ANAF modifică invitația pentru audiere în cadrul verificării documentare

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.019/2026 modifică documentele utilizate de organele fiscale în activitatea de verificare documentară. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 732 din 1 septembrie 2026 și a intrat în vigoare la aceeași dată.

Prin acest ordin este înlocuit modelul „Invitației pentru audiere”, cuprins în anexa nr. 2 la Ordinul președintelui ANAF nr. 3.666/2020.

Ce este verificarea documentară

Verificarea documentară reprezintă o procedură de control fiscal efectuată pe baza documentelor și informațiilor existente în evidențele organului fiscal, precum și a celor obținute de la alte persoane și instituții.

În vederea finalizării verificării documentare, contribuabilului îi este transmis proiectul actului administrativ fiscal și i se oferă posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere.

Noul formular de invitație este utilizat tocmai în această etapă, înainte de finalizarea verificării documentare.

Ce documente poate primi contribuabilul

Odată cu invitația pentru audiere, organul fiscal transmite contribuabilului, după caz:

• proiectul Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale principale stabilite ca urmare a verificării documentare;
• proiectul Dispoziției de măsuri ca urmare a verificării documentare.

Pe baza acestor documente, contribuabilul poate analiza constatările organului fiscal și poate pregăti explicațiile, documentele justificative și argumentele pe care dorește să le prezinte.

Două termene stabilite pentru audiere

Noul formular prevede înscrierea în invitație a două termene pentru audierea contribuabilului.

Primul termen este data la care contribuabilul este invitat inițial să își exprime punctul de vedere. În cazul în care acesta nu se prezintă, invitația trebuie să indice și un al doilea termen la care audierea poate avea loc.

Dacă persoana nu se prezintă la niciunul dintre cele două termene și nu notifică organul fiscal că renunță la dreptul de a fi audiată, audierea se consideră îndeplinită.

Prin urmare, neprezentarea nu împiedică organul fiscal să continue și să finalizeze procedura de verificare documentară.

Contribuabilul poate renunța la audiere

Contribuabilul are posibilitatea de a renunța la exercitarea dreptului de a fi audiat. În această situație, renunțarea trebuie notificată organului fiscal înaintea datei sau datelor stabilite pentru audiere.

Este recomandat ca notificarea să fie transmisă printr-un mijloc care permite dovedirea datei comunicării.

Renunțarea la audierea orală nu ar trebui confundată cu formularea unui punct de vedere scris. În funcție de situație, contribuabilul poate considera necesară transmiterea unor explicații și documente chiar dacă nu participă la întâlnirea stabilită de organul fiscal.

Punctul de vedere poate fi prezentat oral și în scris

Contribuabilul își poate exprima oral punctul de vedere în cadrul audierii, dar poate transmite și un punct de vedere scris.

Potrivit noului formular, punctul de vedere scris poate fi depus în termen de cinci zile lucrătoare de la data audierii, în conformitate cu art. 149 alin. (5) din Codul de procedură fiscală.

Termenul poate fi prelungit cu cel mult cinci zile lucrătoare dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

• există motive justificate pentru solicitarea prelungirii;
• prelungirea este aprobată de conducătorul organului de control fiscal.

Prelungirea nu operează automat. Contribuabilul trebuie să formuleze solicitarea și să prezinte motivele care justifică acordarea unui termen suplimentar.

Cum poate fi transmis punctul de vedere

Noul model de invitație menționează expres modalitățile prin care contribuabilul poate transmite punctul de vedere referitor la constatările organului fiscal:

• prin Spațiul privat virtual – SPV;
• prin e-mail, la adresa indicată de organul fiscal;
• prin poștă, cu scrisoare recomandată și confirmare de primire;
• prin depunere la registratura organului fiscal.

Indiferent de modalitatea aleasă, contribuabilul trebuie să păstreze dovada transmiterii și să se asigure că documentele au fost expediate în interiorul termenului legal.

Punctul de vedere ar trebui să răspundă punctual constatărilor din proiectul actului administrativ fiscal și să fie însoțit de documentele justificative relevante.

Audierea poate avea loc și prin videoconferință

Audierea nu presupune în mod obligatoriu deplasarea contribuabilului la sediul organului fiscal.

