TVA în România în 2026: cote, plafon, deducere și obligații pentru firme

 

Taxa pe valoarea adăugată – TVA – este unul dintre cele mai importante impozite indirecte din România și afectează aproape orice societate care desfășoară activități economice.

Regulile sunt prevăzute în Titlul VII din Codul fiscal, iar în 2026 firmele trebuie să țină cont atât de cotele de TVA aplicabile, cât și de plafonul pentru regimul special de scutire, regulile privind deducerea taxei, exigibilitatea, facturarea și declararea.

Codul fiscal definește TVA ca fiind un impozit indirect datorat bugetului statului.

Ce este TVA?

TVA este o taxă aplicată, în principiu, asupra livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii care intră în sfera de aplicare a taxei.

Pentru o operațiune obișnuită, o societate înregistrată în scopuri de TVA poate:

• colecta TVA la vânzări;
• deduce TVA aferentă anumitor achiziții;
• plăti la buget diferența dintre TVA colectată și TVA deductibilă, dacă taxa colectată este mai mare;
• solicita reportarea sau, în condițiile legii, rambursarea diferenței atunci când TVA deductibilă este mai mare.

Din punct de vedere fiscal, este importantă diferența dintre:

TVA colectată – taxa aferentă operațiunilor taxabile efectuate de firmă;

și

TVA deductibilă – taxa aferentă achizițiilor pentru care sunt îndeplinite condițiile legale de deducere.

Ce operațiuni sunt impozabile în România?

Pentru ca o livrare de bunuri sau o prestare de servicii să fie impozabilă în România, Codul fiscal stabilește mai multe condiții cumulative.

În principal, trebuie să existe o livrare de bunuri sau o prestare de servicii cu plată, locul operațiunii să fie în România, operațiunea să fie realizată de o persoană impozabilă care acționează ca atare și să rezulte dintr-o activitate economică.

Importurile și anumite achiziții intracomunitare sunt, de asemenea, operațiuni care pot fi impozabile în România.

Acesta este motivul pentru care, în cazul operațiunilor internaționale, nu este suficient să verificăm doar unde este stabilit furnizorul sau clientul. Trebuie determinat în primul rând locul operațiunii din punct de vedere TVA.

Care este cota standard de TVA în 2026?

În 2026, cota standard de TVA este de 21%.

Aceasta se aplică operațiunilor impozabile care nu sunt scutite de TVA și pentru care Codul fiscal nu prevede aplicarea unei cote reduse.

Exemplu:

O societate prestează servicii în valoare de 10.000 lei, pentru care se aplică cota standard.

TVA:

10.000 lei × 21% = 2.100 lei

Valoarea totală a facturii:

12.100 lei

Cota redusă de TVA de 11%

Codul fiscal prevede și o cotă redusă de 11% pentru anumite categorii de bunuri și servicii.

Printre acestea se regăsesc, în condițiile prevăzute de lege:

• medicamentele de uz uman;
• anumite alimente și băuturi destinate consumului uman și animal;
• serviciile de alimentare cu apă și canalizare;
• apa pentru irigații în agricultură;
• anumite îngrășăminte, pesticide, semințe și servicii agricole;
• manualele școlare, cărțile, ziarele și revistele;
• accesul la muzee, castele, monumente, grădini zoologice și botanice;
• anumite livrări de lemn de foc;
• energia termică pentru anumite categorii de beneficiari;
• anumite locuințe cu caracter social;
• serviciile de cazare;
• serviciile de restaurant și catering, cu excepțiile prevăzute de lege.

Aplicarea cotei reduse trebuie însă analizată concret pentru fiecare produs sau serviciu.

Faptul că un produs aparține unei categorii generale, de exemplu „alimente”, nu înseamnă automat că i se aplică 11%.

Există alimente pentru care nu se aplică 11%?

Da.

Codul fiscal prevede expres mai multe excepții.

De exemplu, cota redusă nu se aplică în același mod anumitor:

• băuturi alcoolice;
• băuturi nealcoolice încadrate la codul NC 2202;
• alimente cu zahăr adăugat de minimum 10 g/100 g produs, cu anumite excepții;
• suplimente alimentare.

Pentru aceste produse trebuie verificată încadrarea exactă înainte de stabilirea cotei TVA.

Cine este persoană impozabilă din punct de vedere TVA?

Codul fiscal consideră persoană impozabilă orice persoană care desfășoară independent activități economice, indiferent de scopul sau rezultatul activității.

Activitățile economice includ activitățile producătorilor, comercianților, prestatorilor de servicii, profesiilor liberale și exploatarea bunurilor în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate.

Această definiție este mai largă decât noțiunea obișnuită de „societate comercială”.

Plafonul de scutire TVA este de 395.000 lei

În 2026, persoana impozabilă stabilită în România a cărei cifră de afaceri anuală nu depășește:

395.000 lei

poate aplica regimul special de scutire pentru întreprinderile mici.

Aceasta este una dintre cele mai importante reguli pentru firmele mici.

Aplicarea regimului special înseamnă, în principal, că firma nu colectează TVA pentru operațiunile care intră sub incidența scutirii.

Ce intră în calculul plafonului de 395.000 lei?

Plafonul nu trebuie confundat pur și simplu cu totalul tuturor sumelor care intră în contul societății.

Cifra de afaceri relevantă pentru regimul TVA se determină potrivit regulilor speciale din Codul fiscal.

În aceasta intră, în principiu, valoarea anumitor:

• livrări de bunuri;
• prestări de servicii;
• operațiuni scutite cu drept de deducere;
• anumite operațiuni scutite fără drept de deducere, dacă nu sunt accesorii activității principale.

În schimb, Codul fiscal exclude din această cifră de afaceri, printre altele, anumite livrări de active fixe corporale și transferuri de active necorporale.

De aceea, plafonul trebuie urmărit pe baza regulilor fiscale specifice TVA, nu doar pe baza cifrei de afaceri contabile din balanță.

Poți deveni plătitor de TVA înainte de atingerea plafonului?

Da.

O firmă care se află sub plafonul de 395.000 lei poate opta pentru aplicarea regimului normal de TVA.

Această opțiune poate fi utilă, de exemplu, atunci când societatea:

• are investiții importante cu TVA;
• lucrează în principal cu clienți plătitori de TVA;
• efectuează operațiuni pentru care statutul de persoană înregistrată în scopuri de TVA este comercial sau fiscal mai avantajos.

Decizia trebuie însă analizată înainte, deoarece înregistrarea TVA aduce și obligații administrative suplimentare.

Ce se întâmplă când depășești plafonul?

Dacă societatea depășește plafonul de scutire, apare obligația de înregistrare în scopuri de TVA în condițiile prevăzute de Codul fiscal.

Potrivit formei actuale a reglementării, înregistrarea este valabilă de la data depășirii plafonului, în situațiile prevăzute de lege.

Din acest motiv, plafonul trebuie urmărit permanent și nu doar la sfârșitul anului.

Pentru firmele care se apropie de 395.000 lei, contabilul ar trebui să monitorizeze evoluția operațiunilor în cursul anului.

Ce înseamnă regimul special de scutire?

O societate care aplică regimul special pentru întreprinderile mici:

• nu colectează TVA pentru operațiunile care intră în regimul de scutire;
• nu are dreptul să deducă TVA aferentă achizițiilor în condițiile regimului normal;
• nu are voie să înscrie TVA pe factură sau pe un alt document.

Acesta este un aspect important.

A fi „neplătitor de TVA” nu înseamnă că TVA dispare din costurile firmei.

De exemplu, dacă societatea cumpără un calculator cu TVA, taxa achitată furnizorului reprezintă, în principiu, un cost pentru societatea care nu are drept de deducere.

Ce este dreptul de deducere a TVA?

Pentru firmele înregistrate în scopuri de TVA, dreptul de deducere este unul dintre mecanismele esențiale ale taxei.

În principiu, o persoană înregistrată în scopuri de TVA poate scădea din TVA colectată taxa pentru care a luat naștere și poate fi exercitat dreptul de deducere, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Codul fiscal.

Exemplu simplificat:

TVA colectată din vânzări: 10.000 lei

TVA deductibilă aferentă achizițiilor: 7.000 lei

Diferența:

3.000 lei TVA de plată

Dacă situația este inversă, poate rezulta TVA de recuperat/reportat.

Nu orice TVA de pe o factură este automat deductibilă

Existența unei facturi cu TVA nu înseamnă automat că taxa poate fi dedusă.

Trebuie îndeplinite atât condițiile de fond, cât și cele de formă prevăzute de legislație.

În practică, trebuie analizat dacă achiziția este destinată activității economice și operațiunilor care permit exercitarea dreptului de deducere, precum și dacă există documentele justificative necesare.

Pentru anumite categorii de cheltuieli, dreptul de deducere poate fi limitat sau poate necesita îndeplinirea unor condiții suplimentare.

Ce se întâmplă dacă factura ajunge mai târziu?

Dacă dreptul de deducere a luat naștere, dar condițiile necesare nu sunt încă îndeplinite sau firma nu a primit documentele justificative, deducerea poate fi exercitată ulterior, în condițiile și în termenul prevăzut de Codul fiscal și Codul de procedură fiscală.

Această situație apare frecvent în practică atunci când documentele sunt primite cu întârziere.

