Normele de completare a Declaraţiei statistice Intrastat varianta 2022

În Monitorul oficial nr. 72/2022 a fost publicat Ordinul nr. 5/2022 privind aprobarea Normelor de completare a Declaraţiei statistice Intrastat.

Acest ordin aproba normele de completare a Declaraţiei statistice Intrastat valabile incepand cu anul 2022.

Declaraţia statistică Intrastat este o declaraţie obligatorie, conform Legii nr. 422/2006, pentru schimburile de bunuri între România şi alte state membre ale Uniunii Europene. Importurile intra-UE reprezintă fluxuri de bunuri din alte state membre ale Uniunii Europene către teritoriul României, iar exporturile intra-UE reprezintă fluxurile de bunuri care părăsesc teritoriul României cu destinaţia alte state membre ale Uniunii Europene.

Normele de completare a Declaraţiei statistice Intrastat conţin informaţii privind sistemul statistic Intrastat, menite să sprijine furnizorii de date pentru a completa Declaraţia statistică Intrastat într-un mod corect şi eficient.

Obligaţia furnizării de date statistice Intrastat revine tuturor operatorilor economici care îndeplinesc simultan următoarele condiţii:

1. sunt înregistraţi în scopuri de taxă pe valoarea adăugată - adică au cod de identificare fiscală;
2. realizează schimburi de bunuri cu alte state membre ale Uniunii Europene;
3. valoarea totală anuală a schimburilor de bunuri cu alte state membre ale Uniunii Europene, pentru fiecare din cele două fluxuri, importuri intra-UE şi, respectiv, exporturi intra-UE depăşeşte pragul valoric Intrastat stabilit pentru fiecare an.

Obligaţiile în sistemul Intrastat se stabilesc de către Institutul Naţional de Statistică pe baza declaraţiilor statistice Intrastat din anul precedent şi a informaţiilor din deconturile de TVA şi declaraţiile recapitulative privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare de bunuri (VIES) furnizate de Ministerul Finanţelor. Schimbul de date între Institutul Naţional de Statistică şi Ministerul Finanţelor are loc într-un singur sens, respectiv Ministerul Finanţelor furnizează Institutului Naţional de Statistică informaţiile din deconturile de TVA şi declaraţiile recapitulative privind livrările/achiziţiile intra-UE de bunuri (VIES), însă Institutul Naţional de Statistică nu furnizează sub nicio formă şi pe nicio cale informaţii statistice colectate în cadrul sistemului statistic Intrastat la nivel de operator economic.

Institutul Naţional de Statistică a stabilit un nivel al pragurilor valorice Intrastat de 900.000 lei atât pentru exporturi intra-UE de bunuri, cât şi pentru importuri intra-UE de bunuri.

Un operator economic a cărui valoare anuală pentru importurile intra-UE de bunuri este egală sau mai mare de 900.000 lei trebuie să declare pentru fluxul de import intra-UE. Un operator economic a cărui valoare anuală pentru exporturile intra-UE de bunuri este egală sau mai mare de 900.000 lei trebuie să declare pentru fluxul de export intra-UE.

Hotărârea nr. 96/2022 privind stabilirea zilelor lucrătoare pentru care se acordă zile libere, altele decât zilele de sărbătoare legală, pentru anul 2022

În Monitorul oficial nr. 62/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 96/2022 privind stabilirea zilelor lucrătoare pentru care se acordă zile libere, altele decât zilele de sărbătoare legală, pentru anul 2022.

Pentru personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, ziua de 2 decembrie 2022 se stabileşte ca zi liberă. Prevederile nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii.

Pentru recuperarea zilei de de 2 decembrie 2022, instituţiile şi autorităţile publice îşi vor prelungi corespunzător timpul de lucru până la data de 31 decembrie 2022 potrivit planificărilor stabilite.

Prevederile nu se aplică magistraţilor şi celorlalte categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti implicate în soluţionarea proceselor cu termen în ziua de 2 decembrie 2022 şi nici participanţilor în aceste procese.

Cuantumul taxei administrative prevăzute la art. 19 alin. (8^2) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului

În Monitorul oficial nr. 62/2022 a fost publicat Ordinul ANAF nr. 35/2022 privind aprobarea cuantumului taxei administrative prevăzute la art. 19 alin. (8^2) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Cuantumul taxei administrative prevăzute la art. 19 alin. (8^2) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte la 60 lei/cerere.

Potrivit art. 19 alin. (8^2) din Legea nr. 129/2019, accesul la registrele privind beneficiarul real este asigurat, în conformitate cu normele privind protecţia datelor cu caracter personal, persoanelor fizice sau juridice îndreptăţite conform alin. (8) lit. c) şi alin. (81) lit. c) şi d), după caz, cu condiţia înregistrării online şi plăţii unei taxe/unui tarif administrativ stabilit de autorităţi, care nu trebuie să depăşească costurile administrative asociate punerii la dispoziţie a informaţiilor, inclusiv costurile de întreţinere şi dezvoltare a registrului.

Informaţiile privind beneficiarul real sunt înregistrate:

a) într-un registru central organizat la nivelul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului pentru persoanele juridice care au obligaţia de înmatriculare în registrul comerţului, cu excepţia regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;
b) într-un registru central organizat la nivelul Ministerului Justiţiei pentru asociaţii şi fundaţii;
c) într-un registru central organizat la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în cazul fiduciilor sau construcţiilor juridice similare acestora.  

Plata taxei administrative se efectuează prin modalităţile prevăzute de lege, în contul de venit al bugetului de stat - 20.A.33.08.00 "Venituri din prestări de servicii", deschis la unitatea de trezorerie unde plătitorul este arondat fiscal, pe codul de identificare fiscală al acestuia.

Stabilirea unor măsuri de protecţie socială a angajaţilor şi a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităţilor economice, determinate de situaţia SARS-CoV-2

În Monitorul oficial nr. 61/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 2/2022 privind stabilirea unor măsuri de protecţie socială a angajaţilor şi a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităţilor economice, determinate de situaţia epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, in vigoare de la 20 ianuarie 2022.

Indemnizaţia de care beneficiază salariaţii 

Începând cu data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 martie 2022, pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, din iniţiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat şi se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 nr. 318/2021.

Nu beneficiază de indemnizaţie, salariaţii următorilor angajatori:

a) instituţii şi autorităţi publice, astfel cum sunt acestea definite prin Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;
b) angajatorii care la data solicitării acordării acestor sume se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activităţile suspendate sau asupra cărora sunt impuse restricţii din alte motive decât cele generate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

De prevederi beneficiază salariaţii angajatorilor pe durata întreruperii sau reducerii temporare a activităţii, ca urmare a implementării măsurilor pentru diminuarea impactului tipului de risc prevăzute de hotărârile Guvernului pentru prelungirea stării de alertă pe teritoriul României.

De acordarea indemnizaţiei beneficiază şi salariaţii angajatorilor a căror activitate a fost suspendată ca urmare a anchetei epidemiologice efectuate de direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu excepţia salariaţilor aflaţi în concediu medical şi care primesc indemnizaţia de asigurări sociale aferentă.

Indemnizaţia se acordă şi se calculează corespunzător numărului de zile în care activitatea a fost suspendată, dar nu mai târziu de 31 martie 2022 si este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale obligatorii, conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru calculul impozitului pe venit se aplică prevederile art. 78 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Declararea impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează de angajator prin depunerea declaraţiei prevăzute la art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Termenul de plată şi declarare a obligaţiilor fiscale este data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor de şomaj.

Pentru indemnizaţie nu se datorează contribuţie asiguratorie pentru muncă conform prevederilor art. 2205 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
 
În situaţia în care un angajat are încheiate mai multe contracte individuale de muncă, din care cel puţin un contract este activ pe perioada suspedarii, din care obţine venituri la nivelul indemnizaţiei, acesta nu beneficiază de indemnizaţia respectivă.

În situaţia în care un angajat are încheiate mai multe contracte individuale de muncă şi toate sunt suspendate, acesta beneficiază de indemnizaţia aferentă contractului individual de muncă cu drepturile salariale cele mai avantajoase.

Perioada pentru care salariaţii ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate şi angajatorii acestor salariaţi nu datorează contribuţia asiguratorie pentru muncă conform prevederilor art. 2205 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, constituie stagiu de cotizare fără plata contribuţiei în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru stabilirea şi calculul indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se utilizează salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

În vederea acordării sumelor necesare plăţii indemnizaţiei, angajatorii depun, prin poşta electronică, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti, în raza cărora îşi au sediul social, o cerere semnată şi datată de reprezentantul legal însoţită de o declaraţie pe propria răspundere şi de lista persoanelor care urmează să beneficieze de această indemnizaţie, asumată de reprezentantul legal al angajatorului, conform modelului care va fi aprobat prin ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă.

Documentele pentru decontare se depun în luna curentă pentru plata indemnizaţiei din luna anterioară. Plata din bugetul asigurărilor pentru şomaj a indemnizaţiilor se face în cel mult 15 zile de la depunerea documentelor. Plata indemnizaţiei se efectuează salariatului în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea de către angajator a sumelor.

Într-o lună calendaristică, angajatorii pot solicita pentru aceeaşi perioadă din lună, pentru salariaţi diferiţi, acordarea indemnizaţiei prevăzute la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 2/2022 şi decontarea indemnizaţiei prevăzute la art. 1 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 282/2020, cu modificările ulterioare, în condiţiile legii.

În cursul aceleaşi luni calendaristice, angajatorii pot beneficia pentru acelaşi salariat, pentru perioade diferite din lună, de indemnizaţia prevăzută la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 2/2022 şi de decontarea indemnizaţiei prevăzute la art. 1 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 282/2020, cu modificările ulterioare, în condiţiile legii.

Indemnizaţia de care beneficiază alte persoane decat angajaţii

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la 31 martie 2022, în situaţia întreruperii activităţii ori a limitării capacităţii de funcţionare pentru sectorul/domeniul de activitate ca urmare a implementării măsurilor pentru diminuarea impactului tipului de risc prevăzute de hotărârile Guvernului pentru prelungirea stării de alertă pe teritoriul României ori suspendării activităţii în baza deciziei direcţiei de sănătate publică ori a hotărârilor consiliului judeţean pentru situaţii de urgenţă, respectiv Consiliului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti, beneficiază de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, de o indemnizaţie lunară de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 318/2021 următoarele categorii de persoane:

a) profesionişti prevăzuţi la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare;
b) persoanele fizice care obţin venituri din drepturile de autor şi drepturile conexe, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu condiţia ca acestea să nu realizeze în această perioadă venituri din alte surse ori activităţi;
c) persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările ulterioare.

