Cheltuieli deductibile, deductibile limitat și nedeductibile la calculul impozitului pe profit în 2026

Una dintre cele mai frecvente întrebări ale antreprenorilor este: „Pot să trec această cheltuială pe firmă și este deductibilă fiscal?”

Răspunsul nu depinde doar de existența unei facturi. Din punct de vedere fiscal, o cheltuială înregistrată în contabilitate poate fi deductibilă integral, deductibilă numai în anumite limite sau complet nedeductibilă la calculul impozitului pe profit.

Regulile principale sunt prevăzute de art. 25 din Codul fiscal.

Regula generală: cheltuiala trebuie să fie legată de activitatea economică

Principiul de bază este relativ simplu: sunt considerate deductibile cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice.

Cu alte cuvinte, societatea trebuie să poată demonstra existența unei legături între cheltuiala efectuată și activitatea sa.

În această categorie pot intra, în funcție de activitatea societății, cheltuieli precum:

• chiria spațiilor utilizate pentru desfășurarea activității;
• utilitățile;
• serviciile contabile, juridice sau de consultanță;
• achizițiile de materiale și consumabile;
• serviciile informatice;
• publicitatea și promovarea;
• costurile cu personalul;
• alte cheltuieli necesare desfășurării activității.

Codul fiscal stabilește expres că sunt deductibile și taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile datorate camerelor de comerț și industrie, organizațiilor patronale și organizațiilor sindicale.

Cheltuielile cu salariile sunt, în principiu, deductibile

Cheltuielile cu salariile și cele asimilate salariilor sunt deductibile la determinarea rezultatului fiscal, cu excepțiile prevăzute expres de Codul fiscal.

De asemenea, cheltuielile suportate de angajator pentru salariații care lucrează în regim de telemuncă sunt considerate deductibile.

Prin urmare, costurile cu personalul reprezintă, ca regulă generală, cheltuieli recunoscute fiscal, însă pentru anumite beneficii acordate salariaților există plafoane sau condiții speciale.

Cheltuielile de protocol: deductibilitate limitată la 2%

Cheltuielile de protocol nu sunt deductibile integral.

Acestea sunt deductibile în limita unei cote de 2%, aplicată asupra profitului contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol.

În calcul intră și TVA colectată pentru cadourile oferite de contribuabil atunci când valoarea acestora depășește 100 lei.

Este importantă diferența dintre înregistrarea contabilă și tratamentul fiscal. O cheltuială de protocol poate fi înregistrată integral în contabilitate, însă partea care depășește plafonul fiscal devine cheltuială nedeductibilă la calculul rezultatului fiscal.

Cheltuielile sociale: plafon de până la 5% din cheltuielile cu salariile

O altă categorie importantă o reprezintă cheltuielile sociale.

Acestea sunt deductibile în limita unei cote de până la 5% din valoarea cheltuielilor cu salariile personalului.

În această categorie pot intra, printre altele:

• ajutoarele de înmormântare;
• ajutoarele pentru boli grave și incurabile;
• ajutoarele pentru naștere;
• ajutoarele pentru proteze;
• anumite ajutoare pentru pierderi produse în gospodăriile proprii;
• cadourile în bani sau în natură oferite salariaților și copiilor minori ai acestora;
• tichetele cadou;
• tichetele culturale;
• tichetele de creșă;
• anumite servicii turistice sau de tratament acordate angajaților și membrilor familiilor acestora;
• alte cheltuieli cu caracter social prevăzute prin contractul colectiv de muncă sau regulamentul intern.

Educația timpurie: până la 1.500 lei pe lună pentru fiecare copil

Codul fiscal include în categoria cheltuielilor sociale și sumele achitate de angajator pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie.

Limita fiscală este de 1.500 lei pe lună pentru fiecare copil, cu respectarea condițiilor prevăzute de legislația fiscală.

Acest beneficiu trebuie analizat atât din perspectiva impozitului pe profit, cât și a regulilor privind veniturile salariale.

Tichetele de masă și voucherele de vacanță

Cheltuielile reprezentând tichetele de masă și voucherele de vacanță acordate de angajatori sunt incluse de Codul fiscal în categoria cheltuielilor cu deductibilitate limitată, potrivit condițiilor stabilite de legislația aplicabilă.

Autoturismele utilizate și în scop personal: deductibilitate de 50%

Unul dintre cele mai întâlnite cazuri în practică este cel al autoturismelor utilizate atât pentru activitatea societății, cât și în scop personal.

Pentru vehiculele rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice și care îndeplinesc condițiile prevăzute de Codul fiscal, 50% din cheltuielile aferente sunt deductibile.

Regula se referă la vehicule cu masa totală maximă autorizată de cel mult 3.500 kg și maximum 9 locuri, inclusiv locul conducătorului auto.

Justificarea utilizării vehiculelor, în sensul acordării deductibilităţii integrale la calculul rezultatului fiscal, se efectuează pe baza documentelor financiar-contabile şi prin întocmirea foii de parcurs care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii: categoria de vehicul utilizat, scopul şi locul deplasării, kilometrii parcurşi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.

Există însă situații în care cheltuielile pot fi integral deductibile, de exemplu pentru anumite vehicule utilizate pentru:

• servicii de urgență;
• pază și protecție;
• curierat;
• activitatea agenților de vânzări și achiziții;
• transport de persoane cu plată;
• taximetrie;
• închiriere;
• școli de șoferi;
• vehicule care reprezintă marfă în scop comercial.

Cheltuielile cu amortizarea autoturismelor nu intră însă în această limitare de 50%, având propriile reguli fiscale.

Atenție la autoturismele persoanelor cu funcții de conducere

Pentru autoturismele folosite de persoanele cu funcții de conducere și de administrare ale unei persoane juridice există o regulă suplimentară de deductibilitate: cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații sunt recunoscute fiscal, potrivit regulilor aplicabile cheltuielilor auto, pentru un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuții.

Sediul firmei aflat într-o locuință

În situația în care sediul societății se află într-o locuință proprietate personală și spațiul este utilizat atât pentru activitatea economică, cât și în scop personal, Codul fiscal prevede o limitare.

Este deductibilă în proporție de 50% valoarea cheltuielilor de funcționare, întreținere și reparații corespunzătoare suprafeței puse la dispoziția contribuabilului prin contract.

Există o regulă similară pentru sediul social achiziționat de societate într-o clădire de locuințe atunci când acesta nu este utilizat exclusiv pentru activitatea economică.

Dacă sediul aflat în patrimoniul societății este utilizat în scop personal de către acționari sau asociați, cheltuielile pot fi considerate efectuate în favoarea acestora și devin nedeductibile.

Ce cheltuieli sunt nedeductibile?

Codul fiscal enumeră o serie de cheltuieli care nu pot diminua rezultatul fiscal.

Impozitul pe profit

Cheltuiala cu propriul impozit pe profit al societății este nedeductibilă.

În aceeași categorie intră anumite diferențe de impozit aferente anilor precedenți sau anului curent și alte impozite menționate expres de Codul fiscal.

Amenzile și penalitățile datorate autorităților

Dobânzile și majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile datorate autorităților române sau străine sunt, în principiu, nedeductibile fiscal.

Există o excepție pentru cele aferente contractelor încheiate cu respectivele autorități.

Prin urmare, o amendă primită de societate poate fi înregistrată în contabilitate, dar nu va diminua profitul impozabil.

Bunurile lipsă sau degradate

Cheltuielile cu stocurile sau mijloacele fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune sau degradate și neimputabile sunt, în principiu, nedeductibile.

Codul fiscal stabilește însă mai multe excepții, printre care bunurile:

• distruse în urma unor calamități naturale sau cauze de forță majoră;
• asigurate;
• degradate calitativ, dacă se dovedește distrugerea lor;
• aflate în anumite situații reglementate de legislația privind diminuarea risipei alimentare;
• al căror termen de valabilitate sau de expirare este depășit, în condițiile legii.

Cheltuielile efectuate în favoarea asociaților

Cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților sunt nedeductibile, cu excepția plăților pentru bunuri livrate sau servicii prestate societății la prețul de piață.

Această regulă este importantă mai ales în cazul în care societatea suportă cheltuieli cu caracter personal pentru asociați sau acționari.

Simpla existență a unei facturi emise pe societate nu transformă automat o cheltuială personală într-o cheltuială deductibilă.

Cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile

Cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile sunt, de asemenea, nedeductibile.

Dacă evidența contabilă nu permite identificarea directă a acestor cheltuieli, Codul fiscal prevede utilizarea unei metode raționale de alocare a cheltuielilor comune și de administrare.

