joi, 24 iunie 2021

Aprobarea noului model al formularului tipizat "Proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor"

In Monitorul oficial nr. 607/2021 a fost publicat Ordinul nr. 722/2021 pentru modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.494/2013 privind aprobarea modelului și conținutului formularului tipizat "Proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor", cod A.N.A.F. 14.13.22.99/7, destinat utilizării în activitatea de control a inspectorilor antifraudă din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală.

Prorogare termen de preluare a activității de soluționare a contestațiilor formulate împotriva titlurilor de creanță, precum și a altor acte administrativ-fiscale de catre Ministerul Finanțelor

In Monitorul oficial nr. 606/2021 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 51/2021 privind prorogarea termenelor prevăzute la art. II pct. 9 și art. III din Legea nr. 295/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Activitatea de soluționare a contestațiilor formulate împotriva titlurilor de creanță, precum și a altor acte administrativ-fiscale emise de organul central fiscal este desfășurată in prezent prin structuri organizate atât la nivelul aparatul propriu al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cât și la nivelul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice și Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, fapt pentru care preluarea activității de soluționare a contestațiilor nu se poate realiza în absența aprobării modificărilor și completărilor actelor normative de organizare și funcționare a Ministerului Finanțelor și Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Pentru acest motiv, termenul in care Ministerul Finanțelor Publice preia de la Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili și direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, activitatea de soluționare a contestațiilor formulate împotriva titlurilor de creanță, precum și a altor acte administrativ-fiscale emise de organul central fiscal, posturile și personalul aferent acesteia, se prorogă până la data de 1 octombrie 2021.

Guvernul amana granturile pentru investiții productive acordate din fonduri externe nerambursabile

In Monitorul oficial nr. 597/2021 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene.

Prin aceasta ordonanta se realoca sumele de la măsura 3 la măsura 2 pentru satisfacerea tuturor cererilor de finanțare eligibile depuse în acest moment, precum și relansarea măsurii 3 cu sume provenite din REACT-EU.

Astfel aceasta ordonanta abrogă articolele 17-26 din Ordonanța de urgență nr. 130/2020 referitoare la granturile pentru investiții acordate IMM-urilor.

Cererile de finanțare depuse pentru granturile pentru investiții până la data de 29 ianuarie 2021 vor fi modificate sau completate, după caz, și depuse pentru finanțare cu respectarea criteriilor de eligibilitate stabilite la nivelul Programului operațional Competitivitate 2014-2020.

miercuri, 23 iunie 2021

Procedura de implementare a schemei de ajutor de stat prevăzute de OUG nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentației publice și organizării de evenimente

In Monitorul oficial nr. 594/2021 a fost publicat Ordinul nr. 991/2021 pentru aprobarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de stat prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentației publice și organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19.

Înscrierea în cadrul Schemei, creare profil, user, parolă și completarea formularului de înscriere în vederea obținerii finanțării se fac on-line, folosind link-ul http://www.granturi.imm.gov.ro.

Bugetul Schemei este estimat la 500 milioane euro, echivalent în lei. Bugetul alocat Schemei pentru anul bugetar 2021, aprobat prin Legea nr. 15/2021 a Bugetului de Stat pentru anul 2021 este 2.500.000.000 lei credite de angajament.

Schema se derulează până la 31 decembrie 2021, plata sumelor corespunzătoare urmând a fi realizată până cel târziu la data de 30 iunie 2022, în limita creditelor bugetare. Dacă valoarea însumată a cererilor de finanțare aprobate depășește valoarea creditelor de angajament sau bugetare alocate cu această destinație, angajarea, respectiv plata către beneficiar se va face proporțional, prin raportarea sumei aprobate pentru fiecare beneficiar la suma totală a cererilor de finanțare aprobate.

Beneficiari de ajutor de stat sunt structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare clasificate, structuri/unități de alimentație și organizatori de evenimente, înregistrate/înregistrați în scopuri fiscale pe teritoriul României, agenții de turism licențiate și ghizii de turism atestați, care își desfășoară activitatea pe teritoriul României și care primesc ajutor de stat, conform acestei Scheme, deținute de sau organizați ca întreprinderi înființate în baza Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare, a O.U.G. nr. 6/2011 pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanți în afaceri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 301/2011, cu modificările și completările ulterioare, a O.U.G. nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016.

Baza de calcul al ajutorului reprezintă:

a) pentru beneficiarii care raportează cifra de afaceri, diferența dintre cifra de afaceri obținută din activitatea eligibilă aferentă anului 2019 și cifra de afaceri obținută din activitatea eligibilă aferentă anului 2020;
b) pentru beneficiarii care aplică regimul special pentru agențiile de turism în conformitate cu dispozițiile art. 311 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, diferența dintre volumul facturilor emise în anul 2019 pentru serviciile de călătorie, inclusiv marja, și volumul facturilor emise în anul 2020 pentru serviciile de călătorie, inclusiv marja;
c) pentru beneficiarii care țin evidența în partidă simplă, în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, diferența dintre încasările obținute din activitatea eligibilă aferentă anului 2019 și încasările obținute din activitatea eligibilă aferentă anului 2020.

Baza de calcul al ajutorului este certificată și asumată fie de către un expert contabil sau o societate de expertiză contabilă membru/membră al/a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, selectat/selectată și remunerat/remunerată de către aplicant, fie de către un auditor financiar sau o firmă de audit autorizat/autorizată în România, care sunt membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România, selectat/selectată și remunerat/remunerată de către aplicant.

Valoarea contractului va fi maxim 20% din baza de calcul, rezultată din desfășurarea activităților aferente codului CAEN eligibil/codurilor CAEN eligibile, în anul 2020 comparativ cu anul 2019, calculată conform art. 2 alin (2) din O.U.G. nr. 224/2020, cu modificările și completările ulterioare, dar nu mai mult de echivalentul în lei al sumei de 800.000 euro/întreprindere unică și cu respectarea prevederilor art. 4 alin (4) din O.U.G. nr. 224/2020, cu modificările și completările ulterioare. Contractarea se face în limita creditelor de angajament aprobate cu această destinație. Plata se va face în limita creditelor bugetare aprobate. Dacă valoarea însumată a cererilor de finanțare aprobate depășește valoarea creditului de angajament sau bugetar alocat cu această destinație, angajarea, respectiv plata către beneficiar se va face proporțional, prin raportarea sumei aprobate pentru fiecare beneficiar la suma totală a cererilor de finanțare aprobate.

joi, 17 iunie 2021

Măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentației publice și organizării de evenimente a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19

In Monitorul oficial nr. 588/2021 a fost publicata Legea nr. 159/2021 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentație și agenții de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, precum și privind unele măsuri fiscale.

Prin aceasta lege se introduce intre beneficiari si și organizatorii de evenimente. Astfe ca, OUG nr. 224/2020 stabilește cadrul legal cu privire la instituirea unei scheme de ajutor de stat privind acordarea de finanțare din fonduri publice naționale și/sau din fonduri externe pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentației publice și organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19.

Se modifica baza de calcul pentru beneficiarii care aplică regimul special pentru agențiile de turism în conformitate cu dispozițiile art. 311 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, aceasta fiind diferența dintre volumul facturilor emise în anul 2019 pentru serviciile de călătorie, inclusiv marja, și volumul facturilor emise în anul 2020 pentru serviciile de călătorie, inclusiv marja.

Beneficiarii acestei scheme de ajutor sunt agenții de turism licențiate care desfășoară activități conform codurilor CAEN 7911, 7912, 7990, structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare clasificate, care desfășoară activități conform codurilor CAEN 5510, 5520, 5530, 5590, structuri de alimentație, care desfășoară activități conform codurilor CAEN 5610, 5621, 5629, 5630, organizatorii de evenimente care desfășoară activități conform codului CAEN 8230 și care sunt înregistrate în scopuri fiscale pe teritoriul României, precum și ghizii de turism care desfășoară activități conform codului CAEN 7990. Activitățile sunt eligibile dacă sunt desfășurate în baza unor licențe de turism, certificate de clasificare, autorizații de funcționare sau atestate de ghid de turism valabile. 

Beneficiarii schemei de ajutor de stat prevăzute de OUG nr. 224/2020 au obligația menținerii activității pentru care au obținut finanțare pentru cel puțin 6 luni sau 12 luni de la data primei plății, în cazul în care valoarea grantului este mai mare de echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, dacă prin acte normative nu se instituie restricții de natură a impune suspendarea ori întreruperea activității comerciale. Perioada de suspendare ori întrerupere a activității comerciale nu se ia în calcul la determinarea termenului de 6 luni, respectiv 12 luni de la data primei plăți.

Ajutoarele de stat acordate conform acestei scheme pot fi cumulate cu alte măsuri de sprijin acordate în baza secțiunii 3.1 din Comunicarea Comisiei Europene - Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C 91 I/01), cu modificările și completările ulterioare, în limita plafonului echivalent în lei al sumei de 1.800.000 euro, precum și cu ajutoare acordate în temeiul altor secțiuni ale comunicării, în conformitate cu dispozițiile din secțiunile specifice ale acesteia cu privire la cumul.


Legea nr. 160/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentație și agenții de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, precum și privind unele măsuri fiscale

In Monitorul oficial nr. 588/2021 a fost publicata Legea nr. 160/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentație și agenții de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, precum și privind unele măsuri fiscale.