Potrivit noului formular, aceasta se poate desfășura:

• prin prezentarea contribuabilului la sediul indicat în invitație;
• prin intermediul sistemelor electronice de comunicare la distanță care permit o conexiune audio-video.

Dacă este aleasă varianta online, audierea se desfășoară prin platforma de videoconferință a Ministerului Finanțelor și Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Informațiile referitoare la regulile și condițiile tehnice aplicabile întâlnirilor online sunt disponibile pe portalul ANAF, în secțiunea destinată serviciilor online.

Invitația trebuie să conțină datele persoanei de contact

Formularul prevede și indicarea persoanei desemnate de organul fiscal pentru furnizarea informațiilor suplimentare privind procedura.

În invitație vor putea fi înscrise:

• numele persoanei de contact;
• numărul de telefon;
• adresa de e-mail;
• numărul camerei în care poate fi contactată.

Aceste date îi permit contribuabilului să solicite clarificări privind programarea, modalitatea de desfășurare a audierii și transmiterea documentelor.

Ce trebuie să facă un contribuabil care primește invitația

Primirea unei invitații pentru audiere nu trebuie ignorată. Contribuabilul ar trebui să verifice imediat:

1. constatările înscrise în proiectul deciziei de impunere sau al dispoziției de măsuri;
2. cele două date stabilite pentru audiere;
3. termenul de transmitere a punctului de vedere scris;
4. documentele justificative necesare pentru contestarea sau clarificarea constatărilor;
5. modalitatea în care dorește să participe la audiere;
6. necesitatea solicitării unei prelungiri a termenului pentru formularea punctului de vedere.

Argumentele și documentele prezentate în această etapă pot determina organul fiscal să corecteze sau să elimine anumite constatări înainte de emiterea actului administrativ fiscal definitiv.

Ce instituții aplică noul formular

Prevederile Ordinului nr. 1.019/2026 vor fi aplicate de:

• Direcția generală de administrare a marilor contribuabili;
• direcțiile generale regionale ale finanțelor publice și structurile subordonate;
• Direcția generală antifraudă fiscală;
• Direcția generală control venituri persoane fizice;
• Direcția proceduri și programare control fiscal.

Concluzie

Începând cu 1 septembrie 2026, organele fiscale utilizează noul model al invitației pentru audiere în cadrul verificării documentare.

Formularul stabilește în mod clar cele două termene pentru audiere, posibilitatea participării prin videoconferință, modalitățile de transmitere a punctului de vedere și termenul de cinci zile lucrătoare în care contribuabilul poate formula observații scrise.

Contribuabilii care primesc o asemenea invitație trebuie să analizeze proiectul actului fiscal și să reacționeze în termenele indicate. Neprezentarea la ambele termene, fără notificarea renunțării la audiere, permite organului fiscal să considere audierea îndeplinită și să continue procedura.

Recompense financiare pentru angajații ANAF din 2027: cum vor fi stabilite în funcție de performanță

Începând cu anul 2027, personalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală va putea beneficia de recompense financiare anuale acordate în funcție de performanță, în baza unui mecanism care corelează activitatea structurilor ANAF cu indicatori-cheie de performanță și cu contribuția individuală a angajaților.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 685/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 731 din 31 august 2026, a fost aprobată metodologia care stabilește indicatorii de performanță, condițiile de eligibilitate și modul în care vor fi acordate aceste recompense. Noile reguli intră în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismul va lua în considerare activitatea desfășurată începând cu anul de referință 2027.

Recompensele financiare anuale se acordă cu condiţia realizării programului de încasări stabilit de Ministerul Finanţelor şi cu încadrarea în plafonul prevăzut la art. 2 din Legea nr. 164/2026 şi în creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate anual pentru Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Indicatorii de performanță vor fi stabiliți anual

Indicatorii-cheie de performanță nu sunt stabiliți definitiv prin HG nr. 685/2026. Aceștia urmează să fie aprobați în fiecare an prin ordin al ministrului finanțelor, pe baza propunerilor formulate de ANAF.