TVA colectată și TVA deductibilă nu trebuie confundate

Pentru antreprenori, poate fi utilă o formulă simplă:

TVA colectată = TVA aferentă vânzărilor

TVA deductibilă = TVA aferentă achizițiilor pentru care există drept de deducere

Diferența dintre cele două determină, în principal, poziția de TVA a societății pentru perioada fiscală.

Dar calculul concret poate include și ajustări, regularizări, taxare inversă, TVA la încasare și alte operațiuni speciale.

Ce este TVA la încasare?

Sistemul TVA la încasare reprezintă un regim special în care exigibilitatea TVA este legată, în condițiile stabilite de Codul fiscal, de încasarea contravalorii facturilor.

Regulile sunt diferite de regimul normal și trebuie urmărite atât de furnizor, cât și de beneficiar.

În plus, atunci când intervine o schimbare a cotei TVA, Codul fiscal conține reguli speciale privind regimul aplicabil operațiunilor aflate în sistemul TVA la încasare.

Începând cu 1 martie 2026, plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare este de 5.000.000 lei. Începând cu 1 ianuarie 2027, plafonul crește la 5.500.000 lei.

Sistemul TVA la încasare este opțional și poate fi aplicat, în principal, de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, dacă cifra de afaceri relevantă nu depășește plafonul prevăzut de lege.

Cifra de afaceri utilizată pentru verificarea plafonului nu este identică cu cifra de afaceri contabilă. Pentru acest plafon se ia în calcul valoarea totală a livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii taxabile și/sau scutite de TVA, precum și a operațiunilor rezultate din activități economice pentru care locul livrării sau prestării este considerat în străinătate.

Ce este o livrare intracomunitară?

Codul fiscal definește livrarea intracomunitară ca fiind o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru al Uniunii Europene în alt stat membru.

În condițiile prevăzute de Codul fiscal, anumite livrări intracomunitare pot fi scutite de TVA cu drept de deducere.

Acest lucru nu trebuie confundat cu o operațiune „fără TVA” în sensul lipsei obligațiilor fiscale.

În practică trebuie verificate, printre altele:

• statutul fiscal al beneficiarului;
• codul de TVA;
• transportul bunurilor într-un alt stat membru;
• documentele justificative;
• obligațiile declarative.

Ce este achiziția intracomunitară?

O achiziție intracomunitară presupune, în esență, dobândirea dreptului de a dispune de bunuri mobile corporale transportate dintr-un stat membru într-un alt stat membru.

Pentru o societate românească, achizițiile de bunuri de la furnizori din alte state membre UE pot genera obligații de TVA în România.

Tratamentul diferă însă în funcție de statutul fiscal al cumpărătorului și de natura operațiunii.

Exportul și livrarea intracomunitară nu sunt același lucru

O livrare către Germania, Franța sau Ungaria poate reprezenta o operațiune intracomunitară.

O livrare către Statele Unite, Regatul Unit sau alte state din afara teritoriului UE reprezintă, în principiu, o operațiune cu o țară terță și poate intra în regimul exporturilor.

Cele două situații au reguli diferite privind TVA și documentele justificative.

Scutit cu drept de deducere versus scutit fără drept de deducere

Aceasta este una dintre diferențele esențiale din materia TVA.

Codul fiscal distinge între:

operațiuni scutite cu drept de deducere – nu se colectează TVA pentru operațiune, dar se poate păstra dreptul de deducere pentru achizițiile aferente;

și

operațiuni scutite fără drept de deducere – nu se colectează TVA, dar taxa aferentă achizițiilor nu poate fi dedusă în aceleași condiții.

Codul fiscal enumeră separat aceste categorii.

De aceea, formularea „operațiune scutită de TVA” nu este suficientă pentru stabilirea tratamentului fiscal.

Factura și TVA

Factura reprezintă unul dintre documentele esențiale în materia TVA.

Codul fiscal reglementează conținutul și condițiile de facturare, iar pentru operațiunile dintre persoane impozabile stabilite în România trebuie avute în vedere și regulile RO e-Factura.

În practică, o factură trebuie analizată nu doar din perspectiva valorii sale, ci și a:

• datei;
• cotei TVA;
• bazei de impozitare;
• naturii operațiunii;
• eventualelor mențiuni obligatorii;
• statutului fiscal al furnizorului și beneficiarului.

Ce declarații depune o firmă plătitoare de TVA?

În funcție de activitatea societății, pot apărea mai multe obligații declarative.

Printre cele mai cunoscute se află:

• decontul de TVA – formularul 300;
• declarația recapitulativă cod 390 pentru operațiuni intracomunitare;
• declarația informativă cod 394;
• RO e-Factura;
• SAF-T.

Obligațiile trebuie stabilite în funcție de statutul fiscal și operațiunile efectiv desfășurate.

TVA nu este doar problema contabilului

Una dintre cele mai frecvente greșeli ale antreprenorilor este analizarea TVA abia după ce operațiunea a avut loc.

Uneori tratamentul TVA trebuie stabilit înainte de semnarea contractului sau emiterea facturii.

Este important mai ales în cazul:

• tranzacțiilor imobiliare;
• operațiunilor intracomunitare;
• importurilor și exporturilor;
• serviciilor prestate către sau primite de la firme din străinătate;
• avansurilor;
• livrărilor cu instalare;
• tranzacțiilor complexe;
• aplicării cotei reduse.

O încadrare greșită poate conduce la TVA suplimentară, dobânzi și penalități.

Cele mai frecvente greșeli privind TVA

În practică, apar frecvent probleme precum:

• aplicarea unei cote de TVA greșite;
• depășirea plafonului fără înregistrarea corespunzătoare;
• deducerea TVA fără îndeplinirea condițiilor;
• tratarea incorectă a operațiunilor intracomunitare;
• confundarea operațiunilor scutite cu drept de deducere cu cele fără drept de deducere;
• calcularea greșită a exigibilității;
• neefectuarea ajustărilor de TVA;
• emiterea incorectă a facturilor de corecție;
• necorelarea decontului TVA cu evidența contabilă și celelalte raportări fiscale.

De ce este importantă reconcilierea TVA?

O firmă ar trebui să verifice periodic concordanța dintre:

• contabilitate;
• jurnalele TVA;
• decontul 300;
• declarația informativă 394;
• declarația recapitulativă 390 pentru operațiuni intracomunitare;
• RO e-Factura;
• SAF-T;
• declarația intrastat;
• RO E-transport;
• operațiunile intracomunitare.

Digitalizarea administrației fiscale permite ANAF să compare tot mai ușor informațiile raportate prin sisteme diferite.

Din acest motiv, diferențele neexplicate pot genera notificări sau verificări.

Concluzie

TVA este unul dintre cele mai complexe domenii ale fiscalității, deoarece nu presupune doar aplicarea unui procent asupra unei facturi.

Pentru stabilirea corectă a tratamentului trebuie analizate: natura operațiunii, locul acesteia, statutul fiscal al părților, cota aplicabilă, exigibilitatea, dreptul de deducere și obligațiile declarative.

În 2026, cota standard de TVA este de 21%, iar pentru anumite bunuri și servicii se aplică o cotă redusă de 11%.

Pentru întreprinderile mici, plafonul regimului special de scutire este de 395.000 lei, dar societățile pot opta, în condițiile legii, pentru aplicarea regimului normal de TVA și înainte de atingerea plafonului.

Pentru antreprenori, cea mai sigură abordare este ca tranzacțiile neobișnuite sau cu valori importante să fie analizate fiscal înainte de facturare, nu după apariția unei probleme.

Plafonul pentru TVA la încasare în 2026

 

Începând cu 1 martie 2026, plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare este de 5.000.000 lei. Începând cu 1 ianuarie 2027, plafonul crește la 5.500.000 lei.

Sistemul TVA la încasare este opțional și poate fi aplicat, în principal, de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, dacă cifra de afaceri relevantă nu depășește plafonul prevăzut de lege.

Cifra de afaceri utilizată pentru verificarea plafonului nu este identică cu cifra de afaceri contabilă. Pentru acest plafon se ia în calcul valoarea totală a livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii taxabile și/sau scutite de TVA, precum și a operațiunilor rezultate din activități economice pentru care locul livrării sau prestării este considerat în străinătate.

Cum funcționează TVA la încasare?

În regimul normal, exigibilitatea TVA intervine, de regulă, la momentul prevăzut de regulile generale privind faptul generator și facturarea.

În sistemul TVA la încasare, pentru operațiunile cărora li se aplică sistemul, TVA devine exigibilă la data încasării integrale sau parțiale a facturii.

Exemplu:

O societate emite în august 2026 o factură de:

10.000 lei + 2.100 lei TVA

Clientul plătește 50% din factură în septembrie și restul în octombrie.

În sistemul TVA la încasare, exigibilitatea TVA intervine corespunzător sumelor efectiv încasate, nu integral la momentul emiterii facturii.

Acest mecanism poate reprezenta un avantaj de cash-flow pentru firmele care încasează facturile la termene mai lungi.

Când se deduce TVA în sistemul TVA la încasare?

În cazul sistemului TVA la încasare, regula nu privește doar momentul în care furnizorul colectează TVA, ci și momentul în care beneficiarul își poate exercita dreptul de deducere.