Facturile emise de contribuabili inactivi

O atenție deosebită trebuie acordată furnizorilor declarați inactivi fiscal.

Cheltuielile înregistrate în contabilitate în baza documentelor emise de un contribuabil declarat inactiv sunt, în principiu, nedeductibile.

Codul fiscal prevede totuși anumite excepții, inclusiv pentru unele achiziții realizate în cadrul procedurilor de executare silită sau de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului.

Verificarea situației fiscale a furnizorilor poate preveni astfel consecințe fiscale importante.

Sponsorizările nu sunt cheltuieli deductibile în sensul obișnuit

Sponsorizarea are un regim fiscal distinct.

Cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat sunt încadrate ca nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal, însă societatea poate scădea sponsorizarea din impozitul pe profit datorat, în limita valorii minime dintre:

• 0,75% din cifra de afaceri;
• 20% din impozitul pe profit datorat.

Pentru sponsorizările acordate entităților fără scop lucrativ și unităților de cult, beneficiarul trebuie, în condițiile prevăzute de lege, să fie înscris în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.

Este, așadar, important să nu confundăm deductibilitatea unei cheltuieli cu scăderea unei sume direct din impozitul pe profit.

Noutate aplicabilă din 2026: stimulent fiscal pentru listarea la bursă

Codul fiscal conține și un stimulent destinat societăților care își admit acțiunile la tranzacționare.

Pentru cheltuielile aferente procesului de admitere și menținere la tranzacționare a acțiunilor pe o piață reglementată sau într-un sistem multilateral de tranzacționare se acordă o deducere suplimentară de 50% la calculul rezultatului fiscal.

Facilitatea se aplică atât cheltuielilor aferente admiterii la tranzacționare, cât și cheltuielilor de menținere la tranzacționare înregistrate în primul an fiscal ulterior admiterii.

Potrivit prevederilor citate din OUG nr. 8/2026, această facilitate se aplică începând cu anul fiscal 2026.

Deductibil contabil nu înseamnă automat deductibil fiscal

Aceasta este probabil cea mai importantă idee pentru antreprenori.

O societate poate avea o cheltuială:

înregistrată corect în contabilitate, dar care, la calculul impozitului pe profit, să fie:

• integral deductibilă;
• deductibilă numai într-o anumită proporție;
• deductibilă numai în limita unui plafon;
• complet nedeductibilă.

Diferențele dintre tratamentul contabil și cel fiscal sunt luate în considerare la determinarea rezultatului fiscal și, implicit, a impozitului pe profit datorat.

Exemplu simplificat

Presupunem că o societate înregistrează în cursul anului:

• 10.000 lei cheltuieli cu servicii necesare activității;
• 4.000 lei cheltuieli de protocol;
• 6.000 lei amenzi;
• 12.000 lei cheltuieli aferente unui autoturism utilizat atât în interesul societății, cât și personal.

Cheltuielile de 10.000 lei aferente serviciilor pot fi integral deductibile dacă sunt efectuate în scopul activității economice și sunt documentate corespunzător.

Cheltuielile de protocol vor fi deductibile numai în limita plafonului fiscal.

Amenzile de 6.000 lei vor fi nedeductibile.

Pentru autoturism, în condițiile aplicării limitării prevăzute de Codul fiscal, numai 50% din cheltuielile respective vor fi deductibile.

Acest exemplu arată de ce valoarea totală a cheltuielilor din contabilitate nu este neapărat egală cu valoarea cheltuielilor care diminuează profitul impozabil.

Ce ar trebui să verifice o societate înainte de a considera o cheltuială deductibilă?

În practică, analiza nu ar trebui să se oprească la întrebarea „avem factură?”.

Trebuie verificate cel puțin:

1. legătura cheltuielii cu activitatea economică;
2. documentele justificative;
3. existența unor plafoane de deductibilitate;
4. eventuala utilizare personală a bunului sau serviciului;
5. regulile fiscale speciale aplicabile categoriei respective;
6. situația fiscală a furnizorului, acolo unde aceasta influențează deductibilitatea;
7. tratamentul TVA, care poate fi diferit de cel aplicabil impozitului pe profit.

Concluzie

Regula potrivit căreia „orice factură emisă pe firmă este deductibilă” este greșită.

Codul fiscal pornește de la principiul că sunt deductibile cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice, dar stabilește numeroase situații în care deductibilitatea este limitată sau chiar exclusă.

Autoturismele utilizate mixt, protocolul, cheltuielile sociale, sponsorizările, amenzile, cheltuielile efectuate în beneficiul asociaților sau documentele primite de la contribuabili inactivi sunt numai câteva dintre situațiile în care tratamentul fiscal trebuie analizat separat.

De aceea, înainte de închiderea perioadei fiscale și calcularea impozitului pe profit, este recomandată verificarea distinctă a cheltuielilor deductibile, deductibile limitat și nedeductibile.

Profitul reinvestit în 2026: ce investiții sunt scutite de impozit și ce active sunt eligibile

 

Facilitatea privind scutirea de impozit a profitului reinvestit permite societăților plătitoare de impozit pe profit să reducă sarcina fiscală atunci când utilizează profitul obținut pentru realizarea anumitor investiții necesare activității economice.

Reglementarea este prevăzută de art. 22 din Codul fiscal și acoperă o gamă mai largă de investiții decât simpla achiziție de utilaje. În funcție de natura activității, facilitatea poate viza echipamente tehnologice, calculatoare, programe informatice, construcții destinate producției, instalații de măsurare și control, precum și anumite active agricole.

Pentru anul 2026 există și o regulă specială importantă privind posibilitatea utilizării amortizării accelerate pentru anumite categorii de active care beneficiază de scutirea profitului reinvestit.

Ce înseamnă scutirea profitului reinvestit?

Mecanismul nu presupune că investiția este dedusă pur și simplu din impozitul datorat.

Facilitatea funcționează prin scutirea de impozit pe profit a părții din profitul contabil brut care este investită în active eligibile și puse în funcțiune.

Sunt vizate investițiile realizate în:

• echipamente tehnologice;
• active utilizate în activitatea de producție și procesare;
• active destinate retehnologizării;
• calculatoare electronice și echipamente periferice;
• mașini și aparate de casă, control și facturare;
• programe informatice;
• drepturi de utilizare a programelor informatice.

Activele pot fi produse de societate sau achiziționate și pot fi dobândite inclusiv prin contracte de leasing financiar, cu condiția să fie puse în funcțiune și utilizate în scopul desfășurării activității economice.

Ce profit poate beneficia de scutire?

Profitul investit luat în calcul pentru aplicarea facilității este profitul contabil brut cumulat de la începutul anului până în trimestrul sau anul în care activele sunt puse în funcțiune.

Scutirea nu poate însă depăși impozitul pe profit calculat pentru perioada respectivă.

În cazul societăților care calculează impozitul pe profit trimestrial, facilitatea se acordă în limita impozitului pe profit calculat cumulat de la începutul anului până în trimestrul punerii în funcțiune a investiției.

Pentru contribuabilii care aplică sistemul anual de declarare și plată, limita este reprezentată de impozitul calculat cumulat pentru anul în care activele sunt puse în funcțiune.

Exemplu simplificat

Presupunem că o societate are un profit contabil brut cumulat de 300.000 lei și cumpără și pune în funcțiune un echipament tehnologic eligibil în valoare de 100.000 lei.

Dacă sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de Codul fiscal, partea din profit investită în echipamentul respectiv poate beneficia de facilitate.

La o cotă de impozit pe profit de 16%, economia fiscală aferentă unui profit eligibil de 100.000 lei poate ajunge, în exemplul simplificat, la 16.000 lei, în limita impozitului pe profit calculat potrivit regulilor art. 22.

Calculul concret trebuie însă efectuat în funcție de profitul contabil brut, rezultatul fiscal, momentul punerii în funcțiune și impozitul pe profit calculat cumulat.

Ce se întâmplă dacă societatea face mai multe investiții în cursul anului?

Facilitatea poate fi aplicată succesiv.

Pentru contribuabilii care calculează impozitul trimestrial, dacă au fost realizate investiții în trimestrele precedente și pentru acestea s-a utilizat deja scutirea, profitul investit anterior se scade din profitul contabil brut cumulat utilizat la calculul facilității pentru noua investiție.

Astfel, aceeași parte a profitului nu poate fi utilizată de mai multe ori pentru obținerea scutirii.

Dacă în trimestrul punerii în funcțiune a activului societatea înregistrează pierdere contabilă, iar ulterior, în trimestrul următor sau la sfârșitul anului, revine pe profit contabil, impozitul aferent profitului investit pentru care a fost aplicată facilitatea nu se recalculează.

