Raportarea contabilă la 30 iunie 2022 a operatorilor economici

În Monitorul oficial nr. 723/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1669/2022 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2022 a operatorilor economici.

Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2022 a operatorilor economici se aplică entităţilor cărora le sunt incidente Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările şi completările ulterioare, şi care în exerciţiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri netă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro.

Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2022 a operatorilor economici se aplică, de asemenea, persoanelor cărora le sunt incidente Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi care în exerciţiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri netă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro.

Prevederile acestui ordin se aplică inclusiv operatorilor economici al căror exerciţiu financiar este diferit de anul calendaristic.

Pentru întocmirea raportărilor contabile la 30 iunie 2022, încadrarea în criterii se efectuează pe baza indicatorilor determinaţi din situaţiile financiare anuale ale exerciţiului financiar precedent, respectiv a balanţei de verificare încheiate la finele exerciţiului financiar precedent, utilizând cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar precedent. Aceleaşi prevederi se aplică şi în cazul entităţilor care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic, potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 

În scopul stabilirii formularelor de raportare contabilă la 30 iunie 2022, operatorii economici care aplică Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările şi completările ulterioare, au în vedere criteriile prevăzute la pct. 9 din reglementările respective.

Indicatorii total active, cifră de afaceri netă şi număr mediu de salariaţi, în funcţie de care se stabilesc formularele aplicabile pentru raportarea contabilă, se determină pe baza situaţiilor financiare anuale ale exerciţiului financiar precedent. Aceleaşi prevederi se aplică şi în cazul entităţilor care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic, potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul persoanelor juridice care au subunităţi fără personalitate juridică, activitatea desfăşurată de acestea se însumează de persoana juridică care întocmeşte raportarea contabilă la 30 iunie 2022.

Entităţile care intră în sfera de reglementare contabilă a Băncii Naţionale a României, respectiv a Autorităţii de Supraveghere Financiară depun la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor raportări contabile la 30 iunie 2022 în formatul şi în termenele prevăzute de reglementările emise de Banca Naţională a României, respectiv de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Pentru asigurarea informaţiilor destinate sistemului instituţional al statului, prevederile acestui ordin se aplică, de asemenea, subunităţilor din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate, precum şi sediilor permanente din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate, indiferent de exerciţiul financiar ales, în condiţiile legii. Subunităţile deschise în România de societăţi rezidente în state aparţinând Spaţiului Economic European verifică încadrarea în criteriul cifrei de afaceri pe baza indicatorilor determinaţi conform raportării contabile anuale la 31 decembrie 2021.

În situaţia în care persoana juridică cu sediul în străinătate îşi desfăşoară activitatea în România prin mai multe sedii permanente, raportările contabile cerute de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se întocmesc de sediul permanent desemnat să îndeplinească obligaţiile fiscale, acestea reflectând activitatea tuturor sediilor permanente. În acest scop, sediul permanent desemnat procedează la însumarea informaţiilor corespunzătoare activităţii desfăşurate de fiecare sediu permanent.

Nu fac obiectul raportării contabile la 30 iunie 2022 persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România.

Raportările contabile la 30 iunie 2022 sunt semnate de persoanele în drept, cuprinzând şi numele în clar al acestora. Rândul corespunzător calităţii persoanei care a întocmit raportările contabile la 30 iunie 2022 se completează astfel:

- directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie, potrivit legii;
- persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

Raportările contabile la 30 iunie 2022 se semnează şi de către administratorul sau persoana care are obligaţia gestionării entităţii.

Modificare Cod Fiscal

În Monitorul oficial nr. 716/2022 a fost publicata Ordonanţa nr. 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale, in vigoare de la 18 iulie 2022.

Sinteza modificărilor aduse Codului fiscal se poate vizualiza aici >>>

Ordonanţa nr. 15/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc

În Monitorul oficial nr. 716/2022 a fost publicata Ordonanţa nr. 15/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, in vigoare de la 18 iulie 2022.

Noua Declaraţie 112 privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate

În Monitorul oficial nr. 715/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1580/1098/2220/2022 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a "Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate".

Noul model declaratiei se utilizeaza începând cu declararea veniturilor aferente lunii iunie 2022.

Modificarea procedurii de utilizare şi funcţionare a sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura

În Monitorul oficial nr. 714/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1667/2022 pentru modificarea Procedurii de utilizare şi funcţionare a sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura, precum şi de primire şi descărcare a facturii electronice de către destinatarii facturii electronice emise în relaţia B2G în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 1.365/2021, şi privind modificarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 2.004/2013 pentru aprobarea procedurilor privind registrul entităţilor publice şi registrul altor entităţi.

Completarea Legii societăţilor nr. 31/1990: societatea care se află în stare de dificultate

În Monitorul oficial nr. 709/2022 a fost publicata Legea nr. 216/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă şi a altor acte normative.