Persoanele prevăzute la art. 67^1 alin. (1) lit. a) -c) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, aflate în situaţiile prevăzute la alin. (1), beneficiază de o indemnizaţie de 75% din drepturile în bani aferente contraprestaţiei activităţii sportive, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 318/2021, dacă contractul de activitate sportivă a fost suspendat din iniţiativa structurii sportive. Suplimentar, structura sportivă şi persoanele prevăzute la art. 67^1 alin. (1) lit. a) -c) din Legea nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, au posibilitatea de a negocia şi stabili de comun acord plata de alte indemnizaţii compensatorii acordate de structura sportivă care să compenseze diminuarea contraprestaţiei financiare.

Indemnizaţia se acordă pe bază de cerere şi declaraţie pe propria răspundere, însoţită de copia documentului de identitate în cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă nr. 2/2022.

Cererea şi documentele se depun electronic la agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare agenţii teritoriale, astfel:

a) de către persoană îndreptăţită;
b) de către cooperaţie, respectiv de către structura sportivă.

Pentru depunerea în format electronic a cererilor şi a documentelor se poate utiliza Punctul de contact unic electronic, ale cărui organizare şi funcţionare sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 922/2010 privind organizarea şi funcţionarea Punctului de contact unic electronic, platforma aici.gov.ro sau orice alt mijloc electronic de transmitere pus la dispoziţie de Agenţia Naţională Pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

Plata se efectuează de către agenţiile teritoriale exclusiv în conturile bancare deschise la unităţile bancare de beneficiarii indemnizaţiei, în termen de 30 de zile de la ultima zi prevăzută pentru depunerea cererilor.

Deduceri de impozit pentru cursurile de formare în vederea pregătirii speciale pentru conducere auto defensivă

În Monitorul oficial nr. 60/2022 a fost publicata Legea nr. 20/2022 privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, in vigoare de la 22 ianuarie 2022.

Potrivit acestei legi, conducerea auto defensivă este pregătirea specială a conducătorilor auto în vederea prevenirii accidentelor rutiere. Conducătorii auto pot urma un curs de formare în vederea pregătirii speciale pentru conducere auto defensivă.

Prin excepţie de la prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (Codul fiscal), conducătorii de vehicule prevăzuţi la art. 24^1 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, adica cei care au urmat un curs de formare în vederea pregătirii speciale pentru conducere auto defensivă, beneficiază de deducerea din impozitul pe venit a cheltuielilor efectuate pentru absolvirea unui curs de formare în vederea pregătirii speciale pentru conducere auto defensivă, în situaţia în care aceste cheltuieli au fost suportate din surse proprii.

În situaţia în care cheltuielile sunt suportate de către angajator, acesta beneficiază, prin excepţie de la prevederile Codului fiscal, de deducerea din impozitul pe profit/venit a cheltuielilor respective. 

Cheltuielile efectuate pentru absolvirea unui curs de formare în vederea pregătirii speciale pentru conducere auto defensivă de către conducătorii de vehicule cu vârsta cuprinsă între 18-26 de ani care se află în continuarea studiilor şi nu realizează venit sunt deduse din impozitul pe venitul realizat de către parinti.

 

Impozitul pe venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică

În Monitorul oficial nr. 55/2022 a fost publicat Ordinul nr. 64/2022 privind aplicarea prevederilor art. II din Legea nr. 259/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", precum şi privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă.

În temeiul prevederilor art. II din Legea nr. 259/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021, in perioada de aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021, venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică rezultat din diferenţa dintre preţul mediu lunar de vânzare al energiei electrice şi preţul de 450 lei/MWh se impozitează cu 80%.  De la aceste prevederi sunt exceptaţi producătorii de energie electrică pe bază de combustibili fosili, inclusiv cogenerare. 

Impozitul pe venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică se calculează pentru perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022.

Impozitul se declară la bugetul de stat de către producătorii de energie electrică, cu excepţia producătorilor de energie electrică pe bază de combustibili fosili, inclusiv cogenerare, lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează acest impozit, prin completarea şi depunerea formularului 100 "Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat". Prin excepţie, impozitul datorat pentru perioada 1 noiembrie-31 decembrie 2021 se declară până la 25 ianuarie 2022.

Normele metodologice privind condiţiile de acordare a majorării prevăzute la art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2021 personalului din cadrul unităţilor sanitare

În Monitorul oficial nr. 50/2022 a fost publicat Ordinul nr. 83/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de acordare a majorării prevăzute la art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere plătite părinţilor şi altor categorii de persoane în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2.

Potrivit art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2021, in situaţia în care angajatorul nu aprobă cererea de acordare a zilelor libere, părintele are dreptul la o majorare acordată suplimentar drepturilor salariale cuvenite, în cuantum de 75% din salariul de bază/salariul de funcţie/solda de funcţie corespunzătoare unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, corespunzător numărului de zile lucrătoare.

În situaţia prevăzută la art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere plătite părinţilor şi altor categorii de persoane în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, personalul din cadrul unităţilor sanitare beneficiază de majorarea acordată suplimentar drepturilor salariale cuvenite, atunci când angajatorul nu a aprobat cererea de acordare a zilelor libere.

Personalul din unităţile sanitare beneficiază de o singură majorare, indiferent de numărul copiilor înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ sau de educaţie timpurie antepreşcolară.

Nomadul digital - modificari la regimul străinilor în România

În Monitorul oficial nr. 45/2022 a fost publicata Legea nr. 22/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Aceasta lege introduce notiunea de nomad digital, aceasta fiind străinul care este angajat cu un contract de muncă la o companie înregistrată în afara României şi care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor sau care deţine o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi poate desfăşura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanţă, prin folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

În permisul de şedere temporară acordat nomadului digital se înscrie menţiunea «nomad digital».

Viza de lungă şedere pentru alte scopuri se va acorda, la cerere, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara în care aceştia îşi au reşedinţa sau domiciliul, si nomazilor digitali care doresc să călătorească şi să rămână pe teritoriul României, în timp ce continuă să obţină venituri din prestarea contractului de muncă la o companie înregistrată în afara României sau din activităţile desfăşurate printr-o companie înregistrată de aceştia în afara României, prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, dacă îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:

(i) dispun de mijloace de întreţinere obţinute din activitatea desfăşurată, în cuantum de cel puţin trei ori câştigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viză, precum şi pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
(ii) desfăşoară activităţile din care obţin venituri, de la distanţă, prin folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

Străinilor din categoria nomad digital li se acordă viza, după caz, dacă:

a) prezintă, în original, alături de traducere autentificată în limba română, contractul de muncă încheiat cu o companie înregistrată în afara României, prin care să facă dovada prestării de servicii la distanţă, prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, sau dovada administrării la distanţă şi prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor a unei companii înregistrate de cel puţin trei ani la data solicitării vizei de acesta în afara României;

b) prezintă un document în original, alături de traducere autentificată în limba română, eliberat de compania înregistrată în afara României cu care are încheiat un contract de muncă ori de compania înregistrată în afara României pe care străinul o deţine, prin care să fie prezentate toate datele de identificare şi de contact ale companiei, precum şi domeniul de activitate al acesteia, participarea străinului în companie şi informaţii privind reprezentanţii legali ai companiei;

c) prezintă o scrisoare de intenţie, în original, alături de traducere autentificată în limba română, prin care străinul detaliază scopul deplasării în România şi activităţile pe care intenţionează să le desfăşoare pe teritoriul României;

d) prezintă, în original, un document apostilat sau supralegalizat, după caz, alături de traducere autentificată, în limba română, eliberat de instituţia de specialitate a administraţiei publice centrale sau locale competente, de la locul de rezidenţă fiscală, prin care să fie atestat faptul că, la data solicitării vizei, străinul angajat sau, după caz, compania pe care o deţine are achitate la zi impozitele, taxele şi alte contribuţii obligatorii, precum şi că nu este înregistrat cu acte şi fapte care au sau au avut ca efect evaziunea fiscală şi frauda fiscală;

e) prezintă rezervarea unui bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde, documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport şi dovada itinerariului, în cazul conducătorilor auto;

f) prezintă dovada asigurării medicale pe întreaga perioadă de valabilitate a vizei, valabilă pe teritoriul României şi cu acoperire în cuantum de cel puţin 30.000 euro;

g) prezintă dovada mijloacelor de întreţinere obţinute din activitatea desfăşurată, în cuantum de cel puţin trei ori câştigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viză, precum şi pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;

h) prezintă dovada asigurării condiţiilor de cazare;

i) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, apostilat sau supralegalizat, după caz, şi tradus în formă autentică, în limba română, eliberat de autorităţile din ţara de origine şi, dacă este cazul, din statul în care străinul este rezident legal şi în care obţine venituri din prestarea contractului de muncă la o companie înregistrată în afara României sau din activităţi desfăşurate printr-o companie înregistrată de acesta în afara României, prin care să se facă dovada că nu există înregistrări ale unor fapte de natură penală;

j) prezintă autorităţilor române competente alte documente doveditoare pe care acestea le solicită, în mod adiţional faţă de cele prevăzute la lit. a)-i).


Nomazii digitali intraţi în România în baza unei vize de lungă şedere, pentru alte scopuri, pot solicita prelungirea dreptului de şedere temporară, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

(i) prezintă, în original, însoţit de traducere autentificată, în limba română, contractul de muncă încheiat cu o companie înregistrată în afara României, prin care să facă dovada prestării de servicii la distanţă, prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, sau dovada deţinerii de cel puţin trei ani anterior datei solicitării vizei a unei companii înregistrate de acesta în afara României, pe care o administrează la distanţă prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor;
(ii) prezintă un document în original, alături de traducere autentificată, în limba română, eliberat de compania înregistrată în afara României cu care are încheiat un contract de muncă ori de compania înregistrată în afara României pe care străinul o deţine, prin care să fie prezentate toate datele de identificare şi de contact ale companiei, domeniul de activitate al acesteia, calitatea străinului în cadrul companiei, precum şi informaţii privind reprezentanţii legali ai companiei.

Prima prelungire a dreptului de şedere temporară pentru nomazii digitali se acordă pentru o perioadă de 6 luni. Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineşte în continuare condiţiile şi prezintă o adeverinţă de venit eliberată de organul fiscal competent.

Nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României in 2022

În Monitorul oficial nr. 29/2022 a fost publicata Circulara nr. 1/2022 privind nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României.

