Modificarea Codului fiscal

In Monitorul oficial nr. 1269/2020 a fost publicata Legea nr. 296/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Dintre modificari amintim:

1.locul conducerii efective - locul în care, dacă nu se demonstrează altfel, persoana juridică străină realizează operațiuni care corespund unor scopuri economice, reale și de substanță și unde este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:

a) deciziile economico-strategice necesare pentru conducerea activității persoanei juridice străine în ansamblul său se iau în România de către directorii executivi/membrii consiliului de administrație; sau
b) cel puțin 50% din directorii executivi/membrii consiliului de administrație ai persoanei juridice străine sunt rezidenți.

2. o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă o persoană deține, în mod direct sau indirect, inclusiv deținerile persoanelor sale afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atât la prima persoană juridică, cât și la cea de-a doua ori dacă le controlează în mod efectiv.

3. rezident - orice persoană juridică română, orice persoană juridică străină având locul de exercitare a conducerii efective în România, orice persoană juridică cu sediul social în România, înființată potrivit legislației europene sau orice persoană fizică rezidentă. Rezidentul are obligație fiscală integrală în România, fiind contribuabil supus impozitării în România pentru veniturile mondiale obținute din orice sursă, atât din România cât și din afara României, conform prevederilor prezentei legi și ale tratatelor în vigoare încheiate de România.

4. titlu de participare - orice acțiune sau altă parte socială într-o societate în nume colectiv, societate în comandită simplă, societate pe acțiuni, societate în comandită pe acțiuni, societate cu răspundere limitată sau într-o altă persoană juridică ori deținerile la un fond de investiții.

5. Locul conducerii efective în România al unei persoane juridice străine

(1) Dacă o persoană juridică străină este considerată rezidentă atât în România, cât și într-un stat semnatar al unei convenții de evitare a dublei impuneri la care România este parte, rezidența acestei persoane se va stabili potrivit prevederilor convenției de evitare a dublei impuneri.

(2) Rezidența în România a persoanei juridice străine se stabilește de către organul fiscal central competent pe baza chestionarului prevăzut la art. 230 alin. (8) și a următoarelor documente anexate la acesta:

a) copia legalizată însoțită de traducerea autorizată a deciziei/hotărârii acționarilor/asociaților/fondatorilor/membrilor consiliului de administrație/directorilor executivi ai persoanei juridice străine cu privire la stabilirea locului conducerii efective în România;
b) copia legalizată însoțită de traducerea autorizată a actului constitutiv actualizat al persoanei juridice străine;
c) copia legalizată a extrasului de la Registrul Comerțului sau organismului similar din statul străin în care este înregistrată persoana juridică străină, din care rezultă acționariatul și aportul acestuia în capitalul persoanei juridice străine; orice modificări ulterioare se comunică organului fiscal central competent în termen de 45 de zile calendaristice de la data producerii lor;
d) copia documentului sau actului privind utilizarea spațiului din România unde se va exercita efectiv conducerea persoanei juridice străine;
e) copia legalizată însoțită de traducerea autorizată a contractelor încheiate cu directorii executivi/membrii consiliului de administrație ai persoanei juridice străine având locul conducerii efective în România.

(3) Organul fiscal central competent analizează documentația prezentată de persoana juridică străină, stabilește dacă locul conducerii efective este în România și notifică persoana juridică străină dacă păstrează rezidența statului străin sau devine persoană juridică străină rezidentă în România.

(4) Persoana juridică străină rezidentă în România potrivit locului conducerii efective are următoarele obligații:

a) să se înregistreze la organul fiscal central competent, potrivit declarației de înregistrare fiscală/declarație de mențiuni/declarație de radiere pentru persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România în termen de 30 zile de la data la care a fost notificat că este persoană rezidentă în România;
b) să păstreze procesele-verbale ale ședințelor de consiliu și ale adunărilor acționarilor/asociaților;
c) să conducă și să păstreze în România evidența contabilă, respectiv să întocmească situațiile financiare conform legislației contabile din România;
d) să se înregistreze ca plătitor de impozit pe profit;
e) să își mențină rezidența în România pe o perioadă de cel puțin un an fiscal.

(5) Prevederile titlului II "Impozitul pe profit" din prezentul cod sunt aplicabile și persoanei juridice străine rezidente în România potrivit locului conducerii efective.

(6) În scopul administrării creanțelor fiscale, organul fiscal central stabilește și înregistrează, din oficiu sau la cererea altei autorități care administrează creanțe fiscale, un loc al conducerii efective în România al unei persoane juridice străine, care nu și-a îndeplinit obligația de înregistrare fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

(7) Stabilirea rezidenței în România de către o persoană juridică străină nu trebuie să aibă la bază aranjamente artificiale în scopul reducerii impozitelor care ar fi trebuit să fie plătite în statul străin și nu trebuie să creeze oportunități de neimpozitare sau de impozitare mai scăzută în România, inclusiv prin aranjamente de utilizare a convențiilor fiscale încheiate de România, numai în scopul evitării plății impozitelor în beneficiul direct sau indirect al unor rezidenți din terțe jurisdicții.

6. Sunt obligate la plata impozitului pe profit si persoanele juridice străine rezidente în România potrivit locului conducerii efective. În cazul persoanelor juridice străine rezidente în România potrivit locului conducerii efective, precum și al persoanelor juridice cu sediul social în România, înființate potrivit legislației europene, impozitul pe profit se aplică asupra profitului impozabil obținut din orice sursă, atât din România, cât și din străinătate

7. Profitul investit reprezintă soldul contului de profit și pierdere, respectiv profitul contabil brut cumulat de la începutul anului, obținut până în trimestrul sau în anul punerii în funcțiune a activelor. Scutirea de impozit pe profit aferentă investițiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit calculat cumulat de la începutul anului până în trimestrul punerii în funcțiune a activelor, pentru contribuabilii care aplică sistemul trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit, respectiv în limita impozitului pe profit calculat cumulat de la începutul anului punerii în funcțiune a activelor până la sfârșitul anului respectiv pentru contribuabilii care aplică sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit.

8. Contribuabilii care aplică prevederile Legii nr. 153/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru completarea Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, pentru achizițiile reprezentând aparate de marcat electronice fiscale, definite potrivit legii, nu aplică prevederile articolului 22. - Scutirea de impozit a profitului reinvestit.

9. Cheltuielile suportate de angajator aferente activității în regim de telemuncă pentru salariații care desfășoară activitatea în acest regim, potrivit legii, sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal.

10. Se abroga de la categoria cheltuielilor care au deductibilitate limitată, cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor unități de educație timpurie.

11. Nu sunt deductibile, cheltuielile efectuate ca urmare a unor tranzacții cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării cheltuielilor, este inclus în anexa I și/sau anexa II din Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

12. În situația în care un beneficiar al unei sponsorizări/burse private/mecenat restituie suma respectivă contribuabilului, potrivit legii, într-un an fiscal diferit de cel în care a fost acordată sponsorizarea/bursa privată/mecenatul, suma dedusă pentru acea sponsorizare/bursă privată sau mecenat din impozitul pe profit, în perioade fiscale precedente, în limita prevăzută de lege, se adaugă ca diferență de plată la impozitul pe profit datorat în trimestrul/anul restituirii sponsorizării/bursei private/mecenatului. Pentru situațiile în care restituirile de sponsorizări/burse private/mecenat se efectuează în același an fiscal, contribuabilul regularizează în trimestrul/anul restituirii sponsorizării/bursei private/mecenatului sumele deduse din impozitul pe profit, în trimestrele precedente, în limita prevăzută de lege.

13. Cheltuielile reprezentând amortizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, care se scad din impozitul pe profit, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.

14. Se pot deduce integral ajustările pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, altele decât cele prevăzute la lit. d)-f), h) și i) de la art. 26 (1), dacă creanțele îndeplinesc cumulativ următoarele condiții (masura amanata ulterior OUG nr. 226/2020 pana la 1 ianuarie 2022):

a. sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței;
b. nu sunt garantate de altă persoană;
c. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului.

15. Se introduce sistemul de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit și reglementează impozitarea grupului fiscal.

Grupul fiscal în domeniul impozitului pe profit se constituie din cel puțin două dintre următoarele entități, denumite în continuare membri:

(i) o persoană juridică română/persoană juridică cu sediul social în România înființată potrivit legislației europene și una sau mai multe persoane juridice române/persoane juridice cu sediul social în România înființate potrivit legislației europene la care aceasta deține, în mod direct sau indirect, cel puțin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot al acestora;

(ii) cel puțin două persoane juridice române la care o persoană fizică română deține, în mod direct sau indirect, cel puțin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot;

(iii) cel puțin două persoane juridice române deținute, în mod direct sau indirect, în proporție de cel puțin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, de o persoană juridică/fizică, rezidentă într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri sau într-un stat cu care s-a încheiat un acord privind schimbul de informații;

(iv) cel puțin o persoană juridică română deținută, în mod direct sau indirect, în proporție de cel puțin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, de o persoană juridică rezidentă într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri sau într-un stat cu care s-a încheiat un acord privind schimbul de informații și sediul permanent/sediul permanent desemnat din România al acestei persoane juridice străine.