Potrivit acestei legi, in cazul în care societatea se află în stare de dificultate, administratorii/directorii au în vedere cel puţin următoarele:

a) interesele creditorilor, ale deţinătorilor de titluri de participaţie şi ale altor părţi interesate;
b) necesitatea de a lua măsuri rezonabile şi adecvate pentru evitarea insolvenţei şi pentru reducerea la minimum a pierderilor suferite de creditori, de angajai, de deţinătorii de titluri de participaţie şi de alte părţi interesate;
c) necesitatea de a evita adoptarea, cu intenţie sau din gravă neglijenţă, a unei conduite care ameninţă viabilitatea întreprinderii."

Rata dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României

În Monitorul oficial nr. 680/2022 a fost publicata Circulara nr. 17/2022 privind nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României.

Potrivit acestei circulare, incepând cu data de 7 iulie 2022, nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României este de 4,75% pe an.

Termenul de pastrare a statelor de salarii

În Monitorul oficial nr. 668/2022 a fost publicata Legea nr. 195/2022 pentru completarea art. 25 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, in vigoare de la 07 iulie 2022.

Potrivit acestei legi, incepând cu data de 1 ianuarie 2023, statele de salarii se păstrează doar timp de 5 ani, daca angajatorul are o declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă, pe beneficiari de venit, conform prevederilor legale sau acesta depune declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Aceasta este o derogare de la obligatia de pastrare a statelor de salarii timp de 50 de ani.

Procedura de acordare a facilităţilor fiscale în sectorul agricol şi în industria alimentară

În Monitorul oficial nr. 661/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1525/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităţilor fiscale în sectorul agricol şi în industria alimentară, in vigoare de la 01 iulie 2022.

Prevederile acestui ordin se aplică începând cu veniturile aferente lunii iunie 2022.

Persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru activitatea desfăşurată în România, până la 31 decembrie 2028 inclusiv, în sectorul agricol şi în industria alimentară, beneficiază de facilităţi fiscale dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7 din Codul fiscal.

Facilităţile fiscale pentru sectorul agricol şi industria alimentară prevăzute la art. 60 pct. 7, art. 138^2, art. 154 alin. (1) lit. s) şi art. 220^3 alin. (3) din Codul fiscal constau în:

a) scutirea de la plata impozitului pe venit, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
b) reducerea cotei de contribuţie de asigurări sociale, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
c) exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
d) reducerea cotei contribuţiei asiguratorii pentru muncă, la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare;
e) scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, în cazul condiţiilor deosebite de muncă sau speciale de muncă.

Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor la angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7 pot opta pentru plata cotei de 3,75% datorate la fondul de pensii administrat privat. Opţiunea se depune în scris, la angajator, acesta reţinând contribuţia aferentă potrivit prevederilor legale începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat opţiunea.

Facilităţile fiscale se acordă pentru activitatea desfăşurată în România, inclusiv persoanelor fizice detaşate pe teritoriul României, dacă plătitorul de venituri la care sunt detaşate desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară şi îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7 din Codul fiscal. Facilităţile fiscale nu se acordă persoanelor fizice care sunt detaşate în afara României.

Pentru aplicarea facilităţilor fiscale, angajatorii persoanelor fizice trebuie să realizeze cifră de afaceri din activităţile menţionate la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal în limita a cel puţin 80% din cifra de afaceri totală.

Pentru angajatorii nou-înfiinţaţi, respectiv înregistraţi la registrul comerţului/înregistraţi fiscal începând cu luna iunie 2022, cifra de afaceri din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal se calculează cumulat de la data înregistrării, inclusiv luna în care se aplică scutirea, iar pentru angajatorii existenţi la data de 1 iunie 2022 se consideră ca bază de calcul cifra de afaceri realizată cumulat de la începutul anului, respectiv cumulat de la data înregistrării în cazul celor constituiţi/înregistraţi în perioada cuprinsă între începutul anului şi data de 1 iunie 2022, inclusiv luna în care se aplică scutirea. Pentru angajatorii existenţi la data de 1 ianuarie a fiecărui an ulterior datei de 1 iunie 2022, cifra de afaceri din activităţile menţionate la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal se calculează cumulat pentru perioada corespunzătoare din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea.

Mecanismul de calcul al cifrei de afaceri se aplică de către angajatorii, înregistraţi la registrul comerţului/înregistraţi fiscal cu cel puţin unul din codurile menţionate la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal şi care desfăşoară efectiv activitate în sectorul agricol şi în industria alimentară.

În sensul art. 60 pct. 7 din Codul fiscal, prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică care desfăşoară activităţile corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal, îndeplineşte cumulativ condiţiile de acordare a facilităţilor fiscale şi poate, potrivit legii, să încheie raporturi juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor.