Pot beneficia firmele care trec de la microîntreprindere la impozit pe profit?

Da, însă există o regulă distinctă.

Dacă o societate care aplica regimul microîntreprinderilor devine plătitoare de impozit pe profit în cursul anului, pentru facilitate se ia în considerare profitul contabil brut cumulat începând cu trimestrul în care societatea a devenit plătitoare de impozit pe profit.

Investițiile eligibile trebuie, de asemenea, să fie puse în funcțiune începând cu trimestrul respectiv.

Prin urmare, profitul realizat în perioada în care societatea era microîntreprindere nu este utilizat pentru calcularea acestei facilități.

Activele trebuie să fie noi

O condiție importantă este aceea că activele pentru care se aplică scutirea trebuie să fie considerate active noi, potrivit regulilor prevăzute de normele metodologice.

Prin urmare, simpla cumpărare a oricărui mijloc fix nu înseamnă automat că societatea poate aplica scutirea profitului reinvestit.

Trebuie verificate atât caracteristicile activului, cât și încadrarea acestuia în categoriile prevăzute de legislație.

Ce construcții utilizate în producție și procesare sunt eligibile?

Pentru activitatea de producție și procesare, sfera activelor eligibile este importantă deoarece include și anumite construcții.

Printre acestea se află:

• clasa 1.1.1 – Clădiri industriale;
• clasa 1.1.2 – Construcții ușoare cu structuri metalice, precum hale de producție sau hale de montaj;
• clasa 1.1.3 – centrale hidroelectrice, stații și posturi de transformare și stații de conexiuni;
• clasa 1.1.4 – centrale termoelectrice și nuclearo-electrice.

Astfel, facilitatea nu este limitată doar la utilajul instalat într-o fabrică. În condițiile prevăzute de lege, poate fi eligibilă inclusiv construcția utilizată efectiv pentru activitatea de producție sau procesare.

Active eligibile pentru agricultură și zootehnie

Lista cuprinde și numeroase active utilizate în sectorul agricol, precum:

• clădiri agrozootehnice;
• construcții agricole ușoare;
• depozite pentru îngrășăminte;
• silozuri pentru furaje;
• silozuri pentru depozitarea și conservarea cerealelor;
• construcții pentru creșterea animalelor și păsărilor;
• heleșteie, iazuri și alte construcții pentru piscicultură;
• terase pe terenuri arabile și plantații pomicole sau viticole;
• sere, solarii, răsadnițe și ciupercării.

Sunt cuprinse, de asemenea, activele din subgrupa 2.4 – Animale și plantații.

Pentru companiile din agricultură, facilitatea poate avea astfel o aplicabilitate mult mai largă decât achiziția clasică de utilaje.

Aparate și instalații de măsurare, control și reglare

În categoria activelor eligibile sunt incluse și cele din subgrupa 2.2 – Aparate și instalații de măsurare, control și reglare.

Aceste investiții pot avea o importanță semnificativă pentru automatizarea proceselor de producție, modernizarea liniilor tehnologice și creșterea eficienței activității.

Înainte de aplicarea facilității trebuie însă verificată încadrarea concretă a mijlocului fix în Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe.

Calculatoarele și programele informatice pot beneficia de facilitate

Scutirea profitului reinvestit nu este rezervată companiilor industriale.

Codul fiscal include expres:

• calculatoare electronice;
• echipamente periferice;
• programe informatice;
• dreptul de utilizare a programelor informatice.

Prin urmare, o societate care investește în infrastructură IT poate beneficia de facilitate dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 22.

Această regulă este relevantă inclusiv pentru firmele din domeniul serviciilor, contabilitate, consultanță, software sau alte activități care nu presupun existența unei linii de producție.

Investițiile realizate pe parcursul mai multor ani

În cazul investițiilor care se desfășoară pe mai mulți ani consecutivi, facilitatea nu trebuie neapărat amânată până la finalizarea întregului proiect.

Scutirea poate fi acordată pentru investițiile puse în funcțiune parțial în anul respectiv, pe baza situațiilor parțiale de lucrări.

Această regulă poate fi importantă în cazul proiectelor industriale sau agricole de dimensiuni mari, unde investiția este realizată etapizat.

Cât timp trebuie păstrat activul în patrimoniul firmei?

Societatea care aplică facilitatea trebuie să păstreze activele în patrimoniu cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata lor de utilizare economică, dar nu mai mult de 5 ani.

Dacă această condiție nu este respectată, impozitul pe profit aferent facilității se recalculează, pot fi datorate creanțe fiscale accesorii, iar contribuabilul trebuie să depună declarație fiscală rectificativă.

Există însă excepții atunci când activele:

• sunt transferate în cadrul unor operațiuni de reorganizare efectuate potrivit legii;
• sunt înstrăinate în procedura de lichidare sau faliment;
• sunt distruse, pierdute, furate ori defecte și înlocuite, dacă situația poate fi demonstrată corespunzător;
• sunt scoase din patrimoniu pentru îndeplinirea unor obligații prevăzute de lege.

Ce se întâmplă cu profitul pentru care s-a aplicat scutirea?

Suma profitului pentru care societatea a beneficiat de scutire, diminuată cu partea aferentă rezervei legale, se repartizează cu prioritate pentru constituirea rezervelor, în condițiile prevăzute de Codul fiscal.

Această operațiune trebuie avută în vedere la repartizarea rezultatului exercițiului financiar.

Dacă la sfârșitul exercițiului financiar societatea înregistrează pierdere contabilă, impozitul aferent profitului investit nu este recalculat și nu se efectuează repartizarea la rezerve a sumei respective.

Regula specială privind amortizarea accelerată în 2026

În mod obișnuit, contribuabilii care aplică scutirea profitului reinvestit nu pot utiliza pentru aceleași active metoda de amortizare accelerată sau superaccelerată, în cazurile prevăzute de Codul fiscal.

Pentru anul 2026 există însă o excepție importantă.

Dacă scutirea profitului reinvestit este aplicată în 2026 pentru:

• active din subgrupa 2.1 – Echipamente tehnologice, respectiv mașini, unelte și instalații de lucru;
• computere și echipamente periferice,

contribuabilii pot opta și pentru amortizarea accelerată, potrivit art. 28 din Codul fiscal.

Pentru contribuabilii care utilizează un an fiscal diferit de anul calendaristic, regula se aplică în mod corespunzător anului fiscal modificat care începe în 2026.

Această excepție poate face investițiile realizate în 2026 deosebit de atractive din punct de vedere fiscal, deoarece trebuie analizate concomitent atât beneficiul scutirii profitului reinvestit, cât și efectul amortizării accelerate asupra rezultatului fiscal.

Profitul reinvestit pentru învățământul profesional-dual

Codul fiscal prevede și scutirea de impozit pentru profitul investit în susținerea învățământului profesional-dual, prin asigurarea pregătirii practice și formării de calitate a elevilor.

Este o facilitate distinctă care poate prezenta interes pentru societățile implicate în formarea profesională a viitorilor angajați.

Ce trebuie verificat înainte de aplicarea facilității?

Scutirea profitului reinvestit nu ar trebui aplicată doar pornind de la denumirea comercială a unui bun.

Pentru fiecare investiție este recomandată verificarea:

• încadrării activului în categoria eligibilă;
• codului de clasificare din Catalogul mijloacelor fixe;
• caracterului de activ nou;
• datei punerii în funcțiune;
• utilizării activului în activitatea economică;
• valorii profitului contabil brut disponibil;
• impozitului pe profit calculat cumulat;
• perioadei obligatorii de păstrare în patrimoniu;
• regimului de amortizare aplicabil.

Documentarea corectă a investiției este importantă mai ales în cazul unui control fiscal.

Concluzie

Scutirea profitului reinvestit rămâne în 2026 una dintre cele mai importante facilități fiscale disponibile societăților plătitoare de impozit pe profit.

Facilitatea nu se limitează la achiziția de utilaje. În funcție de activitate, pot fi eligibile echipamente tehnologice, calculatoare, programe informatice, hale și clădiri industriale, construcții agricole, sere, silozuri, instalații de măsurare și control, animale și plantații.

Pentru anul 2026 este deosebit de importantă și posibilitatea de a utiliza amortizarea accelerată pentru echipamentele tehnologice din subgrupa 2.1 și pentru computere și echipamente periferice, chiar dacă pentru acestea se aplică scutirea profitului reinvestit.

Înainte de aplicarea facilității, fiecare investiție trebuie analizată separat, atât din punctul de vedere al încadrării activului, cât și al modului de calcul al profitului eligibil.

Indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor anticipate în contul impozitului pe profit anual

În Monitorul oficial nr. 62/2023 a fost publicat Ordinul nr. 626/2023 privind indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor anticipate în contul impozitului pe profit anual, in vigoare de la 25 ianuarie 2023.

Pentru anul fiscal 2023, indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor anticipate în contul impozitului pe profit anual este 109,6%.

Modificare Cod Fiscal: Legea nr. 370/2022 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale

În Monitorul oficial nr. 1228/2022 a fost publicata Legea nr. 370/2022 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale, in vigoare de la 23 decembrie 2022.

Dintre modificarile aduse Codului fiscal amintim:

1. Activităţile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la determinarea rezultatului fiscal, pentru calculul impozitului pe profit, trebuie să fie din categoriile activităţilor de cercetare aplicativă şi/sau de dezvoltare experimentală, relevante pentru activitatea desfăşurată de către contribuabili.

2. Pe langa indeplinirea celorlalte conditii, poate fi microintrepindere intreprinderea care a realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi/sau management, cu excepţia veniturilor din consultanţă fiscală, corespunzătoare codului CAEN: 6920 - «Activităţi de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal», în proporţie de peste 80% din veniturile totale.

3. In situaţia în care persoanele juridice române care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 - "Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare", 5520 - "Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată", 5530 - "Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere", 5590 - "Alte servicii de cazare", 5610 - "Restaurante", 5621 - "Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente", 5629 - "Alte servicii de alimentaţie n.c.a.", 5630 - "Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor" obţin în cursul anului venituri şi din alte activităţi în afara celor corespunzătoare acestor coduri CAEN, pentru veniturile din alte activităţi aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit prevăzut de titlul II "Impozitul pe profit", dacă îndeplinesc oricare dintre următoarele condiţii:

a) realizează venituri din consultanţă şi/sau management în proporţie de peste 20% inclusiv din veniturile totale;
b) desfăşoară activităţile de la art. 47 alin. (3) lit. f)-i) din Codul fiscal;
c) veniturile din alte activităţi au depăşit echivalentul în lei a 500.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar precedent celui în care s-au înregistrat veniturile. Acestea datorează impozit pe profit pentru veniturile din alte activităţi începând cu trimestrul în care s-a îndeplinit oricare dintre aceste condiţii, pentru întreaga perioadă în care există contribuabilul.

Limitele fiscale prevăzute la lit. a) şi c) se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal, iar calculul şi plata impozitului pe profit de către persoanele juridice române care se încadrează în prevederile lit. a)-c) se efectuează luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate începând cu trimestrul în care s-a îndeplinit oricare dintre aceste condiţii.

4. Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi/sau management, cu excepţia veniturilor din consultanţă fiscală, corespunzătoare codului CAEN: 6920 - «Activităţi de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal», în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre aceste limite, fără posibilitatea de a mai opta pentru perioada următoare să aplice prevederile referitoare la impunerea microîntreprinderilor. 

5. Impozitul anual datorat de contribuabilii care realizează veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, altele decât cele pentru care venitul net anual se determină în sistem real, arendă şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţele proprietate personală, precum şi de cei care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru care determinarea venitului net anual se efectuează potrivit prevederilor art. 72^1 din Codul fiscal, se stabileşte prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului impozabil/venitului net anual impozabil, după caz.

6. Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează veniturile prevăzute la art. 137 alin. (1) lit. b) şi b^1 ) din Codul fiscal, o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât:

a) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 24 de salarii minime brute pe ţară;
b) nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120 din Codul fiscal, în cazul veniturilor realizate cel puţin egale cu 24 de salarii minime brute pe ţară.

7. Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h) din Codul fiscal o reprezintă:

a) nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120 din Codul fiscal, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 12 salarii minime brute pe ţară;
b) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120 din Codul fiscal, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 24 de salarii minime brute pe ţară;
c) nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120 din Codul fiscal, în cazul veniturilor realizate cel puţin egale cu 24 de salarii minime brute pe ţară.

8. Consiliile locale vor putea hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri datorate pentru următoarele clădiri si pentru clădirile noi sau reabilitate, cu destinaţia de locuinţă, pentru care proprietarii execută pe cheltuiala proprie lucrări pentru creşterea performanţei energetice, pentru instalarea de sisteme de producere a energiei electrice din surse fotovoltaice sau pentru sisteme ecologice certificate de colectare şi tratare a apelor uzate rezultate din consumul propriu.

9. În cazul dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cota de impozit pe dividende este de 5%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după regularizarea acestora pe baza situaţiilor financiare anuale aferente exerciţiului financiar 2022, aprobate potrivit legii.

Dintre celelelalte modificari amintim:

1. Persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, aşa cum acestea sunt definite de Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, care realizează în cursul unui an încasări în numerar cu o valoare mai mare de 50.000 lei, au obligaţia să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii ce facilitează acceptarea plăţilor electronice. Prin activitatea de prestări de servicii, în sensul prezentului alineat, se înţelege operaţiunea definită la art. 271 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Obligaţia de acceptare de către persoanele juridice a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, se naşte începând cu trimestrul următor celui în care încasările în numerar din cursul anului respectiv au depăşit pragul de 50.000 lei.

Procedura privind redirecționarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit legii, pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private

În Monitorul oficial nr. 923/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1679/2022 pentru aprobarea Procedurii privind redirecționarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit legii, pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private, precum și a modelului și conținutului unor formulare.

Plătitorii de impozit pe profit sau de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, după caz, pot dispune redirecţionarea unor sume din impozitul datorat, potrivit legii, în termen de 6 luni de la termenul legal de depunere a declaraţiei anuale de impozit pe profit, respectiv a declaraţiei de impozit pe veniturile microîntreprinderilor aferente trimestrului IV.

Valoarea impozitului pe profit sau a diferenţei de impozit pe profit care poate fi redirecţionată se calculează prin scăderea din valoarea minimă stabilită, potrivit art. 25 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, a sumelor reprezentând sponsorizare şi/sau mecenat, burse private, acordate entităţilor beneficiare în anul pentru care s-a depus declaraţia anuală de impozit pe profit, conform art. 25 alin. (4) lit. i) şi ţ), şi a sumelor reportate, astfel cum au fost înscrise în formularul 101 "Declaraţie privind impozitul pe profit" a anului respectiv.

Pentru stabilirea limitei impozitului pe profit prevăzute la art. 25 alin. (4) lit. i) pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se va avea în vedere şi scăderea din acesta a sumelor aferente creditului fiscal şi a impozitului pe profit scutit/redus, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.386/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor 101 "Declaraţie privind impozitul pe profit" şi 120 "Decont privind accizele", cu modificările şi completările ulterioare.

Valoarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor sau valoarea diferenţei de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care poate fi redirecţionată se calculează prin scăderea din valoarea stabilită, potrivit art. 56 alin. (1^1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, calculată pentru întregul an fiscal, a sumelor acordate entităţilor beneficiare în anul respectiv, conform art. 56 alin. (1^1), (1^5) şi (2^2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi a sumelor reportate.

Obligaţia plăţii sumei redirecţionate din impozitul pe profit, respectiv din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor revine organului fiscal competent.

Redirecţionarea impozitului pe profit, respectiv a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru sponsorizarea entităţilor persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv a unităţilor de cult, poate fi efectuată doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris la data plăţii sumei respective de către organul fiscal în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.

În cazul redirecţionării impozitului pe profit, respectiv a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor către Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii - UNICEF şi către alte organizaţii internaţionale care îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte, nu există obligaţia înscrierii entităţii beneficiare respective în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.

În sensul acestei proceduri, entitatea beneficiară poate fi o persoană juridică fără scop lucrativ, unitate de cult, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii - UNICEF, orice organizaţie internaţională care îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte, alţi beneficiari prevăzuţi de Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare, Legea bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de art. 25 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi beneficiarii de burse private, potrivit legii.

Aceasta procedură se aplică de către compartimentul cu atribuţii în gestiunea registrului contribuabililor şi declaraţiilor fiscale din cadrul organului fiscal central competent, denumit în continuare compartiment de specialitate.

Termenul pentru soluţionarea cererilor privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor este de 45 de zile de la depunere, potrivit art. 77 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru contribuabilii care, la data depunerii cererii, nu au stinse debitele reprezentând impozitul pe profit, respectiv impozitul pe venitul microîntreprinderilor, termenul de 45 de zile începe să curgă de la data stingerii debitului.


Depunerea cererilor privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor

Contribuabilii îşi exercită opţiunea de redirecţionare a impozitului pe profit/impozitului pe venitul microîntreprinderilor prin completarea şi depunerea formularului 177 "Cerere privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor".