Aceasta lege nu aduce modificari Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 224/2020.

Prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 12 iunie 2021

In Monitorul oficial nr. 586/2021 a fost publicata Hotărârea nr. 636/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 12 iunie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Astfel, incepând cu data de 12 iunie 2021 se prelungește cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul țării.


miercuri, 9 iunie 2021

OUG nr. 44/2021 pentru modificarea OUG nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă

In Monitorul oficial nr. 575/2021 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 44/2021 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă.

Potrivit acestei ordonante, in cazul reducerii timpului de muncă și/sau a veniturilor realizate, determinată de instituirea stării de urgență/alertă/asediu, în condițiile legii, pe perioada stării de urgență/alertă/asediu, precum și pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgență/alertă/asediu, beneficiază, la cerere, în baza declarației pe propria răspundere, de o indemnizație lunară în cuantum de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 nr. 16/2021 persoanele care au beneficiat de indemnizația prevăzută la art. XV alin. (1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 59/2020.

De aceasta masura beneficiaza:

- alți profesioniști, astfel cum sunt reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, precum și persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației

- persoanele fizice care obțin venituri exclusiv din drepturile de autor și drepturile conexe, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată.

vineri, 4 iunie 2021

Prelungirea termenului de depunere a declarației anuale privind beneficiarul real al persoanei juridice

In Monitorul oficial nr. 561/2021 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 43/2021 pentru prelungirea termenului de depunere a declarației anuale privind beneficiarul real al persoanei juridice, prevăzut la art. 56 alin. (4) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Potrivit acestei ordonanțe, prin derogare de la prevederile art. 56 alin. (4) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, în anul 2021, declarația anuală privind beneficiarul real al persoanei juridice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului se depune la oficiul registrului comerțului în care este înmatriculată persoana juridică până la data de 1 octombrie 2021.

Declarația anuală privind beneficiarul real poate avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică și poate fi transmisă la oficiul registrului comerțului prin mijloace electronice, cu semnătură electronică, sau prin servicii de poștă și curier.

Declarația anuală privind beneficiarul real poate fi dată și în fața reprezentantului oficiului registrului comerțului sau se poate depune, personal sau prin reprezentant, având dată certă, dată de notarul public ori atestată de avocat.

Potrivit art. 56 alin. (4) din Legea nr. 129/2019, declarația anuală se depune la oficiul registrului comerțului în care este înmatriculată persoana juridică în termen de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare anuale, iar dacă intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, declarația se depune în termen de 15 zile de la data la care aceasta a intervenit.

 

Decizia CCR nr. 244/2021 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, cu referire la sintagma "în vârstă de până la 16 ani"

In Monitorul oficial nr. 551/2021 a fost publicata Decizia CCR nr. 244/2021 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, cu referire la sintagma "în vârstă de până la 16 ani".

CCR admite excepția de neconstituționalitate ridicată direct de Avocatul Poporului și constată că sintagma "în vârstă de până la 16 ani" cuprinsă în art. 26 alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate este neconstituțională.

Astfel, intrucât în cauză este incidentă teza referitoare la interzicerea discriminării cuprinsă de art. 16 alin. (1) din Constituție, remediul constituțional specific, în ipoteza constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă, în cazul copilului cu afecțiuni grave, acordarea beneficiului dreptului la concediu și la indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani.

În consecință, diferența de tratament juridic cuprinsă de textul de lege criticat - potrivit căruia, în cazul copilului cu afecțiuni grave, asigurații au dreptul la concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 16 ani - nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă, instituind o discriminare pe criteriul vârstei copilului cu afecțiuni grave, ceea ce contravine atât prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, teza referitoare la interzicerea discriminării, cât și prevederilor art. 49 din Constituție privind protecția specială a copiilor. În concluzie, sintagma "în vârstă de până la 16 ani" cuprinsă în dispozițiile de lege criticate este neconstituțională.

Decizia CCR nr. 232/2021 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 alin. (1) din OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, cu referire la indemnizația lunară pentru creșterea copiilor

In Monitorul oficial nr. 549/2021 a fost publicata Decizia CCR nr. 232/2021 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, cu referire la indemnizația lunară pentru creșterea copiilor prevăzută la art. 2 alin. (1) din acest act normativ.

Aceasta decizie admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Nela Mihaela Popa în Dosarul nr. 8.078/301/2017 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și constată că dispozițiile art. 20 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, cu referire la indemnizația lunară pentru creșterea copiilor prevăzută la art. 2 alin. (1) din acest act normativ, sunt neconstituționale.

Potrivit art. 20 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, drepturile "prevăzute de prezenta ordonanță de urgență nu pot fi urmărite silit decât în vederea recuperării, conform legii, a sumelor încasate necuvenit cu acest titlu". 

Curtea Constituțională a constatat că prevederile art. 20 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, cu referire la indemnizația lunară pentru creșterea copiilor prevăzută la art. 2 alin. (1) din acest act normativ, sunt neconstituționale, întrucât indemnizația lunară pentru creșterea copilului trebuie să poată fi urmărită și supusă executării silite, în limitele prevăzute de cadrul legal în materie, respectiv Codul civil și Codul de procedură civilă.

miercuri, 2 iunie 2021

Aspecte privind rezidența în România a persoanelor juridice străine

In Monitorul oficial nr. 520/2021 a fost publicat Ordinul nr. 577/2021 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor juridice străine.

Acest ordin pune in aplicare art. 7 pct. 18 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Potrivit acestui articol, locul conducerii efective este locul în care, dacă nu se demonstrează altfel, persoana juridică străină realizează operațiuni care corespund unor scopuri economice, reale și de substanță și unde este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:

a) deciziile economico-strategice necesare pentru conducerea activității persoanei juridice străine în ansamblul său se iau în România de către directorii executivi/membrii consiliului de administrație; sau  

b) cel puțin 50% din directorii executivi/membrii consiliului de administrație ai persoanei juridice străine sunt rezidenți.

În vederea verificării îndeplinirii acestor condiții, organul fiscal central este îndreptățit să aprecieze, în limitele atribuțiilor și competențelor ce îi revin, relevanța stării de fapt fiscale potrivit prevederilor art. 6 și 7 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

Astfel se introduce formularistica elaborată pentru aplicarea prevederilor art. 7 pct. 18 și 37, art. 81 și art. 230 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal:

a) Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei juridice străine cu locul conducerii efective în România;
b) Notificare privind îndeplinirea condițiilor de rezidență potrivit prevederilor art. 7 pct. 18 și 37 din Codul fiscal de către persoana juridică străină.

Persoana juridică străină notificată că îndeplinește condițiile de rezidență potrivit locului conducerii efective în România are obligația să se înregistreze la organul fiscal central în termen de 30 de zile de la data comunicării notificării, potrivit formularului 016 "Declarație de înregistrare fiscală/declarație de mențiuni/declarație de radiere pentru persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România", aprobat prin Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.725/2017 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal.

Persoana juridică străină este considerată rezidentă în România potrivit locului de exercitare a conducerii efective de la data înregistrării fiscale la organul fiscal central.

Ordinul nr. 758/2021 pentru modificarea Ordinului președintelui ANAF nr. 2.117/2018 privind aprobarea modelului și conținutului formularelor și documentelor utilizate în activitatea de verificare a situației fiscale personale

In Monitorul oficial nr. 519/2021 a fost publicat Ordinul nr. 758/2021 pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2.117/2018 privind aprobarea modelului și conținutului formularelor și documentelor utilizate în activitatea de verificare a situației fiscale personale.

Acest ordin introduce formularul "Înștiințare pentru discuția finală". Acesta reprezintă documentul prin care persoana fizică este înștiințată cu privire la data, ora și locul prezentării concluziilor rezultate în cadrul procedurii de verificare a situației fiscale personale, cu privire la constatările și consecințele fiscale cuprinse în proiectul de raport de verificare fiscală, care se transmite obligatoriu împreună cu înștiințarea.

Înștiințarea pentru discuția finală se întocmește de către echipa de inspectori fiscali, în două exemplare, la finalizarea verificării situației fiscale personale, din care:

- exemplarul 1 se comunică persoanei fizice în conformitate cu prevederile art. 47 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare;
- exemplarul 2 se reține de echipa de inspectori fiscali și se va anexa la Raportul de verificare.

Formularul prevede exercitarea dreptului persoanei fizice de a fi ascultată, precum și precizări privind îndeplinirea procedurii de audiere în conformitate cu prevederile art. 9 și art. 145 alin. (2) din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.

La stabilirea termenelor din cuprinsul formularului, echipa de inspectori fiscali trebuie să fie rezonabilă, pentru a da posibilitatea persoanei fizice verificate să își exercite dreptul, astfel cum este prevăzut la art. 6 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Documentul "Înștiințare pentru discuția finală" conține următoarele informații:

- denumirea organului fiscal emitent: se completează cu denumirea exactă a organului fiscal și a structurii care emite formularul;
- numărul și data înregistrării formularului: se completează numărul și data emiterii formularului;
- numele și prenumele persoanei fizice supuse verificării;
- codul de identificare fiscală: codul numeric personal (CNP) sau numărul de identificare fiscală (NIF, pentru persoanele care nu dețin CNP);
- domiciliul fiscal al persoanei fizice supuse verificării.