Indicatorii vor fi stabiliți pe structuri organizatorice și vor fi corelați cu obiectivele strategice ale ANAF, atribuțiile structurilor respective și programul anual de încasări.

Pentru fiecare indicator trebuie stabilite cel puțin ținta urmărită, sursa datelor, periodicitatea raportării, structura responsabilă, formula de calcul și documentele justificative.

Un element important al metodologiei este faptul că indicatorii trebuie să fie atât cantitativi, cât și calitativi, măsurabili și verificabili.

În același timp, metodologia prevede expres că aceștia nu trebuie să conducă la comportamente abuzive, controale nejustificate, afectarea disproporționată a contribuabililor sau diminuarea drepturilor persoanelor supuse activităților fiscale.

Această prevedere este relevantă deoarece recompensarea personalului ANAF este legată, printre altele, de rezultatele activității de colectare și control fiscal.

Recompensele nu sunt drepturi salariale permanente

Sumele acordate în baza acestui mecanism nu reprezintă o majorare permanentă a salariilor personalului ANAF.

Metodologia precizează expres că mecanismul nu instituie drepturi salariale permanente și nu modifică regimul evaluării profesionale individuale, al răspunderii disciplinare, incompatibilităților, conflictelor de interese sau procedurilor de integritate.

Recompensa financiară este definită drept o sumă acordată o singură dată pe an.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească angajații ANAF

Simpla apartenență la o structură care și-a îndeplinit indicatorii de performanță nu conduce automat la acordarea recompensei.

Angajatul trebuie să îndeplinească mai multe condiții cumulative. Printre acestea se numără existența unor raporturi de serviciu sau de muncă active în anul de referință, contribuția la realizarea indicatorilor structurii și obținerea calificativului „foarte bine” sau „bine” la evaluarea anuală.

De asemenea, nu trebuie să fi fost constatate abateri de la normele de integritate și comportament și persoana nu trebuie să se afle într-o situație de excludere prevăzută de lege.

Pentru personalul care a lucrat numai o parte din anul de referință, recompensa poate fi acordată proporțional cu perioada efectiv lucrată, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de metodologie.

Condiție esențială: ANAF trebuie să își realizeze programul de încasări

Chiar dacă indicatorii de performanță sunt realizați, acordarea efectivă a recompenselor este condiționată și de realizarea programului de încasări stabilit de Ministerul Finanțelor.

Totodată, sumele trebuie să se încadreze în creditele bugetare aprobate anual pentru această destinație.

Recompensele se acordă după finalizarea evaluării profesionale individuale și după validarea gradului de îndeplinire a indicatorilor-cheie de performanță.

Recompense de până la trei salarii de bază

Metodologia instituie trei niveluri de recompensare, diferențiate în funcție de activitatea desfășurată.

Nivelul 1 – maximum trei salarii de bază

Cea mai mare recompensă poate ajunge la maximum trei salarii de bază.

În această categorie intră personalul care desfășoară sau coordonează activități precum:

• managementul riscurilor de neconformare fiscală;
• antifrauda fiscală;
• executarea silită;
• emiterea acordurilor de preț în avans și procedurile amiabile;
• atragerea răspunderii patrimoniale;
• managementul informației;
• evidența pe plătitor;
• registrul contribuabililor;
• monitorizarea veniturilor.

Nivelul 2 – maximum două salarii de bază

O recompensă de maximum două salarii de bază poate fi acordată personalului care desfășoară sau coordonează activități de executare silită în cazuri speciale, inspecție fiscală, verificarea situației fiscale personale, anumite activități juridice, precum și managementul resurselor umane și pregătirea profesională.

Prin urmare, inspectorii fiscali implicați în inspecția fiscală sunt încadrați la nivelul 2, nu la nivelul maxim de trei salarii.

Nivelul 3 – maximum un salariu de bază

Personalul care desfășoară alte activități decât cele încadrate la primele două niveluri poate primi o recompensă de maximum un salariu de bază.

Important este termenul „maximum”: încadrarea într-un anumit nivel nu înseamnă că persoana va primi automat trei, două sau un salariu integral.

Ce criterii vor conta la stabilirea recompensei

Metodologia introduce o serie de criterii care permit evaluarea contribuției efective a personalului ANAF.