16. In cazul microîntreprinderilor care devin plătitoare de impozit pe profit potrivit art. 48 alin. (3^1 ) și art. 52, această diferență reprezintă elemente similare veniturilor în primul trimestru pentru care datorează impozit pe profit; în cazul microîntreprinderilor care exercită opțiunea prevăzută la art. 48 alin. (3^1 ) sau depășesc limita veniturilor, conform art. 52, în primul trimestru al anului fiscal, diferența respectivă nu reprezintă elemente similare veniturilor în acest prim trimestru.

17. In baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor nu mai intra dividendele primite de la o persoană juridică română.

18. La calculul impozitului pe venitul din activități independente nu sunt deductibile cheltuielile cu amortizarea bunurilor din patrimoniul personal afectate exercitării activității, potrivit legii.

19. Nu sunt impozabile, în înțelesul impozitului pe venit, avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. l) care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, aflate în proprietatea sau folosința persoanelor juridice ce aplică regimul de impozitare al microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activități.

20. Nu sunt impozabile, în înțelesul impozitului pe venit, sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă. Sumele vor fi acordate fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative.

21. Închirierea în scop turistic de către proprietari a camerelor situate în locuințele proprietate personală, altele decât cele care constituie structuri de primire turistică, potrivit legislației specifice, reprezintă oferirea posibilității de ședere pentru o perioadă de minimum 24 de ore și maximum 30 de zile într-un an calendaristic oricărei persoane care călătorește în scop turistic în afara mediului său obișnuit de viață.

Veniturile realizate din închirierea în scop turistic a unui număr de camere cuprins între unu și 5 camere inclusiv, în cursul unui an fiscal, se determină pe baza normei anuale de venit. În cazul depășirii numărului de 5 camere de închiriat în cursul aceluiași an fiscal, determinarea venitului se efectuează pe baza normei anuale de venit pentru întregul an fiscal.

În cazul depășirii numărului de 5 camere de închiriat în cursul anului fiscal, începând cu anul fiscal următor determinarea venitului net se realizează în sistem real și se supune impunerii potrivit prevederilor cap. II - Venituri din activități independente.

22. Sunt venituri neimpozabile, în înțelesul impozitului pe veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură, si veniturile obtinute din produsele vegetale - capsun până la 1,0 ha.

23. Pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, de la angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5, cota contribuției de asigurări sociale de 25% se reduce cu 3,75 puncte procentuale. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028.

24. Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri reprezentând remunerații, indemnizații, alte venituri similare, precum și orice alte avantaje, în bani și/sau în natură, obținute din străinătate în calitate de membri ai consiliului de administrație, membri ai directoratului, membri ai consiliului de supraveghere, administratori, directori, cenzori, membri fondatori, reprezentanți în adunarea generală a acționarilor sau orice alte activități desfășurate în funcții similare pentru activitatea desfășurată în străinătate la angajatori/plătitori care nu au sediul permanent și nu sunt rezidenți fiscali în România, o reprezintă câștigul brut realizat din venituri asimilate salariilor, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.

25. Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naștere/adopție, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităților naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani și/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaților, precum și cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la și de la locul de muncă al salariatului, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului de odihnă, pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariații proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.

Contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, nu se cuprinde în baza de calcul, în măsura în care valoarea totală a acestora într-un an fiscal nu depășește nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate. 

26. Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. l) care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, aflate în proprietatea sau folosința persoanelor juridice care aplică regimul de impozitare al microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activități.

27. Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale nici:

    - sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și echipamente de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă. Sumele vor fi acordate fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative.

    - acoperirea costurilor cu testarea epidemiologică și/sau vaccinarea angajaților pentru împiedicarea răspândirii bolilor care pun în pericol sănătatea angajaților și cea publică

    - sumele plătite de angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților.

28. Persoanele fizice care realizează venituri reprezentând remunerații, indemnizații și alte venituri similare, precum și orice alte avantaje, în bani și/sau în natură obținute din străinătate în calitate de membri ai consiliului de administrație, membri ai directoratului, membri ai consiliului de supraveghere, administratori, directori, cenzori, membri fondatori, reprezentanți în adunarea generală a acționarilor sau orice alte activități desfășurate în funcții similare pentru activitatea desfășurată în străinătate la angajatori/plătitori de venit care nu au sediul permanent și nu sunt rezidenți fiscali în România, au obligația de a calcula și plăti contribuția de asigurări sociale prin aplicarea cotei prevăzute la art. 138 lit. a) asupra bazei de calcul prevăzută la art. 139^1. Contribuția de asigurări sociale se plătește până la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.

29. In cazul persoanelor fizice care realizează, de la mai mulți plătitori, venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau în baza contractelor de activitate sportivă, sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, dar cumulate, aceste venituri se situează peste nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, și au depus la organul fiscal Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, iar în cursul anului încheie cu un plătitor de venit un contract a cărui valoare este peste plafonul de 12 salarii minime brute pe țară, nu se aplică reținerea la sursă a contribuției. În această situație se aplică sistemul de impozitare prin autoimpunere, iar stabilirea contribuției se face prin Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.

30. Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă câștigul brut care include sume reprezentând salarii/diferențe de salarii, stabilite prin lege sau în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanțe, executorii de drept.

31. Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri reprezentând remunerații, indemnizații, alte venituri similare, precum și orice alte avantaje, în bani și/sau în natură, obținute din străinătate în calitate de membri ai consiliului de administrație, membri ai directoratului, membri ai consiliului de supraveghere, administratori, directori, cenzori, membri fondatori, reprezentanți în adunarea generală a acționarilor sau orice alte activități desfășurate în funcții similare pentru activitatea desfășurată în străinătate la angajatori/plătitori de venit care nu au sediul permanent și nu sunt rezidenți fiscali în România, o reprezintă câștigul brut realizat din venituri asimilate salariilor, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.

32. În cazul avantajelor în bani și/sau în natură primite de la terți ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relații contractuale între părți, după caz, obligația de calcul, reținere și plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit legii revine după cum urmează:

a) angajatorului rezident fiscal român, când avantajele în bani și în natură sunt acordate de alte entități decât acesta și plata se efectuează prin intermediul angajatorului;

b) plătitorilor de venituri rezidenți fiscali români, când avantajele în bani și/sau în natură sunt acordate și plătite de alte entități decât angajatorul direct persoanei fizice;

c) persoanelor fizice care obțin în România avantaje în bani și/sau în natură, de la plătitori de venituri care nu sunt rezidenți fiscali români.

33. In cazul persoanelor fizice care realizează de la mai mulți plătitori venituri din drepturi de proprietate intelectuală, în baza contractelor de activitate sportivă, din arendă, din asocieri cu persoane juridice, sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, dar cumulate aceste venituri se situează peste nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, și au depus la organul fiscal declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, iar în cursul anului încheie cu un plătitor de venit un contract a cărui valoare este peste plafonul de 12 salarii minime brute pe țară, nu se aplică reținerea la sursă a contribuției de asigurări sociale de sănătate. În această situație se aplică sistemul de impozitare prin autoimpunere, iar stabilirea contribuției se face prin declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.

34. Baza lunară de calcul al contribuției asiguratorii pentru muncă o reprezintă si sumele reprezentând salarii/diferențe de salarii, stabilite prin lege sau în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanțe, executorii de drept.

35.  În cazul avantajelor în bani și/sau în natură primite de la terți ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relații contractuale între părți, după caz, obligația de calcul și plată a contribuției asiguratorie pentru muncă care se datorează potrivit legii revine după cum urmează:

a) angajatorului rezident fiscal român, când avantajele în bani și/sau în natură sunt acordate de alte entități decât acesta și plata se efectuează prin intermediul angajatorului;
b) plătitorilor de venituri rezidenți fiscali români, când avantajele în bani și/sau în natură sunt acordate și plătite de alte entități decât angajatorul, direct persoanei fizice;
c) persoanelor fizice care obțin în România, avantaje în bani și/sau în natură, de la plătitori de venituri care nu sunt rezidenți fiscali români.

36. Se va retine doar 10%, si nu 16%, în cazul veniturilor impozabile enumerate la art. 223 alin. (1) lit. b)- i) și k)-p) din Codul Fiscal obținute din România de persoane fizice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri.

37. Nu generează venituri impozabile obținute din România de nerezidenți următoarele:

a) transferurile de proprietate asupra valorilor mobiliare la momentul transferului ca efect al împrumutului de valori mobiliare conform legislației aplicabile, de la cel care le dă cu împrumut, denumit creditor, respectiv la cel care are obligația să le returneze, denumit debitor, precum și la momentul restituirii valorilor mobiliare împrumutate;
b) transferurile de proprietate asupra valorilor mobiliare la momentul constituirii de garanții în legătură cu împrumutul de valori mobiliare, conform legislației aplicabile.

38. Pentru coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convențiilor de evitare a dublei impuneri și a legislației Uniunii Europene, certificatul de rezidență fiscală se prezintă în original sau copie legalizată însoțite de o traducere autorizată în limba română. În situația în care autoritatea competentă străină emite certificatul de rezidență fiscală în format electronic sau online, acesta reprezintă originalul certificatului de rezidență fiscală avut în vedere pentru aplicarea convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul de rezidență al beneficiarului veniturilor obținute din România, respectiv pentru aplicarea legislației Uniunii Europene, după caz.

39. Prin norme se va stabili macheta «Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei juridice străine cu locul conducerii efective în România».