Înștiințarea pentru discuția finală cuprinde și informații privind:

- data și ora la care este programată discuția finală;
- locul unde se va desfășura discuția finală, precum și modalitățile prin care se poate realiza întâlnirea;
- numele și prenumele unuia dintre membrii echipei de inspectori fiscali și datele de contact.

luni, 31 mai 2021

Modificare norme metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor

In Monitorul oficial nr. 510/2021 a fost publicata Hotărârea nr. 536/2021 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011.

Prin aceasta hotarare se introduce un nou model al adeverintei privind veniturile realizate în ultimele 24 luni anterior datei nașterii copilului.

Totodata se introduc in cadrul perioadelor asimilate si perioadele in care persoanele au beneficiat de indemnizația lunară prevăzută la art. XI și XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 59/2020, și/sau de prevederile art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 282/2020, cu modificările și completările ulterioare.


Ordinul nr. 111/2021 privind modificarea anexei nr. 4 la Ordinul președintelui Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor nr. 14/2021 pentru aprobarea formei și conținutului rapoartelor prevăzute la art. 6 și 7 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și a metodologiei de transmitere a acestora

In Monitorul oficial nr. 510/2021 a fost publicat Ordinul nr. 111/2021 privind modificarea anexei nr. 4 la Ordinul președintelui Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor nr. 14/2021 pentru aprobarea formei și conținutului rapoartelor prevăzute la art. 6 și 7 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și a metodologiei de transmitere a acestora.

marți, 25 mai 2021

Societățile care au o cifră anuală de afaceri de peste 10 milioane lei nu mai au obligația de a publica în Monitorul Oficial al României anunțul prin care se confirmă depunerea situațiilor financiare anuale

Potrivit Legii nr. 223/2020 pentru simplificarea și debirocratizarea transferului de părți sociale și a vărsării capitalului social prin modificarea Legii societăților nr. 31/1990, nu mai este necesara publicarea in Monitorul Oficial a anunțului prin care se confirmă depunerea situatilor financiare.

Aceasta obligatie era prevazuta la art. 185 alin. (4) din Legea societăților nr. 31/1990, aliniat abrogat in 2020 de Legea nr. 223/2020.

luni, 17 mai 2021

Noile reguli referitoare la obligativitatea purtării măștii de protecție

In Monitorul oficial nr. 506/2021 a fost publicat Ordinul nr. 699/67/2021 pentru modificarea Ordinului ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne nr. 874/81/2020 privind instituirea obligativității purtării măștii de protecție, a triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă, in vigoare din 14 mai 2021.

Potrivit acestui ordin, incepând cu data de 15.05.2021 se instituie obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, mijloacele de transport în comun, la locul de muncă, spații comerciale, precum și în spații publice deschise, cum ar fi, fără a se limita la acestea, piețe, târguri, bâlciuri, talciocuri, spațiile comerciale, stații pentru transportul în comun, precum și în alte zone cu potențial de aglomerare stabilite prin hotărâre a comitetului județean/al municipiului București pentru situații de urgență.

Totodata se modifica capitolul I "Portul măștii" din anexa "Instrucțiuni generale privind măsurile de igienă":

În funcție de evaluarea riscului, efectuată de medicul de medicina muncii al unității, pot exista unele excepții, astfel:

a) angajatul este singur în birou/toate persoanele din birou sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;
b) persoana suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare;
c) persoana desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută etc.);
d) prezentatorii TV și invitații acestora, cu condiția respectării distanței de 3 metri între persoane;
e) copiii cu vârsta mai mică de 5 ani.

Modificare Codul muncii

In Monitorul oficial nr. 501/2021 a fost publicata Legea nr. 138/2021 pentru completarea art. 34 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

Potrivit acestei legi, in cazul în care angajatorul se află în procedură de insolvență, faliment sau lichidare conform prevederilor legale în vigoare, administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul judiciar este obligat să elibereze salariaților un document care să ateste activitatea desfășurată de aceștia, să înceteze și să transmită în registrul general de evidență a salariaților încetarea contractelor individuale de muncă.

joi, 13 mai 2021

Regimul biletelor de acces la evenimentele sau festivalurile reprogramate în contextul crizei provocate de COVID-19

In Monitorul oficial nr. 495/2021 a fost publicata Legea nr. 131/2021 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative care reglementează activitatea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, în contextul crizei provocate de COVID-19.

Aceasta lege aduce modificari la regimul biletelor de acces la evenimentele sau festivalurile reprogramate în contextul crizei provocate de COVID-19.

Prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 mai 2021

In Monitorul oficial nr. 488/2021 a fost publicata Hotărârea nr. 531/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 mai 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Potrivit acestei hotarari, incepând cu data de 13 mai 2021 se prelungește cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul țării.

Cerințele minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă

In Monitorul oficial nr. 484/2021 a fost republicata Hotărârea nr. 1.093/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.

Prevederile acestei hotărâri au ca obiect de reglementare protecția lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea și securitatea lor, inclusiv prevenirea unor astfel de riscuri, care apar sau este posibil să apară prin expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.

Este agent cancerigen:

a) o substanță sau un amestec care îndeplinește criteriile de clasificare ca agent cancerigen din categoriile 1A sau 1B prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 353 din 31 decembrie 2008, așa cum a fost modificat prin amendamentele sale, denumit în continuare Regulamentul nr. 1.272/2008;

b) o substanță, un amestec sau un proces cum ar fi:

    1. Fabricarea auraminei
    2. Lucrări care implică expunerea la hidrocarburi policiclice aromate prezente în funingine, gudron de cărbune sau smoală de huilă
    3. Lucrări care implică expunerea la pulberi, fumuri sau aerosoli rezultați la prăjirea și electrorafinarea matelor de nichel
    4. Procesul de fabricare cu acid concentrat a alcoolului izopropilic
    5. Lucrări care implică expunerea la pulberi de lemn de esență tare. O listă a tipurilor de lemn de esență tare există în volumul 62 al monografiilor referitoare la evaluarea riscurilor de carcinogenitate la om, intitulate "Wood Dust and Formaldehyde" - "Pulbere de lemn și formaldehidă", publicate de Centrul Internațional de Cercetări asupra Cancerului, Lyon, 1995
    6. Activități care implică expunere la pulbere respirabilă de silice cristalină generată în cadrul unui proces de muncă
    7. Activități care implică expunerea cutanată la uleiuri minerale care au fost utilizate în prealabil în motoarele cu ardere internă pentru a lubrifia și a răci piesele mobile din motor
    8. Activități care implică expunerea la emisiile de eșapament ale motoarelor diesel
    9. Agenți fizici:

              - radiația solară în exces;
              - radiații ionizante

Angajatorul trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru ca lucrătorii și/sau reprezentanții lucrătorilor din întreprindere sau unitate să primească o instruire suficientă și adecvată, bazată pe toate cunoștințele disponibile, în special sub formă de informații și instrucțiuni, referitoare la:

a) riscurile potențiale pentru sănătate, inclusiv riscurile suplimentare cauzate de consumul de tutun;
b) măsurile care trebuie luate pentru prevenirea expunerii;
c) cerințele de igienă;
d) purtarea și utilizarea echipamentului individual de protecție;
e) măsurile pe care trebuie să le ia lucrătorii, în special personalul de intervenție, în cazul producerii unor incidente și pentru prevenirea incidentelor.
 

Instruirea trebuie să fie adaptată la evoluția riscurilor și la apariția unor riscuri noi si repetată periodic, dacă este necesar.

Angajatorul trebuie să informeze lucrătorii cu privire la instalațiile și recipientele lor auxiliare care conțin agenți cancerigeni sau mutageni, să vegheze ca toate aceste recipiente, ambalaje și instalații să fie etichetate clar și lizibil și să expună semnele de avertizare în mod cât mai vizibil.


Recomandari practice cu privire la supravegherea medicală a lucrătorilor

1. Medicul de medicina muncii responsabil cu supravegherea medicală a lucrătorilor expuși la agenți cancerigeni sau mutageni trebuie să cunoască bine condițiile sau împrejurările expunerii fiecărui lucrător.

2. Supravegherea medicală a lucrătorilor trebuie asigurată în conformitate cu principiile și practicile medicinei muncii; aceasta trebuie să cuprindă cel puțin următoarele măsuri:

a) înregistrarea antecedentelor medicale și profesionale ale fiecărui lucrător;
b) anamneza;
c) dacă este cazul, supravegherea biologică, precum și depistarea efectelor precoce și reversibile.

Se pot decide și alte examene pentru fiecare lucrător care face obiectul unei supravegheri medicale, avându-se în vedere cele mai recente progrese în medicina muncii.

luni, 10 mai 2021

duminică, 9 mai 2021

Modificarea Codului de procedură fiscală

In Monitorul oficial nr. 476/2021 a fost publicata Legea nr. 123/2021 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală si Legea nr. 127/2021 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Prin Legea nr. 123/2021 se aduc modificari la titlul X din Codul de procedură fiscală referitor la aspectele internaționale - CAPITOLUL I Cooperarea administrativă în domeniul fiscal.

Prin Legea nr. 127/2021 se aduc modificari la titlul IX din Codul de procedură fiscală referitor la soluționarea litigiilor fiscale generate de interpretarea și aplicarea acordurilor și convențiilor care prevăd evitarea/eliminarea dublei impuneri.


