19%. Se înscriu aceleași informații declarate la rd.12.1.

Rândul 27.2 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa deductibilă pentru achizițiile de bunuri, precum și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 9%. Se înscriu aceleași informații declarate la rd.12.2.

Rândul 27.3 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa deductibilă pentru achizițiile de bunuri, precum și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 5%. Se înscriu aceleași informații declarate la rd. 12.3.

Rândul 28 - se înscriu sumele reprezentând compensația în cotă forfetară achitată pentru achizițiile de produse și servicii agricole de la furnizori care aplică regimul special pentru agricultori, în aceleași limite și condiții aplicabile pentru deducerea TVA, conform art. 297-301 din Codul fiscal.

Rândul 29 - se evidențiază sumele rezultate din corectarea compensației în cotă forfetară pentru achizițiile de produse și servicii agricole de la furnizori care aplică regimul special pentru agricultori, înscrise la rd. 28.

Rândul 30 - se înscriu informațiile din jurnalul de cumpărări*) privind:

- contravaloarea achizițiilor de bunuri și servicii a căror livrare/prestare a fost scutită de taxă, neimpozabilă sau supusă unui regim special de taxă;

- contravaloarea achizițiilor de bunuri și servicii din alte state membre, pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată în România;

- contravaloarea achizițiilor intracomunitare de bunuri scutite de taxă sau neimpozabile în România;

- contravaloarea achizițiilor de servicii intracomunitare scutite de taxa pe valoarea adăugată;

- contravaloarea importurilor scutite de taxa pe valoarea adăugată.

Nu este obligatorie înscrierea în decont a sumelor care nu sunt incluse în baza impozabilă.

Rândul 30.1 - se înscriu informațiile din jurnalul de cumpărări*) privind achizițiile de servicii intracomunitare scutite de taxa pe valoarea adăugată.

Rândul 32 - se înscriu taxa pe valoarea adăugată efectiv dedusă pentru achizițiile prevăzute la rd. 20-27, precum și compensația în cotă forfetară achitată pentru achizițiile de produse și servicii agricole de la furnizori care aplică regimul special pentru agricultori, prevăzută la rd. 28 și 29:

- conform art. 297 și 298 din Codul fiscal, în cazul persoanelor care efectuează numai operațiuni cu drept de deducere. Nu se preia în acest rând taxa pentru care nu se permite exercitarea dreptului de deducere conform art. 298 din Codul fiscal;

- conform art. 298 și 300 din Codul fiscal, în cazul persoanelor impozabile cu regim mixt, în funcție de destinația achizițiilor, astfel:

• taxa aferentă achizițiilor destinate realizării de operațiuni cu drept de deducere, cu excepția achizițiilor pentru care nu se permite exercitarea dreptului de deducere conform art. 298 din Codul fiscal;
• taxa dedusă conform pro rata pentru achizițiile destinate realizării atât de operațiuni cu drept de deducere, cât și de operațiuni fără drept de deducere, cu excepția achizițiilor pentru care nu se permite exercitarea dreptului de deducere conform art. 298 din Codul fiscal;
• taxa aferentă achizițiilor destinate realizării operațiunilor care nu dau drept de deducere nu se preia în acest rând;
• compensația în cotă forfetară achitată pentru achizițiile de produse și servicii agricole de la furnizori care aplică regimul special pentru agricultori, dedusă potrivit art. 3151 alin. (17) din Codul fiscal;
• regularizări privind cota forfetară achitată pentru achizițiile de produse și servicii agricole de la furnizori care aplică regimul special pentru agricultori.
Totalul rd. 32 poate fi mai mic sau egal cu totalul de la rd. 20-29, cu excepția celor de la rd. 20.1, 22.1, 27.1, 27.2 și 27.3.

Rândul 33 - se înscriu sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată efectiv restituită, în baza art. 294 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, cumpărătorilor persoane fizice care nu sunt stabilite în Uniunea Europeană, de către persoanele impozabile autorizate în acest sens, inclusiv comisionul perceput pentru activitatea de restituire a taxei.

Rândul 34 - se evidențiază sumele rezultate din corectarea taxei deduse, conform art. 297 și 298 din Codul fiscal, în cazul persoanelor care efectuează numai operațiuni cu drept de deducere, sau art. 298 și. 300 din Codul fiscal, în cazul persoanelor impozabile cu regim mixt, aferentă operațiunilor înscrise la rd. 24, 25, 26 și 27 din deconturile anterioare, ajustările prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, a căror exigibilitate este ulterioară datei de 1 ianuarie 2017, dar care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 24%, 20% sau 9%, potrivit dispozițiilor art. 282 alin. (9) și (10), după caz, din Codul fiscal, operațiuni pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, dar pentru care se aplică cota de 24%, 20% sau 9%, sumele rezultate din regularizările prevăzute de art. 291 alin. (6) din Codul fiscal datorate modificării cotelor de TVA, precum și orice alte sume rezultate din regularizările prevăzute de legislația în vigoare datorate unor evenimente, cu excepția celor prevăzute la art. 287 și 3151 din Codul fiscal, care determină modificarea datelor declarate inițial, cum ar fi nedeclararea din eroare a operațiunii în perioada în care intervine exigibilitatea.