Începând cu data de 11 ianuarie 2022, nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României este de 2,00% pe an.

Modificare reglementări contabile aplicabile operatorilor economici

În Monitorul oficial nr. 28/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1592/2021 pentru modificarea şi completarea reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici.

Acest ordin modifica:

- Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014
- Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016

 
I. Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014

Potrivit Ordinului nr. 1592/2021 veniturile corespunzătoare cifrei de afaceri se determină de către entitate în funcţie de specificul activităţii desfăşurate, potrivit legii.

Un activ este în mod normal pregătit pentru utilizarea sau vânzarea sa prestabilită atunci când construcţia fizică a activului este terminată, chiar dacă unele lucrări administrative de rutină pot continua încă. Dacă mai sunt de realizat doar modificări minore, cum ar fi decorarea interioară a unei clădiri conform specificaţiilor cumpărătorului sau utilizatorului, atunci se consideră că a fost încheiată cea mai mare parte a activităţilor.

În înţelesul acestor reglementări, data începerii capitalizării costurilor îndatorării, ca parte a costului unui activ cu ciclu lung de producţie, este data la care entitatea îndeplineşte pentru prima dată toate condiţiile de mai jos:

a) suportă cheltuielile pentru activul respectiv;
b) suportă costurile îndatorării; şi
c) întreprinde activităţile necesare pentru pregătirea activului în vederea utilizării sale prestabilite sau pentru vânzare.

(2) În înţelesul prezentelor reglementări, o entitate suportă cheltuieli pentru un activ cu ciclu lung de fabricaţie doar atunci când acele cheltuieli au generat plăţi în numerar, transferuri de alte active sau preluarea unor datorii purtătoare de dobândă.

(3) Activităţile necesare pregătirii activului pentru utilizarea sa prestabilită sau pentru vânzare nu cuprind numai construirea fizică a activului. Ele includ lucrările tehnice şi administrative anterioare începerii construcţiei fizice, cum ar fi activităţile asociate cu obţinerea avizelor anterioare începerii construcţiei fizice. Totuşi, asemenea activităţi exclud deţinerea unui activ atunci când nu are loc nicio activitate de producţie sau de dezvoltare care să modifice starea activului. De exemplu, costurile îndatorării suportate în cursul amenajării terenului sunt capitalizate în perioada în care se desfăşoară activităţile legate de amenajare. În schimb, costurile îndatorării suportate în perioada în care un teren dobândit în scopul construirii de clădiri este deţinut fără a fi supus unor activităţi asociate de amenajare nu sunt acceptate pentru capitalizare.

Capitalul social prezentat în situaţiile financiare anuale trebuie să corespundă cu cel înregistrat la oficiul registrului comerţului.

O entitate care acţionează în nume propriu îşi poate îndeplini obligaţia de executare pentru a furniza chiar ea un bun sau un serviciu specificat sau poate angaja o altă parte (de exemplu, un subcontractant) pentru a îndeplini o obligaţie de executare parţial sau în întregime în numele său. O entitate care acţionează în nume propriu recunoaşte venituri la valoarea corespunzătoare bunurilor sau serviciilor transferate.


II. Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016

In cazul scoaterii din evidenţă a unei imobilizări necorporale sau corporale sunt evidenţiate distinct veniturile generate de această operaţiune (contul 7583 «Venituri din vânzarea imobilizărilor necorporale şi corporale şi alte operaţiuni de capital»), cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării (contul 6583 «Cheltuieli cu cedarea altor active şi alte operaţiuni de capital») şi alte cheltuieli legate de cedarea acesteia. În această situaţie, eventualele ajustări pentru depreciere constituite anterior se reiau corespunzător la venituri (contul 7813 «Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor, a investiţiilor imobiliare şi a activelor biologice productive evaluate la cost»).

Stabilirea produselor cu risc fiscal ridicat, comercializate în relaţia B2B

În Monitorul oficial nr. 27/2022 a fost publicat Ordinul nr. 12/2022 privind stabilirea produselor cu risc fiscal ridicat, comercializate în relaţia B2B.

Acest ordin precizeaza produsele cu risc fiscal ridicat, comercializate în relaţia B2B, pentru care se transmit facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piaţă, punerii la dispoziţie pe piaţă, înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi supravegherea pieţei pentru acestea.

Pentru produsele cu risc fiscal ridicat stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, comercializate în relaţia B2B:
  
a) furnizorii pot, în perioada 1 aprilie-30 iunie 2022, să transmită facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistraţi în Registrul RO e-Factura;
 
b) furnizorii sunt obligaţi, începând cu data de 1 iulie 2022, să transmită facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistraţi în Registrul RO e-Factura.  

Produsele cu risc fiscal ridicat sunt:

1.    Legume, fructe, rădăcini şi tuberculi alimentari, alte plante comestibile:

- COD NC de la 0701-0714 inclusiv Legume comestibile şi anumite rădăcini şi tuberculi
- COD NC de la 0801-0814 inclusiv Fructe comestibile şi fructe cu coajă lemnoasă; coajă de citrice sau de pepeni   

2.    Băuturi alcoolice

- COD NC de la 2203-2208 inclusiv Băuturi, băuturi spirtoase   

3.    Construcţii noi

Construcţiile noi sunt cele menţionate la art. 292 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.   

4.    Produse minerale (apă minerală naturală, nisip şi pietriş)

- COD NC de la 2201-2202 inclusiv Ape, inclusiv ape minerale naturale sau artificiale şi ape gazeificate care nu conţin zahăr sau alţi îndulcitori şi nici aromatizanţi
- COD NC 2505 - Nisipuri naturale de orice fel, chiar colorate
- COD NC 2517 - Prundiş, pietriş, pietre concasate, din cele folosite în general ca agregate pentru betoane sau pietruirea drumurilor, pentru căile ferate sau alt balast, pietriş şi silex, chiar tratate termic; macadam de zgură, de zgură metalurgică, de deşeuri industriale similare, care conţine chiar materiale cuprinse în prima parte a poziţiei; macadam gudronat pentru şosele; granule, spărturi şi praf din pietre de la poziţiile 2515 sau 2516, chiar tratate termic   

5.    Îmbrăcăminte şi încălţăminte

- COD NC 6401 - Încălţăminte etanşă cu tălpi exterioare şi feţe din cauciuc sau din material plastic, a cărei faţă nu a fost nici fixată de talpa exterioară prin coasere sau prin nituri, cuie, şuruburi, ştifturi sau dispozitive similare, nici formată din diferite părţi asamblate prin procedee similare
- COD NC 6402 - Altă încălţăminte cu tălpi exterioare şi feţe din cauciuc sau din material plastic
- COD NC 6403 - Încălţăminte cu tălpi exterioare din cauciuc, material plastic, piele naturală sau reconstituită şi cu feţe din piele naturală
- COD NC 6404 - Încălţăminte cu tălpi exterioare din cauciuc, material plastic, piele naturală sau reconstituită şi cu feţe din materiale textile
- COD NC 6405 - Altă încălţăminte
- COD NC 6101 - Paltoane, scurte, pelerine, hanorace, bluzoane şi articole similare, tricotate sau croşetate, pentru bărbaţi sau pentru băieţi, cu excepţia articolelor de la poziţia 6103
- COD NC 6102 - Paltoane, scurte, pelerine, hanorace, bluzoane şi articole similare, tricotate sau croşetate, pentru femei sau fete, cu excepţia articolelor de la poziţia 6104
- COD NC 6103 - Costume sau compleuri, ansambluri, jachete, sacouri, pantaloni, salopete cu bretele, pantaloni scurţi şi şorturi (altele decât cele pentru baie), tricotate sau croşetate, pentru bărbaţi sau băieţi
- COD NC 6104 - Taioare, ansambluri, jachete, sacouri, rochii, fuste, fuste-pantalon, pantaloni, salopete cu bretele, pantaloni scurţi şi şorturi (altele decât cele de baie), tricotate sau croşetate, pentru femei sau fete
- COD NC 6105 - Cămăşi şi bluze, tricotate sau croşetate, pentru bărbaţi sau băieţi
- COD NC 6106 - Cămăşi, bluze, bluze-cămaşă, tricotate sau croşetate, pentru femei sau fete
- COD NC 6107 - Chiloţi, indispensabili, cămăşi de noapte, pijamale, halate de baie, halate de casă şi articole similare, tricotate sau croşetate, pentru bărbaţi sau băieţi
- COD NC 6108 - Combinezoane sau furouri, jupoane, chiloţi, cămăşi de noapte, pijamale, dezabieuri, halate de baie, halate de casă şi articole similare, tricotate sau croşetate, pentru femei şi fete
- COD NC 6109 - Tricouri (T-shirts), bluze şi maiouri de corp, tricotate sau croşetate
- COD NC 6110 - Jerseuri, pulovere, cardigane şi articole similare, veste şi articole similare, inclusiv tricotajele subţiri care se poartă sub pulovere, tricotate sau croşetate
- COD NC 6111 - Îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte, tricotate sau croşetate, pentru sugari
- COD NC 6112 - Treninguri, combinezoane şi costume de schi şi costume, chiloţi şi slipuri de baie, tricotate sau croşetate
- COD NC 6113 - Îmbrăcăminte confecţionată din materiale tricotate sau croşetate de la poziţiile 5903, 5906 sau 5907
- COD NC 6114 - Alte articole de îmbrăcăminte din materiale tricotate sau croşetate
- COD NC 6115 - Ciorapi-chilot, dresuri, ciorapi, şosete şi alte articole similare, inclusiv ciorapii cu compresie progresivă (spre exemplu, pentru varice) şi încălţăminte fără talpă aplicată, tricotate sau croşetate
- COD NC 6116 - Mănuşi, mitene şi mănuşi cu un deget, tricotate sau croşetate
- COD NC 6117 - Alte accesorii confecţionate de îmbrăcăminte, tricotate sau croşetate; părţi de îmbrăcăminte sau accesorii de îmbrăcăminte, tricotate sau croşetate
- COD NC 6201 - Paltoane, scurte, pelerine, hanorace (inclusiv geci de schi), geci de vânt şi alte articole similare, pentru bărbaţi sau băieţi, cu excepţia articolelor de la poziţia 6203
- COD NC 6202 - Paltoane, scurte, pelerine, hanorace (inclusiv geci de schi), geci de vânt şi articole similare, pentru femei sau fete, cu excepţia articolelor de la poziţia 6204
- COD NC 6203 - Costume sau compleuri, ansambluri, jachete, sacouri, pantaloni, salopete cu bretele, pantaloni scurţi şi şorturi (altele decât cele pentru baie), pentru bărbaţi sau băieţi
- COD NC 6204 - Taioare, ansambluri, jachete, sacouri, rochii, fuste, fuste-pantalon, pantaloni, salopete cu bretele, pantaloni scurţi şi şorturi (altele decât pentru baie), pentru femei şi fete
- COD NC 6205 - Cămăşi şi cămăşi cu mânecă scurtă pentru bărbaţi sau băieţi
- COD NC 6206 - Cămăşi, bluze, bluze-cămăşi şi cămăşi cu mânecă scurtă pentru femei sau fete
- COD NC 6207 - Bluze şi maiouri de corp, chiloţi, indispensabili, cămăşi de noapte, pijamale, halate de baie, halate de casă şi articole similare, pentru bărbaţi sau pentru băieţi
- COD NC 6208 - Bluze de corp şi cămăşi de zi, combinezoane sau furouri, jupoane, chiloţi, cămăşi de noapte, pijamale, neglijeuri, halate de baie, halate de casă şi articole similare, pentru femei sau fete
- COD NC 6209 - Îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte pentru sugari
- COD NC 6210 - Îmbrăcăminte confecţionată din produsele de la poziţiile 5602, 5603, 5903, 5906 sau 5907
- COD NC 6211 - Îmbrăcăminte de sport (treninguri), combinezoane şi costume de schi, costume, chiloţi şi slipuri, de baie; alte articole de îmbrăcăminte
- COD NC 6212 - Sutiene, brâuri, corsete, bretele, suspensoare, jartiere şi articole similare şi părţile lor, chiar tricotate sau croşetate
- COD NC 6214 - Şaluri, eşarfe, fulare, mantile, voaluri, voalete şi articole similare
- COD NC 6215 - Cravate, papioane şi fulare-cravată
- COD NC 6216 - Mănuşi, mitene şi mănuşi cu un deget
- COD NC 6217 - Alte accesorii de îmbrăcăminte confecţionate; părţi de îmbrăcăminte sau de accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele de la poziţia 6212   