 

vineri, 7 mai 2021

Utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, însoțite de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului în domeniul relațiilor de muncă

In Monitorul oficial nr. 474/2021 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 36/2021 privind utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, însoțite de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului în domeniul relațiilor de muncă, și pentru modificarea și completarea unor acte normative, in vigoare de la 6 mai 2021.

Noțiunile de semnătură electronică avansată, semnătură electronică calificată, marcă temporală electronică sau marcă temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat, au înțelesul dat de dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE.

Angajatorul poate suporta, în vederea îndeplinirii obligațiilor legale menționate în aceasta ordonanță de urgență, cheltuielile pentru achiziționarea semnăturilor electronice avansate sau semnăturilor electronice calificate însoțite de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului, utilizate pentru semnarea înscrisurilor/documentelor din domeniul relațiilor de muncă/securității și sănătății în muncă.

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, Ministerul Muncii și Protecției Sociale va supune spre adoptare Guvernului proiectul de hotărâre pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificările și completările ulterioare.

I. Modificarea Codului Muncii

Potrivit acestei ordonante:

1. Părțile pot opta să utilizeze la încheierea contractului individual de muncă/actului adițional la contract, după caz, semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată, însoțită de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului.

2. Angajatorul poate opta pentru utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, însoțită de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului, pentru întocmirea tuturor înscrisurilor/documentelor din domeniul relațiilor de muncă rezultate la încheierea contractului individual de muncă, pe parcursul executării acestuia sau la încetarea contractului individual de muncă, în condițiile stabilite prin regulamentul intern și/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, potrivit legii.

3. Contractele individuale de muncă și actele adiționale încheiate prin utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, însoțite de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului, precum și înscrisurile/documentele din domeniul relațiilor de muncă se arhivează de către angajator cu respectarea prevederilor Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată, și ale Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, republicată, și vor fi puse la dispoziția organelor de control competente, la solicitarea acestora.

4. Forma scrisă a înscrisurilor cerute de Codul Muncii se consideră îndeplinită și dacă înscrisul este întocmit în formă electronică și este semnat cu semnătură electronică avansată sau semnătură electronică calificată, însoțită de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului, în condițiile legii.

5. În raporturile angajatorului cu instituțiile publice, la întocmirea înscrisurilor/documentelor din domeniul relațiilor de muncă/securității și sănătății în muncă, angajatorul poate utiliza semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată, însoțită de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat.

6. Angajatorul nu poate obliga persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, salariatul să utilizeze semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată, însoțită de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului, la încheierea contractului individual de muncă/actului adițional la contract sau a altor documente emise în executarea contractului individual de muncă, după caz.

7. La încheierea contractului individual de muncă/actului adițional la contract sau a altor documente emise în executarea contractului individual de muncă, după caz, părțile trebuie să utilizeze același tip de semnătură, respectiv semnătura olografă sau semnătura electronică avansată sau calificată, însoțită de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat.

8. Se completeaza lista elementelor cu care este informata persoana selectată în vederea angajării ori salariatul cu procedurile privind utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate însoțite de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului.

9. Se introduce obligatia salariațior cu munca la domiciliu de a respecta și de a asigura confidențialitatea informațiilor și documentelor utilizate în timpul muncii la domiciliu.

 

II. Modificarea reglementarilor activității de telemuncă

Potrivit acestei ordonante:

1. Se redefineste telemunca ca fiind forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat și voluntar, își îndeplinește atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, folosind tehnologia informației și comunicațiilor.

2. Angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului în principal prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă, regulamentul intern și/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, în condițiile legii.

3. Se abroga obligativitatea ca, in cazul activității de telemuncă, contractul individual de muncă sa conțină locul/locurile desfășurării activității de telemuncă.

4. Angajatorul va fi obligat să asigure condiții pentru ca telesalariatul să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru privind utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare: la angajare, la introducerea unui nou echipament de muncă, la introducerea oricărei noi proceduri de lucru. 

5. Se introduce obligatia salariațior să respecte și să asigure confidențialitatea informațiilor și documentelor utilizate în timpul desfășurării activității de telemuncă.

 

III. Modificarea reglementarilor privind securitatea și sănătatea în muncă

Potrivit acestei ordonante:

1.  Dovada instruirii în domeniul securității și sănătății în muncă poate fi realizată în format electronic sau pe suport hârtie în funcție de modalitatea aleasă de către angajator, stabilită prin regulamentul intern.

2. În cazul folosirii variantei în format electronic, dovada instruirii trebuie să fie semnată cu semnătură electronică avansată sau semnătură electronică calificată însoțită de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului.

Eliminarea fisei postului si a regulamentului intern pentru microintreprinderi

In Monitorul oficial nr. 474/2021 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 37/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.

Potrivit acestei ordonante se elimina fișa postului pentru salariații microîntreprinderilor definite la art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, pentru care specificarea atribuțiilor postului se poate face verbal.

Totusi, prin excepție, la solicitarea scrisă a salariatului, angajatorul este obligat să îi comunice în scris fișa postului cu specificarea atribuțiilor postului. 

Pentru salariații mobili, salariații care desfășoară muncă la domiciliu și salariații microîntreprinderilor definite la art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004, cu modificările și completările ulterioare, angajatorul ține evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat în condițiile stabilite cu salariații prin acord scris, în funcție de activitatea specifică desfășurată de către aceștia.

Totodata, regulamentul intern se întocmește de către angajator, cu excepția microîntreprinderilor definite la art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004, cu modificările și completările ulterioare, cu consultarea sindicatului sau a reprezentanților salariaților, după caz.

Potrivit Legii nr. 346/2004 sunt microintrerpinderi intreprinderile care au până la 9 salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei.


Noul plafon de garantare a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare

In Monitorul oficial nr. 467/2021 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 35/2021 pentru modificarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale.

Potrivit acestei ordonante, suma totală a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăși cuantumul a 4 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat. Pana la aceasta modificare cuantumul era de 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.

Creanțele salariale reprezintă drepturi salariale și alte drepturi bănești datorate și neplătite salariatului la data și, după caz, în tranșele prevăzute în contractul individual de muncă și/sau contractul colectiv de muncă, asupra cărora nu a intervenit prescripția dreptului la acțiune, și se suportă pentru o perioadă de 4 luni consecutive.

Potrivit Legii nr. 200/2006 din Fondul de garantare se asigură plata creanțelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă și din contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței.

În situația în care se pronunță închiderea procedurii de insolvență, ca urmare a redresării angajatorilor, inclusiv în perioada de observație, definită la art. 5 alin. (1) pct. 42 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, aceștia sunt obligați să restituie sumele suportate din Fondul de garantare, în termen de 6 luni de la pronunțarea hotărârii de închidere a procedurii.

marți, 4 mai 2021

Noul model al formularului (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată"

In Monitorul oficial nr. 464/2021 a fost publicat Ordinul nr. 632/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată".

Acest nou model se va folosi începând cu declararea obligațiilor fiscale aferente lunii iunie 2021.

Formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" se completează de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Codul fiscal).

Persoanele impozabile care conduc evidența contabilă, potrivit legii, pentru operațiunile realizate pe bază de contract de asociere în participațiune declară inclusiv datele și informațiile privind taxa pe valoarea adăugată rezultate din astfel de operațiuni.

Formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" se depune la organul fiscal competent, la următoarele termene:

a) lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscală este luna calendaristică, potrivit prevederilor art. 322 din Codul fiscal;

b) trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic, potrivit prevederilor art. 322 din Codul fiscal;

c) semestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din semestrul următor celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioadă fiscală semestrul calendaristic, potrivit prevederilor art. 322 alin. (9) din Codul fiscal și ale pct. 103 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu modificările și completările ulterioare (Normele metodologice);

d) anual, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile prevăzute la pct. 103 alin. (6) din Normele metodologice și de persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioadă fiscală anul calendaristic, potrivit prevederilor art. 322 alin. (9) din Codul fiscal și ale pct. 103 alin. (4) din Normele metodologice;

e) până la data de 25 a celei de-a treia luni a trimestrului calendaristic, pentru primele două luni ale aceluiași trimestru calendaristic, de persoanele impozabile care utilizează trimestrul ca perioadă fiscală și care efectuează o achiziție intracomunitară de bunuri taxabilă în România, dacă exigibilitatea taxei aferente achiziției intracomunitare intervine în a doua lună a respectivului trimestru. Decontul se va depune pentru luna a doua a trimestrului, dar va cuprinde și operațiunile realizate în prima lună a acestuia. În situația în care exigibilitatea taxei aferente achiziției intracomunitare intervine în prima sau în a treia lună a trimestrului calendaristic, sunt aplicabile în mod corespunzător dispozițiile lit. a) din prezentul paragraf.

Formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" pentru care termenul de declarare se împlinește la 25 decembrie se depune la organul fiscal competent până la data de 21 decembrie. În situația în care data de 21 decembrie este zi nelucrătoare, formularul se depune până în ultima zi lucrătoare anterioară datei de 21 decembrie, potrivit art. 155 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare (Codul de procedură fiscală).

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal completează formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" cu ajutorul programului de asistență existent pe portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, secțiunea Asistență contribuabili sau secțiunea Declarații electronice și se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, potrivit legii.