Rândul 35 - se înscriu diferențele de taxă pe valoarea adăugată rezultate ca urmare a ajustării anuale pe bază de pro rata definitivă, prevăzute la art. 300 din Codul fiscal, diferențele de taxă pe valoarea adăugată rezultate ca urmare a regularizării erorilor constatate ulterior în calculul pro rata definitivă, conform pct. 70 alin. (5) din Normele metodologice, precum și diferențele de taxă pe valoarea adăugată rezultate ca urmare a ajustării taxei deductibile, cu semnul plus sau minus, după caz.

Secțiunea
"Regularizări conform art. 303 din Codul fiscal"
Rândul 39 - se preia suma prevăzută la rd. 45 din decontul perioadei precedente celei de raportare, din care se scad sumele achitate până la data depunerii decontului.

Prin excepție:

- în primul decont de taxă depus la organul fiscal după data aprobării unei înlesniri la plată nu se preia din decontul perioadei fiscale anterioare taxa cumulată de plată, pentru care a fost aprobată înlesnirea la plată;

- în primul decont de taxă depus la organul fiscal după data înscrierii organului fiscal la masa credală, potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, nu se preia din decontul perioadei fiscale anterioare taxa cumulată de plată cu care organul fiscal s-a înscris la masa credală.

În cazul fuziunii, persoana impozabilă care preia patrimoniul altor persoane impozabile preia și soldul taxei de plată către bugetul de stat al persoanei impozabile dizolvate.

În cazul divizării, persoanele impozabile care preiau patrimoniul unei persoane impozabile divizate preiau, proporțional cu cotele alocate din patrimoniul persoanei impozabile divizate, soldul taxei de plată către bugetul de stat al persoanei impozabile divizate.

Rândul 40 - se preia suma reprezentând diferența de TVA de plată stabilită de organele fiscale prin decizie comunicată persoanei impozabile, dar nestinsă până la data depunerii decontului de TVA.

Nu se preiau sumele reprezentând TVA care, la data depunerii decontului, nu sunt considerate restante conform art. 157 alin. (2) din Codul de procedură fiscală sau potrivit altor legi. Sumele care devin ulterior restante se cuprind în decontul perioadei fiscale în care intervine această situație.

Rândul 42 - se preia suma prevăzută la rd. 46 din decontul perioadei precedente celei de raportare, pentru care nu s-a solicitat rambursarea, prin bifarea casetei corespunzătoare din decontul anterior.

Prin excepție, soldul sumei negative de taxă pe valoarea adăugată înscris în decontul de taxă pe valoarea adăugată aferent perioadei fiscale anterioare datei deschiderii procedurii insolvenței prevăzute de legislația în domeniu nu se preia în decontul de taxă aferent perioadei fiscale în care s-a deschis procedura, caz în care debitorul este obligat să solicite rambursarea taxei prin corectarea decontului perioadei fiscale anterioare.

În cazul fuziunii, persoana impozabilă care preia patrimoniul altor persoane impozabile preia și soldul sumei negative a taxei pentru care persoana impozabilă dizolvată nu a solicitat rambursarea sau eventualul drept de rambursare rezultat din soluționarea deconturilor cu sume negative de taxă cu opțiune de rambursare depuse de persoanele impozabile dizolvate și nesoluționate până la data fuziunii.

În cazul divizării, persoanele impozabile care preiau patrimoniul unei persoane impozabile divizate preiau, proporțional cu cotele alocate din patrimoniul persoanei impozabile divizate, și soldul sumei negative a taxei pentru care persoana impozabilă divizată nu a solicitat rambursarea sau eventualul drept de rambursare rezultat din soluționarea deconturilor cu sume negative de taxă cu opțiune de rambursare depuse de persoanele impozabile divizate și nesoluționate până la data divizării.

Rândul 43 - se preia suma reprezentând diferența negativă de TVA stabilită de organele de inspecție fiscală prin decizie comunicată persoanei impozabile până la data depunerii decontului de TVA.

Nu se preiau diferențele negative de TVA stabilite de organele de inspecție fiscală prin decizii a căror executare a fost suspendată de instanțele de judecată, potrivit legii, în perioadele în care este suspendată executarea deciziei. Aceste sume se cuprind în decontul perioadei fiscale în care a încetat suspendarea executării deciziei, în vederea determinării sumei negative a taxei, cumulată.