Printre acestea se află contribuția personală la încasarea veniturilor bugetare, contribuția la sechestrarea bunurilor pentru recuperarea creanțelor sau confiscare, gradul de periculozitate și dificultate al acțiunilor și contribuția la activitățile specifice administrării fiscale.

Pentru activitatea de control sunt prevăzute criterii deosebit de relevante: frecvența, natura, dificultatea și valoarea constatărilor efectuate în activitatea de control, precum și complexitatea procesului de constatare a abaterilor de la normele legale.

Prin urmare, mecanismul nu urmărește exclusiv performanța generală a unei structuri ANAF, ci ia în calcul și contribuția individuală a angajatului.

Cine propune angajații care vor primi recompense

Propunerile sunt formulate de conducătorii structurilor evaluate.

Documentația trebuie să cuprindă indicatorii aplicabili structurii, gradul lor de îndeplinire, nivelul de recompensare, contribuția individuală a persoanei la realizarea indicatorilor, confirmarea inexistenței situațiilor de excludere și încadrarea în fondurile repartizate.

Recompensele sunt aprobate ulterior prin ordin al președintelui ANAF.

Când se plătesc recompensele

Plata nu se face în anul pentru care este evaluată activitatea.

Metodologia stabilește că recompensele financiare anuale se achită în cursul anului următor celui de referință, în limita creditelor bugetare aprobate.

Astfel, pentru activitatea și indicatorii aferenți anului 2027, plata recompenselor va putea avea loc în 2028, după efectuarea evaluărilor și validarea rezultatelor.

Ce înseamnă noul mecanism pentru contribuabili

HG nr. 685/2026 creează un sistem prin care o parte a personalului ANAF poate primi recompense financiare substanțiale atunci când sunt îndeplinite obiectivele instituționale și individuale.

Legătura dintre recompense și colectarea veniturilor bugetare, executarea silită, antifraudă sau rezultatele controalelor fiscale poate determina o orientare mai puternică a administrației fiscale către performanță și recuperarea creanțelor.

În același timp, metodologia introduce o garanție expresă importantă pentru contribuabili: indicatorii de performanță nu trebuie concepuți astfel încât să stimuleze controale nejustificate sau comportamente abuzive.

Efectele concrete ale mecanismului vor putea fi evaluate însă abia după stabilirea prin ordin al ministrului finanțelor a indicatorilor-cheie de performanță care vor fi utilizați pentru anul 2027.

Inspectorii antifraudă pot folosi mijloace foto-audio-video portabile în controale. Cum sunt realizate, stocate și folosite înregistrările ANAF

Începând cu 30 iulie 2026, inspectorii antifraudă din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală pot utiliza mijloace foto-audio-video portabile pentru înregistrarea unor activități desfășurate în cadrul controalelor antifraudă.

Procedura este prevăzută de Ordinul nr. 898/899/2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 30 iulie 2026.

Noile reguli stabilesc când pot fi realizate înregistrările, dacă este necesar acordul persoanelor vizate, cum sunt stocate datele, cine poate avea acces la acestea și în ce condiții pot deveni probe în proceduri administrative sau judiciare.

Când pot inspectorii antifraudă să înregistreze?

ANAF, prin Direcția generală antifraudă fiscală, poate înregistra și fixa prin mijloace foto-audio-video momente operative desfășurate în exercitarea atribuțiilor de control.

Înregistrarea poate fi realizată atunci când există suspiciuni privind săvârșirea unor acte sau fapte de:

• evaziune fiscală;
• fraudă fiscală.

Un element important este că nu este necesar consimțământul persoanelor vizate pentru realizarea acestor înregistrări în condițiile prevăzute de procedură.

Inspectorii antifraudă pot utiliza echipamentele din dotare și pentru activități desfășurate în spații publice, de asemenea fără consimțământul persoanelor înregistrate.

Înregistrările pot constitui probe

Imaginile și înregistrările audio-video realizate de inspectorii antifraudă nu au doar rol de documentare internă.

Procedura prevede expres că acestea pot constitui mijloace de probă și pot fi utilizate în:

• proceduri administrative;
• proceduri judiciare.