Dacă o firmă care nu aplică regimul de tva la încasare cumpără bunuri sau servicii de la un furnizor care aplică sistemul TVA la încasare, dreptul de deducere a TVA este amânat până la momentul în care taxa aferentă achiziției este plătită furnizorului.

O firmă care aplică TVA la încasare își deduce TVA pe măsura în care își plătește furnizorii, nu doar pe baza facturii primite. Important: regula se aplică firmei care este în sistemul TVA la încasare chiar dacă furnizorul ei nu aplică TVA la încasare. Cu alte cuvinte, pentru propriile achiziții contează faptul că beneficiarul este în sistem: deducerea este legată de plată.

Există însă excepții: această amânare a deducerii nu se aplică, potrivit textului din Codul fiscal, pentru achiziții intracomunitare de bunuri, importuri și achiziții pentru care se aplică taxarea inversă.

Cine poate aplica sistemul?

O societate înregistrată în scopuri de TVA, cu sediul activității economice în România, poate opta pentru TVA la încasare dacă îndeplinește condițiile legale și nu a depășit plafonul aplicabil. O societate care nu a aplicat sistemul în anul anterior poate opta în cursul anului, iar aplicarea începe, în condițiile prevăzute de Codul fiscal, cu prima zi a perioadei fiscale următoare exercitării opțiunii.

Ce se întâmplă dacă firma depășește plafonul?

Dacă în cursul anului societatea depășește plafonul de 5.000.000 lei, nu iese chiar în ziua depășirii.

Codul fiscal prevede că sistemul TVA la încasare continuă să se aplice până la sfârșitul perioadei fiscale următoare celei în care plafonul a fost depășit.

De exemplu, pentru o societate cu perioadă fiscală lunară care depășește plafonul în septembrie, sistemul continuă să se aplice și pentru perioada prevăzută de lege până la ieșirea efectivă din sistem.

Se poate renunța voluntar?

Da. Dacă societatea nu a depășit plafonul, poate renunța la TVA la încasare prin notificarea organului fiscal, cu excepția primului an în care a optat pentru sistem. Notificarea poate fi depusă între 1 și 20 ale lunii, iar radierea din registru operează de la prima zi a perioadei fiscale următoare.

TVA la încasare nu se aplică tuturor operațiunilor

Chiar dacă societatea este înscrisă în sistem, există operațiuni pentru care se folosesc regulile generale de exigibilitate. Printre acestea se numără, în condițiile Codului fiscal:

• operațiunile pentru care beneficiarul este persoana obligată la plata TVA;
• operațiunile scutite de TVA;
• anumite operațiuni supuse regimurilor speciale;
• livrările și prestările către persoane afiliate.

Notificare de conformare RO e-TVA

În Monitorul oficial nr. 887/2024 a fost publicat  Ordinul nr. 6234/2024 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului "Notificare de conformare RO e-TVA", precum şi a procedurii de transmitere a notificării.

Notificarea de conformare RO e-TVA se transmite contribuabililor/plătitorilor, persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, care trebuie să depună la organele fiscale competente, pentru fiecare perioadă fiscală, un decont de taxă, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă, potrivit art. 323 alin. (1) din Codul fiscal, în situaţia în care se identifică diferenţe semnificative între valorile precompletate prin intermediul decontului precompletat RO e-TVA şi valorile completate de către persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA prin decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Notificarea de conformare RO e-TVA conţine informaţii privind diferenţele semnificative între valorile completate de către persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA prin decontul de taxă pe valoarea adăugată (formularul 300) şi valorile precompletate prin intermediul decontului precompletat RO e-TVA aprobat prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.775/2024 pentru aprobarea modelului şi conţinutul formularului "Decont precompletat RO e-TVA".

Notificarea de conformare RO e-TVA se transmite, pentru fiecare perioadă fiscală de raportare, persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prin mijloace electronice, în termenul prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2024 privind unele măsuri de implementare şi utilizare a decontului precompletat RO e-TVA şi valorificarea datelor şi informaţiilor prin implementarea unui sistem de guvernanţă specific, precum şi alte măsuri fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.

În termen de 20 de zile de la data primirii notificării, potrivit art. 5 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2024, cu modificările şi completările ulterioare, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA are obligaţia să transmită ca răspuns la aceasta, prin mijloace electronice, rezultatul verificărilor realizate asupra diferenţelor comunicate prin Notificarea de conformare RO e-TVA. Aceste prevederi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2025.

În cazul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare conform art. 282 alin. (3) - (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile intră în vigoare începând cu data de 1 august 2025.

Notificarea de conformare RO e-TVA nu constituie act administrativ fiscal în sensul art. 46 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Decontul precompletat RO e-TVA

În Monitorul oficial nr. 726/2024 a fost publicat Ordinul nr. 3775/2024 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului "Decont precompletat RO e-TVA".

Formularul se completează ca urmare a valorificării datelor şi informaţiilor din Sistemul informatic naţional RO e-TVA, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea şi evidenţierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, cu modificările ulterioare.

Decontul precompletat RO e-TVA conţine date şi informaţii privind operaţiunile economice declarate de către persoanele impozabile şi transmise în sistemele informatice ale Ministerului Finanţelor şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală până la data întocmirii acestuia şi nu constituie titlu de creanţă în sensul Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Decontul precompletat RO e-TVA se transmite, pentru fiecare perioadă fiscală de raportare, persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prin mijloace electronice, în termenul prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2024 privind unele măsuri de implementare şi utilizare a decontului precompletat RO e-TVA şi valorificarea datelor şi informaţiilor prin implementarea unui sistem de guvernanţă specific, precum şi alte măsuri fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.

Decontul precompletat RO e-TVA conţine informaţii privind sursele de date utilizate pentru precompletare. Persoanele impozabile pot solicita electronic rapoarte privind datele şi informaţiile din sursele de date utilizate.

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie să depună, potrivit art. 323 alin. (1) din Codul fiscal, pentru fiecare perioadă fiscală, decontul de taxă pe valoarea adăugată (formular 300), până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă, înscriind corect, complet şi cu bună-credinţă informaţiile prevăzute de formular, corespunzătoare situaţiei sale fiscale, potrivit art. 102 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Decontul precompletat RO e-TVA se implementează cu data de 1 august 2024 pentru operaţiunile efectuate începând cu data de 1 iulie 2024 de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA.

Modificarea Procedurii de înregistrare în vederea utilizării unuia dintre regimurile speciale pentru persoanele impozabile care prestează servicii către persoane neimpozabile sau efectuează vânzări de bunuri la distanţă

În Monitorul oficial nr. 1175/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1942/2021 privind modificarea anexei la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.387/2021 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare în vederea utilizării unuia dintre regimurile speciale pentru persoanele impozabile care prestează servicii către persoane neimpozabile sau efectuează vânzări de bunuri la distanţă, precum şi pentru declararea taxei pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 314, art. 315 şi art. 315^2 din Codul fiscal, în situaţia în care România este stat membru de înregistrare, precum şi pentru modificarea unor prevederi procedurale.

 

Modificare Cod Fiscal

In Monitorul oficial nr. 832/2021 a fost publicata Ordonanța nr. 8/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Modificari introduse:

A. Incepand cu 03/09/2021

1. Când un contribuabil se înființează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă începe de la data înregistrării la organul fiscal central, pentru persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România.

2. La regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene se introduce sintagma: "impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opțiuni sau exceptări, sau un alt impozit care substituie impozitul pe profit, potrivit legislației naționale".

3. Referitor la declararea, reținerea și plata impozitului pe dividende pe care o persoană juridică română le plătește către o persoană juridică română.

In cazul în care dividendele distribuite, potrivit legii, nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende aferent se plătește, după caz, până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat următor anului în care s-a aprobat distribuirea dividendelor. Aceste prevederi nu se aplică pentru dividendele distribuite și neplătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, dacă persoana juridică română care primește dividendele îndeplinește condițiile de scutire în ultima zi a anului calendaristic sau în ultima zi a anului fiscal modificat, după caz.

4. Prin excepție de la prevederile art. 41 alin. (8) Cod Fiscal, contribuabilii care declară și plătesc impozitul pe profit anual, cu plăți anticipate, și care intră sub incidența prevederilor art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative, efectuează plata anticipată pentru trimestrul I al fiecărui an fiscal/an fiscal modificat la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului I. Această regulă este aplicabilă și pentru contribuabilii care sunt în al doilea an al perioadei obligatorii prevăzute la art. 41 alin. (3). Aplicarea regulii de calcul a plății anticipate pentru trimestrul I începe cu anul fiscal 2022, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2022, și se încheie cu anul fiscal 2026, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2026, după caz.

5. Sumele care se scad din impozitul pe profit anual, prevăzute la art. I alin. (12) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020, se completează cu «Alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legislației în vigoare».

6. Referitor la stabilirea venitului net anual din cedarea folosinței bunurilor

Opțiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68 Cod Fiscal, este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi și se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior, prin completarea corespunzătoare a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 25 mai inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani. În cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal, opțiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se exercită în termen de 30 de zile de la începerea activității.