Secțiunea
"Facturi emise după inspecția fiscală, conform art. 330 alin. (3) din Codul fiscal"
Se completează cu informațiile preluate din facturile de corecție emise către beneficiari în urma inspecției fiscale, astfel cum este prevăzut la art. 330 alin. (3) din Codul fiscal, facturi care se evidențiază într-o rubrică separată din jurnalul pentru vânzări, conform pct. 108 alin. (4) din Normele metodologice.

Secțiunea
"Facturi primite după inspecția fiscală, conform pct. 108 alin. (6) din Normele metodologice de aplicare a titlului VII din Codul fiscal"
Se completează cu informațiile preluate din facturile de corecție emise către beneficiari în urma inspecției fiscale, conform pct. 108 alin. (6) din Normele metodologice.

Secțiunea
"Facturi emise, conform art. 11 alin. (6) și (8) din Codul fiscal, după înregistrarea în scopuri de TVA pentru operațiuni efectuate în perioada în care codul de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat"
Se completează cu informațiile preluate din facturile emise, conform art. 11 alin. (6) și (8) din Codul fiscal, după înregistrarea în scopuri de taxă conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal pentru livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate în perioada în care contribuabilul a avut codul de înregistrare în scopuri de TVA anulat.

Secțiunea
"Informații privind taxa pe valoarea adăugată neexigibilă sau nedeductibilă"
Rândul A - se înscriu informații privind livrările de bunuri și prestările de servicii realizate atât în perioada de raportare, cât și în perioadele anterioare, a căror taxă pe valoarea adăugată aferentă a rămas neexigibilă, existentă în sold la sfârșitul perioadei de raportare, ca urmare a aplicării sistemului TVA la încasare, și care urmează să devină exigibilă în perioadele ulterioare, în condițiile prevăzute de art. 282 din Codul fiscal.

Rândul A1 - se înscriu informații privind livrările de bunuri și prestările de servicii realizate în perioada de raportare și în ultimele 5 luni anterioare acesteia, în cazul în care perioada fiscală este luna, sau realizate în perioada de raportare și în trimestrul anterior acesteia, în cazul în care perioada fiscală este trimestrul.

Rândul B - se înscriu informații privind achizițiile de bunuri și servicii realizate atât în perioada de raportare, cât și în perioadele anterioare, pentru care nu s-a exercitat dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente, conform prevederilor art. 297 alin. (2) și (3) din Codul fiscal, existentă în sold la sfârșitul perioadei de raportare, și care urmează să devină exigibilă în perioadele ulterioare, în condițiile prevăzute de art. 297 din Codul fiscal.

Rândul B1 - se înscriu informații privind achizițiile de bunuri și servicii realizate în perioada de raportare și în ultimele 5 luni anterioare acesteia, în cazul în care perioada fiscală este luna, sau realizate în perioada de raportare și în trimestrul anterior acesteia, în cazul în care perioada fiscală este trimestrul.

Secțiunea
"Informații privind valoarea totală, fără TVA, a operațiunilor prevăzute la art. 2781 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, respectiv a vânzărilor intracomunitare de bunuri la distanță și a prestărilor de servicii de telecomunicații, de radiodifuziune și televiziune, precum și servicii furnizate pe cale electronică către persoane neimpozabile din alte state membre UE"
Se înscriu informațiile privind baza de impozitare a prestărilor de servicii înscrise la rd. 17 și 18 din deconturile de TVA, cumulat pentru anul precedent, respectiv cumulat pentru anul curent.

Nu se admit întocmirea și depunerea de deconturi rectificative pentru corectarea datelor din deconturile anterioare.

În ceea ce privește achizițiile intracomunitare de bunuri, pe lângă legislația națională, organele fiscale și contribuabilii vor ține cont de art. 16 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, cu modificările și completările ulterioare.

*) Prin jurnale de vânzări și jurnale de cumpărări se înțelege orice jurnale, registre, evidențe sau alte documente similare pe care persoanele impozabile au obligația să le întocmească în conformitate cu prevederile art. 321 din Codul fiscal și ale pct. 101 din Normele metodologice.

**) Pentru a evita orice neconcordanță între livrările intracomunitare de bunuri, scutite de TVA, care se includ în decontul de TVA și în declarația recapitulativă pentru astfel de livrări în statul membru de origine, și achizițiile intracomunitare evidențiate în decontul de TVA și în declarația recapitulativă pentru achiziții intracomunitare, în statul membru de destinație, exigibilitatea taxei pentru achizițiile intracomunitare intervine la data emiterii facturii prevăzute în legislația altui stat membru la articolul care transpune prevederile art. 222 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, la data emiterii autofacturii prevăzute la art. 319 alin. (9) din Codul fiscal ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură până la data respectivă.