Nu se înscriu în decont:

- taxa pe valoarea adăugată din facturile de executare silită, de către persoanele abilitate prin lege să efectueze vânzarea bunurilor supuse executării silite;
- taxa cumulată de plată pentru care a fost aprobată o înlesnire la plată;
- taxa cumulată de plată cu care organul fiscal s-a înscris la masa credală potrivit prevederilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare;
- soldul sumei negative de taxă, înscris în decontul aferent perioadei fiscale anterioare datei deschiderii procedurii insolvenței prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare.

În situația îndeplinirii de către succesorii persoanelor/entităților care și-au încetat existența a obligațiilor fiscale aferente perioadei în care persoana/entitatea a avut calitatea de subiect de drept fiscal, se bifează rubrica "Declarație depusă potrivit art. 90 alin. (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare" și se completează codul de identificare fiscală al succesorului. De asemenea, la secțiunea "Date de identificare a persoanei impozabile", la rubrica "Cod de identificare fiscală" se înscrie codul de identificare fiscală al entității care și-a încetat existența.

În situația îndeplinirii de către reprezentantul grupului fiscal unic a obligației de depunere a decontului consolidat de taxă, pentru grupul fiscal constituit potrivit art. 269 alin. (9) din Codul fiscal, se bifează caseta corespunzătoare. Caseta nu se bifează în situația depunerii de către reprezentantul grupului fiscal a decontului de TVA pentru activitatea proprie.

Termenul general de prescripție pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de către casa teritorială de pensii competentă

In Monitorul oficial nr. 459/2021 a fost publicata Legea nr. 113/2021 pentru completarea art. 107 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Potrivit acestei legi în cazul unei erori materiale, de calcul sau al oricărei greșeli de redactare, omisiuni sau mențiuni greșite, intervenite în procesul administrativ de evaluare, prelucrare și redactare a datelor în vederea emiterii deciziei de pensionare sau a datelor înscrise în aceasta ori în sistemul electronic de punere în plată a deciziei, termenul general de prescripție nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de către casa teritorială de pensii competentă.

Măsuri în domeniul justiției în contextul pandemiei de COVID-19

In Monitorul oficial nr. 457/2021 a fost publicata Legea nr. 114/2021 privind unele măsuri în domeniul justiției în contextul pandemiei de COVID-19.

Ordinul nr. 3/2021 privind modificarea și completarea Ordinului Băncii Naționale a României nr. 2/2020 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea raportării contabile anuale pentru necesități de informații ale Ministerului Finanțelor Publice, aplicabile instituțiilor de credit

In Monitorul oficial nr. 452/2021 a fost publicat Ordinul nr. 3/2021 privind modificarea și completarea Ordinului Băncii Naționale a României nr. 2/2020 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea raportării contabile anuale pentru necesități de informații ale Ministerului Finanțelor Publice, aplicabile instituțiilor de credit.

Declaratia privind beneficiarul real se reintroduce

In Monitorul oficial nr. 446/2021 a fost publicata Legea nr. 101/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2020 privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru completarea art. 218 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și pentru completarea art. 12 alin. (5) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare.

Prin aceasta lege se reintroduce obligatia persoanele juridice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului de a depune la înmatriculare, anual sau ori de câte ori intervine o modificare, o declarație privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăților.

De la aceasta obligatie sunt exceptate regiile autonome, companiile și societățile naționale și societățile deținute integral sau majoritar de stat.

Declarația anuală se depune la oficiul registrului comerțului în care este înmatriculată persoana juridică în termen de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare anuale, iar dacă intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, declarația se depune în termen de 15 zile de la data la care aceasta a intervenit.

Completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului

In Monitorul oficial nr. 446/2021 a fost publicata Legea nr. 102/2021 privind completarea art. 49 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Potrivit acestei completari, constituie circumstanță agravantă săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor de către una dintre entitățile raportoare prevăzute la art. 5 din Legea nr. 102/2021, în exercitarea activității sale profesionale.

Potrivit art. 49 din Legea nr. 129/2019, constituie infracțiunea de spălare a banilor și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;
b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni;
c) dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri de către o altă persoană decât subiectul activ al infracțiunii din care provin bunurile, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni.

Este considerata infracțiune de spălare a banilor si fapta săvârșita în afara teritoriului țării de către un cetățean român sau de către o persoană juridică română chiar dacă fapta nu este prevăzută ca infracțiune și de legea penală a țării unde a fost săvârșită.

Entitatile raportare sunt:

a) instituțiile de credit persoane juridice române și sucursalele instituțiilor de credit persoane juridice străine;

b) instituțiile financiare persoane juridice române și sucursalele instituțiilor financiare persoane juridice străine;

c) administratorii de fonduri de pensii facultative și/sau ocupaționale, în nume propriu și pentru fondurile de pensii facultative și/sau fondurile de pensii ocupaționale pe care le administrează, cu excepția caselor de pensii ocupaționale profesionale;

d) furnizorii de servicii de jocuri de noroc;

e) auditorii, experții contabili și contabilii autorizați, evaluatorii autorizați, consultanții fiscali, persoanele care acordă consultanță financiară, de afaceri sau contabilă, alte persoane care se angajează să furnizeze, direct sau prin intermediul altor persoane cu care persoana respectivă este afiliată, ajutor material, asistență sau consiliere cu privire la aspectele fiscale, financiare, ca activitate economică sau profesională principală;

f) notarii publici, avocații, executorii judecătorești și alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistență pentru întocmirea sau perfectarea de operațiuni pentru clienții lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acțiuni sau părți sociale ori elemente ale fondului de comerț, administrarea instrumentelor financiare, valorilor mobiliare sau a altor bunuri ale clienților, operațiuni sau tranzacții care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcționării sau administrării unei societăți; constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societăți, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum și în cazul în care participă în numele sau pentru clienții lor în orice operațiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile; crearea, funcționarea sau administrarea de fiducii, societăți, fundații sau structuri similare;

g) furnizorii de servicii pentru societăți sau fiducii, alții decât cei prevăzuți la lit. e) și f);

g1) furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare;

g2) furnizorii de portofele digitale.

h) agenții și dezvoltatorii imobiliari, inclusiv atunci când acționează în calitate de intermediari în închirierea de bunuri imobile, dar numai în ceea ce privește tranzacțiile pentru care valoarea chiriei lunare reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult;

i) alte persoane care, în calitate de profesioniști, comercializează bunuri, numai în măsura în care efectuează tranzacții în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care au o legătură între ele.

j) persoanele care comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul de opere de artă, inclusiv atunci când această activitate este desfășurată de galerii de artă și case de licitații, în cazul în care valoarea tranzacției sau a unei serii de tranzacții legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult;

k) persoanele care depozitează sau comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul cu opere de artă, atunci când această activitate este desfășurată în zone libere, în cazul în care valoarea tranzacției sau a unei serii de tranzacții legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult.

joi, 29 aprilie 2021

Declarația 711 de regularizare pentru cheltuielile cu educația timpurie

In Monitorul oficial nr. 429/2021 a fost publicat Ordinul nr. 653/2021 pentru aprobarea modelului și a modalității de depunere și gestionare a formularului 711 "Declarație de regularizare pentru cheltuielile cu educația timpurie".

Declarația de regularizare pentru cheltuielile cu educația timpurie se utilizează de către contribuabilii care au efectuat, în perioada noiembrie 2020-martie 2021, cheltuieli cu educația timpurie care depășesc impozitul pe profit datorat.

Suma reprezentând cheltuieli cu educația timpurie, efectuate în perioada noiembrie 2020-martie 2021, care depășește impozitul pe profit datorat, se scade, în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (4) lit. i2) din Legea nr. 227/2015 privind

Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în ordine, din impozitul pe salarii reținut de contribuabil pentru angajați, din taxa pe valoarea adăugată datorată sau din accizele datorate.

Declarația de regularizare se depune până la data de 25 aprilie 2021 inclusiv, cu următoarele excepții:

a) în cazul contribuabililor care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, declarația se depune la fiecare termen de declarare a impozitului pe profit, potrivit art. 41 și 42 din aceeași lege, dar nu mai târziu de data de 25 august 2021 sau de data de 25 a celei de-a șasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat, după caz;

b) în cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit, potrivit art. 41 și 42 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, declarația se depune până la data de 25 martie 2022 inclusiv sau până la data de 25 iunie 2022 inclusiv, după caz.

Suma se scade, în ordine, din impozitul pe salarii reținut de contribuabil pentru angajați, din taxa pe valoarea adăugată datorată sau din accizele datorate, cu data scadenței acestora, declarate în Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, în Decontul de TVA, respectiv în Declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat, care au același termen de depunere cu cel al declarației prin care s-a efectuat scăderea acestor cheltuieli din impozitul pe profit datorat.

În cazul în care termenul de depunere a declarației prin care s-a efectuat scăderea cheltuielilor cu educația timpurie din impozitul pe profit datorat este același cu termenul trimestrial de depunere a Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, suma care depășește impozitul pe profit datorat se scade din impozitul pe salarii aferent ultimei luni din trimestru.