7. Referitor la reținerea impozitului din veniturile din investiții pt. persoane fizice

Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare definite de legislația în materie la organisme de plasament colectiv se impun cu o cotă de 5% din suma acestora, impozitul fiind final. Obligația calculării și reținerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor/sumelor reprezentând câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare de către acționari/asociați/investitori. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor/câștigurilor obținute ca urmare a deținerii de titluri de participare, distribuite, dar care nu au fost plătite acționarilor/asociaților/investitorilor până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende/câștig se plătește până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor distribuirii. Impozitul datorat se virează integral la bugetul de stat.

8. Impozitul datorat în cazul veniturilor obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 lei, se determină prin aplicarea baremului asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obținut se scade suma de 667,5 lei.

9. Entitățile nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii, precum și unitățile de cult beneficiază de sumele reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit, dacă la momentul plății acestora de către organul fiscal sau angajatorul/plătitorul de venit figurează în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Sumele primite din impozitul anual datorat sunt folosite în scopul desfășurării activităților nonprofit.

10. Contribuabilii pot opta pentru depunerea cererii privind destinația sumei de 3,5% din impozitul anual pe venit, la entitatea nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii/unitatea de cult, beneficiară a sumei. Entitatea nonprofit/unitatea de cult are obligația de a transmite, prin mijloace electronice de transmitere la distanță, la organul fiscal competent un formular prin care centralizează cererile primite de la contribuabili, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului, sub sancțiunea decăderii.

11. Contribuabilii care în anul 2021 au realizat venituri din închirierea în scop turistic a unui număr de sub 5 camere închiriate în scop turistic, situate în locuințe proprietate personală, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea, și au determinat venitul net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, în anul 2022 determină venitul net anual pe baza normelor de venit.

12. Referitor la reținerea impozitului din veniturile impozabile obținute din România de nerezidenți

Impozitul se calculează, respectiv se reține în momentul plății venitului, se declară și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul. Impozitul se calculează, se reține, se declară și se plătește, în lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, pentru ziua în care se efectuează plata venitului către nerezidenți. În cazul dividendelor distribuite, potrivit legii, dar care nu au fost plătite acționarilor sau asociaților până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende se declară și se plătește până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care s-a aprobat distribuirea dividendelor, după caz. Impozitul nu se calculează, nu se reține și nu se plătește la bugetul de stat pentru dividendele distribuite și neplătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, dacă în ultima zi a anului calendaristic sau în ultima zi a anului fiscal modificat, după caz, persoana juridică străină beneficiară a dividendelor îndeplinește condițiile de scutire prevăzute la art. 229 alin. (1) lit. c) sau c^1 ) Cod Fiscal.

13. Sunt scutite de impozit dividendele plătite de un rezident român unei persoane juridice rezidente într-un stat membru al Spațiului Economic European, altul decât statele membre ale Uniunii Europene, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, dacă persoana juridică străină beneficiară a dividendelor îndeplinește condițiile prevăzute la art. 43 Cod Fiscal, referitoare la rezidentul român care primește dividendele.

14. Referitor la coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convențiilor de evitare a dublei impuneri și a legislației Uniunii Europene

Certificatul de rezidență fiscală însoțit de o traducere autorizată în limba română, depus prin mijloace electronice de transmitere la distanță la organul fiscal central competent, este acceptat în copie conformă cu originalul și mențiunea că originalul sau copia legalizată a certificatului se află la plătitorul de venit în cazul veniturilor cu regim de reținere la sursă, la persoana juridică română ale cărei titluri de valoare sunt înstrăinate în cazul câștigului de capital, la sediul permanent din România în cazul veniturilor care sunt atribuibile sediului permanent, respectiv la persoana juridică din România unde persoana fizică nerezidentă a fost detașată.

15. Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c) -f) și j) din Legea nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat.

16. Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 și art. 5 alin. (1) - (3) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, și a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă și în cazul transferului proprietății prin moștenire către copiii acestora, indiferent unde aceștia domiciliază.

17. În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea:

a) impozitului calculat pentru suprafața folosită în scop rezidențial conform art. 457 Cod Fiscal;
b) impozitului determinat pentru suprafața folosită în scop nerezidențial, indicată prin declarație pe propria răspundere, prin aplicarea cotei menționate la art. 458 Cod Fiscal asupra valorii impozabile determinate potrivit art. 457 Cod Fiscal, fără a fi necesară stabilirea valorii prin depunerea documentelor prevăzute la art. 458 alin. (1) Cod Fiscal.

18. Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru terenul aferent clădirii de domiciliu aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c) -f) și j) din Legea nr. 168/2020.

19. Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru terenul aferent clădirii de domiciliu aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 și art. 5 alin. (1) - (3) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, și a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă și în cazul transferului proprietății prin moștenire către copiii acestora, indiferent unde aceștia domiciliază.

20. Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului pe mijloacele de transport pentru:

a) mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol. În cazul scutirii sau reducerii impozitului pe mijloacele de transport acordate persoanelor juridice se vor avea în vedere prevederile legale în vigoare privind acordarea ajutorului de stat;

b) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, pentru un singur mijloc de transport la alegerea contribuabilului.

21. Actul de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport se poate încheia și în formă electronică și semna cu semnătură electronică în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, cu completările ulterioare, între persoane care au domiciliul fiscal în România și se comunică electronic organului fiscal local de la domiciliul persoanei care înstrăinează, organului fiscal local de la domiciliul persoanei care dobândește și organului competent privind radierea/înregistrarea/înmatricularea mijlocului de transport, în scopul radierii/înregistrării/înmatriculării, de către persoana care înstrăinează, de către persoana care dobândește sau de către persoana împuternicită, după caz.

Organul fiscal local de la domiciliul persoanei care înstrăinează mijlocul de transport transmite electronic persoanei care înstrăinează și persoanei care dobândește sau, după caz, persoanei împuternicite, respectiv organului fiscal local de la domiciliul dobânditorului, exemplarul actului de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport încheiat în formă electronică, completat și semnat cu semnătură electronică, conform prevederilor legale în vigoare. În situația în care organul fiscal local nu deține semnătură electronică în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001, republicată, cu completările ulterioare, documentul completat se transmite sub formă scanată, în fișier format pdf, cu mențiunea letrică «Conform cu originalul».

Organul fiscal local de la domiciliul persoanei care dobândește mijlocul de transport completează exemplarul actului de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport încheiat în formă electronică, conform prevederilor în vigoare, pe care îl transmite electronic persoanelor, semnat cu semnătura electronică. În situația în care organul fiscal local nu deține semnătură electronică în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001, republicată, cu completările ulterioare, documentul completat se transmite sub formă scanată, în fișier format pdf, cu mențiunea letrică «Conform cu originalul».

Persoana care dobândește/înstrăinează mijlocul de transport sau persoana împuternicită, după caz, transmite electronic un exemplar completat organului competent privind înmatricularea/înregistrarea/radierea mijloacelor de transport. Orice alte documente necesare și obligatorii, cu excepția actului de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport întocmit în formă electronică și semnat cu semnătură electronică, se pot depune pe suport hârtie sau electronic conform procedurilor stabilite de organul competent.

Actul de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport întocmit, în format electronic se utilizează de către:

a) persoana care înstrăinează;
b) persoana care dobândește;
c) organele fiscale locale competente;
d) organul competent privind înmatricularea/înregistrarea/radierea mijloacelor de transport.

Orice alte acte, cu excepția actului de înstrăinaredobândire a mijloacelor de transport întocmit în formă electronică și semnat cu semnătură electronică, solicitate de organele fiscale locale pentru scoaterea din evidența fiscală a bunului, respectiv înregistrarea fiscală a acestuia, se pot depune și electronic la acestea, sub formă scanată, în fișier format pdf, cu mențiunea letrică «Conform cu originalul» însușită de către vânzător sau de cumpărător și semnate cu semnătură electronică de către contribuabilul care declară.

Actul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport încheiat între persoane cu domiciliul fiscal în România și persoane care nu au domiciliul fiscal în România, se comunică electronic de către persoana care l-a înstrăinat către autoritățile implicate în procedura de scoatere din evidența fiscală a bunului.

În cazul unei hotărâri judecătorești care consfințește faptul că o persoană a pierdut dreptul de proprietate asupra mijlocului de transport, aceasta se poate depune la organul fiscal local în formă electronică sub formă scanată, în fișier format pdf, cu mențiunea letrică «Conform cu originalul» și semnată electronic de către contribuabil.

22. Impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare și a abonamentelor, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.


B. Incepand cu 01/10/2021

1. Prin excepție, în cazul persoanelor fizice care obțin avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali români, angajatorul rezident fiscal român sau angajatorul care nu este rezident fiscal român și care intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte poate opta pentru obligația de calcul, reținere și plată a contribuției de asigurări sociale.

2. Prin excepție, în cazul persoanelor fizice care obțin avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali români, angajatorul rezident fiscal român sau angajatorul care nu este rezident fiscal român și care intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte poate opta pentru obligația de calcul, reținere și plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate.

3. Prin excepție, în cazul persoanelor fizice care obțin avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali români, angajatorul rezident fiscal român sau angajatorul care nu este rezident fiscal român și care intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte poate opta pentru obligația de calcul, reținere și plată a contribuției asiguratorie pentru muncă.