Opţiunea de redirecţionare poate fi exercitată pentru una sau mai multe entităţi.

Formularul 177 se depune cu respectarea prevederilor art. 79 alin. (1^1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, adica prin mijloace electronice de transmitere la distanţă. În cazul contribuabililor membri ai unui grup fiscal, redirecţionarea poate fi dispusă numai de persoana juridică responsabilă.

Cererile depuse peste termenul prevăzut de lege nu vor fi prelucrate de către compartimentul de specialitate.

 
Soluţionarea cererilor privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor

Compartimentul de specialitate realizează următoarele operaţiuni în vederea soluţionării formularului 177 "Cerere privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor":

a) primeşte şi înregistrează cererile;
b) organizează evidenţa cererilor;
c) procesează cererile;
d) verifică stingerea obligaţiilor privind impozitul pe profit sau impozitul pe venitul microîntreprinderilor, după caz, pentru contribuabilii care au depus cereri de redirecţionare;
e) notifică contribuabilii ale căror cereri conţin erori de completare privind datele de identificare ale contribuabilului/entităţii beneficiare;
f) transmite borderoul către unitatea de trezorerie în vederea virării sumelor către entităţile beneficiare.

Compartimentul de specialitate organizează o evidenţă, în format electronic, a cererilor primite. Evidenţa cererilor conţine următoarele elemente:

a) denumirea contribuabilului;
b) domiciliul fiscal al contribuabilului;
c) codul de identificare fiscală;
d) categoria din care face parte contribuabilul, respectiv plătitor de impozit pe profit sau plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor;
e) numărul de înregistrare a cererii la organul fiscal;
f) datele de identificare ale fiecărei entităţi beneficiare înscrise în cerere;
g) suma redirecţionată către fiecare entitate beneficiară;
h) numărul şi data notificării privind erori de completare sau alte situaţii, după caz, potrivit procedurii în redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, având în vedere operaţiunea de la pct. 8 lit. e);
i) motivul notificării contribuabilului;
j) data comunicării notificării privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit legii;
k) data stingerii obligaţiilor de plată privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
l) modul de soluţionare a cererilor privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor:

- aprobarea cererii, fiind completate numărul şi data borderoului transmis unităţii de trezorerie, în vederea virării sumelor;
- respingerea cererii, în situaţia în care entitatea nu figurează în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, dacă entitatea are obligaţia înscrierii în registrul respectiv sau nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege;
- clasarea cererii, în situaţia în care cererea este depusă peste termenul prevăzut de lege sau în situaţia în care contribuabilul nu corectează informaţiile eronate, ca urmare a notificării primite.

Compartimentul de specialitate înregistrează în evidenţă datele, în termen de o zi lucrătoare de la primirea cererilor.

Compartimentul de specialitate înregistrează următoarele date privind entitatea beneficiară înscrisă în cerere:

a) denumirea entităţii beneficiare;
b) codul de identificare fiscală;
c) contul bancar.

Compartimentul de specialitate înregistrează în evidenţă, pentru fiecare entitate beneficiară, suma din impozitul pe profit, respectiv din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor pentru care a fost solicitată redirecţionarea.

În situaţia în care contribuabilii solicită redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, prin depunerea mai multor formulare 177 "Cerere privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor", solicitările vor fi analizate în ordinea cronologică a înregistrării acestora la organul fiscal.

În vederea soluţionării cererii, compartimentul de specialitate verifică în evidenţele fiscale informaţiile cuprinse în cerere, referitoare la:

a) datele de identificare a contribuabilului;
b) datele de identificare a entităţii beneficiare.

Dacă, în urma verificării informaţiilor se constată erori în cererea depusă, compartimentul de specialitate transmite contribuabilului o notificare privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, în care detaliază erorile identificate şi solicită contribuabililor remedierea acestora.

Notificarea se completează pe modelul prevăzut în anexa nr. 3 la ordin şi se comunică potrivit art. 47 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Corectarea informaţiilor din cerere se realizează prin depunerea unui formular 177 rectificativ, care va cuprinde informaţiile corectate solicitate în notificare, precum şi toate informaţiile corecte înscrise în cererea iniţială.

Dacă, în termenul prevăzut în notificare, contribuabilul nu corectează informaţiile eronate, identificate în notificare, cererea se clasează.

Contribuabilul poate depune, în cadrul termenului legal de depunere, un nou formular 177 "Cerere privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor".

Zilnic, compartimentul de specialitate verifică stingerea obligaţiilor fiscale reprezentând impozit pe profit/impozit pe veniturile microîntreprinderilor pentru contribuabilii care au depus cereri de redirecţionare corecte.

Compartimentul de specialitate întocmeşte lista privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe venitul microîntreprinderilor, care cuprinde contribuabilii care au depus cereri corecte şi care nu înregistrează obligaţii de plată reprezentând impozit pe profit/impozit pe veniturile microîntreprinderilor, precum şi entităţile beneficiare.

Compartimentul de specialitate verifică dacă entităţile beneficiare care au obligaţia înregistrării în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale figurează în acest registru.

Compartimentul de specialitate editează, cu ajutorul aplicaţiei informatice, pentru fiecare categorie de contribuabili, respectiv plătitori de impozit pe profit şi plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, câte un borderou, care cuprinde următoarele informaţii:

a) numărul/data borderoului;
b) informaţii privind contribuabilul:
   (i) cod de identificare fiscală;
   (ii) denumire;

c) informaţii privind entitatea beneficiară:
   (i) denumirea entităţii beneficiare;
   (ii) codul de identificare fiscală al entităţii beneficiare;
   (iii) simbolul contului bancar (IBAN);
   (iv) suma redirecţionată.

Înainte de transmiterea borderoului către unitatea de trezorerie, în vederea virării sumelor către entităţile beneficiare, compartimentul de specialitate verifică dacă entităţile beneficiare care au obligaţia înregistrării în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale figurează în acest registru.

Borderoul se aprobă de către conducătorul unităţii fiscale, cu menţiunea "Bun de plată", şi se transmite unităţii de trezorerie.


Cererea 177 privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor

Formularul se completează şi se depune de către contribuabilii care, potrivit legii, dispun redirecţionarea impozitului pe profit sau a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, după caz, pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private.

Cererea se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în conformitate cu prevederile art. 79 alin. (11) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul în care contribuabilul corectează formularul depus, cererea rectificativă se întocmeşte pe acelaşi model de formular, înscriind "X" în spaţiul special prevăzut în acest scop. În acest caz, se completează elementele de identificare a cererii care se rectifică, respectiv data şi numărul de înregistrare.

Termen de depunere:

a) în termen de maximum 6 luni de la termenul legal de depunere a declaraţiei anuale de impozit pe profit, în cazul contribuabililor plătitori de impozit pe profit;
b) în termen de 6 luni de la termenul legal de depunere a declaraţiei de impozit aferente trimestrului IV, în cazul contribuabililor plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

Formularul se depune la organul fiscal competent pentru administrarea creanţelor fiscale datorate de către contribuabil/plătitor.

În cazul contribuabililor membri ai unui grup fiscal, formularul se depune la organul fiscal competent pentru administrarea creanţelor fiscale datorate de persoana juridică responsabilă a grupului.

În cazul contribuabililor membri ai unui grup fiscal, redirecţionarea poate fi dispusă numai de persoana juridică responsabilă.

Contribuabilii care dispun redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor completează în acelaşi formular câte o secţiune privind destinaţia sumei, respectiv sponsorizare/mecenat/burse private. Secţiunile sunt generate cu ajutorul programului de asistenţă, pentru fiecare beneficiar.

Contribuabilii înscriu suma maximă care poate fi redirecţionată, potrivit legii, precum şi, după caz, suma redirecţionată prin formularele 177 "Cerere privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor" depuse anterior în acelaşi an fiscal şi suma rămasă de redirecţionat, în căsuţele corespunzătoare din formular.

Ordin referitor la impozitul pe profit datorat în conformitate cu prevederile art. 40^3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

În Monitorul oficial nr. 298/2022 a fost publicat Ordinul nr. 449/2022 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă, precum şi pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 64/2022 privind aplicarea prevederilor art. II din Legea nr. 259/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", precum şi privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă.

Prin acest ordin se introduce in nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat si impozitul pe profit datorat în conformitate cu prevederile art. 40^3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

 

 

Noul formular al declaratiei 101 folosit începând cu declararea impozitului pe profit anual aferent anului fiscal 2021

În Monitorul oficial nr. 273/2022 a fost publicat Ordinul nr. 423/2022 privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.386/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor 101 "Declaraţie privind impozitul pe profit" şi 120 "Decont privind accizele", in vigoare de la 22 martie 2022.