Declarația de regularizare pentru cheltuielile cu educația timpurie se completează cu ajutorul programului de asistență și se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Valoarea sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creșă pentru semestrul I al anului 2021

In Monitorul oficial nr. 428/2021 a fost publicat Ordinul nr. 449/257/2021 privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creșă pentru semestrul I al anului 2021.

Pentru semestrul I al anului 2021, începând cu luna aprilie 2021, valoarea sumei lunare care se acordă sub formă de tichete de creșă, stabilită potrivit prevederilor art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.045/2018, cu modificările ulterioare, este de 480 lei.

Valoarea nominală astfel stabilită se aplică și pentru primele două luni ale semestrului II al anului 2021, respectiv august 2021 și septembrie 2021.

Valoarea nominala indexata a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2021

In Monitorul oficial nr. 428/2021 a fost publicat Ordinul nr. 450/258/2021 pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2021.

Pentru semestrul I al anului 2021, începând cu luna aprilie 2021, valoarea nominală a unui tichet de masă, stabilită potrivit prevederilor art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.045/2018, cu modificările ulterioare, nu poate depăși cuantumul de 20,01 lei.

Valoarea nominală astfel stabilită se aplică și pentru primele două luni ale semestrului II al anului 2021, respectiv august 2021 și septembrie 2021.

Procedura referitoare la scăderea din impozitul pe salarii, din TVA sau din accizele datorate a sumelor reprezentând cheltuieli cu educația timpurie care depășesc impozitul pe profit datorat

In Monitorul oficial nr. 423/2021 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 30/2021 privind unele măsuri fiscale, care instituie procedura de aplicare a prevederilor referitoare la scăderea din impozitul pe salarii reținut de contribuabil pentru angajați, din taxa pe valoarea adăugată datorată sau din accizele datorate a sumelor reprezentând cheltuieli cu educația timpurie care depășesc impozitul pe profit datorat, care au fost în vigoare până la data de 1 aprilie 2021.

Potrvit Codului Fiscal contribuabilii care efectuează cheltuieli cu educația timpurie scad din impozitul pe profit datorat cheltuielile cu educația timpurie, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil. În cazul în care suma depășește impozitul pe profit datorat, diferența va fi scăzută, în ordine, din impozitul pe salarii reținut de contribuabil pentru angajați, din taxa pe valoarea adăugată datorată sau din accizele datorate.

Suma reprezentând cheltuieli cu educația timpurie, efectuate în perioada noiembrie 2020-martie 2021, care depășește impozitul pe profit datorat, se scade, în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (4) lit. i2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în ordine, din impozitul pe salarii reținut de contribuabil pentru angajați, din taxa pe valoarea adăugată datorată sau din accizele datorate, pe baza unei declarații de regularizare.

Declarația de regularizare se depune până la data de 25 aprilie 2021 inclusiv, cu următoarele excepții:

a) în cazul contribuabililor care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, declarația se depune la fiecare termen de declarare a impozitului pe profit, potrivit art. 41 și 42 din aceeași lege, dar nu mai târziu de data de 25 august 2021 sau de data de 25 a celei de-a șasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat, după caz;

b) în cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit, potrivit art. 41 și 42 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, declarația se depune până la data de 25 martie 2022 inclusiv sau până la data de 25 iunie 2022 inclusiv, după caz.

Suma se scade, în ordine, din impozitul pe salarii reținut de contribuabil pentru angajați, din taxa pe valoarea adăugată datorată sau din accizele datorate, cu data scadenței acestora, declarate în Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, în decontul de TVA, respectiv în declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat, care au același termen de depunere cu cel al declarației prin care s-a efectuat scăderea acestor cheltuieli din impozitul pe profit datorat.

În cazul în care termenul de depunere a declarației prin care s-a efectuat scăderea cheltuielilor cu educația timpurie din impozitul pe profit datorat este același cu termenul trimestrial de depunere a Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, suma care depășește impozitul pe profit datorat se scade din impozitul pe salarii aferent ultimei luni din trimestru.

Declarația de regularizare pentru cheltuielile cu educația timpurie, cod 711, a fost publicata in Ordinul MF nr. 653/2021.

miercuri, 28 aprilie 2021

Regulamentul privind transmiterea informațiilor către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor

In Monitorul oficial nr. 411/2021 a fost publicat Ordinul nr. 79/2021 pentru aprobarea Regulamentului privind transmiterea informațiilor către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

Ordinul nr. 499/2021 privind modificarea Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 583/2016 pentru aprobarea formularisticii prevăzute de art. 230 și 232 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare

In Monitorul oficial nr. 410/2021 a fost publicat Ordinul nr. 499/2021 privind modificarea Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 583/2016 pentru aprobarea formularisticii prevăzute de art. 230 și 232 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit acestui ordin, formularele certificatelor de rezidență fiscală pentru persoanele juridice și fizice rezidente în România, ale certificatelor privind atestarea veniturilor obținute din România de persoanele rezidente și ale certificatelor privind atestarea impozitului plătit în România de către persoanele nerezidente, elaborate pe machete ale organelor fiscale competente ale statelor cu care România are încheiate convenții/acorduri de evitare a dublei impuneri, și cererile aferente pentru eliberarea acestor documente se depun de către solicitanți la registratura organului fiscal competent sau se transmit prin poștă, cu confirmare de primire, ori prin mijloace electronice de transmitere la distanță. 


Transmiterea situațiilor financiare trimestriale centralizate întocmite de instituțiile publice

In Monitorul oficial nr. 404/2021 a fost publicat Ordinul nr. 494/2021 privind transmiterea situațiilor financiare trimestriale centralizate întocmite de instituțiile publice și pentru modificarea și completarea unor ordine ale ministrului finanțelor publice în domeniul contabilității instituțiilor publice.

Situațiile financiare trimestriale centralizate, întocmite de instituțiile publice pentru trimestrele I-III ale anului 2021, nu se mai transmit pe suport hârtie la Ministerul Finanțelor și la unitățile subordonate. Documentele transmise la Ministerul Finanțelor și la unitățile subordonate pot fi semnate cu semnătură electronică calificată.

Situațiile financiare trimestriale centralizate se transmit în formatul electronic generat de programul informatic pus la dispoziție de Ministerul Finanțelor, precum și scanate prin e-mail, la termenele stabilite de reglementările contabile în vigoare, semnate de către persoanele cu atribuții în acest sens, însoțite de o adresă de înaintare.

Adresele de e-mail la care/de la care vor fi transmise documentele se stabilesc de comun acord între Ministerul Finanțelor sau unitățile subordonate, după caz, și instituțiile publice.

Modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing

In Monitorul oficial nr. 401/2021 a fost publicata Legea nr. 83/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing.

Potrivit acestei modificari, dispozițiile de la articolul 8 din O.G. nr. 51/1997 nu se aplică în situația în care locatarul/utilizatorul este consumator. Potrivit acestui articol 8, contractele de leasing, precum și garanțiile reale și personale, constituite în scopul garantării obligațiilor asumate prin contractul de leasing, constituie titluri executorii. 

În cazul în care locatarul/utilizatorul, care are calitatea de consumator, nu acoperă rata de leasing timp de 3 luni consecutive, calculate de la scadența prevăzută în contractul de leasing, locatorul/finanțatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing.

În cazul în care locatarul/utilizatorul restituie bunul în termenul prevăzut în contract, eventualele despăgubiri nu pot cuprinde decât diferența între totalul sumelor datorate conform contractului, diminuată cu valoarea obținută prin valorificare, exclusiv TVA, sau, după caz, cu valoarea stabilită printr-un raport de evaluare a bunului emis de un evaluator autorizat conform legii. Sumele datorate conform contractului de leasing se constituie din facturile emise și neachitate, valoarea de intrare rămasă de achitat până la finele perioadei de leasing, inclusiv valoarea reziduală, cheltuieli cu asigurările bunului, reprezentate de polița de asigurare obligatorie și/sau polița de asigurare facultativă, amenzi de circulație și amenzi pentru neplata rovinietei, precum și taxe/impozite aferente bunului.

În situațiile în care bunul a fost restituit în termenul prevăzut în contract, locatarul/utilizatorul consumator sau un terț cumpărător propus de acesta în termen de 5 zile de la îndeplinirea obligației de predare beneficiază de dreptul prioritar la cumpărarea bunului, valabil timp de 30 de zile de la data predării, timp în care poate fi emisă acceptarea fermă și irevocabilă de cumpărare la un preț cel puțin egal cu contravaloarea tuturor sumelor datorate conform contractului, iar locatarul/utilizatorul consumator are obligația de a credita contul finanțatorului cu diferența necesară până la concurența sumelor datorate conform contractului de leasing, inclusiv valoarea reziduală la care se adaugă TVA, potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

În cazul în care acceptarea de cumpărare emisă de terțul cumpărător propus este inferioară cuantumului sumelor datorate conform contractului, locatarul/utilizatorul consumator are obligația de a credita contul finanțatorului, cu diferența necesară până la concurența sumelor datorate conform contractului, cel mai târziu la data încasării de către locator/finanțator a prețului de vânzare aferent transferului bunului, cu respectarea termenului de 30 de zile de mai sus. Transferul dreptului de proprietate asupra bunului va opera la data încasării integrale a sumelor datorate conform contractului, care nu va putea fi ulterioară datei de expirare a dreptului prioritar.