Prin urmare, o înregistrare realizată în timpul unui control antifraudă poate ajunge să fie folosită ulterior în susținerea constatărilor autorității sau într-un dosar aflat în fața organelor judiciare ori a instanței.

Înregistrările sunt asociate inspectorului, datei și locației GPS

Datele stocate trebuie să permită identificarea exactă a fiecărei înregistrări.

Pentru aceasta, sistemul trebuie să permită identificarea după:

• numele inspectorului antifraudă;
• data începerii și terminării înregistrării;
• ora începerii și terminării;
• locația GPS;
• numărul de serie al echipamentului utilizat.

Această trasabilitate este importantă deoarece permite stabilirea clară a persoanei care a realizat înregistrarea și a momentului în care aceasta a fost efectuată.

Înregistrările sunt descărcate automat în cloud

Datele colectate prin intermediul bodycam-urilor sunt descărcate securizat din echipamente într-un mediu de stocare.

Procedura prevede descărcarea automată în platforma cloud pusă la dispoziție de producătorul echipamentelor.

Transferul datelor trebuie realizat astfel încât să fie asigurate:

• integritatea înregistrării;
• autenticitatea datelor;
• securitatea informațiilor.

Prin această procedură se urmărește și reducerea posibilității de modificare sau ștergere neautorizată a materialelor înregistrate.

Cât timp sunt păstrate înregistrările ANAF?

Regula generală este că imaginile fotografice și înregistrările audio-video realizate de inspectorii antifraudă sunt păstrate pentru o perioadă de 6 luni de la data obținerii.

Există însă o excepție importantă.

Dacă înregistrările sunt utilizate într-o procedură judiciară, acestea nu mai sunt șterse după expirarea celor 6 luni, ci urmează regimul juridic al probelor.

După expirarea perioadei legale de păstrare, înregistrările care nu mai trebuie conservate sunt distruse prin proceduri ireversibile.

De asemenea, procedura interzice distrugerea înregistrărilor înainte de expirarea perioadei minime de 6 luni.

Cine poate avea acces la înregistrări?

Accesul la materialele stocate este strict limitat.

Pot avea acces:

• inspectorul antifraudă care a realizat înregistrarea, pentru consultarea propriilor materiale;
• administratorii desemnați ai sistemului, pentru gestionarea tehnică;
• structura de integritate din cadrul ANAF;
• conducerea ierarhică a inspectorilor antifraudă, atunci când accesul este necesar pentru activitatea de coordonare și control;
• organele de urmărire penală;
• instanțele judecătorești;
• alte autorități competente, dacă există un temei legal expres sau un act procedural.

Prin urmare, înregistrările nu pot fi consultate liber de orice persoană din cadrul ANAF.

Operațiunile asupra înregistrărilor trebuie evidențiate

Orice operațiune importantă efectuată asupra materialelor înregistrate trebuie să poată fi urmărită.

În mod concret, operațiunile de:

• descărcare;
• consultare;
• partajare;
• multiplicare

trebuie consemnate într-un registru special organizat la nivelul Direcției generale antifraudă fiscală.

Descărcarea locală a unei înregistrări este permisă numai cu aprobarea conducătorului structurii și numai în scopuri procedurale, cum ar fi:

• atașarea materialului la un dosar de urmărire penală;
• prezentarea înregistrării în fața instanței.

Înregistrările bodycam nu sunt informații de interes public

Procedura precizează că înregistrările foto-audio-video care conțin date cu caracter personal nu reprezintă informații de interes public, în sensul Legii nr. 544/2001.

Acest lucru înseamnă că simplul fapt că înregistrarea a fost realizată de o instituție publică nu conduce automat la posibilitatea obținerii ei printr-o cerere obișnuită formulată în baza legislației privind accesul la informațiile de interes public.

Accesul și comunicarea acestor materiale se fac numai în condițiile prevăzute de lege.

Cum sunt protejate datele personale?

Utilizarea bodycam-urilor de către inspectorii antifraudă trebuie realizată cu respectarea Regulamentului general privind protecția datelor – GDPR.

Datele colectate nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele prevăzute de lege.