 

 

Instituirea obligativităţii purtării măştii de protecţie, a triajului epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă

În Monitorul oficial nr. 25/2022 a fost publicat Ordinul nr. 30/1/2022 privind instituirea obligativităţii purtării măştii de protecţie, a triajului epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă, in vigoare de la 07 ianuarie 2022.

Potrivit acestui ordin, incepând cu data de 8.01.2022 se instituie obligativitatea purtării măştii de protecţie doar de tip medical cu 3 pliuri sau FFP2 (N95), astfel încât să acopere gura şi nasul, în toate spaţiile publice închise şi deschise.

Sunt considerate neconforme măştile care sunt confecţionate din material textil şi/sau plastic.

Se exceptează de la măsura, următoarele categorii de persoane:

a) copiii cu vârsta mai mică de 5 ani;
b) persoanele care sunt singure în birou;
c) prezentatorii TV şi invitaţii acestora, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane;
d) reprezentanţii cultelor religioase, în timpul slujbelor, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane;
e) vorbitorii aflaţi în spaţii închise sau deschise cu condiţia respectării distanţei de minimum 3 metri între aceştia şi oricare din celelalte persoane din public;
f) persoanele care desfăşoară activităţi fizice intense şi/sau în condiţii de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută etc.) sau activităţi sportive;
g) persoanele cu dizabilităţi cognitive.

Persoanele care suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare, după evaluarea riscului efectuată de medicul de medicina muncii al unităţii, pot fi exceptate de la măsura, la locul de muncă.

Pe durata stării de alertă se instituie obligativitatea instituţiilor şi autorităţilor publice, operatorilor economici şi profesioniştilor de a organiza activitatea astfel încât să se asigure, la intrarea în sediu, efectuarea triajului epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, în condiţiile şi cu respectarea Instrucţiunilor generale privind măsurile de igienă, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.


INSTRUCŢIUNI GENERALE privind măsurile de igienă

I. Portul măştii

1. Obligaţii la nivelul angajatorului/conducătorului instituţiei:

a) angajatorul va lua măsuri pentru elaborarea propriilor proceduri pe baza evaluării de risc pentru fiecare angajat, în funcţie de programul de lucru, specificul activităţii desfăşurate, structura organizatorică, structura incintei;
b) medicii de medicina muncii vor efectua evaluarea de risc şi vor stabili condiţiile purtării măştii pentru angajaţii care suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare, în vederea exceptării acestora de la măsura purtării măştii de protecţie de tip medical sau FFP2 la locul de muncă;
c) responsabilul cu securitatea şi sănătatea în muncă va face instruirea angajaţilor în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă (SSM).

2. Utilizarea corectă a măştilor:

a) măştile sunt eficiente dacă sunt folosite în combinaţie cu curăţarea frecventă a mâinilor cu soluţie pe bază de alcool sau cu apă şi săpun;
b) înainte de a pune masca, mâinile trebuie igienizate (cu soluţie pe bază de alcool sau cu apă şi săpun). Masca trebuie să acopere atât gura, cât şi nasul;
c) masca de tip medical trebuie schimbată o dată la 4 ore şi ori de câte ori aceasta s-a umezit ori s-a deteriorat;
d) masca nu se atinge în timpul purtării; în cazul atingerii măştii, mâinile trebuie igienizate (cu soluţie pe bază de alcool sau cu apă şi săpun);
e) după folosire, masca se aruncă imediat, într-un coş de gunoi, preferabil cu capac, urmată de igienizarea mâinilor;
f) nu se recomandă reutilizarea măştilor medicale;
g) în cazul apariţiei febrei, tusei şi strănutului, purtarea măştii este recomandată în orice circumstanţă (de exemplu, în spaţiile deschise, la domiciliu).

II. Triajul la intrarea într-o incintă a instituţiilor şi autorităţilor publice, operatorilor economici şi profesioniştilor

A. Pentru personalul angajat

1. La intrarea într-un sediu sunt obligatorii triajul epidemiologic şi dezinfectarea mâinilor.

2. Triajul epidemiologic nu implică înregistrarea datelor cu caracter personal şi constă în:

a) măsurarea temperaturii prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depăşească 37,3°C), la care se poate adăuga marja de eroare prevăzută în prospectul dispozitivului;
b) observarea semnelor şi simptomelor respiratorii (de tipul: tuse frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată);
c) în cazul în care temperatura înregistrată depăşeşte 37,3°C, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus;
d) dacă se constată menţinerea unei temperaturi peste 37,3°C sau/şi prezenţa altor simptome respiratorii, persoana este trimisă pentru consult la medicul de familie; dacă persoana:

    (i) se încadrează în definiţia de caz suspect COVID-19, medicul de familie îi va recomanda testarea;
    (ii) nu se încadrează în definiţia de caz suspect COVID-19, medicul de familie va orienta diagnosticul către altă afecţiune.

3. Persoanele cu funcţie de conducere din fiecare unitate (şefii de structură) au responsabilitatea de a dispune triajul observaţional al angajaţilor din subordinea directă.

4. Medicul de medicina muncii:

a) are obligaţia monitorizării stării de sănătate a angajaţilor;
b) va face instruirea angajaţilor în ceea ce priveşte SSM (securitatea şi sănătatea în muncă);
c) va realiza o evaluare a riscului pentru a decide dacă sunt şi alte zone unde nu este obligatorie masca.


B. Pentru alte persoane decât personalul angajat

1. Intrarea într-o incintă este permisă doar pentru persoanele care, în mod rezonabil, au motive justificate de a se afla în acea incintă.

2. În cazul în care este necesară doar predarea unor documente, colete etc., aceasta se va realiza în afara incintei, direct persoanei căreia îi sunt destinate, cu respectarea măsurilor de precauţie.

3. Dacă este necesară intrarea în incintă, sunt obligatorii triajul epidemiologic şi dezinfectarea mâinilor.

4. Triajul epidemiologic nu implică înregistrarea datelor cu caracter personal şi constă în:

a) măsurarea temperaturii prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depăşească 37,3°C);

b) observarea semnelor şi simptomelor respiratorii (de tipul: tuse frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată).

În cazul în care temperatura înregistrată depăşeşte 37,3°C, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus.

Dacă se constată menţinerea unei temperaturi peste 37,3°C sau/şi prezenţa altor simptome respiratorii, persoanei nu i se permite accesul în incintă.

Dacă temperatura înregistrată nu depăşeşte 37,3°C, iar persoana nu prezintă alte simptome respiratorii, i se permite accesul doar însoţită de către o persoană din sediu şi după înregistrarea biroului/camerei/departamentului unde va merge.

Prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 8 ianuarie 2022 pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

În Monitorul oficial nr. 18/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 34/2022 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 8 ianuarie 2022, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Potrivit acestei hotarari, incepând cu data de 8 ianuarie 2022 se prelungeşte cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul ţării.

Protocol de modificare a Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Israel pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit

În Monitorul oficial nr. 13/2022 a fost publicata Legea nr. 4/2022 pentru ratificarea Protocolului, semnat la Ierusalim la 3 noiembrie 2020, de modificare a Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Israel pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Ierusalim la 15 iunie 1997.

Guvernul României şi Guvernul Statului Israel, dorind să modifice Convenţia dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Israel pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Ierusalim la 15 iunie 1997 (denumită în continuare "Convenţia"),

au convenit după cum urmează:

ARTICOLUL I
1. Paragraful 3 al articolului 2 (Impozite vizate) din Convenţie este eliminat şi înlocuit cu următoarele:

"
3. Impozitele existente asupra cărora se aplică Convenţia sunt în special:

a) în cazul României:

(i) impozitul pe venit;

(ii) impozitul pe profit;

(denumite în continuare «impozit român»);

b) în cazul Israelului:

(i) impozitul pe venit şi impozitul pe societate (inclusiv impozitul pe câştigurile de capital şi impozitele percepute în baza Legii 5771-2011 privind Impozitarea Profiturilor Petroliere);

(ii) impozitul perceput pe câştigurile din înstrăinarea proprietăţii în conformitate cu Legea privind Impozitarea Proprietăţii Imobiliare;

(denumite în continuare «impozit israelian»)."