C. Incepand cu 01/11/2021

1. Este scutit de TVA importul de bunuri efectuat în România de către Comisia Europeană sau de către o agenție ori un organism înființat în temeiul dreptului Uniunii Europene, în cazul în care Comisia Europeană sau o astfel de agenție ori un astfel de organism importă bunurile respective în scopul îndeplinirii sarcinilor care îi sunt conferite prin dreptul Uniunii Europene pentru a combate pandemia de COVID-19, cu excepția situației în care bunurile importate sunt utilizate, fie imediat, fie la o dată ulterioară, în scopul unor livrări ulterioare efectuate cu titlu oneros de către Comisia Europeană sau de către o astfel de agenție ori organism. 

Atunci când condițiile pentru scutire încetează să se aplice, Comisia Europeană sau agenția ori organismul în cauză care a efectuat importul de bunuri informează organul vamal competent, iar importul bunurilor respective este supus TVA în condițiile aplicabile la momentul respectiv.

2. Este scutita de TVA livrarea de bunuri sau prestarea de servicii către Comisia Europeană sau către o agenție ori un organism înființat în temeiul dreptului Uniunii Europene, în cazul în care Comisia Europeană sau o astfel de agenție ori un astfel de organism achiziționează bunurile sau serviciile respective în scopul îndeplinirii sarcinilor care îi sunt conferite prin dreptul Uniunii Europene pentru a combate pandemia de COVID-19, cu excepția situației în care bunurile și serviciile achiziționate sunt utilizate, fie imediat, fie la o dată ulterioară, în scopul unor livrări ulterioare efectuate cu titlu oneros de către Comisia Europeană sau de către o astfel de agenție ori organism.

Atunci când condițiile pentru scutire încetează să se aplice, Comisia Europeană sau agenția ori organismul în cauză care a primit livrarea de bunuri sau prestarea de servicii scutită informează organul fiscal competent, iar livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor respective este supusă TVA în condițiile aplicabile la momentul respectiv.

 

D.  Incepand cu 01/01/2022

1. Contribuabilul are dreptul la deducerea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, în limita unui procent de 50% din valoarea acestora, altele decât cele prevăzute la lit. d)-f), h) și i), dacă creanțele îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

- sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței;
- nu sunt garantate de altă persoană;
- sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;

2. Se introduc in categoria veniturilor neimpozabile din activități agricole, silvicultură și piscicultură, produsele vegetale, plantele furajere până la 2,0 ha inclusiv.

Formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" care se utilizează începând cu declararea obligațiilor fiscale aferente lunii iulie 2021.

In Monitorul oficial nr. 791/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată".

Acest nou formular se utilizează începând cu declararea obligațiilor fiscale aferente lunii iulie 2021. 

Formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" se completează de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Codul fiscal).

Persoanele impozabile care conduc evidența contabilă, potrivit legii, pentru operațiunile realizate pe bază de contract de asociere în participațiune declară inclusiv datele și informațiile privind taxa pe valoarea adăugată rezultate din astfel de operațiuni.

Formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" se depune la organul fiscal competent, la următoarele termene:

a) lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscală este luna calendaristică, potrivit prevederilor art. 322 din Codul fiscal;

b) trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic, potrivit prevederilor art. 322 din Codul fiscal;

c) semestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din semestrul următor celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioadă fiscală semestrul calendaristic, potrivit prevederilor art. 322 alin. (9) din Codul fiscal și ale pct. 103 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu modificările și completările ulterioare (Normele metodologice);

d) anual, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile prevăzute la pct. 103 alin. (6) din Normele metodologice și de persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioadă fiscală anul calendaristic, potrivit prevederilor art. 322 alin. (9) din Codul fiscal și ale pct. 103 alin. (4) din Normele metodologice;

e) până la data de 25 a celei de-a treia luni a trimestrului calendaristic, pentru primele două luni ale aceluiași trimestru calendaristic, de persoanele impozabile care utilizează trimestrul ca perioadă fiscală și care efectuează o achiziție intracomunitară de bunuri taxabilă în România, dacă exigibilitatea taxei aferente achiziției intracomunitare intervine în a doua lună a respectivului trimestru. Decontul se va depune pentru luna a doua a trimestrului, dar va cuprinde și operațiunile realizate în prima lună a acestuia. În situația în care exigibilitatea taxei aferente achiziției intracomunitare intervine în prima sau în a treia lună a trimestrului calendaristic, sunt aplicabile în mod corespunzător dispozițiile lit. a) din prezentul paragraf.

Formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" pentru care termenul de declarare se împlinește la 25 decembrie se depune la organul fiscal competent până la data de 21 decembrie. În situația în care data de 21 decembrie este zi nelucrătoare, formularul se depune până în ultima zi lucrătoare anterioară datei de 21 decembrie, potrivit art. 155 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare (Codul de procedură fiscală).

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal completează formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" cu ajutorul programului de asistență existent pe portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, secțiunea Asistență contribuabili sau secțiunea Declarații electronice și se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, potrivit legii.

ATENȚIE!

Nu se înscriu în decont:

- taxa pe valoarea adăugată din facturile de executare silită de către persoanele abilitate prin lege să efectueze vânzarea bunurilor supuse executării silite;

- taxa cumulată de plată pentru care a fost aprobată o înlesnire la plată;

- taxa cumulată de plată cu care organul fiscal s-a înscris la masa credală potrivit prevederilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare;

- soldul sumei negative de taxă, înscris în decontul aferent perioadei fiscale anterioare datei deschiderii procedurii insolvenței prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare.

Completarea formularului se face astfel:

Perioada de raportare

"Perioada de raportare" poate fi luna calendaristică, trimestrul calendaristic, semestrul calendaristic sau anul calendaristic, în condițiile art. 322 din Codul fiscal și ale pct. 103 alin. (4) și (6) din Normele metodologice.

Se înscrie cu cifre arabe numărul perioadei de raportare (de exemplu: 01 pentru ianuarie, 03 pentru trimestrul I, 06 pentru semestrul I, 12 pentru an).

Anul pentru care se completează declarația se înscrie cu cifre arabe, cu 4 caractere (de exemplu, 2021).

Temeiul legal pentru depunerea decontului de taxă pe valoarea adăugată

În cazul depunerii decontului de taxă după anularea rezervei verificării ulterioare, potrivit dispozițiilor art. 105 alin. (7) din Codul de procedură fiscală, se completează temeiul legal. În situația îndeplinirii de către succesorii persoanelor/entităților care și-au încetat existența a obligațiilor fiscale aferente perioadei în care persoana/entitatea a avut calitatea de subiect de drept fiscal, se bifează rubrica "Declarație depusă potrivit art. 90 alin. (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare" și se completează codul de identificare fiscală al succesorului. De asemenea, la secțiunea "Date de identificare a persoanei impozabile", la rubrica "Cod de identificare fiscală" se înscrie codul de identificare fiscală al entității care și-a încetat existența.

În situația îndeplinirii de către reprezentantul grupului fiscal unic a obligației de depunere a decontului consolidat de taxă, pentru grupul fiscal constituit potrivit art. 269 alin. (9) din Codul fiscal, se bifează caseta corespunzătoare. Caseta nu se bifează în situația depunerii de către reprezentantul grupului fiscal a decontului de TVA pentru activitatea proprie.

Secțiunea
"Date de identificare a persoanei impozabile"
Caseta "Cod de identificare fiscală" se completează astfel:

- contribuabilii persoane juridice, cu excepția comercianților, asociațiile sau alte entități fără personalitate juridică înscriu codul de înregistrare fiscală;

- comercianții, inclusiv sucursalele comercianților care au sediul principal al comerțului în străinătate, înscriu codul unic de înregistrare;

- contribuabilii persoane fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere înscriu codul de înregistrare fiscală;

- contribuabilii persoane fizice, cu excepția persoanelor fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau care exercită profesii libere, înscriu codul de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit conform art. 316 din Codul fiscal;

- contribuabilii persoane impozabile care nu sunt stabilite în România, conform art. 266 alin. (2) din Codul fiscal, și sunt înregistrate în scopuri de taxă pe valoarea adăugată în România, potrivit art. 316 din același act normativ, înscriu codul de înregistrare în scopuri de TVA.

Reprezentantul fiscal desemnat de o persoană impozabilă stabilită în străinătate înscrie codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile străine, care este diferit de codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit pentru activitatea proprie a reprezentantului.

Înscrierea cifrelor în casetă se face cu aliniere la dreapta.

Caseta "Denumire" se completează cu denumirea persoanei juridice, a asociației sau a entității fără personalitate juridică ori cu numele și prenumele persoanei fizice, după caz.

În cazul persoanelor impozabile stabilite în străinătate care și-au desemnat reprezentant fiscal, în caseta "Denumire" se înscriu informațiile de identificare înscrise pe certificatul de înregistrare fiscală a reprezentării (denumirea persoanei impozabile stabilite în străinătate, reprezentată fiscal prin reprezentantul fiscal desemnat în condițiile legii).

Caseta "Domiciliu fiscal" se completează cu datele privind adresa domiciliului fiscal al contribuabilului.

În cazul persoanelor impozabile stabilite în străinătate, înregistrate direct în scopuri de TVA în România, se înscrie adresa din România la care pot fi examinate evidențele și documentele ce trebuie păstrate, în conformitate cu prevederile pct. 88 alin. (7) lit. a) din Normele metodologice.