40. Plătitorii de venituri obținute din România de nerezidenți cu regim de reținere la sursă a impozitelor, cu excepția plătitorilor de venituri din salarii, au obligația să depună o declarație privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat, si nu pana la data de 31 ianuarie ca pana acum.

41. Nu este considerat livrare de bunuri în sensul taxei pe valoarea adaugata, transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil de către o persoană impozabilă către o instituție publică, în scopul stingerii unei obligații fiscale restante.

42. Majorare plafon aferent sistemului TVA la încasare la 4.500.000 lei.

43. Baza de impozitare a TVA se reduce în cazul în care contravaloarea totală sau parțială a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu a fost încasată de la beneficiarii persoane fizice în termen de 12 luni de la termenul de plată stabilit de părți, ori în lipsa acestuia, de la data emiterii facturii, cu excepția situației în care furnizorul/prestatorul și beneficiarul sunt părți afiliate. Ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a intervenit termenul de plată stabilit de părți, ori în lipsa acestuia, a anului următor celui în care s-a emis factura. Ajustarea este permisă numai în cazul în care se face dovada că s-au luat măsuri comerciale pentru recuperarea creanțelor de până la 1.000 lei, inclusiv, respectiv că au fost întreprinse proceduri judiciare pentru recuperarea creanțelor mai mari de 1.000 lei. Ajustarea este permisă chiar dacă s-a ridicat rezerva verificării ulterioare, conform Codului de procedură fiscală. Prin efectuarea ajustării se redeschide rezerva verificării ulterioare pentru perioada fiscală în care a intervenit exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată pentru operațiunea care face obiectul ajustării. În cazul în care, ulterior ajustării bazei de impozitare, sunt încasate sume aferente creanțelor respective, se anulează ajustarea efectuată, corespunzător sumelor încasate. Ajustarea efectuată se anulează, în cazul creanțelor mai mari de 1.000 de lei, dacă furnizorul/prestatorul renunță la procedurile judiciare întreprinse până la emiterea unei hotărâri definitive.

44. Cota redusă de TVA de 5% se aplică si asupra livrarii de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 450.000 lei, exclusiv TVA, achiziționate de persoane fizice. Suprafața utilă a locuinței este cea definită prin Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Anexele gospodărești sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare. (masura amanata ulterior OUG nr. 226/2020 pana la 1 ianuarie 2022).

45. Nu este deductibila taxa pe valoarea adăugată pentru urmatoarele operatiuni:

    - acordarea în mod gratuit de bunuri în scop de reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor sau, mai general, în scopuri legate de desfășurarea activității economice, în condițiile stabilite prin normele metodologice;
    - serviciile prestate în mod gratuit în scop de reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor sau, mai general, în scopuri legate de desfășurarea activității economice, în condițiile stabilite prin normele metodologice.

Modificarea Codului de procedură fiscală

In Monitorul oficial nr. 1266/2020 a fost publicata Legea nr. 295/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, care a intrat in vigoare de 24 decembrie 2020.

Dintre modificari amintim:

1.  Analiza de risc care se efectuează periodic, caz în care organul fiscal stabilește și clasa/subclasa de risc fiscal a contribuabilului, nu se mai publică pe site-ul propriu.

2.  Daca reprezentarea contribuabilului/plătitorul în relația cu organul fiscal se realizeaza prin avocat, consultant fiscal sau expert contabil, forma și conținutul împuternicirii sunt cele prevăzute de dispozițiile legale privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, consultant fiscal sau expert contabil, după caz.

3. Persoana fizică care desfășoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent într-una din formele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările și completările ulterioare, răspunde pentru obligațiile fiscale datorate ca urmare a exercitării profesiei sau activității cu bunurile din patrimoniul de afectațiune. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru recuperarea creanțelor fiscale, pot fi urmărite și celelalte bunuri ale debitorului. Dispozițiile art. 31, 32 și ale art. 2.324 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 - Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, sunt aplicabile.

4. Se introduc noi cazuri de nulitate a actului administrativ fiscal:

    - organul fiscal nu prezintă argumentele pentru care nu ia în considerare opinia prealabilă emisă în scris sau soluția adoptată de organul fiscal sau de instanța de judecată potrivit art. 6 alin. (1), în cazul în care contribuabilul/plătitorul a prezentat organului fiscal anterior emiterii actului administrativ-fiscal respectiva opinie/soluție;
    -  organul fiscal nu respectă considerentele deciziei de soluționare a contestației în cazul emiterii noului act administrativ-fiscal potrivit art. 279 alin. (3);
    - emiterea raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere sau a deciziei de nemodificare a bazei de impunere de către organul de inspecție fiscală după încetarea inspecției fiscale potrivit art. 126 alin. (2), respectiv emiterea raportului de verificare și a deciziei de impunere de către organul fiscal după încetarea verificării situației fiscale personale potrivit art. 140 alin. (6) coroborat cu art. 147 și art. 126 alin. (2), fără ca acestea să fie reluate, potrivit legii;
    - organul fiscal emite raport de inspecție fiscală/de verificare a situației fiscale personale și decizie de impunere/decizie de modificare a bazelor de impozitare/decizie de nemodificare a bazelor de impozitare/decizie pentru regularizarea situației ori decizie de încetare a procedurii de verificare a situației fiscale personale, în situația în care se fac constatări în legătură cu săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală în legătură cu mijloacele de probă privind stabilirea bazei de impozitare/valorii în vamă care fac obiectul inspecției fiscale/controlului vamal, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 132.

5. Ori de câte ori legislația fiscală prevede un termen în care contribuabilii/plătitorii trebuie să își îndeplinească obligațiile prevăzute de legea fiscală, în legătură cu creanțele administrate de organul fiscal central, acesta poate fi prelungit/modificat, pentru motive justificate ce țin de activitatea de administrare a creanțelor fiscale, prin ordin al ministrului finanțelor publice.

6. Codul de identificare fiscală poate fi utilizat de contribuabili și pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale aferente perioadelor anterioare datei de înregistrare fiscală.

7. Prin sediu secundar se înțelege un loc prin care se desfășoară integral sau parțial activitatea contribuabilului/plătitorului, cum ar fi: birou, magazin, atelier, depozit și altele asemenea, cu excepția activităților desfășurate de salariați la domiciliul acestora, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă și a locațiilor beneficiarilor unde contribuabilul/plătitorul desfășoară alte activități decât cele menționate la art. 85 alin. (4), activități autorizate conform Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, cu modificările și completările ulterioare.

8. Sunt asimilate deciziilor de impunere si deciziile de încetare a procedurii de verificare a situației fiscale personale.

9. Termenele de prescripție se suspendă pe perioada cuprinsă între data comunicării către organele de urmărire penală a procesului-verbal de sesizare a organelor de urmărire penală sau a procesului-verbal întocmit ca urmare a solicitării organelor de urmărire penală adresată organelor fiscale de a efectua constatări cu privire la faptele care constituie încălcări ale dispozițiilor și obligațiilor a căror respectare o controlează și data rămânerii definitive a soluției de rezolvare a cauzei penale.

10.  În cazul în care inspecția fiscală a început și intervine încetarea persoanei juridice sau decesului persoanei fizice ca subiecte de drept fiscal, inspecția fiscală continuă cu succesorii persoanei respective, dacă aceștia există. În acest caz, creanța fiscală se stabilește pe numele succesorilor. În cazul în care nu există succesori inspecția fiscală încetează.

11. Suspendarea inspecției fiscale se realizeaza si pentru efectuarea verificărilor la ceilalți membri ai grupului fiscal definit potrivit Codului fiscal.

12. Suspendarea inspecției fiscale se realizeaza si în situația în care organul de inspecție fiscală este sesizat sau i se aduce la cunoștință, în timpul inspecției fiscale că împotriva contribuabilului/plătitorului se află în desfășurare o procedură judiciară în legătură cu mijloacele de probă privind stabilirea bazei de impozitare care fac obiectul inspecției fiscale sau în situația în care documentele financiar-contabile ale contribuabilului au fost ridicate de organul de urmărire penală, fără a putea fi puse la dispoziția organului de inspecție fiscală. Termenul maxim de 6 luni nu operează în aceasta situație. În acest caz, inspecția fiscală se reia după data finalizării procedurii judiciare sau după data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, precum și după data la care organul de inspecție fiscală are acces la documentele financiar-contabile ale contribuabilului.

13. Contribuabilul/plătitorul are dreptul de a fi informat cu privire la orice alt mijloc de probă obținut de organul fiscal, ca urmare a acțiunilor ce au constituit cauze de suspendare și care are legătură cu situația fiscală a contribuabilului/plătitorului, cu excepția cazului în care obiective de interes general justifică restrângerea accesului la respectivele probe, caz în care contribuabilul este informat în mod corespunzător despre obiectivele a căror protejare împiedică accesul acestuia la probe.

14. Contribuabilul/plătitorul poate contesta decizia de suspendare, potrivit titlului VIII.

15. Conducătorul organului de inspecție fiscală poate decide reverificarea unor tipuri de obligații fiscale pentru o anumită perioadă impozabilă, la propunerea organului de inspecție fiscală desemnat cu efectuarea inspecției sau la cererea contribuabilului, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

    a) după încheierea inspecției fiscale apar date suplimentare care erau necunoscute organului de inspecție fiscală sau, după caz, contribuabilului, la data efectuării inspecției fiscale;
    b) datele suplimentare influențează rezultatele inspecției fiscale încheiate.