Acest ordin modifica modelul declaratiei 101 privind impozitul pe profit care se va folosi incepand cu declararea impozitului pe profit anual aferent anului fiscal 2021.

Prin acest ordin se efectueaza modificarile la declaratia 101 ca urmare a aparitiei Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menţinerii/creşterii capitalurilor proprii, precum şi pentru completarea unor acte normative şi prevederile Legii nr. 296/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Pe perioada aplicării prevederilor art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153/2020, termenul pentru depunerea declaraţiei anuale privind impozitul pe profit este până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor, iar pentru contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5) din Codul fiscal până la data de 25 a celei de-a şasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat. Fac excepţie contribuabilii pentru care reglementările contabile sunt emise de Banca Naţională a României, respectiv de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Astfel, in declaratia 101, la rândul 46 se va înscrie suma reprezentând reducerea impozitului pe profit, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menţinerii/creşterii capitalurilor proprii, precum şi pentru completarea unor acte normative.

PDF-ul inteligent se poate descarca de aici: www.anaf.ro.

Modificare Cod Fiscal

In Monitorul oficial nr. 832/2021 a fost publicata Ordonanța nr. 8/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Modificari introduse:

A. Incepand cu 03/09/2021

1. Când un contribuabil se înființează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă începe de la data înregistrării la organul fiscal central, pentru persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România.

2. La regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene se introduce sintagma: "impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opțiuni sau exceptări, sau un alt impozit care substituie impozitul pe profit, potrivit legislației naționale".

3. Referitor la declararea, reținerea și plata impozitului pe dividende pe care o persoană juridică română le plătește către o persoană juridică română.

In cazul în care dividendele distribuite, potrivit legii, nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende aferent se plătește, după caz, până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat următor anului în care s-a aprobat distribuirea dividendelor. Aceste prevederi nu se aplică pentru dividendele distribuite și neplătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, dacă persoana juridică română care primește dividendele îndeplinește condițiile de scutire în ultima zi a anului calendaristic sau în ultima zi a anului fiscal modificat, după caz.

4. Prin excepție de la prevederile art. 41 alin. (8) Cod Fiscal, contribuabilii care declară și plătesc impozitul pe profit anual, cu plăți anticipate, și care intră sub incidența prevederilor art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative, efectuează plata anticipată pentru trimestrul I al fiecărui an fiscal/an fiscal modificat la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului I. Această regulă este aplicabilă și pentru contribuabilii care sunt în al doilea an al perioadei obligatorii prevăzute la art. 41 alin. (3). Aplicarea regulii de calcul a plății anticipate pentru trimestrul I începe cu anul fiscal 2022, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2022, și se încheie cu anul fiscal 2026, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2026, după caz.

5. Sumele care se scad din impozitul pe profit anual, prevăzute la art. I alin. (12) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020, se completează cu «Alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legislației în vigoare».

6. Referitor la stabilirea venitului net anual din cedarea folosinței bunurilor

Opțiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68 Cod Fiscal, este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi și se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior, prin completarea corespunzătoare a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 25 mai inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani. În cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal, opțiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se exercită în termen de 30 de zile de la începerea activității.

7. Referitor la reținerea impozitului din veniturile din investiții pt. persoane fizice

Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare definite de legislația în materie la organisme de plasament colectiv se impun cu o cotă de 5% din suma acestora, impozitul fiind final. Obligația calculării și reținerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor/sumelor reprezentând câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare de către acționari/asociați/investitori. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor/câștigurilor obținute ca urmare a deținerii de titluri de participare, distribuite, dar care nu au fost plătite acționarilor/asociaților/investitorilor până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende/câștig se plătește până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor distribuirii. Impozitul datorat se virează integral la bugetul de stat.

8. Impozitul datorat în cazul veniturilor obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 lei, se determină prin aplicarea baremului asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obținut se scade suma de 667,5 lei.

9. Entitățile nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii, precum și unitățile de cult beneficiază de sumele reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit, dacă la momentul plății acestora de către organul fiscal sau angajatorul/plătitorul de venit figurează în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Sumele primite din impozitul anual datorat sunt folosite în scopul desfășurării activităților nonprofit.

10. Contribuabilii pot opta pentru depunerea cererii privind destinația sumei de 3,5% din impozitul anual pe venit, la entitatea nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii/unitatea de cult, beneficiară a sumei. Entitatea nonprofit/unitatea de cult are obligația de a transmite, prin mijloace electronice de transmitere la distanță, la organul fiscal competent un formular prin care centralizează cererile primite de la contribuabili, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului, sub sancțiunea decăderii.

11. Contribuabilii care în anul 2021 au realizat venituri din închirierea în scop turistic a unui număr de sub 5 camere închiriate în scop turistic, situate în locuințe proprietate personală, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea, și au determinat venitul net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, în anul 2022 determină venitul net anual pe baza normelor de venit.

12. Referitor la reținerea impozitului din veniturile impozabile obținute din România de nerezidenți

Impozitul se calculează, respectiv se reține în momentul plății venitului, se declară și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul. Impozitul se calculează, se reține, se declară și se plătește, în lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, pentru ziua în care se efectuează plata venitului către nerezidenți. În cazul dividendelor distribuite, potrivit legii, dar care nu au fost plătite acționarilor sau asociaților până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende se declară și se plătește până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care s-a aprobat distribuirea dividendelor, după caz. Impozitul nu se calculează, nu se reține și nu se plătește la bugetul de stat pentru dividendele distribuite și neplătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, dacă în ultima zi a anului calendaristic sau în ultima zi a anului fiscal modificat, după caz, persoana juridică străină beneficiară a dividendelor îndeplinește condițiile de scutire prevăzute la art. 229 alin. (1) lit. c) sau c^1 ) Cod Fiscal.

13. Sunt scutite de impozit dividendele plătite de un rezident român unei persoane juridice rezidente într-un stat membru al Spațiului Economic European, altul decât statele membre ale Uniunii Europene, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, dacă persoana juridică străină beneficiară a dividendelor îndeplinește condițiile prevăzute la art. 43 Cod Fiscal, referitoare la rezidentul român care primește dividendele.

14. Referitor la coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convențiilor de evitare a dublei impuneri și a legislației Uniunii Europene

Certificatul de rezidență fiscală însoțit de o traducere autorizată în limba română, depus prin mijloace electronice de transmitere la distanță la organul fiscal central competent, este acceptat în copie conformă cu originalul și mențiunea că originalul sau copia legalizată a certificatului se află la plătitorul de venit în cazul veniturilor cu regim de reținere la sursă, la persoana juridică română ale cărei titluri de valoare sunt înstrăinate în cazul câștigului de capital, la sediul permanent din România în cazul veniturilor care sunt atribuibile sediului permanent, respectiv la persoana juridică din România unde persoana fizică nerezidentă a fost detașată.

15. Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c) -f) și j) din Legea nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat.

16. Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 și art. 5 alin. (1) - (3) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, și a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă și în cazul transferului proprietății prin moștenire către copiii acestora, indiferent unde aceștia domiciliază.

17. În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea:

a) impozitului calculat pentru suprafața folosită în scop rezidențial conform art. 457 Cod Fiscal;
b) impozitului determinat pentru suprafața folosită în scop nerezidențial, indicată prin declarație pe propria răspundere, prin aplicarea cotei menționate la art. 458 Cod Fiscal asupra valorii impozabile determinate potrivit art. 457 Cod Fiscal, fără a fi necesară stabilirea valorii prin depunerea documentelor prevăzute la art. 458 alin. (1) Cod Fiscal.

18. Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru terenul aferent clădirii de domiciliu aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c) -f) și j) din Legea nr. 168/2020.

19. Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru terenul aferent clădirii de domiciliu aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 și art. 5 alin. (1) - (3) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, și a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă și în cazul transferului proprietății prin moștenire către copiii acestora, indiferent unde aceștia domiciliază.

20. Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului pe mijloacele de transport pentru:

a) mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol. În cazul scutirii sau reducerii impozitului pe mijloacele de transport acordate persoanelor juridice se vor avea în vedere prevederile legale în vigoare privind acordarea ajutorului de stat;

b) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, pentru un singur mijloc de transport la alegerea contribuabilului.

21. Actul de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport se poate încheia și în formă electronică și semna cu semnătură electronică în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, cu completările ulterioare, între persoane care au domiciliul fiscal în România și se comunică electronic organului fiscal local de la domiciliul persoanei care înstrăinează, organului fiscal local de la domiciliul persoanei care dobândește și organului competent privind radierea/înregistrarea/înmatricularea mijlocului de transport, în scopul radierii/înregistrării/înmatriculării, de către persoana care înstrăinează, de către persoana care dobândește sau de către persoana împuternicită, după caz.