În cazul în care locatarul/utilizatorul consumator sau terțul cumpărător propus nu respectă prevederile de mai sus, locatorul/finanțatorul poate dispune în mod liber de bun, iar locatarul/utilizatorul este obligat să plătească locatorului/finanțatorului sumele restante.

În cazul în care locatarul/utilizatorul nu restituie bunul în termenul prevăzut de contract, acesta va achita locatorului/finanțatorului, pe lângă sumele datorate conform contractului de leasing, și cheltuielile pentru recuperarea bunului.

marți, 27 aprilie 2021

Modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

In Monitorul oficial nr. 384/2021 a fost publicata Legea nr. 81/2021 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

 

Hotărârea nr. 422/2021 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare Programului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie - IMM INVEST ROMÂNIA

In Monitorul oficial nr. 380/2021 a fost publicata Hotărârea nr. 422/2021 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie - IMM INVEST ROMÂNIA, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 282/2020.

Normele metodologice de aplicare a Programului IMM FACTOR - Produs de garantare a creditului comercial și a Schemei de ajutor de stat asociate acestuia

In Monitorul oficial nr. 379/2021 a fost publicata Hotărârea nr. 423/2021 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2020 privind aprobarea Programului IMM FACTOR - Produs de garantare a creditului comercial și a Schemei de ajutor de stat asociate acestuia.

Aceste norme metodologice reglementează:

a) plafonul anual al garanțiilor de stat, modalitatea și condițiile de acordare, plată și recuperare a garanțiilor de stat;
b) condițiile de acordare a facilităților de factoring și criteriile de eligibilitate pentru finanțatori;
c) criteriile de eligibilitate pentru beneficiarii Programului;
d) regulile de gestionare a garanțiilor de stat emise în numele și în contul statului de către Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii - S.A. - I.F.N., denumit FNGCIMM, în calitate de mandatar al statului, prin Ministerul Finanțelor- MF, în favoarea fiecărui beneficiar participant la Program;
e) modalitatea de acordare a granturilor prevăzute la art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 146/2020 privind aprobarea Programului IMM FACTOR - Produs de garantare a creditului comercial și a Schemei de ajutor de stat asociate acestuia, cu modificările ulterioare.

Valoarea maximă a plafonului de garantare este 5.000.000 lei pentru un beneficiar al Programului, iar cuantumul total al unei facilități de factoring nu trebuie să depășească:

a) dublul sumei reprezentând cheltuielile salariale, inclusiv contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor, înregistrate la nivelul anului 2019. În cazul întreprinderilor înființate după data de 1 ianuarie 2019, cuantumul maxim al împrumutului nu poate depăși suma estimată pentru primii doi ani de activitate;

sau

b) 25% din cifra de afaceri netă a beneficiarului pe anul 2019, respectiv venitul brut sau norma anuală de venit în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, după caz, conform Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuții sociale datorate de persoanele fizice depuse la organele fiscale competente pentru anul 2019;

sau

c) o valoare care să rezulte din nevoile sale de lichidități; acestea pot include atât costuri cu capital de lucru, cât și costurile cu investițiile, cu condiția prezentării unor documente justificative de către beneficiar, situație în care cuantumul împrumutului nu poate depăși nevoile de lichidități de la momentul acordării pentru următoarele 18 luni.

 

Modificarea nomenclatorului obligațiilor fiscale care se plătesc în contul unic

In Monitorul oficial nr. 377/2021 a fost publicat Ordinul nr. 551/2021 privind modificarea anexei la Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.612/2018 pentru aprobarea Nomenclatorului obligațiilor fiscale care se plătesc în contul unic.

Prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 aprilie 2021

In Monitorul oficial nr. 369/2021 a fost publicata Hotărârea nr. 432/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 aprilie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Astfel, incepând cu data de 13 aprilie 2021 se prelungește cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul țării.

Regulamentul nr. 26/2021 privind avizarea, supravegherea, controlul și sancționarea activității burselor de mărfuri

In Monitorul oficial nr. 368/2021 a fost publicat Regulamentul nr. 26/2021 privind avizarea, supravegherea, controlul și sancționarea activității burselor de mărfuri.

Aceste regulament cuprinde norme cu privire la condițiile și procedura de avizare, supraveghere, control și sancționare a burselor de mărfuri, organizate în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 357/2005 privind bursele de mărfuri.

Potrivit legii nr. 357/2005 privind bursele de mărfuri colegiul de conducere al C.C.I.R. este autoritatea abilitată să avizeze, să supravegheze, să controleze și să sancționeze bursele de mărfuri.

Bursele de mărfuri administrează piețe de interes public și asigură membrilor și clienților condiții centralizate de negociere pentru operațiuni de:

a) vânzări și cumpărări la vedere ori la termen pe piața la disponibil, având ca obiect bunuri fungibile și mobile prin natura lor sau bunuri fungibile și mobile prin anticipație, precum și orice alte bunuri calificate de bursa de mărfuri ca fiind tranzacționabile;

b) vânzări și cumpărări la vedere ori la termen pe piața la disponibil, având ca obiect titluri reprezentative de mărfuri, de tipul recipisei de depozit, warantului, conosamentului și al altora asemenea, agreate și calificate de bursa de mărfuri;

c) vânzări și achiziții de mărfuri, servicii sau lucrări pe piața licitațiilor;

d) vânzări și achiziții de creanțe comerciale pe piața creanțelor;

e) vânzări și achiziții de mărfuri și/sau produse pe o piață mixtă.

marți, 20 aprilie 2021

Modificari privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor

In Monitorul oficial nr. 363/2021 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 26/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

Comitetului interministerial pentru revenirea României la normalitate de la 1 iunie 2021, în contextul pandemiei de COVID-19

In Monitorul oficial nr. 357/2021 a fost publicata Decizia nr. 268/2021 privind constituirea și atribuțiile Comitetului interministerial pentru revenirea României la normalitate de la 1 iunie 2021, în contextul pandemiei de COVID-19.

Comitetul este condus de către prim-ministrul României, în calitate de președinte, și de către secretarul general al Guvernului, în calitate de vicepreședinte. Secretariatul tehnic al Comitetului este asigurat de către Secretariatul General al Guvernului. 

În exercitarea atribuțiilor, Comitetul emite instrucțiuni de implementare și elaborează rapoarte și analize.

Comitetul are ca obiectiv stabilirea, coordonarea și monitorizarea aplicării măsurilor pentru pregătirea revenirii României la normalitate de la 1 iunie 2021, în contextul pandemiei de COVID-19. Comitetul are următoarele atribuții:

a) stabilește domeniile de intervenție și coordonatorii acestora;
b) stabilește acțiunile prioritare și măsurile specifice, la propunerea ministerelor de resort sau a instituțiilor publice competente;
c) stabilește calendarul de implementare;
d) monitorizează și evaluează îndeplinirea atribuțiilor.

Modificari la acordarea unor zile libere pentru părinți în vederea supravegherii copiilor

In Monitorul oficial nr. 352/2021 a fost publicata Legea nr. 59/2021 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 182/2020 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru părinți în vederea supravegherii copiilor, în situația limitării sau suspendării activităților didactice care presupun prezența efectivă a copiilor în unitățile de învățământ și în unitățile de educație timpurie antepreșcolară, ca urmare a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum și a art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă.

Potrivit acestei noi modificari, angajații sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională, angajații din penitenciare și personalul din unitățile sanitare publice beneficiază de zilele libere, la cerere, numai cu aprobarea angajatorului. Fac excepție familiile monoparentale, care pot opta fie pentru acordarea de zile libere, fie pentru acordarea majorării drepturilor salariale cuvenite, fără ca aceste drepturi să poată fi cumulate pentru aceeași perioadă.

Prevederile ordonanței de urgență nr. 147/2020 se aplică și în cazul limitării sau suspendării activităților didactice care presupun prezența efectivă a copiilor în unitățile de învățământ și în unitățile de educație timpurie antepreșcolară, în situațiile reglementate prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului sănătății emis în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 141/2020 privind instituirea unor măsuri pentru buna funcționare a sistemului de învățământ și pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, pentru stabilirea unor măsuri de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ, în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2.

Numărul zilelor libere se stabilește în funcție de perioada prevăzută:

a) de hotărârea comitetului județean pentru situații de urgență/Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență, în cazul în care limitarea sau suspendarea activităților didactice care presupun prezența efectivă a copiilor în unitățile/instituțiile de învățământ se stabilește prin hotărâre a comitetului județean pentru situații de urgență/Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență, la propunerea consiliului de administrație al unității de învățământ/de educație timpurie antepreșcolară, pe baza criteriului epidemiologic privind rata incidenței cumulate la nivelul localității;

b) de decizia conducerii unității/instituției de învățământ, în cazul în care limitarea sau suspendarea activităților didactice care presupun prezența efectivă a copiilor în unitatea/instituția de învățământ se stabilește ca urmare a apariției cazurilor de îmbolnăvire în unitatea de învățământ/de educație timpurie antepreșcolară. Părintele va depune la angajator și o copie a deciziei conducerii unității/instituției de învățământ. Unitatea/Instituția de învățământ comunică părinților decizia în termen de maximum 24 de ore de la emiterea acesteia, inclusiv prin mijloace electronice de comunicare și prin afișare pe pagina de internet a unității/instituției de învățământ și a inspectoratului școlar județean.