2. Paragraful 4 al articolului 2 (Impozite vizate) din Convenţie este eliminat.

3. Paragraful 5 al articolului 2 (Impozite vizate) din Convenţie este renumerotat ca paragraful 4.

ARTICOLUL II
Litera b) a paragrafului 1 al articolului 3 (Definiţii generale) din Convenţie este eliminată şi înlocuită cu următoarele:

"
b) termenul «România» înseamnă teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială şi spaţiul aerian de deasupra acestora, asupra cărora România îşi exercită suveranitatea, precum şi zona contiguă, platoul continental şi zona economică exclusivă asupra cărora România exercită drepturi suverane şi jurisdicţie, în conformitate cu legislaţia sa şi cu normele şi principiile dreptului internaţional;".

ARTICOLUL III
Textul articolului 27 (Schimbul de informaţii) din Convenţie este eliminat şi înlocuit cu următoarele:

"
ARTICOLUL 27
SCHIMBUL DE INFORMAŢII
1. Autorităţile competente ale statelor contractante vor schimba astfel de informaţii care se consideră că sunt relevante pentru aplicarea prevederilor prezentei Convenţii sau pentru administrarea ori aplicarea legislaţiilor interne ale statelor contractante privitoare la impozitele vizate de prezenta Convenţie percepute în numele statelor contractante, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară prezentei Convenţii. Schimbul de informaţii nu este limitat de articolul 1.

2. Orice informaţie obţinută în baza paragrafului 1 de un stat contractant va fi tratată ca fiind secretă în acelaşi mod ca şi informaţia obţinută în baza legislaţiei interne a acelui stat şi va fi dezvăluită numai persoanelor sau autorităţilor (inclusiv instanţelor judecătoreşti şi organelor administrative) însărcinate cu stabilirea, încasarea, aplicarea, urmărirea sau soluţionarea contestaţiilor cu privire la impozitele de orice fel sau natură sau cu supravegherea acţiunilor menţionate anterior. Asemenea persoane sau autorităţi vor folosi informaţia numai în astfel de scopuri. Acestea pot dezvălui informaţia în procedurile judecătoreşti publice sau în deciziile judiciare.

3. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu vor fi interpretate în niciun caz ca impunând unui stat contractant obligaţia:

a) de a lua măsuri administrative contrare legislaţiei şi practicii administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant;

b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute pe baza legislaţiei sau în cadrul practicii administrative obişnuite a acelui sau a celuilalt stat contractant;

c) de a furniza informaţii care ar dezvălui un secret comercial, de afaceri, industrial sau profesional ori un procedeu de fabricaţie sau informaţii a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.

4. Dacă un stat contractant solicită informaţii în conformitate cu prezentul articol, celălalt stat contractant va utiliza măsurile sale de culegere a informaţiilor pentru a obţine informaţiile solicitate, chiar dacă celălalt stat nu are nevoie de astfel de informaţii pentru scopurile sale fiscale. Obligaţia prevăzută în propoziţia anterioară este supusă limitărilor prevăzute de paragraful 3, însă aceste limitări nu vor fi interpretate în niciun caz ca permiţând unui stat contractant să refuze furnizarea de informaţii doar pentru faptul că acesta nu are niciun interes naţional faţă de informaţiile respective.

5. Prevederile paragrafului 3 nu vor fi interpretate în niciun caz ca permiţând unui stat contractant să refuze furnizarea de informaţii doar pentru faptul că informaţiile sunt deţinute de o bancă, de o altă instituţie financiară, de un împuternicit sau de o persoană care acţionează ca agent sau în calitate fiduciară sau pentru că acestea se referă la drepturile de proprietate deţinute în cadrul unei persoane."

ARTICOLUL IV
Ambele state contractante se vor notifica reciproc, pe cale diplomatică, în legătură cu îndeplinirea procedurilor legale interne necesare intrării în vigoare a prezentului protocol. Acest protocol va intra în vigoare la data ultimei dintre notificări şi va produce efecte în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care acesta intră în vigoare.

ARTICOLUL V
Prezentul protocol este parte integrantă a Convenţiei şi va rămâne în vigoare până la încetarea valabilităţii Convenţiei.

Drept care subsemnaţii, autorizaţi în mod corespunzător în acest scop, au semnat prezentul protocol.

Semnat la Ierusalim la 3 noiembrie 2020, în două exemplare originale, în limbile română, ebraică şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenţe în interpretare, textul în limba engleză va prevala.

Normele privind funcționarea Laboratorului vamal central și modalitatea de efectuare a analizelor

În Monitorul oficial nr. 11/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1947/2021 pentru aprobarea Normelor privind funcționarea Laboratorului vamal central și modalitatea de efectuare a analizelor.

Laboratorul vamal central funcţionează în cadrul Direcţiei generale a vămilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Laboratorul vamal central efectuează analiza probelor:

a) prelevate, în condiţiile legii, de autoritatea vamală, din mărfurile supuse reglementărilor vamale, în vederea clasificării acestora în Tariful vamal integrat;

b) din categoria mărfurilor care fac obiectul politicii agricole comune, prelevate, în condiţiile legii, de autoritatea vamală sau de alte autorităţi, în scopul stabilirii drepturilor de import şi al asigurării controlului mărfurilor pentru care sunt solicitate restituţii la export;

c) pentru care există suspiciunea de a conţine droguri, aşa cum sunt ele definite de Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prelevate în condiţiile legii de autoritatea vamală sau de alte autorităţi din mărfurile supuse controlului autorităţii vamale;

d) din categoria mărfurilor accizabile, prelevate, în condiţiile legii, de autoritatea vamală sau de alte autorităţi, pentru identificarea corespunzătoare a produselor în raport cu prevederile titlului VIII "Accize şi alte taxe speciale" din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

e) prelevate, în condiţiile legii, de alte autorităţi, din mărfurile supuse controlului autorităţii vamale, în vederea identificării acestora şi aplicării reglementărilor legale specifice.

Modelul, conţinutul, modalităţii de depunere şi de gestionare a formularului 212 "Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice"

În Monitorul oficial nr. 10/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2127/2021 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a formularului 212 "Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice".

Acest nou formular se utilizează de persoanele fizice pentru declararea impozitului pe veniturile realizate şi a contribuţiilor sociale datorate începând cu anul 2021, precum şi pentru declararea impozitului pe veniturile estimate şi a contribuţiilor sociale datorate începând cu anul 2022. 

Formularul electronic este disponibil aici: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/declaratie_unica.html.

Modificarea regimului sponsorizărilor

În Monitorul oficial nr. 1245/2021 a fost publicata Legea nr. 322/2021 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, in vigoare de la 2 ianuarie 2022.

Regimului sponsorizărilor in cazul impozitului pe profit

În cazul în care valoarea sumei care se poate deduce din impozit, diminuată cu sumele reportate, după caz, nu a fost utilizată integral, contribuabilii pot dispune redirecţionarea impozitului pe profit, în limita valorii astfel calculate, pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private, în termen de maximum 6 luni de la data depunerii declaraţiei anuale de impozit pe profit, prin depunerea unui/unor formular/formulare de redirecţionare. În cazul contribuabililor membri ai unui grup fiscal, redirecţionarea poate fi dispusă numai de persoana juridică responsabilă. Obligaţia plăţii sumei redirecţionate din impozitul pe profit revine organului fiscal competent. Redirecţionarea impozitului pe profit pentru sponsorizarea entităţilor persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv a unităţilor de cult, poate fi efectuată doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data plăţii sumei respective de către organul fiscal, în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Procedura, modelul şi conţinutul formularului de redirecţionare se stabilesc prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.


Regimului sponsorizărilor in cazul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor

În cazul în care valoarea reprezentând 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, diminuată cu sumele reportate, după caz, nu a fost utilizată integral, contribuabilii pot dispune redirecţionarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, în limita diferenţei astfel calculate pentru întregul an fiscal, pentru activităţi de sponsorizare, respectiv pentru acordarea de burse, în termen de 6 luni de la data depunerii declaraţiei de impozit aferente trimestrului IV, prin depunerea unui/unor formular/formulare de redirecţionare. Obligaţia plăţii sumei redirecţionate din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor revine organului fiscal competent. Redirecţionarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru sponsorizarea entităţilor persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv a unităţilor de cult, poate fi efectuată doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data plăţii sumei respective de către organul fiscal, în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Procedura, modelul şi conţinutul formularului de redirecţionare se stabilesc prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

----

Începând cu data de 1 ianuarie 2022, respectiv cu data începerii anului fiscal 2022-2023 în cazul persoanelor juridice care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic, potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, contribuabilii pot dispune asupra valorii stabilite potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (4) lit. i) sau art. 56 alin. (1^1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, numai dacă aceasta, în urma diminuării cu sumele reportate, este pozitivă.
 
Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, respectiv din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se reportează numai pentru sponsorizări/acte de mecenat/acordarea de burse private efectuate/înregistrate înainte de termenele de mai sus (adica 1 ianuarie 2022, respectiv cu data începerii anului fiscal 2022-2023 în cazul persoanelor juridice care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic), potrivit reglementărilor în vigoare la data efectuării sponsorizării, fără a depăşi anul 2028.

Modificarea regimului declaratiei privind beneficiarul real si a Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului

În Monitorul oficial nr. 1240/2021 a fost publicata Legea nr. 315/2021 privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Aceasta lege elimina obligatia depunerii anuale a declaratiei privind beneficiarul real care se depunea la oficiul registrului comerţului în care este înmatriculată persoana juridică în termen de 15 zile de la aprobarea situaţiilor financiare anuale.

Persoanele juridice supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului depun la înmatriculare şi ori de câte ori intervine o modificare o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor, cu excepţia regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale şi societăţilor deţinute integral sau majoritar de stat. Obligaţia este îndeplinită şi prin includerea, la înmatriculare, în actul constitutiv, a datelor de identificare ale beneficiarilor reali şi a modalităţilor în care se exercită controlul asupra persoanei juridice. Modificarea ulterioară a datelor de identificare ale beneficiarilor reali nu instituie obligaţia întocmirii unui act modificator la actul constitutiv.

Persoanele juridice supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului, care au în structura acţionariatului entităţi înmatriculate/înregistrate şi/sau care au sediul fiscal în jurisdicţii necooperante din punct de vedere fiscal şi/sau în jurisdicţii cu grad înalt de risc de spălare a banilor şi/sau de finanţare a terorismului şi/sau în jurisdicţii aflate sub monitorizarea organismelor internaţionale relevante, pentru risc de spălare a banilor/finanţare a terorismului, depun anual o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor, în termen de 15 zile de la aprobarea situaţiilor financiare anuale. Termenul de depunere a acestei declaraţii este de 90 de zile de la încetarea stării de alertă. Oficiul asigură publicarea pe pagina sa de internet a listelor actualizate ale jurisdicţiilor necooperante din punct de vedere fiscal şi/sau în jurisdicţii cu grad înalt de risc de spălare a banilor şi/sau de finanţare a terorismului şi/sau în jurisdicţii aflate sub monitorizarea organismelor internaţionale relevante, pentru risc de spălare a banilor/finanţare a terorismului, elaborate de organismele internaţionale abilitate.
 