16. Organul de inspecție fiscal comunică contribuabilului/plătitorului proiectul de raport de inspecție fiscală, în format electronic sau pe suport hârtie, acordându-i acestuia posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere. În acest scop, odată cu comunicarea proiectului de raport, organul de inspecție fiscală comunică și data, ora și locul la care va avea loc discuția finală, însă nu mai devreme de 3 zile lucrătoare de la data comunicării proiectului de raport de inspecție fiscală, respectiv 5 zile lucrătoare în cazul marilor contribuabili.

17. Verificarea situației fiscale personale se desfășoară de regulă la sediul organului fiscal central. La cererea justificată a persoanei fizice supuse verificării, verificarea situației fiscale personale se poate desfășura și la:

a) domiciliul său, dacă persoana verificată este în imposibilitate fizică de a se deplasa;
b) domiciliul/sediul persoanei care îi acordă asistență de specialitate sau juridică dacă domiciliul acestei persoane reprezintă și sediul său profesional.

18. Durata efectuării verificării situației fiscale personale este stabilită de organul fiscal central și nu poate fi mai mare de 270 de zile calculate de la data începerii verificării fiscale.

Data începerii verificării situației fiscale personale se înscrie într-un proces-verbal de constatare. Procesul-verbal se semnează de către organul fiscal competent și persoana fizică supusă verificării și se înregistrează la registratura organului fiscal.

19. Proprietarii bunurilor care înstrăinează mijloace de transport nu trebuie să prezinte certificatul de atestare fiscală în cazul în care pentru înstrăinare utilizează formularul de contract de înstrăinare- dobândire a unui mijloc de transport aprobat prin ordin al ministrului potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

20. Orice persoană fizică sau juridică poate solicita organelor fiscale certificatul de atestare fiscală sau documente care să ateste situația fiscală a unui contribuabil numai cu consimțământul expres și neechivoc al contribuabilului în cauză.

21. Dispozițiile privind ordinea de stingere prin compensare se aplică în mod corespunzător și în cazul grupului fiscal constituit în domeniul impozitului pe profit, dacă drept urmare a depunerii declarației anuale consolidate privind impozitul pe profit rezultă o sumă de restituit. 

22. În cazul în care din regularizarea anuală a dividendelor plătite ca urmare a distribuirii parțiale în cursul anului, potrivit art. 67 din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, rezultă sume de restituit de la buget, plătitorul de dividende depune la organul fiscal competent o declarație de regularizare/cerere de restituire după restituirea de către asociați sau acționari a dividendelor și până la împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a cere restituirea.

23. Lipsa mențiunii din cuprinsul raportului de inspecție fiscală privind aplicarea penalității de nedeclarare conduce la decăderea organului fiscal din dreptul de a mai aplica penalitatea prin alte acte administrative subsecvente sau accesorii.

24. Dreptul contribuabilului/plătitorului de a solicita dobânda prevăzută de prezentul articol se prescrie în termen de 5 ani. Termenul începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care:

a) au fost stinse prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilului/plătitorului;
b) anularea actului administrativ fiscal a devenit definitivă;
c) restituirea a fost admisă definitiv.

25. Eșalonarea la plată nu se acordă nici pentru obligațiile fiscale în sumă totală mai mică de 500 lei în cazul persoanelor fizice, 2.000 lei în cazul asocierilor fără personalitate juridică și 5.000 lei în cazul persoanelor juridice.

26. La solicitarea debitorului, organul fiscal poate înlocui sechestrul asupra unui bun:

a) cu sechestrul asupra altui bun și numai dacă bunul oferit în vederea sechestrării este liber de orice sarcini, sub condiția acoperirii limitei de 150% din valoarea creanței rămase de recuperat pentru care s-a instituit sechestru;
b) cu scrisoare de garanție/poliță de asigurare de garanție/consemnare de mijloace bănești la o unitate a Trezoreriei Statului, pe o perioadă de maximum 6 luni, la nivelul obligației fiscale rămase de recuperat la data depunerii garanției, pentru care s-a început executarea silită a bunului ce se solicită a fi înlocuit. Organul de executare execută garanția în ultima zi de valabilitate a acesteia.

27. În situația în care nici la a treia licitație nu se vinde bunul sechestrat, se organizează o nouă licitație. În acest caz bunul va fi vândut la cel mai mare preț oferit, chiar dacă acesta este inferior prețului de pornire a licitației, dar nu mai mic decât 25% din prețul de evaluare al acestuia.

28. Obiectul contestației îl constituie sumele și măsurile stabilite și înscrise de organul fiscal în titlul de creanță sau în actul administrativ fiscal atacat, precum și sumele și măsurile nestabilite de către organul fiscal, dar pentru care există această obligație potrivit legii.

29. Organul fiscal emitent al actului administrativ fiscal contestat întocmește dosarul contestației, precum și referatul cu propuneri de soluționare și le înaintează, în termen de cel mult 5 zile de la data primirii, organului de soluționare competent.

Contestațiile formulate împotriva titlurilor de creanță, precum și împotriva altor acte administrativ-fiscale emise de organul fiscal central se soluționează de către structura specializată de soluționare a contestațiilor din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.

Activitatea de soluționare a contestațiilor se realizează de către structura specializată din cadrul aparatului propriu al Ministerului Finanțelor Publice atât la nivel central, cât și la nivel teritorial.

30. La solicitarea contestatorului, organul de soluționare este obligat să asigure acestuia accesul la toate probele ce au legătură cu soluționarea contestației fiscale, cu excepția cazului în care obiective de interes general justifică restrângerea accesului la respectivele probe.

31. În cazul persoanelor fizice care au fost supuse verificării situației fiscale personale, soluția de desființare este pusă în executare de către organul fiscal prin comunicarea unei decizii, într-un termen ce nu poate fi mai mare de 240 de zile, calculat de la data comunicării deciziei de desființare.

32.  Reexaminarea deciziei de soluționare. Decizia emisă în soluționarea contestației poate fi reexaminată, de către organul de soluționare competent, la cererea contribuabilului/plătitorului, pentru următoarele situații:

a) nu s-a avut în vedere aplicarea în speță a anumitor dispoziții legale care ar fi schimbat fundamental soluția adoptată;
b) ulterior emiterii deciziei de către structura de soluționare a contestației se emite o decizie de către Comisia fiscală centrală care oferă o altă interpretare dispozițiilor legale incidente speței;
c) anterior sau ulterior emiterii deciziei de către structura de soluționare a contestației se adoptă o hotărâre judecătorească a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României fie pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept, fie un recurs în interesul legii care dictează o anumită practică judiciară pentru problematica supusă analizei diferită de cea din decizia de soluționare a contestației;
d) anterior sau ulterior emiterii deciziei de către structura de soluționare a contestației se adoptă o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care este contrară deciziei de soluționare a contestației administrative.

33. În cazul tranzacțiilor între persoane membre ale aceluiași grup fiscal în domeniul impozitului pe profit, pentru operațiuni impozabile în România, în cazul în care se ajustează/estimează veniturile sau cheltuielile unui membru din cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit în cadrul unei inspecții fiscale, organul de inspecție fiscală ajustează cu aceeași valoare cheltuielile sau veniturile celuilalt membru al grupului cu care au fost derulate tranzacțiile ajustate/estimate.

34. Contravenientul poate achita în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal jumătate din minimul amenzii prevăzute în prezentul cod, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

Legea nr. 297/2020 pentru modificarea pct. 38 din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

In Monitorul oficial nr. 1266/2020 a fost publicata Legea nr. 297/2020 pentru modificarea pct. 38 din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Potrivit acestei legi, punctul 38 din anexa nr. 2 va avea următorul cuprins: "38. Curățarea rezervoarelor și tancurilor, precum și a canalelor subterane care conțin substanțe foarte periculoase sau cancerigene din unitățile chimice și petrochimice".

Anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010 cuprinde lista locurillor de muncă încadrate în condiții speciale.

Prorogarea termenului referitor la atestarea pentru funcția de administrator al asociațiilor de proprietari

In Monitorul oficial nr. 1266/2020 a fost publicata Legea nr. 294/2020 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2019 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 106 din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor

Aceasta lege proroga termenul prevăzut la art. 106 din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, astfel ca persoanele fizice atestate pentru funcția de administrator în conformitate cu prevederile Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, pot îndeplini funcția de administrator numai dacă, până la data de 1 ianuarie 2022, obțin certificate de calificare profesională care dovedesc calificarea profesională pentru a îndeplini ocupația de administrator.

Modificarea Normelor metodologice privind modul de ținere a registrelor comerțului, de efectuare a înregistrărilor și de eliberare a informațiilor

In Monitorul oficial nr. 1264/2020 a fost publicat Ordinul nr. 6974/C/2020 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind modul de ținere a registrelor comerțului, de efectuare a înregistrărilor și de eliberare a informațiilor, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr. 2.594/C/2008.

Metodologia de acordare a stimulentului de risc pentru categoriile de persoane prevăzute de OUG nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19

In Monitorul oficial nr. 1259/2020 a fost publicat Ordinul nr. 1192/2020 privind aprobarea Metodologiei de acordare a stimulentului de risc pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență.