Atunci când imaginile trebuie transmise unei instanțe sau unei alte instituții, iar în material apar persoane care nu fac obiectul procedurii, pot fi utilizate măsuri precum:

• anonimizarea;
• pseudonimizarea;
• mascarea;
• blurarea imaginilor.

Scopul este protejarea persoanelor care apar incidental în înregistrări și care nu au legătură cu situația investigată.

Utilizarea necorespunzătoare a bodycam-ului poate fi sancționată

Procedura stabilește și reguli clare pentru inspectorii antifraudă.

Sunt interzise, printre altele:

• accesarea neautorizată a dispozitivelor sau a înregistrărilor;
• divulgarea neautorizată a datelor personale;
• modificarea nejustificată a înregistrărilor;
• ștergerea nejustificată a datelor;
• folosirea echipamentelor în alte scopuri decât cele prevăzute de lege.

Nerespectarea obligației de utilizare a echipamentelor sau folosirea lor necorespunzătoare poate constitui abatere disciplinară.

Ce înseamnă noile reguli pentru firme?

Pentru contribuabili, introducerea bodycam-urilor poate avea un efect important asupra modului în care se desfășoară controalele antifraudă.

În primul rând, discuțiile, acțiunile și anumite momente operative din timpul controlului pot fi documentate direct prin înregistrări audio-video.

În al doilea rând, înregistrările pot fi folosite ulterior ca probe.

Acest lucru poate fi relevant atât pentru ANAF, cât și pentru contribuabil, deoarece poate exista o imagine mai clară asupra modului concret în care s-a desfășurat controlul.

În practică, firmele ar trebui să acorde și mai multă atenție modului în care sunt gestionate controalele antifraudă:

• persoanele care discută cu inspectorii trebuie să fie desemnate clar;
• documentele furnizate autorităților trebuie verificate înainte de predare;
• explicațiile oferite inspectorilor trebuie să fie clare și corecte;
• situațiile fiscale neclare trebuie analizate înainte de formularea unor răspunsuri;
• trebuie păstrată o evidență proprie a documentelor și explicațiilor furnizate în timpul controlului.

Pot firmele refuza să fie filmate?

Procedura stabilește expres că, în situațiile prevăzute de aceasta, inspectorii antifraudă pot realiza înregistrări fără consimțământul persoanelor vizate.

Prin urmare, simplul refuz al persoanei controlate de a fi înregistrată nu împiedică utilizarea echipamentului atunci când sunt îndeplinite condițiile legale.

Utilizarea acestor mijloace trebuie însă să rămână legată de exercitarea atribuțiilor de control antifraudă și să respecte regulile privind protecția datelor.

Ce se întâmplă dacă înregistrarea ajunge într-un proces?

Dacă materialul foto-audio-video este utilizat într-o procedură judiciară, acesta nu mai este supus regulii generale de ștergere după 6 luni.

În acest caz, înregistrarea urmează regimul probelor și este păstrată conform regulilor aplicabile dosarului respectiv.

Transmiterea către instanțe, organele de urmărire penală sau alte autorități se realizează numai atunci când există un temei legal sau un act procedural care permite comunicarea.

Concluzie

Începând cu 30 iulie 2026, utilizarea bodycam-urilor de către inspectorii antifraudă are un cadru procedural clar stabilit.

ANAF poate realiza înregistrări foto-audio-video în timpul activităților de control, inclusiv fără consimțământul persoanelor vizate în situațiile prevăzute de procedură, iar materialele obținute pot constitui probe în proceduri administrative și judiciare.

Înregistrările sunt păstrate, ca regulă generală, timp de 6 luni, sunt stocate în condiții de securitate, accesul la ele este limitat și trebuie respectate cerințele GDPR.

Pentru contribuabili, noua procedură înseamnă că desfășurarea controlului antifraudă poate fi documentată mult mai riguros, ceea ce face cu atât mai importantă gestionarea corectă a relației cu inspectorii și prezentarea atentă a documentelor și explicațiilor solicitate.