În cazul persoanelor impozabile stabilite în străinătate, care și-au desemnat reprezentant fiscal, în caseta "Domiciliu fiscal" se înscrie domiciliul fiscal al reprezentantului fiscal.

În cazul persoanelor impozabile care au sediul activității economice în afara României și sunt stabilite în România printr-unul sau mai multe sedii fixe fără personalitate juridică, conform art. 266 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, în caseta "Domiciliu fiscal" se înscrie adresa din România a sediului fix desemnat să depună decontul de taxă și să fie responsabil pentru toate obligațiile în scopuri de TVA, conform pct. 88 alin. (5) din Normele metodologice.

În rubrica "Pro rata de deducere %" se înscrie pro rata determinată potrivit art. 300 din Codul fiscal.

Secțiunea
"Taxa pe valoarea adăugată colectată"
Rândul 1 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) privind baza de impozitare pentru livrările intracomunitare de bunuri, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. a) și d) din Codul fiscal, și pentru livrările intracomunitare de bunuri cu cod T, efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare de cumpărătorul revânzător, prevăzute la art. 276 alin. (5) din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare**), inclusiv sumele din facturile pentru încasări de avansuri parțiale pentru livrările intracomunitare de bunuri scutite. Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) din Codul fiscal.

Rândul 2 - se înscriu regularizările ulterioare datorate unor evenimente care determină modificarea datelor declarate la rd. 1 din decont în altă perioadă, precum: modificarea prețului generată de alte situații decât cele prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, nedeclararea din eroare a livrării intracomunitare în perioada în care intervine exigibilitatea etc.

Rândul 3 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) privind baza de impozitare pentru livrările de bunuri/prestările de servicii care nu sunt impozabile în România pentru că nu au locul livrării/prestării stabilit, conform art. 275 și 278 din Codul fiscal, în România, precum și pentru livrările intracomunitare de bunuri, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. b) și c) din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare**), inclusiv sumele din facturile pentru încasări de avansuri parțiale pentru aceste livrări intracomunitare de bunuri scutite. Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) din Codul fiscal, precum și orice alte regularizări ulterioare, cu excepția celor referitoare la serviciile intracomunitare care se înscriu la rândul 4.

Rândul 3.1 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) privind baza de impozitare pentru serviciile pentru care se aplică prevederile art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile, prestate către persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Uniunea Europeană, pentru care exigibilitatea intervine în perioada de raportare, precum și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) din Codul fiscal.

Rândul 4 - se înscriu regularizările ulterioare datorate unor evenimente care determină modificarea datelor declarate la rd. 3.1 din decont în altă perioadă, precum: modificarea prețului generată de alte situații decât cele prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, nedeclararea din eroare a operațiunilor respective în perioada în care intervine exigibilitatea etc.

Rândul 5 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare pentru achizițiile intracomunitare de bunuri taxabile în România, precum și baza de impozitare pentru achizițiile de bunuri efectuate de către beneficiarul unei livrări ulterioare efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare, pentru care acesta este obligat la plata taxei conform art. 307 alin. (4) din Codul fiscal, și taxa pe valoarea adăugată aferentă, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare**), inclusiv sumele din facturile primite pentru plăți de avansuri parțiale pentru achiziții intracomunitare de bunuri. Se înscriu și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) din Codul fiscal.

Rândul 6 - se înscriu achizițiile intracomunitare de bunuri a căror exigibilitate a intervenit în altă perioadă, dar respectiva achiziție nu a fost declarată, regularizările privind achizițiile intracomunitare declarate în perioade anterioare și datorate unor evenimente care determină modificarea datelor declarate inițial, precum:

- modificarea prețului bunurilor care au fost declarate ca achiziție intracomunitară pe bază de autofactură, în condițiile legii, ulterior factura primită de la furnizor având un preț mai mare sau mai mic, cu excepția situațiilor când această modificare a prețului a rezultat ca urmare a unuia dintre evenimentele prevăzute la art. 287 din Codul fiscal în perioada de raportare;

- declararea achiziției intracomunitare pe bază de autofactură, în condițiile legii, iar la primirea facturii de la furnizor, într-o perioadă ulterioară, se constată că exigibilitatea achiziției intracomunitare intervenea într-o perioadă anterioară;

- modificarea bazei impozabile a achiziției intracomunitare și a taxei aferente ca urmare a modificării cursului valutar de referință aplicabil, datorată unor neconcordanțe între data primirii facturii de la furnizor și data declarării achiziției intracomunitare;

- orice alte evenimente de natură să modifice datele declarate inițial, cu excepția ajustărilor bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, atunci când aceste evenimente au loc ulterior, într-o altă perioadă decât cea în care a intervenit exigibilitatea pentru achizițiile intracomunitare respective.

Rândul 7 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată pentru achizițiile de bunuri și servicii pentru care beneficiarul din România este persoană obligată la plata TVA conform art. 307 alin. (2) - (6) din Codul fiscal și pentru importurile de bunuri cărora le sunt aplicabile prevederile art. 326 alin. (4) și (5) din Codul fiscal, a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare. Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) din Codul fiscal, precum și orice alte regularizări ulterioare, cu excepția celor referitoare la serviciile intracomunitare care se înscriu la rândul 8.

Rândul 7.1 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată pentru achizițiile de servicii intracomunitare pentru care beneficiarul din România este persoană obligată la plata TVA conform art. 307 alin. (2) din Codul fiscal, precum și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) din Codul fiscal.

Rândul 8 - se înscriu regularizările ulterioare datorate unor evenimente care determină modificarea datelor declarate la rd. 7.1 din decont în altă perioadă, precum: modificarea prețului generată de alte situații decât cele prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, nedeclararea din eroare a operațiunilor respective în perioada în care intervine exigibilitatea etc.

Rândul 9 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) pentru operațiuni a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare, privind:

- baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată colectată pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile cu cota de 19%, inclusiv pentru livrările de bunuri și prestările de servicii asimilate;

- baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată colectată pentru operațiunile supuse regimurilor speciale de taxă pe valoarea adăugată determinate pe baza situațiilor de calcul întocmite în acest scop;

- ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) și (10), după caz, din Codul fiscal, dacă au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată este de 19%.

Rândul 10 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) pentru operațiuni a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare, privind baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată colectată pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile cu cota de 9%, inclusiv pentru livrările de bunuri și prestările de servicii asimilate.

Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) și (10), după caz, din Codul fiscal, dacă au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată este de 9%.

Rândul 11 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) pentru operațiuni a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare, privind baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată colectată pentru livrările de bunuri și prestările de servicii taxabile cu cota de 5%.

Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) și (10), după caz, din Codul fiscal, dacă au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată este de 5%.

Rândul 12 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa colectată pentru achizițiile de bunuri și de servicii, a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare, de către beneficiarii care aplică măsurile de simplificare prevăzute la art. 331 din Codul fiscal.

Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 19%, 9% sau 5%.

Rândul 12.1 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa colectată pentru achizițiile de bunuri și de servicii, precum și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 19%.

Rândul 12.2 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa colectată pentru achizițiile de bunuri, precum și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 9%.

Rândul 12.3 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa colectată pentru achizițiile de bunuri, precum și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 5%.

Rândul 13 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) privind baza de impozitare pentru livrările/prestările efectuate, pentru care furnizorii/prestatorii aplică măsurile de simplificare prevăzute la art. 331 din Codul fiscal, pentru operațiuni a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare sau în perioade fiscale anterioare. Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare.

Rândul 14 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) pentru operațiuni a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare sau în perioade fiscale anterioare, privind:

- baza de impozitare pentru livrările de bunuri/prestările de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (1), art. 295 și 296 din Codul fiscal;

- baza de impozitare pentru operațiuni scutite de taxă, conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 1-5 și lit. b) din Codul fiscal, în cazul în care cumpărătorul sau clientul este stabilit în afara Uniunii Europene sau în cazul în care aceste operațiuni sunt în legătură directă cu bunuri care vor fi exportate, precum și în cazul operațiunilor efectuate de intermediari care acționează în numele și în contul altei persoane, atunci când aceștia intervin în derularea unor astfel de operațiuni;

- baza de impozitare pentru operațiuni scutite de taxă cu drept de deducere potrivit altor dispoziții legale.

Rândul 15 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) privind baza de impozitare pentru livrările de bunuri scutite fără drept de deducere, prevăzute la art. 292 din Codul fiscal sau potrivit altor dispoziții legale.

Rândul 16 - se evidențiază sumele rezultate din corectarea informațiilor de la rd. 9, 10, 11 și 12 din deconturile anterioare, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) și (10), după caz, din Codul fiscal, dar care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 24%, 20% sau 9%, operațiuni pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, dar pentru care se aplică cota de 24%, 20% sau 9%, sumele rezultate din regularizările prevăzute de art. 291 alin. (6) din Codul fiscal datorate modificării cotelor de TVA, precum și orice alte sume rezultate din regularizările prevăzute de legislația în vigoare datorate unor evenimente, cu excepția celor prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, care determină modificarea datelor declarate inițial, cum ar fi nedeclararea din eroare a operațiunii în perioada în care intervine exigibilitatea.