Momentul de la care se calculează termenul de prescripție pentru obligații fiscale principale/accesorii, aferente impozitului pe profit stabilit suplimentar conform vechiului Cod de procedură fiscală

In Monitorul oficial nr. 1257/2020 a fost publicata Decizia nr. 21/2020 privind examinarea sesizării formulate de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov cu privire la următoarea problemă de drept: "Care este momentul de la care se calculează termenul de prescripție pentru obligații fiscale principale/accesorii, aferente impozitului pe profit stabilit suplimentar?".

Potrivit acestei decizii, in interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 91 alin. (1) și (2), coroborate cu cele ale art. 23 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, termenul de 5 ani de prescripție a dreptului organului fiscal de a stabili obligații fiscale reprezentând impozit pe profit și accesorii ale acestora curge de la data de 1 ianuarie a anului următor anului fiscal în care s-a realizat profitul impozabil din care rezultă impozitul pe profit datorat de contribuabil, si deci nu de la 1 ianuarie a anului următor anului fiscal in care s-a depus declaratia 101 privind impozitul pe profit.

Potrivit actualului Cod de Procedura Fiscala termenul de prescripție a dreptului organului fiscal de a stabili creanțe fiscale se prescrie în termen de 5 ani si începe să curgă de la data de 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligația fiscală, dacă legea nu dispune altfel.

Noul model al declarației 101 privind impozitul pe profit

In Monitorul oficial nr. 1246/2020 a fost publicat Ordinul nr. 4072/2020 privind modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.386/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor 101 "Declarație privind impozitul pe profit" și 120 "Decont privind accizele".

Acest ordin introduce noul model al declarației 101 privind impozitul pe profit care se va utiliza începând cu declararea obligațiilor anuale aferente anului fiscal 2020.

Normele metodologice privind încheierea exercițiului bugetar al anului 2020

In Monitorul oficial nr. 1245/2020 a fost publicat Ordinul nr. 3155/2020 pentru aprobarea Normelor metodologice privind încheierea exercițiului bugetar al anului 2020.

 

Modificarea unor formulare tipizate pentru activitatea de stabilire a impozitelor și taxelor locale de către organele fiscale locale

In Monitorul oficial nr. 1241/2020 a fost publicat Ordinul nr. 4201/2020 pentru modificarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, nr. 2.068/2015 privind aprobarea unor formulare tipizate pentru activitatea de stabilire a impozitelor și taxelor locale de către organele fiscale locale, precum și pentru modificarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, nr. 144/2016 privind aprobarea unor formulare tipizate pentru activitatea de colectare a impozitelor și taxelor locale, precum și a altor venituri ale bugetelor locale de către organele fiscale locale și pentru modificarea și completarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, nr. 2.068/2015 privind aprobarea unor formulare tipizate pentru activitatea de stabilire a impozitelor și taxelor locale de către organele fiscale locale.

Acest ordin modifica urmatoarele formulare tipizate pentru activitatea de colectare a impozitelor și taxelor locale:

- decizia de impunere pentru stabilirea impozitelor/taxelor datorate de persoane fizice;
- decizia de impunere pentru stabilirea impozitelor/taxelor datorate de persoane juridice;
- decizia de impunere privind creantele datorate bugetului local, in urma inspectiei fiscale.

Legea nr. 289/2020 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2020 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

In Monitorul oficial nr. 1238/2020 a fost publicata Legea nr. 289/2020 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2020 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Norme noi de completare a Declarației statistice Intrastat

In Monitorul oficial nr. 1237/2020 a fost publicat Ordinul nr. 1129/2020 privind aprobarea Normelor de completare a Declarației statistice Intrastat.

Acest ordin cuprinde Normele de completare a Declarației statistice Intrastat care conțin informații privind sistemul statistic Intrastat, menite să sprijine furnizorii de date pentru a completa Declarația statistică Intrastat într-un mod corect și eficient.

Declarația statistică Intrastat este o declarație obligatorie, conform Legii nr. 422/2006, pentru schimburile de bunuri între România și alte state membre ale Uniunii Europene. Introducerile reprezintă fluxuri de bunuri din alte state membre ale Uniunii Europene către teritoriul României, iar expedierile reprezintă fluxurile de bunuri care părăsesc teritoriul României cu destinația alte state membre ale Uniunii Europene.

Obligația de raportare în sistemul statistic Intrastat

Obligația furnizării de date statistice Intrastat revine tuturor operatorilor economici care îndeplinesc simultan următoarele condiții:

1. sunt înregistrați în scopuri de taxă pe valoare adăugată - adică au cod de identificare fiscală;
2. realizează schimburi de bunuri cu alte state membre ale Uniunii Europene;
3. valoarea totală anuală a schimburilor de bunuri cu alte state membre ale Uniunii Europene, pentru fiecare din cele două fluxuri, introduceri și, respectiv, expedieri, depășește pragul valoric Intrastat stabilit pentru fiecare an.

Obligațiile în sistemul Intrastat se stabilesc de către Institutul Național de Statistică pe baza declarațiilor statistice Intrastat din anul precedent și a informațiilor din deconturile de TVA și declarațiile recapitulative privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare de bunuri (VIES) furnizate de Ministerul Finanțelor Publice. Schimbul de date între Institutul Național de Statistică și Ministerul Finanțelor Publice are loc într-un singur sens, respectiv Ministerul Finanțelor Publice furnizează Institutului Național de Statistică informațiile din deconturile de TVA și declarațiile recapitulative privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare de bunuri (VIES), însă Institutul Național de Statistică nu furnizează sub nicio formă și pe nicio cale informații statistice colectate în cadrul sistemului statistic Intrastat la nivel de operator economic.

Praguri valorice Intrastat

Institutul Național de Statistică a stabilit un nivel al pragurilor valorice Intrastat de 900.000 lei atât pentru expedieri intra-UE de bunuri, cât și pentru introduceri intra-UE de bunuri.

Un operator economic a cărui valoare anuală pentru introducerile intra-UE de bunuri este egală sau mai mare de 900.000 lei trebuie să declare pentru fluxul introduceri. Un operator economic a cărui valoare anuală pentru expedierile intra-UE de bunuri este egală sau mai mare de 900.000 lei trebuie să declare pentru fluxul expedieri.

Introducerea de noi localitati pt. care se poate beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizare

In Monitorul oficial nr. 1187/2020 a fost publicata Legea nr. 279/2020 pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Potrivit acestei legi, persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracției, preparării și arderii cărbunelui sau a șisturilor bituminoase, a extracției și preparării minereurilor de uraniu, a extracției și prelucrării minereurilor feroase și neferoase cu conținut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac și derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat și siliciu ori de radiații din minereuri radio- active, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice și/sau de cocs metalurgic, a prelucrării țițeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a țițeiului parafinos și neparafinos, a distilării țițeiului în vederea producerii păcurii și a uleiurilor, respectiv în localitățile Baia Mare, Călărași, Copșa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureș, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum și în localitățile Abrud, Baia de Arieș, Lupșa, Ocoliș, Roșia Montană și Zlatna din județul Alba, Băița din județul Bihor, Bacău și Onești din județul Bacău, Maieru, Rodna și Șanț din județul Bistrița-Năsăud, Crizbav, Feldioara, Victoria și Făgăraș din județul Brașov, Anina, Armeniș, Ciudanovița, Moldova Nouă, Oțelu Roșu și Reșița din județul Caraș-Severin, Aghireșu, Câmpia Turzii, Căpușu Mare, Dej, Iara și Turda din județul Cluj, Năvodari din județul Constanța, Baraolt din județul Covasna, Târgoviște și Titu din județul Dâmbovița, Galați din județul Galați, Brănești, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgotești, Fărcășești, Ionești, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopșoru, Prigoria, Roșia de Amaradia, Rovinari, Urdari și Turceni din județul Gorj, Aninoasa, Baia de Criș, Băița, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăștie, Petrila, Petroșani, Șoimuș, Teliucu Inferior, Uricani, Vețel, Vulcan din județul Hunedoara, Ciulnița și Slobozia din județul Ialomița, Săvinești din județul Neamț, Brazi și Ploiești din județul Prahova, Broșteni, Crucea, Iacobeni, Ostra, Stulpicani și Vatra Dornei din județul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag și Tomești din județul Timiș, Mina Altân Tepe din județul Tulcea, Berbești și Râmnicu Vâlcea din județul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul localității în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizare.

Schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură se prelungește până la data de 31 decembrie 2023

In Monitorul oficial nr. 1215/2020 a fost publicata Hotărârea nr. 1084/2020 pentru prelungirea perioadei de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Perioada de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 30 decembrie 2014, cu modificările și completările ulterioare, se prelungește până la data de 31 decembrie 2023.

Prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 decembrie 2020

In Monitorul oficial nr. 1215/2020 a fost publicata Hotărârea nr. 1065/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 decembrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Începând cu data de 14 decembrie 2020 se prelungește cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul țării, instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, aprobată cu modificări și completări prin Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2020, cu modificările și completările ulterioare, prelungită prin Hotărârea Guvernului nr. 476/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului nr. 553/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 17 iulie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului nr. 668/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 16 august 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului nr. 782/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 septembrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului nr. 856/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, și prin Hotărârea Guvernului nr. 967/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 noiembrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare.