Persoanele juridice înmatriculate în registrul comerţului anterior datei de intrare în vigoare a Legii nr. 129/2019, cu excepţia regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale şi societăţilor deţinute integral sau majoritar de stat, depun o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, pe care o actualizează ori de câte ori intervine o modificare, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor. Această obligaţie se consideră a fi îndeplinită pentru persoanele juridice care au depus cel puţin o declaraţie privind beneficiarul real ulterior datei de intrare în vigoare a Legii nr. 129/2019.

În cazul în care intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, declaraţia se depune în termen de 15 zile de la data la care aceasta a intervenit.

Declaraţia pe propria răspundere a reprezentantului legal al persoanei juridice cuprinde datele de identificare ale beneficiarilor reali, respectiv numele, prenumele, data şi locul naşterii, codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate, cetăţenia, domiciliul sau reşedinţa, precum şi modalităţile în care se exercită controlul asupra persoanei juridice.

Declaraţia privind beneficiarul real poate avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică şi poate fi transmisă la oficiul registrului comerţului prin mijloace electronice, cu semnătură electronică, sau prin servicii de poştă şi curier sau prin ghişeul oficiului registrului comerţului, personal sau prin reprezentant conform prevederilor legale.

Declaraţia privind beneficiarul real poate fi dată şi în faţa reprezentantului oficiului registrului comerţului sau se poate depune, personal sau prin reprezentant, având dată certă, dată de notarul public ori atestată de avocat.

Nerespectarea de către reprezentantul legal al persoanelor juridice a obligaţiei de depunere a declaraţiei privind datele de identificare ale beneficiarului real constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei. Procesul-verbal de constatare a contravenţiei se comunică oficiului registrului comerţului, în acesta fiind consemnat că nedepunerea declaraţiei atrage dizolvarea societăţii, în condiţiile art. 237 din Legea nr. 31/1990.

Dacă în termen de 30 de zile de la data aplicării sancţiunii contravenţionale reprezentantul persoanei juridice nu a depus declaraţia privind datele de identificare ale beneficiarului real, la cererea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul sau, după caz, tribunalul specializat va putea pronunţa dizolvarea societăţii. Cauza de dizolvare poate fi înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond. Dispoziţiile art. 237 alin. (4) - (13) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

În situaţia în care entităţile raportoare prevăzute la art. 5 din Legea nr. 129/2019 suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că anumite tranzacţii, operaţiuni sau activităţi al căror obiect îl constituie bunuri ce provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului şi implică persoane cu privire la care există o neconcordanţă, transmit un raport pentru tranzacţii suspecte exclusiv Oficiului.

Legea nr. 318/2021 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022

În Monitorul oficial nr. 1239/2021 a fost publicata Legea nr. 318/2021 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022.

Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 aferent sistemului public de pensii se stabileşte la venituri în sumă de 99.557.228 mii lei, iar la cheltuieli în sumă de 99.557.228 mii lei, atât la credite de angajament, cât şi la credite bugetare.

Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale pe anul 2022 se stabileşte la venituri în sumă de 177.877 mii lei, iar la cheltuieli în sumă de 138.928 mii lei, atât la credite de angajament, cât şi la credite bugetare, cu un excedent de 38.949 mii lei.

Bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2022 aferent sistemului asigurărilor pentru şomaj se stabileşte la venituri în sumă de 2.049.200 mii lei, iar la cheltuieli în sumă de 2.049.200 mii lei la credite bugetare şi în sumă de 2.055.012 mii lei la credite de angajament.

Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale instituit prin Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare, se stabileşte la venituri în sumă de 1.646.237 mii lei, iar la cheltuieli în sumă de 71.830 mii lei, atât la credite de angajament, cât şi la credite bugetare, cu un excedent de 1.574.407 mii lei.

Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 este de 6.095 lei.

Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte, în condiţiile legii, în cazul:

a) asiguratului sau pensionarului, la 6.095 lei;
b) unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, la 3.048 lei.

Începând cu data intrării în vigoare a acestei legi şi până la data de 31 decembrie 2022, cota contribuţiei pentru persoanele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, este 17% din contribuţia asiguratorie pentru muncă reglementată la art. 220^3 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea nr. 317/2021 a bugetului de stat pe anul 2022

În Monitorul oficial nr. 1238/2021 a fost publicata Legea nr. 317/2021 a bugetului de stat pe anul 2022, in vigoare de la 31 decembrie 2021

Bugetul de stat pe anul 2022 se stabileşte la venituri în sumă de 216.444,7 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 497.271,3 milioane lei credite de angajament şi în sumă de 301.729,9 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 85.285,2 milioane lei.

În anul 2022, începând cu data intrării în vigoare a acestei legi, în conformitate cu prevederile art. 220^6 alin. (6) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din contribuţia asiguratorie pentru muncă încasată la bugetul de stat se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii în curs, o cotă de:

a) 12%, care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare;
b) 17%, care se face venit la Bugetul asigurărilor pentru şomaj;
c) 2%, care se face venit la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale;
d) 22%, care se face venit la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale;
e) 47%, care se face venit la bugetul de stat într-un cont distinct.

Ordinul nr. 2028/2021 privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.921/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare fiscală, din oficiu sau la cererea altei autorităţi care administrează creanţe fiscale, a unui subiect de drept fiscal care nu şi-a îndeplinit obligaţia de înregistrare fiscală, potrivit legii

În Monitorul oficial nr. 1230/2021 a fost publicat Ordinul nr. 2028/2021 privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.921/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare fiscală, din oficiu sau la cererea altei autorităţi care administrează creanţe fiscale, a unui subiect de drept fiscal care nu şi-a îndeplinit obligaţia de înregistrare fiscală, potrivit legii.

Nivelul cotizațiilor, a termenelor de plată și a obligațiilor declarative pentru membrii Camerei Consultanților Fiscali in anul 2022

În Monitorul oficial nr. 1230/2021 a fost publicata Hotărârea nr. 14/2021 privind aprobarea cotizațiilor, a termenelor de plată și a obligațiilor declarative pentru membrii Camerei Consultanților Fiscali.


Nivelul cotizaţiilor fixe anuale se stabileşte astfel:

A. În cazul persoanelor fizice şi persoanelor juridice - membri ai Camerei Consultanţilor Fiscali:

- 410 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali activi;
- 170 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali inactivi;
- 250 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali asistenţi;
- 350 lei - pentru persoanele juridice.

B. În cazul persoanelor fizice şi persoanelor juridice pentru anul în care devin membri ai Camerei Consultanţilor Fiscali:

- 1.410 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali activi;
- 1.170 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali inactivi;
- 750 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali asistenţi;
- 2.350 lei - pentru persoanele juridice.

C. În cazul consultanţilor fiscali asistenţi pentru anul în care devin consultanţi fiscali:

- 910 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali activi;
- 670 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali inactivi.


Membrii activi ai Camerei Consultanţilor Fiscali care desfăşoară activitate de consultanţă fiscală au şi obligaţia de plată a cotizaţiilor variabile. Cotizaţiile variabile anuale datorate se calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra valorii veniturilor obţinute din activitatea de consultanţă fiscală în anul de referinţă sau a valorii acestor venituri diminuate cu sumele cedate subcontractorilor şi colaboratorilor consultanţi fiscali, dacă este cazul. Cotele procentuale aplicabile pentru determinarea cotizaţiilor variabile aferente activităţii desfăşurate sunt următoarele:

1. pentru persoane fizice: o cotă de 0,4%;

2. pentru persoane juridice:

a) la venituri realizate de până la 100.000 euro inclusiv, o cotă de 0,4%;
b) la venituri realizate între 100.001 euro-1.000.000 euro inclusiv, o cotă de 0,75%;
c) la venituri realizate de peste 1.000.000 euro, o cotă de 1%.

Modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe

În Monitorul oficial nr. 1226/2021 a fost publicata Hotărârea nr. 1276/2021 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2022.

Potrivit acestei hotarari, pentru mijloacele fixe specifice sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, ordonatorul principal de credite aprobă norme proprii privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare, la determinarea cărora se va ţine cont de parametrii tehnico-economici stabiliţi de proiectanţi şi de producători prin cărţile sau documentaţiile tehnice ale mijloacelor fixe respective, precum şi de efectele uzurii morale. Persoanele juridice, autorizate să desfăşoare activităţi specifice sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobă norme proprii privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, la determinarea cărora se va ţine cont de parametrii tehnico-economici stabiliţi de proiectanţi şi de producători prin cărţile sau documentaţiile tehnice ale mijloacelor fixe respective, precum şi de efectele uzurii morale.

Normele proprii privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare aprobate potrivit dispoziţiilor de mai sus se aplică în cazul mijloacelor fixe intrate în patrimoniu după data de 1 ianuarie 2022. În cazul mijloacelor fixe aflate în patrimoniu la momentul intrării în vigoare a acestei hotărâri, inclusiv în ceea ce priveşte investiţiile efectuate la acestea, a căror valoare nu a fost recuperată integral pe calea amortizării până la data de 31 decembrie 2021, se aplică în continuare normele proprii privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobate în condiţiile prevederilor existente până la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Competenţa de administrare a obligaţiilor fiscale datorate de persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere

În Monitorul oficial nr. 1225/2021 a fost publicat Ordinul nr. 2021/2021 privind competenţa de administrare a obligaţiilor fiscale datorate de persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2022.

Competenţa de administrare a obligaţiilor fiscale datorate de persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, potrivit legii, revine în sarcina organului fiscal central în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al persoanei fizice, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art. 31 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Potrivit art. 31 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, pentru persoanele fizice, domiciliul fiscal este adresa unde îşi au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiesc efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu.

În cazul modificării domiciliului fiscal al persoanei fizice, competenţa de administrare a obligaţiilor fiscale datorate de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere se modifică cu data modificării domiciliului fiscal al persoanei fizice.


A. Procedura de înregistrare fiscală

1. Competenţa pentru înregistrarea fiscală a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere care solicită înregistrarea fiscală ulterior datei de 1 ianuarie 2022 revine organului fiscal central în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al persoanei fizice, stabilit potrivit art. 31 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură fiscală.

2. Pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere care au obligaţia înregistrării în registrul comerţului, înregistrarea fiscală iniţială se realizează potrivit legii speciale.

3.1. Competenţa pentru înregistrarea fiscală iniţială a sediilor secundare cu minimum 5 angajaţi pentru respectivul sediu secundar, pentru care persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere au obligaţia să solicite înregistrarea fiscală ca plătitori de impozit pe venituri din salarii, potrivit Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, revine organului fiscal central în a cărui rază teritorială se află sediul secundar.

3.2. Competenţa pentru administrarea obligaţiilor fiscale datorate de sediile secundare cu minimum 5 angajaţi pentru respectivul sediu secundar, pentru care contribuabilii au obligaţia să solicite înregistrarea fiscală ca plătitori de impozit pe venituri din salarii, potrivit Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, revine organului fiscal în a cărui evidenţă fiscală se află domiciliul fiscal al persoanei fizice, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art. 31 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură fiscală.

4. Persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere declară sediile secundare cu mai puţin de 5 angajaţi la organul fiscal în a cărui evidenţă fiscală se află domiciliul fiscal al persoanei fizice, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art. 31 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură fiscală.

5. În certificatul de înregistrare fiscală al persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere se înscrie domiciliul fiscal al acestora, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art. 31 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură fiscală.


B. Obligaţii declarative

Începând cu anul 2022, declaraţiile de impunere şi declaraţiile informative ale persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere se depun la organul fiscal central în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al persoanei fizice, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art. 31 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură fiscală.


C. Soluţionarea deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare

Deconturile cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare depuse de persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere se soluţionează potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, aplicabile pentru soluţionarea deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare.


D. Solicitarea documentelor de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere

Solicitarea documentelor de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere se realizează prin cerere adresată organului fiscal competent, astfel:

a) înregistrare la registratura organului fiscal competent;

b) transmitere prin poştă;

c) transmitere prin alte mijloace, inclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.


E. Comunicarea documentelor către persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere

Comunicarea documentelor către persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere se realizează astfel:

a) la domiciliul fiscal al acestora, prin remitere, sub semnătură;

b) transmitere prin poştă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire;

c) prin alte mijloace, inclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

Acordul de împrumut (Mecanismul de redresare şi rezilienţă) dintre Comisia Europeană şi România, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2021 şi la Bruxelles la 15 decembrie 2021

În Monitorul oficial nr. 1224/2021 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 134/2021 pentru aprobarea Acordului de împrumut (Mecanismul de redresare şi rezilienţă) dintre Comisia Europeană şi România, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2021 şi la Bruxelles la 15 decembrie 2021.

Aceasta ordonanta aprobă Acordul de împrumut (Mecanismul de redresare şi rezilienţă) dintre Comisia Europeană şi România, în valoare de 14.942.153.000 euro, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2021 şi la Bruxelles la 15 decembrie 2021.

Fiecare tragere va avea o maturitate de 30 de ani de la data disponibilizării. Rambursarea principalului tragerii va începe după o perioadă de graţie de 10 ani de la data disponibilizării şi va fi împărţită în rambursări egale pe durata maturităţii rămase a tragerii. Maturitatea medie a tragerilor în cadrul Facilităţii de împrumut nu va depăşi 20 de ani. Maturitatea medie va fi calculată ca medie ponderată a maturităţii tragerilor în cadrul Facilităţii de împrumut.

Suspendarea calculării penalităților de întârziere aferente neachitării cotizațiilor datorate de membrii Camerei Auditorilor Financiari din România

În Monitorul oficial nr. 1213/2021 a fost publicata Hotărârea nr. 122/2021 privind suspendarea calculării penalităților de întârziere aferente neachitării cotizațiilor datorate de membrii Camerei Auditorilor Financiari din România.

Se aprobă suspendarea aplicării calculării penalităţilor de întârziere aferente neachitării cotizaţiilor datorate de membrii Camerei Auditorilor Financiari din România prevăzute în capitolul III din Normele privind sancţiunile aplicate auditorilor financiari şi firmelor de audit în situaţia neachitării cotizaţiilor datorate, aprobate prin Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 52/2019, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru cotizaţiile aplicabile membrilor Camerei Auditorilor Financiari din România activi şi nonactivi sau activi şi nonactivi aflaţi în primul an de la momentul dobândirii calităţii de membru al Camerei Auditorilor Financiari din România nu se vor aplica majorările de întârziere şi penalităţile aferente neachitării cotizaţiilor datorate, calculate pentru anii 2020 şi 2021, la termenele stabilite prin reglementările Camerei Auditorilor Financiari din România.

Procedura de exceptare de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate a persoanelor fizice care nu au calitatea de contribuabil la sistemul de asigurări sociale de sănătate

În Monitorul oficial nr. 1205/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1.984/1.070/2021 pentru aprobarea Procedurii de exceptare de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate a persoanelor fizice care nu au calitatea de contribuabil la sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și a modelului și conținutului formularului 603 "Declarație pe propria răspundere pentru exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate".

Prezenta procedură se utilizează pentru aplicarea prevederilor privind exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate a persoanelor fizice care nu au calitatea de contribuabil la sistemul de asigurări sociale de sănătate, respectiv care deţin o asigurare pentru boală şi maternitate în sistemul de securitate socială din alt stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European, din Confederaţia Elveţiană şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord sau în statele cu care România are încheiate acorduri bilaterale de securitate socială cu prevederi pentru asigurarea de boală - maternitate, în temeiul legislaţiei interne a statelor respective, care produce efecte pe teritoriul României, şi care obţin venituri pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii.

Persoanele fizice care deţin o asigurare pentru boală şi maternitate în sistemul de securitate socială din alt stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European, din Confederaţia Elveţiană şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord sau în statele cu care România are încheiate acorduri bilaterale de securitate socială cu prevederi pentru asigurarea de boală - maternitate, în temeiul legislaţiei interne a statelor respective, care produce efecte pe teritoriul României, şi fac dovada valabilităţii asigurării nu datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile realizate, potrivit prevederilor art. 153 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv:

a) cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România;
b) cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi au obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară ori au domiciliul în România;
c) cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European, Confederaţiei Elveţiene şi Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, care au solicitat şi au obţinut dreptul de a sta în România pentru o perioadă de peste 3 luni;
d) persoanele din statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European, din Confederaţia Elveţiană şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord care îndeplinesc condiţiile de lucrător frontalier şi desfăşoară o activitate salariată sau independentă în România şi care rezidă în alt stat membru în care se întorc de regulă zilnic ori cel puţin o dată pe săptămână.

Persoanele fizice care se încadrează în una dintre situaţiile prevăzute la pct. 4 păstrează documente justificative în vederea exceptării de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, pe perioada de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili creanţe fiscale. Documentele justificative pot fi:

a) Document portabil A1;
b) TR/R1 - Formular privind legislaţia aplicabilă;
c) PM/RO101 - Certificat privind legislaţia aplicabilă;
d) MD/RO101 - Certificat privind legislaţia aplicabilă;
e) E104 - Atestat privind totalizarea perioadelor de asigurare, de muncă sau de reşedinţă sau echivalentul în documente electronice structurate S041 - Răspuns la cererea pentru confirmarea perioadelor - tip de risc asigurat: boală şi maternitate;
f) TR/R2 - Totalizarea perioadelor de asigurare pentru persoanele îndreptăţite la prestaţii în caz de boală şi maternitate;
g) QUE/ROU 104 - Atestat privind totalizarea perioadelor de asigurare în România sau de reşedinţă în Quebec;
h) SRB/RO 104 - Atestat privind totalizarea perioadelor de asigurare.

În situaţia stabilirii din oficiu a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, pentru exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, persoana care se încadrează în una dintre situaţiile prevăzute la pct. 4 depune la organul fiscal competent, direct sau prin împuternicit, "Declaraţia pe propria răspundere pentru exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate" (formular 603), însoţită de documente justificative de mai sus.

Formularul 603 se depune, după caz:

a) pe suport hârtie, direct la registratura organului fiscal sau la oficiul poştal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, împreună cu documentele justificative care atestă dreptul persoanei de a solicita exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate. Copia se certifică de organul fiscal "conform cu originalul", iar originalul se restituie contribuabilului. În situaţia depunerii declaraţiei prin poştă, documentele justificative se vor anexa în copie legalizată;

b) prin mijloace electronice de transmitere la distanţă. In acest caz, documentele justificative se vor anexa în copie, în format electronic.

Dacă din documentele justificative prezentate se constată că respectivul contribuabil îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi exceptat de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, compartimentul de specialitate operează în evidenţa fiscală faptul că persoana respectivă nu datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate, precum şi perioada de exceptare.

Persoanele care obţin venituri pentru care contribuţia de asigurări sociale de sănătate se reţine la sursă, potrivit legii, în vederea exceptării de la plata contribuţiei, au obligaţia prezentării plătitorului de venit a unei declaraţii pe propria răspundere care să conţină datele de identificare a persoanei în cauză, însoţită de documentele justificative. Documentele justificative se prezintă plătitorului de venit în copie legalizată.

Documentele justificative primite de la contribuabil şi cele emise de compartimentul de specialitate în aplicarea prezentei proceduri se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului.


Declaraţia pe propria răspundere pentru exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate

Declaraţia se depune la organul fiscal competent de către persoanele care obţin venituri pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii, şi care deţin o asigurare socială de sănătate încheiată pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European, Confederaţiei Elveţiene şi Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord sau în statele cu care România are încheiate acorduri bilaterale de securitate socială cu prevederi pentru asigurarea de boală - maternitate, în temeiul legislaţiei interne a statelor respective, care produce efecte pe teritoriul României.

Declaraţia se depune, după caz:

a) pe suport hârtie, direct la registratura organului fiscal sau la oficiul poştal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, împreună cu documentele justificative care atestă dreptul persoanei de a solicita exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate. Data depunerii declaraţiei este data înregistrării acesteia la organul fiscal sau data depunerii la poştă, după caz;

b) prin mijloace electronice de transmitere la distanţă. Data depunerii declaraţiei este data înregistrării pe pagina de internet a organului fiscal, astfel cum rezultă din mesajul electronic de confirmare transmis ca urmare a primirii declaraţiei, potrivit art. 103 din Codul de procedură fiscală.

Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 1/2021

În Monitorul oficial nr. 1203/2021 a fost publicata Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 1/2021, in vigoare de la 20 decembrie 2021.