Rândul 17 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) privind baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată colectată pentru vânzările intracomunitare de bunuri la distanță, astfel cum sunt definite la art. 266 alin. (1) pct. 35 din Codul fiscal, și pentru prestările de servicii de telecomunicații, de radiodifuziune, televiziune și de servicii furnizate pe cale electronică, în situația în care bunurile sunt expediate sau transportate către un alt stat membru al Uniunii Europene, respectiv beneficiarul serviciilor este persoană neimpozabilă stabilită în alt stat membru al Uniunii Europene, pentru care locul livrării/prestării se consideră a fi în România, conform art. 2781 alin. (1) din Codul fiscal, și pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare**), inclusiv sumele din facturile pentru încasări de avansuri parțiale pentru aceste vânzări/prestări de servicii.

Locul livrării/prestării se consideră a fi în România dacă valoarea totală, fără TVA, a acestor operațiuni nu depășește în anul curent 46.337 lei și nu a depășit această sumă nici în anul precedent, dacă furnizorul/prestatorul nu a optat ca locul livrării/prestării să fie la beneficiar potrivit art. 275 alin. (2) sau art. 278 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal.

Rândul 18 - se înscriu regularizările ulterioare datorate unor evenimente care determină modificarea datelor declarate la rd. 17 din decont în altă perioadă, precum: modificarea prețului generată de alte situații decât cele prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, nedeclararea din eroare a operațiunilor respective în perioada în care intervine exigibilitatea etc.

Secțiunea
"Taxa pe valoarea adăugată deductibilă"
Rândul 20 - se înscriu aceleași informații declarate la rd. 5.

Rândul 20.1 - se înscriu aceleași informații declarate la rd. 5.1.

Rândul 21 - se înscriu aceleași informații declarate la rd. 6.

Rândul 22 - se înscriu aceleași informații declarate la rd. 7.

Rândul 22.1 - se înscriu aceleași informații declarate la rd. 7.1.

Rândul 23 - se înscriu aceleași informații declarate la rd. 8.

Rândul 24 - se înscriu informațiile din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată deductibilă aferentă achizițiilor din țară de bunuri și servicii, taxabile cu cota de 19%, altele decât cele înscrise la rd. 27, precum și baza de impozitare și taxa aferentă importurilor care nu se încadrează în prevederile art. 326 alin. (4) și (5) din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea intervine în perioada de raportare.

Se înscriu, de asemenea, și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) și (10), după caz, din Codul fiscal, dacă au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată este de 19%.

Se înscriu, de asemenea, și informații privind achizițiile de bunuri și servicii, taxabile cu cota de 19%, efectuate de persoana impozabilă, beneficiară a unui regim special, în condițiile prevăzute la art. 314 alin. (12), art. 315 alin. (14) sau art. 3152 alin. (24) din Codul fiscal.

Rândul 25 - se înscriu informațiile din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată deductibilă aferentă achizițiilor din țară de bunuri și servicii, taxabile cu cota de 9%, precum și taxa aferentă importurilor care nu se încadrează în prevederile art. 326 alin. (4) și (5) din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea intervine în perioada de raportare.

Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) și (10), după caz, din Codul fiscal, pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată este de 9%.

Se înscriu, de asemenea, și informații privind achizițiile de bunuri și servicii, taxabile cu cota de 9%, efectuate de persoana impozabilă, beneficiară a unui regim special, în condițiile prevăzute la art. 314 alin. (12), art. 315 alin. (14) sau art. 3152 alin. (24) din Codul fiscal.

Rândul 26 - se înscriu informațiile din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată deductibilă aferentă achizițiilor din țară de bunuri și servicii, taxabile cu cota de 5%.

Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) și (10), după caz, din Codul fiscal, pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată este de 5%.

Se înscriu, de asemenea, și informații privind achizițiile de bunuri și servicii, taxabile cu cota de 5%, efectuate de persoana impozabilă, beneficiară a unui regim special, în condițiile prevăzute la art. 314 alin. (12), art. 315 alin. (14) sau art. 3152 alin. (24) din Codul fiscal.

Rândul 27 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa deductibilă pentru achizițiile de bunuri și de servicii, a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare, de către beneficiarii care aplică măsurile de simplificare prevăzute la art. 331 din Codul fiscal.

Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 19%, 9% sau 5%.

Se înscriu aceleași informații declarate la rd. 12.

Rândul 27.1 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa deductibilă pentru achizițiile de bunuri și de servicii, precum și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 19%. Se înscriu aceleași informații declarate la rd.12.1.

Rândul 27.2 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa deductibilă pentru achizițiile de bunuri, precum și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 9%. Se înscriu aceleași informații declarate la rd.12.2.

Rândul 27.3 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa deductibilă pentru achizițiile de bunuri, precum și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 5%. Se înscriu aceleași informații declarate la rd. 12.3.

Rândul 28 - se înscriu sumele reprezentând compensația în cotă forfetară achitată pentru achizițiile de produse și servicii agricole de la furnizori care aplică regimul special pentru agricultori, în aceleași limite și condiții aplicabile pentru deducerea TVA, conform art. 297-301 din Codul fiscal.

Rândul 29 - se evidențiază sumele rezultate din corectarea compensației în cotă forfetară pentru achizițiile de produse și servicii agricole de la furnizori care aplică regimul special pentru agricultori, înscrise la rd. 28.

Rândul 30 - se înscriu informațiile din jurnalul de cumpărări*) privind:

- contravaloarea achizițiilor de bunuri și servicii a căror livrare/prestare a fost scutită de taxă, neimpozabilă sau supusă unui regim special de taxă;

- contravaloarea achizițiilor de bunuri și servicii din alte state membre, pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată în România;

- contravaloarea achizițiilor intracomunitare de bunuri scutite de taxă sau neimpozabile în România;

- contravaloarea achizițiilor de servicii intracomunitare scutite de taxa pe valoarea adăugată;

- contravaloarea importurilor scutite de taxa pe valoarea adăugată.

Nu este obligatorie înscrierea în decont a sumelor care nu sunt incluse în baza impozabilă.

Rândul 30.1 - se înscriu informațiile din jurnalul de cumpărări*) privind achizițiile de servicii intracomunitare scutite de taxa pe valoarea adăugată.

Rândul 32 - se înscriu taxa pe valoarea adăugată efectiv dedusă pentru achizițiile prevăzute la rd. 20-27, precum și compensația în cotă forfetară achitată pentru achizițiile de produse și servicii agricole de la furnizori care aplică regimul special pentru agricultori, prevăzută la rd. 28 și 29:

- conform art. 297 și 298 din Codul fiscal, în cazul persoanelor care efectuează numai operațiuni cu drept de deducere. Nu se preia în acest rând taxa pentru care nu se permite exercitarea dreptului de deducere conform art. 298 din Codul fiscal;

- conform art. 298 și 300 din Codul fiscal, în cazul persoanelor impozabile cu regim mixt, în funcție de destinația achizițiilor, astfel:

• taxa aferentă achizițiilor destinate realizării de operațiuni cu drept de deducere, cu excepția achizițiilor pentru care nu se permite exercitarea dreptului de deducere conform art. 298 din Codul fiscal;
• taxa dedusă conform pro rata pentru achizițiile destinate realizării atât de operațiuni cu drept de deducere, cât și de operațiuni fără drept de deducere, cu excepția achizițiilor pentru care nu se permite exercitarea dreptului de deducere conform art. 298 din Codul fiscal;
• taxa aferentă achizițiilor destinate realizării operațiunilor care nu dau drept de deducere nu se preia în acest rând;
• compensația în cotă forfetară achitată pentru achizițiile de produse și servicii agricole de la furnizori care aplică regimul special pentru agricultori, dedusă potrivit art. 3151 alin. (17) din Codul fiscal;
• regularizări privind cota forfetară achitată pentru achizițiile de produse și servicii agricole de la furnizori care aplică regimul special pentru agricultori.
Totalul rd. 32 poate fi mai mic sau egal cu totalul de la rd. 20-29, cu excepția celor de la rd. 20.1, 22.1, 27.1, 27.2 și 27.3.

Rândul 33 - se înscriu sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată efectiv restituită, în baza art. 294 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, cumpărătorilor persoane fizice care nu sunt stabilite în Uniunea Europeană, de către persoanele impozabile autorizate în acest sens, inclusiv comisionul perceput pentru activitatea de restituire a taxei.

Rândul 34 - se evidențiază sumele rezultate din corectarea taxei deduse, conform art. 297 și 298 din Codul fiscal, în cazul persoanelor care efectuează numai operațiuni cu drept de deducere, sau art. 298 și. 300 din Codul fiscal, în cazul persoanelor impozabile cu regim mixt, aferentă operațiunilor înscrise la rd. 24, 25, 26 și 27 din deconturile anterioare, ajustările prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, a căror exigibilitate este ulterioară datei de 1 ianuarie 2017, dar care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 24%, 20% sau 9%, potrivit dispozițiilor art. 282 alin. (9) și (10), după caz, din Codul fiscal, operațiuni pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, dar pentru care se aplică cota de 24%, 20% sau 9%, sumele rezultate din regularizările prevăzute de art. 291 alin. (6) din Codul fiscal datorate modificării cotelor de TVA, precum și orice alte sume rezultate din regularizările prevăzute de legislația în vigoare datorate unor evenimente, cu excepția celor prevăzute la art. 287 și 3151 din Codul fiscal, care determină modificarea datelor declarate inițial, cum ar fi nedeclararea din eroare a operațiunii în perioada în care intervine exigibilitatea.