 

Procedura de anulare a obligațiilor de plată accesorii, conform cap. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2020 administrate de Administrația Fondului pentru Mediu

In Monitorul oficial nr. 1214/2020 a fost publicat Ordinul nr. 2088/2020 pentru aprobarea Procedurii de anulare a obligațiilor de plată accesorii, conform cap. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru instituirea unor măsuri fiscale.

Acest ordin cuprinde procedura de anulare a obligațiilor de plată accesorii conform cap. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru instituirea unor măsuri fiscale, care se aplică obligațiilor administrate de Administrația Fondului pentru Mediu.

Anularea obligațiilor de plată accesorii se solicită de către debitori, inclusiv de către cei care au notificat Administrația Fondului pentru Mediu, în baza unei cereri de anulare a obligațiilor de plată accesorii, conform modelului prevăzut în anexa nr. 7 la procedură, depusă la Administrația Fondului pentru Mediu. Cererea poate fi depusă după îndeplinirea condițiilor de acordare a anulării, dar nu mai târziu de 15 decembrie 2020 inclusiv.

Debitorii ce pot beneficia de facilitățile prevăzute în prezenta procedură sunt toate categoriile de debitori, cum ar fi persoane fizice sau juridice, indiferent de forma de proprietate, asocieri și alte entități fără personalitate juridică, persoane fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere, unități administrativ-teritoriale sau subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiului București ori instituții publice.

În sensul acestei proceduri, prin obligații la bugetul Fondului pentru mediu se înțelege obligații fiscale principale reprezentând taxe și contribuții, precum și obligații accesorii aferente acestora, stabilite prin:

a) declarații privind obligațiile la Fondul pentru mediu;
b) decizii de impunere;
c) decizii referitoare la obligații accesorii.

Prin obligații la bugetul Fondului pentru mediu administrate de Administrația Fondului pentru Mediu se înțelege inclusiv obligațiile individualizate în titluri executorii emise potrivit legii, existente în evidența Administrației Fondului pentru Mediu, în vederea recuperării.

Categoriile de obligații de plată accesorii care pot face obiectul facilităților fiscale sunt următoarele:

a) dobânzi/majorări de întârziere;
b) penalități de întârziere/penalități de nedeclarare/penalități;
c) orice alte obligații de plată accesorii.

Obligațiile de plată accesorii sunt aferente:

a) obligațiilor principale la bugetul Fondului pentru mediu restante la data de 31 martie 2020 inclusiv, astfel cum sunt definite la art. VIII alin. (2) din ordonanța de urgență. În sensul prezentei proceduri, sunt considerate obligații principale la bugetul Fondului pentru mediu restante la data de 31 martie 2020 inclusiv și obligațiile bugetare care la data de 31 martie 2020 inclusiv sunt stabilite prin decizie de impunere, contestate și garantate potrivit legii. După emiterea deciziei de anulare a obligațiilor de plată accesorii, garanțiile se eliberează de către Administrația Fondului pentru Mediu;

b) diferențelor de obligații principale la bugetul Fondului pentru mediu declarate suplimentar de debitor prin declarație rectificativă prin care se corectează obligațiile bugetare principale cu scadențe anterioare datei de 31 martie 2020 inclusiv;

c) obligațiilor principale la bugetul Fondului pentru mediu cu scadențe anterioare datei de 31 martie 2020 inclusiv și stinse până la această dată;

d) obligațiilor principale la bugetul Fondului pentru mediu administrate de Administrația Fondului pentru Mediu cu scadențe anterioare datei de 31 martie 2020 inclusiv și individualizate în decizii de impunere emise ca urmare a unei inspecții fiscale sau verificării situației fiscale personale în derulare la data de 14 mai 2020.

Procedura de aplicare a măsurilor de restructurare a obligațiilor bugetare restante la 31 iulie 2020

In Monitorul oficial nr. 1211/2020 a fost publicat Ordinul nr. 2998/2020 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 2.810/2019 pentru aprobarea procedurii de aplicare a măsurilor de restructurare a obligațiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 în cazul debitorilor care au datorii principale în cuantum mai mare sau egal cu suma de un milion lei.

Acest ordin modifica procedura de punere in aplicare a Ordonanței nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale.

Potrivit acestei ordonante, in scopul revitalizării și evitării deschiderii procedurii insolvenței, debitorii, persoane juridice de drept public sau privat, cu excepția instituțiilor publice definite potrivit art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și a unităților administrativ-teritoriale, aflați în dificultate financiară și pentru care există riscul intrării în insolvență, își pot restructura obligațiile bugetare principale restante la data de 31 iulie 2020 și neachitate până la data emiterii certificatului de atestare fiscală, precum și obligațiile bugetare accesorii.

Prin obligații bugetare se înțelege obligația de plată a oricăror sume care se cuvin bugetului general consolidat și/sau bugetelor autorităților publice centrale și locale individualizată în titluri executorii emise potrivit legii, existente în evidența organului fiscal central, în vederea recuperării.

Sunt obligații bugetare principale restante la data de 31 iulie 2020 și obligațiile bugetare declarate de debitor sau stabilite de organul fiscal competent prin decizie după data de 1 august 2020 aferente perioadelor fiscale de până la data de 31 iulie 2020, precum și obligațiile fiscale principale scadente în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2020 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare și data de 31 iulie 2020 inclusiv.

Modificarea procedurii referitoare la mijloacele electronice de transmitere la distanță a actelor de executare și a procedurii de comunicare a acestora

In Monitorul oficial nr. 1210/2020 a fost publicat Ordinul nr. 3037/2020 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1.665/2020 privind stabilirea mijloacelor electronice de transmitere la distanță a actelor de executare și a procedurii de comunicare a acestora.

Potrivit art. 47 alin. (16) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, in cazul actelor administrative fiscale emise de către organul fiscal central, mijloacele electronice de transmitere la distanță, procedura de comunicare a actelor administrative fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanță, precum și condițiile în care aceasta se realizează se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice, cu avizul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale. Actele administrative fiscale emise de organul fiscal central care se transmit obligatoriu prin asemenea mijloace se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor publice. 

Potrivit acestui ordin, comunicarea către instituțiile de credit a deciziilor de ridicare a măsurilor de executare silită asupra disponibilităților bănești, aferente popririlor înființate până la data intrării în vigoare a prevederilor ordinului nr. 1.665/2020, se realizează de către Punctul central prin preluarea informațiilor cuprinse în acestea de la Unitatea de Imprimare Rapidă și încărcarea în spațiul privat de pe portalul A.N.A.F., prin intermediul platformei e-Popriri.

Procedura de întocmire, avizare și aprobare a raportului de inspecție fiscală

In Monitorul oficial nr. 1210/2020 a fost publicat Ordinul nr. 4077/2020 pentru aprobarea Procedurii de întocmire, avizare și aprobare a raportului de inspecție fiscală.

Acest ordin pune in aplicare art. 131 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Potrivit acestuia, rezultatul inspecției fiscale se consemnează, în scris, într-un raport de inspecție fiscală, în care se prezintă constatările organului de inspecție fiscală din punctul de vedere faptic și legal și consecințele lor fiscale.  

Prin acest ordin se urmareste definirea acțiunilor ce trebuie efectuate pentru parcurgerea etapelor specifice pentru finalizarea unei inspecții fiscale.

În cadrul acestei proceduri se vor întocmi sau utiliza următoarele documente:

- raportul de inspecție fiscală (parțială sau generală) încheiat cu respectarea modelului și conținutului aprobat prin Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.710/2015 privind modelul și conținutul Raportului de inspecție fiscală întocmit la persoane juridice și Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.772/2015 privind modelul și conținutul Raportului de inspecție fiscală întocmit la persoane fizice;
- nota privind constatările în divergență;
- înștiințare pentru discuția finală.

Această procedură presupune derularea a 4 etape:

- analiza constatărilor fiscale împreună cu șeful de serviciu coordonator;
- întocmirea raportului de inspecție fiscală și a dosarului acțiunii de inspecție fiscală;
- avizarea raportului de inspecție fiscală de către șeful de serviciu coordonator;
- aprobarea raportului de inspecție fiscală de către conducătorul activității de inspecție fiscală.

Ordinul nr. 1707/3436/2020 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului culturii nr. 743/2.802/2020 privind aprobarea modelului documentelor prevăzute la art. XV alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările și completările aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecție socială

In Monitorul oficial nr. 1207/2020 a fost publicat Ordinul nr. 1707/3436/2020 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului culturii nr. 743/2.802/2020 privind aprobarea modelului documentelor prevăzute la art. XV alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările și completările aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecție socială.

Acest ordin pune in aplicare art. XV alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020. Potrivit acestui aliniat, persoanele fizice care obțin venituri exclusiv din drepturile de autor și drepturile conexe, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care întrerup activitatea ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada stării de urgență instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, beneficiază din bugetul de stat prin agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București de o indemnizație lunară de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 nr. 6/2020, în baza documentelor solicitate de către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.

Ordinul nr. 1708/1531/2020 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului tineretului și sportului nr. 742/493/2020 privind aprobarea modelului documentelor prevăzute la art. XV alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările și completările aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecție socială

In Monitorul oficial nr. 1207/2020 a fost publicat Ordinul nr. 1708/1531/2020 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului tineretului și sportului nr. 742/493/2020 privind aprobarea modelului documentelor prevăzute la art. XV alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările și completările aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecție socială.