La data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a acestei decizii, pct. 2 din Decizia Comisiei de proceduri fiscale nr. 2/2008, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.754/2008, încetează să mai producă efecte.

Pct. 2 din Decizia Comisiei de proceduri fiscale nr. 2/2008: 2. În aplicarea art. 219 alin. (6), a art. 221 alin. (2) coroborat cu art. 223 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor art. 8 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare:
    Sumele reprezentând amenzi contravenţionale aplicate entităţilor definite la art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale şi/sau alte entităţi stabilite potrivit legii, în conformitate cu legislaţia în vigoare, se fac venit integral la bugetul de stat, cu excepţia celor aplicate, potrivit legii, de autorităţile administraţiei publice locale şi amenzilor privind circulaţia pe drumurile publice, care se fac venit integral la bugetele locale.

Ordonanţa de urgenţă nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

În Monitorul oficial nr. 1202/2021 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Dintre modificarile aduse de aceasta ordonanta amintim:

I. Prin derogare de la prevederile art. 19 lit. b2) şi b3) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, pe durata instituirii stării de urgenţă sau, după caz, a stării de alertă pe teritoriul României, în condiţiile legii, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2022, în funcţia de conducător al compartimentului financiar-contabil din administraţia publică centrală pot fi numite, în condiţiile legii, şi persoane care nu deţin certificatul de atestare a cunoştinţelor dobândite în domeniul Sistemului European de Conturi.

II. Modificari la Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal:

A. În cazul cadourilor în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai jos, nu depăşeşte 300 lei:
    (i) cadouri oferite angajaţilor, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Paştelui, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase;
    (ii) cadouri oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie;
    (iii) cadouri oferite angajaţilor în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie.

B.  Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei şi, după caz, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V - Contribuţii sociale obligatorii.

C. Plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitelor au obligaţia să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat, cu excepţia plătitorilor de venituri din salarii şi asimilate salariilor, plătitorilor de venituri din pensii, plătitorilor de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, plătitorilor de venituri în baza contractelor de activitate sportivă, venituri din arendă sau din asocieri cu persoane juridice, aceştia având obligaţia depunerii Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate.

D. Intra in baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor: valoarea nominală a tichetelor cadou prevăzute la art. 76 alin. (3) lit. h), acordate de către angajatori, potrivit legii, peste limita de 300 de lei.

E. În cazul cadourilor în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile nu sunt cuprinse în baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie dintre cele de mai jos, nu depăşeşte 300 lei:
    (i) cadouri oferite angajaţilor, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Paştelui, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase;
    (ii) cadouri oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie;
    (iii) cadouri oferite angajaţilor în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie.

F. Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale sumele reprezentând dobânzi şi actualizarea cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanţe, executorii de drept, sau potrivit legii, după caz, acordate în legătură cu salariile, soldele, pensiile sau alte drepturi de asigurări sociale, inclusiv diferenţe ale acestora.

G. Sunt exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate persoanele fizice care au calitatea de pensionari, doar pentru veniturile din pensii de până la suma de 4.000 lei lunar inclusiv.

H. Se introduce in baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor si valoarea nominală a tichetelor cadou prevăzute la art. 76 alin. (3) lit. h), acordate de angajatori, potrivit legii, peste limita de 300 de lei.

I. Se introduce in baza lunară de calcul al contribuţiei asiguratorii pentru muncă si valoarea nominală a tichetelor cadou prevăzute la art. 76 alin. (3) lit. h), acordate de angajatori, potrivit legii, peste limita de 300 de lei.

J. Se aplica cota redusă TVA de 5% asupra bazei de impozitare si pentru livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, depăşeşte suma de 450.000 lei, dar nu depăşeşte suma de 700.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul livrării pot fi locuite ca atare. Orice persoană fizică poate achiziţiona, începând cu data de 1 ianuarie 2022, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuinţă a cărei valoare depăşeşte suma de 450.000 lei, dar nu depăşeşte suma de 700.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 5%.

K. Se aplica cota redusă TVA de 5% asupra bazei de impozitare si pentru livrarea de energie termică în sezonul rece, destinată următoarelor categorii de consumatori:
        1. populaţie;
        2. spitale publice şi private, definite conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, unităţi de învăţământ publice şi private, definite conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
        3. organizaţii neguvernamentale reglementate potrivit legii, precum şi unităţile de cult, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată;
        4. furnizori de servicii sociale, publici şi privaţi, acreditaţi, care prestează servicii sociale prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin sezon rece se înţelege perioada de 5 luni cuprinsă între data de 1 noiembrie a anului curent şi data de 31 martie a anului următor.

L. Se organizează «Registrul achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%», în format electronic, pe baza informaţiilor din actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuinţe, autentificate începând cu data de 1 ianuarie 2022. Notarii publici au obligaţia:
        a) să verifice îndeplinirea condiţiei referitoare la achiziţia unei singure locuinţe a cărei valoare depăşeşte suma de 450.000 lei, dar nu depăşeşte suma de 700.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de TVA de 5%, prin consultarea "Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%", înainte de autentificarea actelor juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata în avans pentru achiziţia unei astfel de locuinţe şi, în situaţia în care constată că nu este îndeplinită această condiţie, să le autentifice doar dacă livrarea se efectuează cu cota standard de TVA;
        b) să completeze "Registrul achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%", la data autentificării actelor juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuinţele prevăzute la alin. (3) lit. c) pct. 3 şi 5;
        c) să înscrie în actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata în avans pentru achiziţia unei locuinţe prevăzute la alin. (3) lit. c) pct. 5 menţiuni cu privire la respectarea obligaţiilor prevăzute la lit. a) şi, după caz, la lit. b);
        d) să înscrie în actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuinţele prevăzute la alin. (3) lit. c) pct. 3 menţiuni cu privire la respectarea obligaţiei prevăzute la lit. b);
        e) să înscrie în actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata în avans pentru locuinţele prevăzute la alin. (3) lit. c) pct. 3 şi 5 cota de TVA aplicată, indiferent dacă TVA se aplică la preţ sau este inclusă în preţ.

M. Se suspenda pana la 31.12.2022 reglemntarile din Codul Fiscal referitoare la cheltuielile privind funcţionarea unităţilor de educaţie timpurie aflate în administrarea contribuabilului sau sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaţilor în unităţi de educaţie timpurie aflate în unităţi care oferă servicii de educaţie timpurie, conform legislaţiei în vigoare.

Pe perioada suspendării, cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a creşelor şi grădiniţelor aflate în administrarea contribuabililor sunt considerate cheltuieli cu deductibilitate limitată de natura celor prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi intră sub incidenţa limitei de 5% stabilite pentru acestea, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.

N. Procedura privind organizarea "Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%", prevăzut la art. 291 alin. (3^1) din Legea nr. 227/2015, se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu consultarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, în termen de 10 zile de la data publicării ordonanţei de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Până la termenul de 10 zile de la data operaţionalizării "Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%", prevăzut la art. 291 alin. (31) din Legea nr. 227/2015, cota redusă de TVA de 5% în cazul locuinţelor a căror valoare depăşeşte suma de 450.000 lei, dar nu depăşeşte suma de 700.000 lei, exclusiv TVA, se aplică pe baza declaraţiei pe propria răspundere a cumpărătorului, autentificată de un notar, din care să rezulte că este îndeplinită condiţia referitoare la achiziţia unei singure locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%, care se păstrează la furnizor.

După operaţionalizarea "Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%", notarii publici au obligaţia ca, în maximum 10 zile, să completeze registrul cu informaţiile referitoare la actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuinţele prevăzute la alin. (3) lit. c) pct. 3 şi 5 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, care au fost autentificate.


III. Ministerul Finanţelor, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, monitorizează transporturile de bunuri pe teritoriul naţional prin intermediul sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor de bunuri, pus la dispoziţie de către Centrul Naţional de Informaţii Financiare, denumit RO e-Transport.

Sistemul naţional privind monitorizarea transporturilor de bunuri RO e-Transport reprezintă ansamblul de principii, reguli şi aplicaţii informatice având drept scop monitorizarea transporturilor de bunuri pe teritoriul naţional.


IV. Modificari la Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

Se reintroduc ca infractiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi/sau contribuţiilor prevăzute în anexa introdusa de Ordonanţa de urgenţă nr. 130/2021. Prevederea intră în vigoare la data de 1 martie 2022.

În cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute la art. 6^1, 8 sau 9 din Legea nr. 241/2005, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amenda.

În cazul în care prejudiciul produs prin comiterea faptelor de la art. 6^1, 8 sau 9 nu depăşeşte valoarea de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, iar în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, acesta, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare.


V. Modificari la Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare

A. Biletele de valoare se emit exclusiv pe suport electronic.

B. Tichetele cadou sunt bilete de valoare acordate ocazional angajaţilor proprii pentru cheltuieli sociale. Este interzisă acordarea de tichete cadou altor categorii de beneficiari decât angajaţilor proprii.

C. Acordarea de tichete cadou altor categorii de beneficiari decât angajaţilor proprii constituie contravenţie şi se sancţionează cu 14 puncte-amendă. Un punct-amendă reprezintă contravaloarea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit în condiţiile legii.

D. Tichetele de masă, tichetele de creşă, tichetele culturale şi, respectiv, tichetele cadou emise pe suport hârtie potrivit Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare, până la data de 31 ianuarie 2022 sunt şi rămân valabile până la expirarea datei de valabilitate înscrise pe acestea.

E. Începând cu data de 1 februarie 2022, autorizaţiile de funcţionare ca unităţi emitente de bilete de valoare pe suport hârtie, acordate de Ministerul Finanţelor potrivit legii, îşi pierd valabilitatea.


VI. Factura electronică RO e-Factura

Prin derogare de la prevederile art. 10-12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piaţă, punerii la dispoziţie pe piaţă, înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi supravegherea pieţei pentru acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 7 octombrie 2021, pentru produsele cu risc fiscal ridicat stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, comercializate în relaţia B2B:

a) furnizorii pot, în perioada 1 aprilie-30 iunie 2022, să transmită facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistraţi în Registrul RO e-Factura;
b) furnizorii sunt obligaţi, începând cu data de 1 iulie 2022, să transmită facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistraţi în Registrul RO e-Factura.

Prin produs cu risc fiscal ridicat se înţelege produsul la a cărui comercializare există risc ridicat de fraudă şi evaziune fiscală. Lista produselor încadrate în această categorie se reevaluează periodic.


VII. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

Prin excepţie în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2022 un punct-amendă este 145 lei.