Organul fiscal local de la domiciliul persoanei care înstrăinează mijlocul de transport transmite electronic persoanei care înstrăinează și persoanei care dobândește sau, după caz, persoanei împuternicite, respectiv organului fiscal local de la domiciliul dobânditorului, exemplarul actului de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport încheiat în formă electronică, completat și semnat cu semnătură electronică, conform prevederilor legale în vigoare. În situația în care organul fiscal local nu deține semnătură electronică în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001, republicată, cu completările ulterioare, documentul completat se transmite sub formă scanată, în fișier format pdf, cu mențiunea letrică «Conform cu originalul».

Organul fiscal local de la domiciliul persoanei care dobândește mijlocul de transport completează exemplarul actului de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport încheiat în formă electronică, conform prevederilor în vigoare, pe care îl transmite electronic persoanelor, semnat cu semnătura electronică. În situația în care organul fiscal local nu deține semnătură electronică în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001, republicată, cu completările ulterioare, documentul completat se transmite sub formă scanată, în fișier format pdf, cu mențiunea letrică «Conform cu originalul».

Persoana care dobândește/înstrăinează mijlocul de transport sau persoana împuternicită, după caz, transmite electronic un exemplar completat organului competent privind înmatricularea/înregistrarea/radierea mijloacelor de transport. Orice alte documente necesare și obligatorii, cu excepția actului de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport întocmit în formă electronică și semnat cu semnătură electronică, se pot depune pe suport hârtie sau electronic conform procedurilor stabilite de organul competent.

Actul de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport întocmit, în format electronic se utilizează de către:

a) persoana care înstrăinează;
b) persoana care dobândește;
c) organele fiscale locale competente;
d) organul competent privind înmatricularea/înregistrarea/radierea mijloacelor de transport.

Orice alte acte, cu excepția actului de înstrăinaredobândire a mijloacelor de transport întocmit în formă electronică și semnat cu semnătură electronică, solicitate de organele fiscale locale pentru scoaterea din evidența fiscală a bunului, respectiv înregistrarea fiscală a acestuia, se pot depune și electronic la acestea, sub formă scanată, în fișier format pdf, cu mențiunea letrică «Conform cu originalul» însușită de către vânzător sau de cumpărător și semnate cu semnătură electronică de către contribuabilul care declară.

Actul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport încheiat între persoane cu domiciliul fiscal în România și persoane care nu au domiciliul fiscal în România, se comunică electronic de către persoana care l-a înstrăinat către autoritățile implicate în procedura de scoatere din evidența fiscală a bunului.

În cazul unei hotărâri judecătorești care consfințește faptul că o persoană a pierdut dreptul de proprietate asupra mijlocului de transport, aceasta se poate depune la organul fiscal local în formă electronică sub formă scanată, în fișier format pdf, cu mențiunea letrică «Conform cu originalul» și semnată electronic de către contribuabil.

22. Impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare și a abonamentelor, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.


B. Incepand cu 01/10/2021

1. Prin excepție, în cazul persoanelor fizice care obțin avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali români, angajatorul rezident fiscal român sau angajatorul care nu este rezident fiscal român și care intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte poate opta pentru obligația de calcul, reținere și plată a contribuției de asigurări sociale.

2. Prin excepție, în cazul persoanelor fizice care obțin avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali români, angajatorul rezident fiscal român sau angajatorul care nu este rezident fiscal român și care intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte poate opta pentru obligația de calcul, reținere și plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate.

3. Prin excepție, în cazul persoanelor fizice care obțin avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali români, angajatorul rezident fiscal român sau angajatorul care nu este rezident fiscal român și care intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte poate opta pentru obligația de calcul, reținere și plată a contribuției asiguratorie pentru muncă.

C. Incepand cu 01/11/2021

1. Este scutit de TVA importul de bunuri efectuat în România de către Comisia Europeană sau de către o agenție ori un organism înființat în temeiul dreptului Uniunii Europene, în cazul în care Comisia Europeană sau o astfel de agenție ori un astfel de organism importă bunurile respective în scopul îndeplinirii sarcinilor care îi sunt conferite prin dreptul Uniunii Europene pentru a combate pandemia de COVID-19, cu excepția situației în care bunurile importate sunt utilizate, fie imediat, fie la o dată ulterioară, în scopul unor livrări ulterioare efectuate cu titlu oneros de către Comisia Europeană sau de către o astfel de agenție ori organism. 

Atunci când condițiile pentru scutire încetează să se aplice, Comisia Europeană sau agenția ori organismul în cauză care a efectuat importul de bunuri informează organul vamal competent, iar importul bunurilor respective este supus TVA în condițiile aplicabile la momentul respectiv.

2. Este scutita de TVA livrarea de bunuri sau prestarea de servicii către Comisia Europeană sau către o agenție ori un organism înființat în temeiul dreptului Uniunii Europene, în cazul în care Comisia Europeană sau o astfel de agenție ori un astfel de organism achiziționează bunurile sau serviciile respective în scopul îndeplinirii sarcinilor care îi sunt conferite prin dreptul Uniunii Europene pentru a combate pandemia de COVID-19, cu excepția situației în care bunurile și serviciile achiziționate sunt utilizate, fie imediat, fie la o dată ulterioară, în scopul unor livrări ulterioare efectuate cu titlu oneros de către Comisia Europeană sau de către o astfel de agenție ori organism.

Atunci când condițiile pentru scutire încetează să se aplice, Comisia Europeană sau agenția ori organismul în cauză care a primit livrarea de bunuri sau prestarea de servicii scutită informează organul fiscal competent, iar livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor respective este supusă TVA în condițiile aplicabile la momentul respectiv.

 

D.  Incepand cu 01/01/2022

1. Contribuabilul are dreptul la deducerea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, în limita unui procent de 50% din valoarea acestora, altele decât cele prevăzute la lit. d)-f), h) și i), dacă creanțele îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

- sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței;
- nu sunt garantate de altă persoană;
- sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;

2. Se introduc in categoria veniturilor neimpozabile din activități agricole, silvicultură și piscicultură, produsele vegetale, plantele furajere până la 2,0 ha inclusiv.

Procedura referitoare la scăderea din impozitul pe salarii, din TVA sau din accizele datorate a sumelor reprezentând cheltuieli cu educația timpurie care depășesc impozitul pe profit datorat

In Monitorul oficial nr. 423/2021 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 30/2021 privind unele măsuri fiscale, care instituie procedura de aplicare a prevederilor referitoare la scăderea din impozitul pe salarii reținut de contribuabil pentru angajați, din taxa pe valoarea adăugată datorată sau din accizele datorate a sumelor reprezentând cheltuieli cu educația timpurie care depășesc impozitul pe profit datorat, care au fost în vigoare până la data de 1 aprilie 2021.

Potrvit Codului Fiscal contribuabilii care efectuează cheltuieli cu educația timpurie scad din impozitul pe profit datorat cheltuielile cu educația timpurie, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil. În cazul în care suma depășește impozitul pe profit datorat, diferența va fi scăzută, în ordine, din impozitul pe salarii reținut de contribuabil pentru angajați, din taxa pe valoarea adăugată datorată sau din accizele datorate.

Suma reprezentând cheltuieli cu educația timpurie, efectuate în perioada noiembrie 2020-martie 2021, care depășește impozitul pe profit datorat, se scade, în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (4) lit. i2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în ordine, din impozitul pe salarii reținut de contribuabil pentru angajați, din taxa pe valoarea adăugată datorată sau din accizele datorate, pe baza unei declarații de regularizare.

Declarația de regularizare se depune până la data de 25 aprilie 2021 inclusiv, cu următoarele excepții:

a) în cazul contribuabililor care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, declarația se depune la fiecare termen de declarare a impozitului pe profit, potrivit art. 41 și 42 din aceeași lege, dar nu mai târziu de data de 25 august 2021 sau de data de 25 a celei de-a șasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat, după caz;

b) în cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit, potrivit art. 41 și 42 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, declarația se depune până la data de 25 martie 2022 inclusiv sau până la data de 25 iunie 2022 inclusiv, după caz.

Suma se scade, în ordine, din impozitul pe salarii reținut de contribuabil pentru angajați, din taxa pe valoarea adăugată datorată sau din accizele datorate, cu data scadenței acestora, declarate în Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, în decontul de TVA, respectiv în declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat, care au același termen de depunere cu cel al declarației prin care s-a efectuat scăderea acestor cheltuieli din impozitul pe profit datorat.