Bodycam ANAF: Ce trebuie să știe contribuabilii despre noile controale antifraudă

Începând cu anul 2026, inspectorii antifraudă din cadrul ANAF pot utiliza camere audio-video portabile (bodycam) în timpul controalelor fiscale. Măsura are scopul de a crește transparența acțiunilor de control și de a proteja atât inspectorii, cât și contribuabilii.

Ce este bodycam-ul ANAF?

Bodycam-ul este o cameră video portabilă purtată de inspectorii antifraudă în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. Utilizarea acestuia este reglementată prin Ordinul ANAF nr. 851/2026, care stabilește condițiile în care pot fi realizate înregistrările audio-video. (ANAF Static)

În ce situații poate fi utilizat?

Inspectorii antifraudă pot utiliza bodycam-ul în timpul:

• controalelor antifraudă la sediul contribuabililor;
• legitimării administratorilor sau a altor persoane implicate;
• verificărilor privind suspiciuni de evaziune fiscală;
• ridicării de documente sau bunuri;
• controalelor privind transporturile de mărfuri, inclusiv RO e-Transport;
• constatării și sancționării contravențiilor;
• altor acțiuni aprobate de conducerea ierarhică. (ANAF Static)

Care este scopul utilizării bodycam-ului?

ANAF urmărește:

• creșterea transparenței controalelor;
• protejarea inspectorilor împotriva acuzațiilor neîntemeiate;
• prevenirea faptelor de corupție;
• documentarea faptelor constatate în timpul controlului;
• obținerea unor mijloace de probă atunci când legea permite. (ANAF Static)

Trebuie contribuabilul să își dea acordul?

Nu. În anumite situații prevăzute de procedură, inspectorii antifraudă pot realiza înregistrări în timpul activităților de control fără consimțământul persoanelor vizate. Totuși, procedura prevede obligația inspectorilor de a informa persoanele controlate că acțiunea este înregistrată, cu anumite excepții justificate de natura intervenției. (ANAF Static)

Ce înseamnă acest lucru pentru firme?

Pentru majoritatea contribuabililor, utilizarea bodycam-ului nu schimbă obligațiile fiscale. În schimb, poate contribui la:

• desfășurarea mai transparentă a controlului;
• reducerea disputelor privind modul în care s-a desfășurat verificarea;
• protejarea atât a inspectorilor, cât și a reprezentanților societății.

Recomandarea B&B Consulting

În cazul unui control antifraudă:

• păstrați o atitudine cooperantă;
• puneți la dispoziție documentele solicitate conform legii;
• solicitați clarificări dacă anumite aspecte nu sunt înțelese;
• apelați la consultantul contabil sau fiscal atunci când controlul vizează operațiuni complexe.

O bună organizare a evidenței contabile și fiscale rămâne cea mai eficientă modalitate de a reduce riscurile în timpul unui control ANAF.

B&B Consulting urmărește permanent modificările legislative și vă oferă sprijin în relația cu autoritățile fiscale, precum și consultanță pentru pregătirea documentației necesare în cazul controalelor ANAF.

Ordinul nr. 825/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului "Decizie de reverificare"

In Monitorul oficial nr. 165 / 2016 a fost publicat Ordinul nr. 825/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului "Decizie de reverificare".

Ordinul ANAF nr. 3721/2013 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularelor şi documentelor utilizate în activitatea de control a Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală

In Monitorul oficial nr. 752 / 2013 a fost publicat Ordinul ANAF nr. 3721/2013 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularelor şi documentelor utilizate în activitatea de control a Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, care a intrat in vigoare in 4 decembrie 2013.

Acest ordin se poate consulta aici >>>

ANAF: Actiuni de control a achizitiilor intracomunitare

Potrivit unui comunicat de presa al ANAF, in perioada 16-19.09.2011 au fost identificate un numar de 15 transporturi de produse horticole care nu respecau reglementarile privind achizitile intracomunitare de bunuri. In urma acestor controale s-au luat urmatoarele masuri:

- 10 tiruri au fost indisponibilizate in vederea confiscarii/ instituirii sechestrului asigurator/alte masuri legale;
- 2 tiruri au fost confiscate de Garda Financiara;
- 3 tiruri au fost returnate furnizorului din Olanda.


Sursa: ANAF