Acest ordin pune in aplicare art. XV alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020. Potrivit acestui aliniat, pe perioada stării de urgență instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, pentru perioada suspendării temporare a contractului de activitate sportivă, din inițiativa structurii sportive, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, persoanele prevăzute la art. 671 alin. (1) lit. a) -c) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de o indemnizație de 75% din drepturile în bani aferente contraprestației activității sportive, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 nr. 6/2020. Indemnizația se suportă din bugetul de stat.

 

Acordarea ajutorului pentru telemunca a fost prelungita până la 31 decembrie 2020

In Monitorul oficial nr. 1201/2020 a fost publicata Legea nr. 282/2020 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă.

Potrivit acestei legi ajutorul de 2.500 lei se acordă, în ordinea depunerii solicitărilor, până la 31 decembrie 2020, din bugetul asigurărilor de șomaj, prin ANOFM, în limita fondurilor alocate cu această destinație, angajatorilor, pentru angajații care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgență sau a stării de alertă pentru cel puțin 15 zile lucrătoare.

Mecanismul Kurzarbeit se modifica din nou

In Monitorul oficial nr. 1201/2020 a fost publicata Legea nr. 282/2020 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, care va intra in vigoare in 12 decembrie 2020.

Potrivit acestei noi modificari art. 1 din OUG nr. 132/2020 se modifica astfel:

(1) Prin derogare de la prevederile art. 112 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile legii, în cazul reducerii temporare a timpului de muncă, determinate de instituirea stării de urgență/alertă/asediu, în condițiile legii, pe perioada stării de urgență/alertă/asediu, precum și pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgență/alertă/asediu, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaților cu cel mult 50% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă, cu informarea și consultarea sindicatului, a reprezentanților salariaților sau a salariaților, după caz, anterior comunicării deciziei salariatului.

(2) Reducerea timpului de muncă în condițiile prevăzute la alin. (1) se stabilește prin decizia angajatorului, pentru o perioadă de cel puțin 5 zile lucrătoare, lunar, angajatorul având obligația de stabilire a programului de muncă pentru întreaga lună. Reducerea timpului de muncă se aplică și în cazul programului de muncă în ture, precum și în cazul programului de muncă inegal.

(3) Decizia angajatorului privind reducerea timpului de muncă, programul de lucru, modul de repartizare a acestuia pe zile și drepturile salariale aferente se comunică salariatului cu cel puțin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii.

(4) Pe durata reducerii timpului de muncă în condițiile prevăzute la alin. (1), salariații afectați de măsură beneficiază de o indemnizație de 75% din diferența dintre salariul de bază brut lunar prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut lunar aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă, în completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul efectiv lucrat.

(5) Indemnizația prevăzută la alin. (4) este suportată de angajator, din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri și cheltuieli al acestuia, și se achită la data plății salariului aferent lunii respective, urmând a se deconta, în cel mult 5 zile de la emiterea deciziei prevăzute la art. 11 alin. (4), din bugetul asigurărilor pentru șomaj după îndeplinirea de către angajator a obligațiilor declarative și de plată aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Procedura de decontare a sumelor se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

Din aceasta noua modificare se poate observa ca nu mai este obligatoriu in Revisal modificarea timpului de muncă.

În vederea decontării sumelor solicitate, angajatorul trebuie să depună o cerere însoțită de următoarele documente:

a) copie a deciziei privind reducerea timpului de muncă, semnată de angajat că a luat la cunoștință;
b) balanța lunară de verificare, pentru perioada prevăzută la art. 1 alin. (11) lit. b) din OUG nr. 132/2020;
c) un acord încheiat cu reprezentanții sindicatului din cadrul unității sau, în cazul în care nu există un sindicat, cu reprezentanții salariaților, referitor la procentul din numărul de salariați pentru care s-a dispus reducerea timpului de muncă;
d) lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizație;
e) copie a documentelor de plată a salariilor, cu evidențierea plății indemnizației.

Cererea de decontare și documentele justificative se depun de către angajator, în format electronic sau în format letric, până la data de 25 a fiecărei luni pentru plata indemnizației din luna anterioară, la agenția pentru ocuparea forței de muncă județeană, precum și a municipiului București, în raza căreia își are sediul social. 

În situația în care cererea este depusă de către angajator la o dată ulterioară celei de 25, suma aferentă lunii pentru care se face solicitarea se decontează în luna următoare.

Agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, precum și a municipiului București, în urma verificării documentelor depuse de către angajator, emit o decizie, în cel mult 5 zile de la depunerea corectă a documentelor, în care se precizează că sunt respectate de către angajator condițiile.

Hotărârea nr. 719/2020 pentru aprobarea procedurii de decontare și de plată a sumelor acordate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă

In Monitorul oficial nr. 1199/2020 a fost publicata Hotărârea nr. 719/2020 pentru aprobarea procedurii de decontare și de plată a sumelor acordate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă.

Potrivit acestei hotarari măsurile prevăzute de art. 1 alin. (1) și art. 3 alin. (1) din ordonanța de urgență nr. 132/2020 se aplică până la data de 30 iunie 2021.

Iar in perioada 1 ianuarie 2021-30 iunie 2021, măsura prevăzută de art. 3 alin. (1) din ordonanța de urgență nr. 132/2020 se aplică profesioniștilor, astfel cum sunt reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, precum și persoanelor care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare, care au beneficiat de indemnizația prevăzută la art. XV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 59/2020, cu modificările și completările ulterioare.

Prelungirea aplicării unor măsuri de protecție socială adoptate în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru modificarea OUG nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice

In Monitorul oficial nr. 1189/2020 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 211/2020 privind prelungirea aplicării unor măsuri de protecție socială adoptate în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, care a intrat in vigoare la 7 decembrie 2020.

Potrivit acestei ordonante, prevederile art. XI (adica indemnizatia de 75% de care beneficiază salariații ca urmare a suspendării temporare a contractului individual de muncă) și XV (adica indemnizație lunară de 75% din câștigul salarial mediu brut pt alți profesioniști, astfel cum sunt reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, precum și persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020, se acordă până la 30 iunie 2021, pentru toate domeniile de activitate prevăzute de Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare.

Prin aceasta ordonanta se introduce posibilitatea ca angajatorii sa reduca timpul de muncă al salariaților cu cel mult 80% din durata lunară calculată prin raportare la durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu informarea și consultarea sindicatului, a reprezentanților salariaților sau a salariaților, după caz, anterior comunicării deciziei salariatului. In plus, reducerea timpului de muncă se stabilește prin decizia angajatorului, pentru o perioadă de cel puțin 5 zile lucrătoare (nu mai trebuie sa fie consecutive), lunar, angajatorul având obligația de stabilire a programului de muncă pentru întreaga lună.

Eliberarea concediilor medicale de către medicii de familie pentru persoanele pentru care s-a dispus măsura izolării/carantinei

In Monitorul oficial nr. 1185/2020 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 209/2020 privind modificarea art. IV alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 180/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, precum și pentru stabilirea unor măsuri cu privire la acordarea concediilor medicale și pentru reglementarea unor măsuri în domeniul sănătății cauzate de evoluția răspândirii infecțiilor determinate de virusul SARS-CoV-2, in vigoare de la 7 decembrie 2020.

Potrivit aceste ordonante, persoanele asigurate pentru care direcțiile de sănătate publică județene sau a municipiului București au instituit măsura izolării la domiciliu sau la o locație declarată până la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență beneficiază de prevederile art. 20 alin. (2^1) și (2^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare. În aceste cazuri, certificatele de concediu medical se acordă de către medicul de familie, pe baza documentelor eliberate de către direcțiile de sănătate publică și pentru perioada înscrisă în acestea, în termen de 30 de zile de la data de 7 decembrie 2020.

Masura a fost luata în actualul context epidemiologic, ca urmare a răspândirii infectării populației cu virusul SARS-CoV-2, respectiv eliberarea concediilor medicale de către medicii de familie pentru persoanele pentru care s-a dispus măsura izolării/carantinei si ținând cont de faptul că la nivelul direcțiilor de sănătate publică este procesat un număr de 30.000 de decizii.

Regulamentul privind desfășurarea activității piețelor agroalimentare, inclusiv a piețelor volante, pe perioada stării de alertă

In Monitorul oficial nr. 1178/2020 a fost publicat Ordinul nr. 335/4225/2078/1730/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind desfășurarea activității piețelor agroalimentare, inclusiv a piețelor volante, pe perioada stării de alertă instituite pe teritoriul României, cu stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Prin acest regulament se stabilesc regulile generale de desfășurare a activității piețelor agroalimentare, inclusiv a piețelor volante, pe perioada stării de alertă instituite pe teritoriul României, precum și măsurile care trebuie respectate de către toți utilizatorii structurilor de vânzare destinate comercializării legumelor, fructelor, laptelui și produselor lactate, cărnii și produselor din carne, ouălor, mierii și produselor apicole, produselor conservate, peștelui, florilor, inclusiv artificiale, și a articolelor pentru acestea, semințelor, cerealelor, păsărilor și animalelor mici, inclusiv a articolelor pentru acestea, precum și a unor articole de uz gospodăresc, realizate de mica industrie sau de micii meșteșugari, precum și a unor articole nealimentare de cerere curentă.