În cazul în care termenul de depunere a declarației prin care s-a efectuat scăderea cheltuielilor cu educația timpurie din impozitul pe profit datorat este același cu termenul trimestrial de depunere a Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, suma care depășește impozitul pe profit datorat se scade din impozitul pe salarii aferent ultimei luni din trimestru.

Declarația de regularizare pentru cheltuielile cu educația timpurie, cod 711, a fost publicata in Ordinul MF nr. 653/2021.

Indicele prețurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit anual

In Monitorul oficial nr. 258/2021 a fost publicat Ordinul nr. 267/2021 privind indicele prețurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit anual.

Pentru anul fiscal 2021, indicele prețurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit anual este 102,4%.

Contribuabilii care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, determină plățile anticipate trimestriale în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele prețurilor de consum, estimat cu ocazia elaborării bugetului inițial al anului pentru care se efectuează plățile anticipate, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata, cu excepția plății anticipate aferente trimestrului IV care se declară și se plătește până la data de 25 decembrie, respectiv până la data de 25 a ultimei luni din anul fiscal modificat. 

Contribuabilii care au optat, în conformitate cu legislația contabilă în vigoare, pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic, actualizează plățile anticipate trimestriale cu ultimul indice al prețurilor de consum comunicat pentru anul în care începe anul fiscal modificat. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plățile anticipate trimestriale, este impozitul pe profit anual, conform declarației privind impozitul pe profit. Nu intră sub incidența acestor prevederi contribuabilii care se dizolvă cu lichidare, pentru perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui în care a fost deschisă procedura lichidării și data închiderii procedurii de lichidare.

Momentul de la care se calculează termenul de prescripție pentru obligații fiscale principale/accesorii, aferente impozitului pe profit stabilit suplimentar conform vechiului Cod de procedură fiscală

In Monitorul oficial nr. 1257/2020 a fost publicata Decizia nr. 21/2020 privind examinarea sesizării formulate de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov cu privire la următoarea problemă de drept: "Care este momentul de la care se calculează termenul de prescripție pentru obligații fiscale principale/accesorii, aferente impozitului pe profit stabilit suplimentar?".

Potrivit acestei decizii, in interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 91 alin. (1) și (2), coroborate cu cele ale art. 23 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, termenul de 5 ani de prescripție a dreptului organului fiscal de a stabili obligații fiscale reprezentând impozit pe profit și accesorii ale acestora curge de la data de 1 ianuarie a anului următor anului fiscal în care s-a realizat profitul impozabil din care rezultă impozitul pe profit datorat de contribuabil, si deci nu de la 1 ianuarie a anului următor anului fiscal in care s-a depus declaratia 101 privind impozitul pe profit.

Potrivit actualului Cod de Procedura Fiscala termenul de prescripție a dreptului organului fiscal de a stabili creanțe fiscale se prescrie în termen de 5 ani si începe să curgă de la data de 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligația fiscală, dacă legea nu dispune altfel.

Noul model al declarației 101 privind impozitul pe profit

In Monitorul oficial nr. 1246/2020 a fost publicat Ordinul nr. 4072/2020 privind modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.386/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor 101 "Declarație privind impozitul pe profit" și 120 "Decont privind accizele".

Acest ordin introduce noul model al declarației 101 privind impozitul pe profit care se va utiliza începând cu declararea obligațiilor anuale aferente anului fiscal 2020.

Codul Fiscal: Scutiri de impozit pentru susținerea învățământului profesional- dual prin asigurarea pregătirii practice și formării de calitate a elevilor

In Monitorul oficial nr. 1112/2020 a fost publicata Legea nr. 262/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Prin aceasta lege se introduce scutirea de impozit a profitului reinvestit în susținerea învățământului profesional- dual prin asigurarea pregătirii practice și formării de calitate a elevilor.

Va readucem aminte ca pana acum era scutit doar profitul investit în echipamente tehnologice, calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturare, în programe informatice, precum și pentru dreptul de utilizare a programelor informatice, produse și/sau achiziționate, inclusiv în baza contractelor de leasing financiar, și puse în funcțiune, folosite în scopul desfășurării activității economice, este scutit de impozit. Activele corporale pentru care se aplică scutirea de impozit sunt cele prevăzute în subgrupa 2.1, respectiv în clasa 2.2.9 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Prin Legea nr. 262/2020 se introduc in categoria cheltuielile care se pot scadea din impozitul pe profit si cele prin care se asigură pregătirea practică a elevilor, bursă, cel puțin la nivelul celei acordate din fonduri publice pentru învățământul profesional, și alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor.

Totodata, microîntreprinderile care acordă burse elevilor școlarizați în învățământul profesional-dual în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, scad sumele aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective.

Măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii

In Monitorul oficial nr. 817/2020 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative.

Aceasta ordonanta a fost publicata pentru a stimula asigurarea de resurse financiare suplimentare contribuabililor plătitori de impozit pe profit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor sau impozit specific unor activități, prin reducerea sarcinii fiscale, având în vedere necesitatea stimulării și dezvoltării capitalului românesc și a competitivității operatorilor economici pentru tranziția la o economie durabilă. 

Prin aceasta ordonanta se vor acorda reduceri la determinarea impozitului pe profit, impozitului pe veniturile microîntreprinderilor și impozitului specific unor activități în funcție de menținerea/creșterea capitalurilor proprii.

Contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare și plată prevăzut la art. 41 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal, contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor potrivit titlului III "Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” din Codul fiscal, precum și contribuabilii care intră sub incidența prevederilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, cu completările ulterioare, beneficiază de reduceri ale impozitului pe profit anual/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor/impozitului specific unor activități, astfel:

a) 2%, în cazul în care capitalul propriu contabil, prezentat în situațiile financiare anuale, respectiv în raportările contabile anuale pentru sediile permanente ale persoanelor juridice rezidente în state aparținând Spațiului Economic European, în anul pentru care datorează impozitul, este pozitiv. Pentru contribuabilii care, potrivit prevederilor legale, au obligația constituirii capitalului social, capitalul propriu contabil trebuie să îndeplinească concomitent și condiția de a fi la nivelul unei valori cel puțin egale cu jumătate din capitalul social subscris;

b) dacă înregistrează o creștere anuală a capitalului propriu ajustat al anului pentru care datorează impozitul față de capitalul propriu ajustat înregistrat în anul precedent și îndeplinește concomitent condiția prevăzută la lit. a), reducerile au următoarele valori:
       
Procentul de reducere a impozitului / Intervalele de creștere anuală a capitalului propriu ajustat 

- 5% / până la 5% inclusiv
- 6% / peste 5% și până la 10% inclusiv
- 7% / peste 10% și până la 15% inclusiv
- 8% / peste 15% și până la 20% inclusiv
- 9% / peste 20% și până la 25% inclusiv
- 10% / peste 25%

c) 3%, dacă înregistrează o creștere peste nivelul prevăzut mai jos a capitalului propriu ajustat al anului pentru care datorează impozitul față de capitalul propriu ajustat înregistrat în anul 2020 și dacă îndeplinește concomitent condiția prevăzută la lit. a). Prevederile prezentei litere se aplică începând cu anul 2022, respectiv începând cu anul fiscal modificat care începe în anul 2022.

Procentul de creștere a capitalului propriu ajustat al anului pentru care datorează impozitul față de capitalul propriu ajustat înregistrat în anul 2020 are următoarele valori:       

Anul pentru care datorează impozitul / Procentul minim de creștere a capitalului propriu ajustat
- 2022 / 5%
- 2023 / 10%
- 2024 / 15%
- 2025 / 20%

În cazul în care sunt aplicabile două sau trei din reducerile prevăzute  mai sus, pentru determinarea valorii reducerii, procentele corespunzătoare acestora se adună, iar valoarea rezultată se aplică asupra impozitului.

Nu intră sub incidența acestor prevederi contribuabilii pentru care reglementările contabile sunt emise de Banca Națională a României, respectiv de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Capitalul propriu ajustat cuprinde următoarele elemente:

a) capital subscris vărsat/capital de dotare;
b) patrimoniul regiei;
c) patrimoniul public;
d) patrimoniul privat;
e) patrimoniul institutelor naționale de cercetare-dezvoltare;
f) prime de capital;
g) rezerva legală, statutară sau contractuală și alte rezerve constituite din profitul net ca urmare a deciziei acționarilor/asociaților sau potrivit prevederilor legale;
h) rezultatul net reportat - sold creditor, reprezentând diferența pozitivă dintre soldurile creditoare și debitoare.