Rândul 35 - se înscriu diferențele de taxă pe valoarea adăugată rezultate ca urmare a ajustării anuale pe bază de pro rata definitivă, prevăzute la art. 300 din Codul fiscal, diferențele de taxă pe valoarea adăugată rezultate ca urmare a regularizării erorilor constatate ulterior în calculul pro rata definitivă, conform pct. 70 alin. (5) din Normele metodologice, precum și diferențele de taxă pe valoarea adăugată rezultate ca urmare a ajustării taxei deductibile, cu semnul plus sau minus, după caz.

Secțiunea
"Regularizări conform art. 303 din Codul fiscal"
Rândul 39 - se preia suma prevăzută la rd. 45 din decontul perioadei precedente celei de raportare, din care se scad sumele achitate până la data depunerii decontului.

Prin excepție:

- în primul decont de taxă depus la organul fiscal după data aprobării unei înlesniri la plată nu se preia din decontul perioadei fiscale anterioare taxa cumulată de plată, pentru care a fost aprobată înlesnirea la plată;

- în primul decont de taxă depus la organul fiscal după data înscrierii organului fiscal la masa credală, potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, nu se preia din decontul perioadei fiscale anterioare taxa cumulată de plată cu care organul fiscal s-a înscris la masa credală.

În cazul fuziunii, persoana impozabilă care preia patrimoniul altor persoane impozabile preia și soldul taxei de plată către bugetul de stat al persoanei impozabile dizolvate.

În cazul divizării, persoanele impozabile care preiau patrimoniul unei persoane impozabile divizate preiau, proporțional cu cotele alocate din patrimoniul persoanei impozabile divizate, soldul taxei de plată către bugetul de stat al persoanei impozabile divizate.

Rândul 40 - se preia suma reprezentând diferența de TVA de plată stabilită de organele fiscale prin decizie comunicată persoanei impozabile, dar nestinsă până la data depunerii decontului de TVA.

Nu se preiau sumele reprezentând TVA care, la data depunerii decontului, nu sunt considerate restante conform art. 157 alin. (2) din Codul de procedură fiscală sau potrivit altor legi. Sumele care devin ulterior restante se cuprind în decontul perioadei fiscale în care intervine această situație.

Rândul 42 - se preia suma prevăzută la rd. 46 din decontul perioadei precedente celei de raportare, pentru care nu s-a solicitat rambursarea, prin bifarea casetei corespunzătoare din decontul anterior.

Prin excepție, soldul sumei negative de taxă pe valoarea adăugată înscris în decontul de taxă pe valoarea adăugată aferent perioadei fiscale anterioare datei deschiderii procedurii insolvenței prevăzute de legislația în domeniu nu se preia în decontul de taxă aferent perioadei fiscale în care s-a deschis procedura, caz în care debitorul este obligat să solicite rambursarea taxei prin corectarea decontului perioadei fiscale anterioare.

În cazul fuziunii, persoana impozabilă care preia patrimoniul altor persoane impozabile preia și soldul sumei negative a taxei pentru care persoana impozabilă dizolvată nu a solicitat rambursarea sau eventualul drept de rambursare rezultat din soluționarea deconturilor cu sume negative de taxă cu opțiune de rambursare depuse de persoanele impozabile dizolvate și nesoluționate până la data fuziunii.

În cazul divizării, persoanele impozabile care preiau patrimoniul unei persoane impozabile divizate preiau, proporțional cu cotele alocate din patrimoniul persoanei impozabile divizate, și soldul sumei negative a taxei pentru care persoana impozabilă divizată nu a solicitat rambursarea sau eventualul drept de rambursare rezultat din soluționarea deconturilor cu sume negative de taxă cu opțiune de rambursare depuse de persoanele impozabile divizate și nesoluționate până la data divizării.

Rândul 43 - se preia suma reprezentând diferența negativă de TVA stabilită de organele de inspecție fiscală prin decizie comunicată persoanei impozabile până la data depunerii decontului de TVA.

Nu se preiau diferențele negative de TVA stabilite de organele de inspecție fiscală prin decizii a căror executare a fost suspendată de instanțele de judecată, potrivit legii, în perioadele în care este suspendată executarea deciziei. Aceste sume se cuprind în decontul perioadei fiscale în care a încetat suspendarea executării deciziei, în vederea determinării sumei negative a taxei, cumulată.

Secțiunea
"Facturi emise după inspecția fiscală, conform art. 330 alin. (3) din Codul fiscal"
Se completează cu informațiile preluate din facturile de corecție emise către beneficiari în urma inspecției fiscale, astfel cum este prevăzut la art. 330 alin. (3) din Codul fiscal, facturi care se evidențiază într-o rubrică separată din jurnalul pentru vânzări, conform pct. 108 alin. (4) din Normele metodologice.

Secțiunea
"Facturi primite după inspecția fiscală, conform pct. 108 alin. (6) din Normele metodologice de aplicare a titlului VII din Codul fiscal"
Se completează cu informațiile preluate din facturile de corecție emise către beneficiari în urma inspecției fiscale, conform pct. 108 alin. (6) din Normele metodologice.

Secțiunea
"Facturi emise, conform art. 11 alin. (6) și (8) din Codul fiscal, după înregistrarea în scopuri de TVA pentru operațiuni efectuate în perioada în care codul de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat"
Se completează cu informațiile preluate din facturile emise, conform art. 11 alin. (6) și (8) din Codul fiscal, după înregistrarea în scopuri de taxă conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal pentru livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate în perioada în care contribuabilul a avut codul de înregistrare în scopuri de TVA anulat.

Secțiunea
"Informații privind taxa pe valoarea adăugată neexigibilă sau nedeductibilă"
Rândul A - se înscriu informații privind livrările de bunuri și prestările de servicii realizate atât în perioada de raportare, cât și în perioadele anterioare, a căror taxă pe valoarea adăugată aferentă a rămas neexigibilă, existentă în sold la sfârșitul perioadei de raportare, ca urmare a aplicării sistemului TVA la încasare, și care urmează să devină exigibilă în perioadele ulterioare, în condițiile prevăzute de art. 282 din Codul fiscal.

Rândul A1 - se înscriu informații privind livrările de bunuri și prestările de servicii realizate în perioada de raportare și în ultimele 5 luni anterioare acesteia, în cazul în care perioada fiscală este luna, sau realizate în perioada de raportare și în trimestrul anterior acesteia, în cazul în care perioada fiscală este trimestrul.

Rândul B - se înscriu informații privind achizițiile de bunuri și servicii realizate atât în perioada de raportare, cât și în perioadele anterioare, pentru care nu s-a exercitat dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente, conform prevederilor art. 297 alin. (2) și (3) din Codul fiscal, existentă în sold la sfârșitul perioadei de raportare, și care urmează să devină exigibilă în perioadele ulterioare, în condițiile prevăzute de art. 297 din Codul fiscal.

Rândul B1 - se înscriu informații privind achizițiile de bunuri și servicii realizate în perioada de raportare și în ultimele 5 luni anterioare acesteia, în cazul în care perioada fiscală este luna, sau realizate în perioada de raportare și în trimestrul anterior acesteia, în cazul în care perioada fiscală este trimestrul.

Secțiunea
"Informații privind valoarea totală, fără TVA, a operațiunilor prevăzute la art. 2781 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, respectiv a vânzărilor intracomunitare de bunuri la distanță și a prestărilor de servicii de telecomunicații, de radiodifuziune și televiziune, precum și servicii furnizate pe cale electronică către persoane neimpozabile din alte state membre UE"
Se înscriu informațiile privind baza de impozitare a prestărilor de servicii înscrise la rd. 17 și 18 din deconturile de TVA, cumulat pentru anul precedent, respectiv cumulat pentru anul curent.

Nu se admit întocmirea și depunerea de deconturi rectificative pentru corectarea datelor din deconturile anterioare.

În ceea ce privește achizițiile intracomunitare de bunuri, pe lângă legislația națională, organele fiscale și contribuabilii vor ține cont de art. 16 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, cu modificările și completările ulterioare.

*) Prin jurnale de vânzări și jurnale de cumpărări se înțelege orice jurnale, registre, evidențe sau alte documente similare pe care persoanele impozabile au obligația să le întocmească în conformitate cu prevederile art. 321 din Codul fiscal și ale pct. 101 din Normele metodologice.

**) Pentru a evita orice neconcordanță între livrările intracomunitare de bunuri, scutite de TVA, care se includ în decontul de TVA și în declarația recapitulativă pentru astfel de livrări în statul membru de origine, și achizițiile intracomunitare evidențiate în decontul de TVA și în declarația recapitulativă pentru achiziții intracomunitare, în statul membru de destinație, exigibilitatea taxei pentru achizițiile intracomunitare intervine la data emiterii facturii prevăzute în legislația altui stat membru la articolul care transpune prevederile art. 222 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, la data emiterii autofacturii prevăzute la art. 319 alin. (9) din Codul fiscal ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură până la data respectivă.