Utilizatorii sunt:

a) orice persoană juridică care desfășoară activitate de comercializare cu amănuntul a produselor;
b) asociațiile familiale, precum și persoanele fizice autorizate, inclusiv meșteșugarii;
c) producătorii/procesatorii din sectorul agroalimentar individuali și asociațiile acestora, care își comercializează propriile produse agricole și alimentare;
d) persoanele fizice care își vând ocazional bunurile proprii în piețe organizate în acest scop;
e) consumatorii.

Pentru buna desfășurare a activității piețelor agroalimentare, inclusiv a piețelor volante, pe perioada stării de alertă instituite pe teritoriul României, se vor respecta următoarele măsuri în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19:

a) afișarea regulilor de acces, de protecție individuală, de distanțare fizică și de igienă în locuri vizibile în piața agroalimentară/piața volantă;
b) accesul în piețele agroalimentare, inclusiv în piețele volante, se face cu respectarea de către utilizatori a distanțării de minimum 2 m. Se vor monta marcaje pe pardoseli;
c) limitarea accesului consumatorilor astfel încât să fie asigurată o distanță de minimum 2 m între oricare două persoane, dar fără a depăși 50% din capacitatea maximă a pieței;
d) stabilirea unor fluxuri de vizitare unidirecționale pentru facilitarea menținerii distanței fizice. Traseele pentru circulația în interiorul pieței vor fi separate: unul dedicat intrării și unul dedicat ieșirii, astfel încât să se evite aglomerația, precum și intersectarea consumatorilor. Vor fi marcate sensuri de circulație;
e) ușile de acces se vor bloca în poziția deschis, dacă ușile nu sunt automate;
f) accesul utilizatorilor va fi permis numai în condițiile purtării măștii (medicală/nonmedicală) pe toată durata vizitei în piață. Pentru a oferi o protecție eficace, masca trebuie să acopere gura și nasul;
g) utilizatorii își vor dezinfecta mâinile cu dezinfectant avizat pe bază de alcool care va fi pus la dispoziție la intrarea în piața agroalimentară/piața volantă. Totodată vor fi amplasate și semnalizate recipientele unde se vor arunca măștile și mănușile folosite;
h) la intrarea în piața agroalimentară/piața volantă se va efectua un triaj observațional și nu se va permite accesul persoanelor care prezintă simptome de infecție respiratorie (tuse, strănut, rinoree);
i) dezinfecția zilnică și ori de câte ori e nevoie a suprafețelor cu produse dezinfectante avizate de către Ministerul Sănătății;
j) dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru toate persoanele care intră în piața agroalimentară/piața volantă;
k) utilizatorii care comercializează produse agroalimentare cu care intră în contact direct, precum mezelurile, brânzeturile vrac sau salatele, este obligatoriu să poarte mănuși și mască de protecție;
l) produsele agroalimentare vor fi expuse la vânzare, cu asigurarea protecției igienico-sanitare, cu folii din plastic a căror utilizare în scop alimentar să fie avizată;
m) standurile se vor proteja cu ecrane din material transparent, care să asigure protecție igienico-sanitară atât alimentelor, cât și vânzătorilor, sau cu folie, pentru o dezinfectare mai ușoară a acestora. Dezinfectarea va viza toate suprafețele pe care sunt amplasate produsele agroalimentare destinate comercializării, inclusiv cântare, pardosele, geamuri, rafturi de depozitare, vitrine, și se va realiza cu soluții biocide, pe bază de clor sau alcool, atât dimineața și seara, cât și pe parcursul zilei;
n) toți comercianții vor fi dotați cu măști și mănuși, pe toată durata programului de lucru;
o) verificarea, în permanență, a funcționării în bune condiții a instalațiilor de apă curentă și de canalizare de la nivelul bazinelor compartimentate pentru spălarea legumelor și a fructelor, precum și din grupurile sanitare, iar în cazul apariției oricăror defecțiuni să se asigure repararea imediată a instalațiilor de alimentare cu apă, de canalizare sau la obiectele sanitare existente;
p) verificarea, în permanență, a stării de curățenie din anexele și din grupurile sanitare, asigurând spălarea și dezinfecția la fiecare oră sau ori de câte ori este necesar a acestora;
q) verificarea, în permanență, a materialelor necesare igienei personale, pentru persoanele care folosesc grupurile sanitare din incinta toaletelor publice (hârtie igienică, săpun, mijloace de ștergere sau zvântare a mâinilor după spălare, substanțe dezinfectante);
r) asigurarea, în permanență, a colectării selective și evacuării zilnice a deșeurilor solide în recipiente de gunoi prevăzute cu saci din material plastic, închise etanș, care se vor spăla și dezinfecta după golire;
s) asigurarea, după finalizarea programului de funcționare, a verificării mobilierului din piață, igienizarea grupurilor sanitare prin spălare și dezinfecție, spălarea cu jet de apă sub presiune și dezinfecția incintei pieței după ce au fost efectuate procedurile de curățenie;
ș) aprovizionarea cu produse agroalimentare se va realiza, pe cât posibil, înainte de deschiderea programului de funcționare.

Reluarea activitatilor in piețele agroalimentare în spații închise

In Monitorul oficial nr. 1177/2020 a fost publicata Hotărârea nr. 1038/2020 pentru modificarea și completarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 967/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 noiembrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, care a intrat in vigoare in 4 decembrie 2020.

Potrivit acestei noi hotarari se reia activitatea din piețele agroalimentare în spații închise.

Ghidul de finanțare a IMM și a operatorilor economici din domeniul HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice si a stațiilor de reîncărcare pentru vehicule electrice

In Monitorul oficial nr. 1176/2020 a fost publicat Ordinul nr. 3402/2020 privind aprobarea Ghidului de finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii și a operatorilor economici din domeniul HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp și 100 kWp necesară consumului propriu și livrarea surplusului în Sistemul energetic național și a stațiilor de reîncărcare de 22 kW pentru vehicule electrice și electrice hibrid plug-in.

Acest ghid este publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1176 bis.

Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19

In Monitorul oficial nr. 1169/2020 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 205/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19.

Obiectul acestei ordonanțe de urgență îl reprezintă instituirea unei scheme de ajutor de stat cu caracter temporar pentru susținerea activității producătorilor din sectorul vitivinicol, denumită în continuare schemă, având ca scop acordarea de subvenții directe, în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19. 

Schema se aplică producătorilor vitivinicoli care desfășoară activități pentru producerea strugurilor pentru vin, respectiv persoanelor fizice, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale.

Prin schema prezenta se acordă un ajutor de stat sub formă de subvenție directă egală cu echivalentul în lei a 500 euro/ha, dar nu mai mult decât echivalentul în lei a 100.000 euro pentru același beneficiar. Acest ajutorul de stat poate fi cumulat cu alte forme de sprijin acordate în conformitate cu Comunicarea Comisiei Europene - Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01), cu modificările și completările ulterioare, fără a depăși echivalentul în lei a 100.000 euro pentru același beneficiar.

Beneficiarii care solicită ajutorul de stat trebuie să îndeplinească, la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului, următoarele criterii de eligibilitate:

a) să fie înregistrați în evidențele APIA în anul 2020, cu cerere unică de plată pe suprafață;
b) să exploateze plantații viticole înscrise în Registrul plantațiilor viticole și să aibă pentru acestea depuse și înregistrate declarații de recoltă aferente campaniei de recoltare a strugurilor pentru anul 2019, potrivit prevederilor legale în vigoare;
c) să nu depășească valoarea totală de 100.000 euro/beneficiar în baza pct. 3.1 din Comunicarea Comisiei Europene - Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01), cu modificările și completările ulterioare;
d) să nu se afle în dificultate, respectiv reorganizare, faliment sau lichidare în evidențele Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de 31 decembrie 2019 sau, în cazul persoanei fizice, nu a fost emisă o decizie definitivă a instanțelor judecătorești de constatare a falimentului până la data de 31 decembrie 2019.

Ordinul nr. 1706/2020 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 740/2020 privind aprobarea modelului documentelor prevăzute la art. XV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările și completările aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecție socială

In Monitorul oficial nr. 1168/2020 a fost publicat Ordinul nr. 1706/2020 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 740/2020 privind aprobarea modelului documentelor prevăzute la art. XV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările și completările aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecție socială.

Acest ordin modifica modelul cererii si a declaratiei pe propria raspundere care se depun, in baza art. XV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020, de catre alți profesioniști, astfel cum sunt reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil.

Acesti profesionisti vor inscrie in cererea depusa calitatea solicitantului, conform prevederilor Codului civil, nr. și data autorizației de funcționare sau tip, nr. și data documentului care atestă profesia sau a documentului/contractului în baza căruia își desfășoară activitatea.

Ordinul nr. 1705/2020 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 848/2020 privind aprobarea modelului documentelor prevăzute la art. XV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, în cazul persoanelor care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației

In Monitorul oficial nr. 1168/2020 a fost publicat Ordinul nr. 1705/2020 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 848/2020 privind aprobarea modelului documentelor prevăzute la art. XV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, în cazul persoanelor care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației.

Acest ordin modifica modelul cererii, a declaratiei pe propria raspundere si a listei persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizație, care se depun, in baza art. XV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020, de catre societățile cooperative care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare, cărora le-a fost întreruptă activitatea ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2 si care beneficiaza de indemnizația prevăzută de art. XV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările și completările ulterioare.