Zilele libere se acordă numai după aplicarea de către angajator a reglementărilor legale în vigoare pentru desfășurarea activității prin telemuncă sau munca la domiciliu, dacă locul de muncă al părintelui permite acest lucru.

Modelul documentelor prevăzute la art. 531 alin. (12) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

In Monitorul oficial nr. 350/2021 a fost publicat Ordinul nr. 214/2021 pentru aprobarea modelului documentelor prevăzute la art. 531 alin. (12) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

Acest ordin pune in aplicare art. 53^1 alin. (12) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, potrivit caruia in vederea acordării sumelor necesare plății indemnizației de 75%, angajatorii depun, prin poșta electronică, la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, precum și a municipiului București, în raza cărora își au sediul social, o cerere semnată și datată de reprezentantul legal, însoțită de o declarație pe propria răspundere și de lista persoanelor care urmează să beneficieze de această indemnizație, asumată de reprezentantul legal al angajatorului, conform modelului aprobat prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale. 

Potrivit art. 53^1 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, in cazul suspendării temporare a activității și/sau a reducerii acesteia ca urmare a decretării stării de asediu sau stării de urgență potrivit art. 93 alin. (1) din Constituția României, republicată, salariații afectați de activitatea redusă sau întreruptă, care au contractul individual de muncă suspendat, beneficiază de o indemnizație plătită din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat în vigoare, pe toată durata menținerii stării de asediu sau stării de urgență, după caz. 

Acst ordin aproba modelul cererii, al declarației pe propria răspundere și al listei persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizația de 75%.

joi, 15 aprilie 2021

Modificarea programului Kurzarbeit - reducerea timpului de muncă a salariaților pe durata starii de urgență/alertă/asediu

In Monitorul oficial nr. 345/2021 a fost publicata Legea nr. 58/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 211/2020 privind prelungirea aplicării unor măsuri de protecție socială adoptate în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă.

Potrivit acestei noi modificari pe perioada stării de urgență/alertă/asediu, precum și pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgență/alertă/asediu, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaților cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă.

Acolo unde există organizații sindicale îndreptățite să negocieze contractul colectiv la nivel de unitate, astfel cum acestea sunt definite în Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau reprezentanți ai salariaților, măsura de reducere a timpului de muncă se ia de angajator cu acordul organizației sindicale îndreptățite să negocieze contractul colectiv ori, în cazul în care aceasta nu există, cu reprezentanții salariaților.

Reducerea timpului de muncă se stabilește prin decizia angajatorului, pentru o perioadă de cel puțin 5 zile lucrătoare, cuprinse în perioada de 30 de zile calendaristice, începând cu prima zi de aplicare efectivă a măsurii. Reducerea timpului de muncă se aplică și în cazul programului de muncă în ture, precum și în cazul programului de muncă inegal.

Angajatorul poate modifica programul de muncă ori de câte ori este necesar, cu obligația de a justifica o astfel de modificare, în limitele legii.

Decizia angajatorului privind reducerea timpului de muncă, programul de lucru, modul de repartizare a acestuia pe zile și drepturile salariale aferente se comunică salariatului cu cel puțin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii. Prin excepție, comunicarea către salariat se face cu cel puțin 24 de ore anterior aplicării efective a măsurii, în cazul în care intervine o modificare a programului de lucru determinată de o creștere a activității angajatorului care necesită suplimentarea personalului sau în cazul în care se impune înlocuirea unui salariat care se află în imposibilitatea de a presta activitate conform programului său de lucru.

Pe durata reducerii timpului de muncă salariații afectați de măsură beneficiază de o indemnizație de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru.

În situația în care bugetul angajatorului destinat plății cheltuielilor de personal permite, indemnizația de 75% poate fi suplimentată de angajator cu sume reprezentând diferența până la nivelul salariului de bază corespunzător locului de muncă ocupat, fără ca această diferență să poată fi decontată din bugetul de stat.

Indemnizația reprezintă venit de natură salarială și este supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale, în condițiile legii. Pentru calculul impozitului pe venit se aplică regulile prevăzute la art. 78 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Pe perioada de aplicabilitate a măsurii sunt interzise atât angajarea de personal pentru prestarea unor activități identice ori similare cu cele prestate de către salariații al căror timp de muncă a fost redus, cât și subcontractarea activităților desfășurate de salariații al căror timp de muncă a fost redus. Interdicția se raportează la nivel de filială, sucursală sau alte sedii secundare definite de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la nivelul cărora se aplică măsura. 

Angajatorul poate dispune măsura reducerii timpului de muncă și poate solicita decontarea indemnizației dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: 

a) măsura afectează cel puțin 10% din numărul de salariați ai unității;
b) reducerea activității este justificată de o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii  sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia, cu cel puțin 10% față de luna similară sau față de media lunară a cifrei de afaceri din anul anterior declarării stării de urgență/alertă/asediu, respectiv 2019. În cazul organizațiilor neguvernamentale, precum și al angajatorilor din categoria reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, diminuarea se raportează la veniturile realizate.

In cazul angajatorilor care aplică măsura, acordarea de prime sau alte venituri în afară de salariul de bază stabilit prin contract, pentru persoanele care asigură conducerea și/sau administrarea societăților, potrivit Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se efectuează după finalizarea perioadei de aplicare a măsurii.

În vederea decontării sumelor solicitate, angajatorul trebuie să depună o cerere însoțită de următoarele documente:

1. copie a deciziei privind reducerea timpului de muncă și dovada aducerii acesteia la cunoștința salariaților, prin orice mijloace folosite de angajator în mod obișnuit pentru comunicarea cu angajații;
2. declarație pe propria răspundere a angajatorului;
3. copia acordului încheiat sau, după caz, dovada informării salariaților, acolo unde nu există organizație sindicală îndreptățită să negocieze contractul colectiv de muncă la nivel de unitate sau reprezentanți ai salariaților;
4.  lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizație.


Modelul și conținutul formularului 204"Declarație anuală de venit pentru asocieri fără personalitatejuridică și entități supuse regimului transparenței fiscale"

In Monitorul oficial nr. 336/2021 a fost publicat Ordinul nr. 470/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului 204"Declarație anuală de venit pentru asocieri fără personalitatejuridică și entități supuse regimului transparenței fiscale".

Declarația se completează și se depune în cazul asocierilor fără personalitate juridică, constituite între persoane fizice care realizează venituri din:

a) activități independente (activități de producție, comerț, prestări servicii, profesii liberale) pentru care venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
b) drepturi de proprietate intelectuală, inclusiv din activități adiacente, pentru care venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
c) activități agricole, pentru care venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
d) piscicultură, pentru care venitul net anual se determină în sistem real;
e) silvicultură, pentru care venitul net anual se determină în sistem real;
f) activități agricole, pentru care venitul anual se stabilește pe bază de norme de venit.

Declarația se depune la organul fiscal central competent, la următoarele termene:

a) până în ultima zi a lunii februarie a anului următor celui de raportare, în cazul veniturilor de la lit. a) -e);
b) până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent, în cazul veniturilor prevăzute la lit. f);
c) în anul 2021 termenul de depunere a declarației este 15 aprilie 2021 inclusiv.

Declarația nu se depune în următoarele cazuri:

a) în cazul asocierilor fără personalitate juridică constituite între contribuabili care desfășoară activitate individual sau contribuabilii care desfășoară activitate individual și o asociere fără personalitate juridică și pentru care stabilirea venitului anual pentru activitatea independentă desfășurată se efectuează pe baza normelor de venit;
b) în cazul asocierilor fără personalitate juridică care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, inclusiv din activități adiacente, pentru care venitul net se determină prin utilizarea cotelor forfetare de cheltuieli.

Veniturile realizate în cadrul asocierii respective nu sunt considerate distribuite, în vederea impunerii, iar asociații aplică regulile stabilite pentru impunerea venitului determinat pe baza normelor de venit sau stabilit pe baza cotelor forfetare.

Declarația se depune în două exemplare astfel:

a) originalul se depune la organul fiscal central la care asocierea este înregistrată în evidența fiscală;
b) copia se păstrează la domiciliul fiscal al asocierii, împreună cu celelalte documente privind activitatea acesteia. 

Asociatul desemnat să răspundă pentru îndeplinirea obligațiilor asociației față de autoritățile publice transmite o copie a declarației fiecărui membru asociat.

În cazul societății civile cu personalitate juridică, constituită potrivit legii speciale și care este supusă regimului transparenței fiscale, potrivit legii, se aplică regulile de determinare a venitului net din activități independente.

Persoanele fizice care obțin venituri dintr-o activitate desfășurată într-o formă de organizare cu personalitate juridică constituită potrivit legii speciale și care este supusă regimului transparenței fiscale, potrivit legii, au obligația să asimileze acest venit distribuit venitului net anual din activități independente.

Modificarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale

In Monitorul oficial nr. 332/2021 a fost publicata Legea nr. 55/2021 privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Prin aceasta lege se introduce si pedeapsa cu amenda pt urmatoarele infractiuni:

- stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat (care se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă)

- asocierea în vederea săvârșirii faptei de mai sus (care se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă)

- evaziunea fiscală (care se pedepsește cu închisoare de la 2 la 8 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă).

De asemenea, in cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depășește 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică pedeapsa cu amenda.

În cazul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 8 și 9 din Legea nr. 241/2005, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.