În cazul angajatorilor care conduc evidenţa contabilă pe baza reglementărilor privind contabilitatea în partidă simplă, precum şi cei care organizează şi conduc contabilitatea potrivit prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, cu modificările şi completările ulterioare, şi îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7 din Codul fiscal, în vederea aplicării mecanismului de calcul al cifrei de afaceri prevăzut de aceasta procedură, aceştia organizează evidenţa astfel încât să determine corespunzător cifra de afaceri.

În cazul angajatorilor care organizează şi conduc contabilitatea potrivit prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.917/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7 din Codul fiscal, în vederea aplicării mecanismului de calcul al cifrei de afaceri, indicatorii "Cifra de afaceri totală" şi "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară" se asimilează cu "Veniturile totale din activităţi economice", respectiv "Veniturile din activităţi economice realizate efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară". Veniturile din producţia de "imobilizări corporale" înregistrate în contabilitate, menţionate la art. 4 lit. a) subpct. (iii) şi lit. b) subpct. (iii) din prezenta procedură, se asimilează cu veniturile din producţia de "active fixe corporale", iar "contul de profit şi pierdere" cu "rezultatul patrimonial".

 În vederea determinării procentului de 80% din cifra de afaceri totală, indicatorii "Cifra de afaceri totală" şi "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară" se calculează după cum urmează:

a) "Cifra de afaceri totală" realizată cumulat de la începutul anului, inclusiv din luna de raportare, se completează cu suma veniturilor cumulate de la începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, realizate din vânzarea de produse şi prestarea de servicii, evidenţiate potrivit Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, cu modificările şi completările ulterioare, la care:

1. se adaugă, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând:

(i) veniturile din subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, înregistrate în contabilitate;
(ii) soldurile lunare creditoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold creditor;
(iii) veniturile din producţia de imobilizări corporale, înregistrate în contabilitate;

2. se scad, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând soldurile lunare debitoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold debitor.

b) "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară" se completează de angajatorii care desfăşoară una sau mai multe activităţi clasificate la codurile CAEN prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal, cu cifra de afaceri realizată efectiv din activităţile aferente codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal, respectiv cu suma veniturilor cumulate de la începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, obţinute din vânzarea de produse şi prestarea de servicii din activităţile aferente codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal, evidenţiate potrivit Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, sau, după caz, Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, la care:

1. se adaugă, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând:

(i) veniturile din subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete specifice activităţii în sectorul agricol şi în industria alimentară, înregistrate în contabilitate;
(ii) soldurile lunare creditoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, specifice activităţii în sectorul agricol şi în industria alimentară, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold creditor;
(iii) veniturile din producţia de imobilizări corporale efectuate în scopul desfăşurării activităţii în sectorul agricol şi în industria alimentară, înregistrate în contabilitate;

2. se scad, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând soldurile lunare debitoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, specifice activităţii în sectorul agricol şi în industria alimentară, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold debitor.

c) La determinarea cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară conform art. 60 pct. 7 din Codul fiscal, pentru stabilirea veniturilor din vânzarea de produse, se iau în calcul veniturile realizate din vânzarea produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale şi a mărfurilor, care sunt obţinute din producţia proprie. Nu se iau în calcul veniturile din vânzarea de produse achiziţionate în scopul revânzării.

d) Cifra de afaceri luată în calcul pentru aplicarea facilităţilor este cifra de afaceri realizată pe bază de contract sau comandă, din activităţi aferente codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal, şi acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport, echipamente, dotări, precum şi alte activităţi auxiliare necesare activităţilor menţionate la lit. a) din Codul fiscal. Cifra de afaceri cuprinde inclusiv producţia realizată şi nefacturată.

e) La determinarea indicatorilor "Cifra de afaceri totală" şi "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară" se iau în calcul veniturile înregistrate în contabilitate cu respectarea reglementărilor contabile aplicabile.

Ponderea cifrei de afaceri din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 7, în cifra de afaceri totală, se calculează ca raport între suma rezultată din calculul efectuat pentru determinarea indicatorului "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară" şi suma rezultată din calculul efectuat pentru determinarea indicatorului "Cifra de afaceri totală", înmulţit cu 100. Pentru stabilirea procentului de cel puţin 80% din cifra de afaceri totală, care reprezintă condiţie pentru acordarea facilităţilor fiscale în sectorul agricol şi în industria alimentară, raportarea se face la anul calendaristic.

Calculul indicatorului "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară" se efectuează pentru întreaga activitate desfăşurată de angajator pe teritoriul României din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal, inclusiv de la nivelul sucursalelor, filialelor sau punctelor de lucru din România ale acestuia. Pentru determinarea procentului de 80% din cifra de afaceri totală, la calculul cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară, angajatorii au în vedere numai veniturile din activitatea desfăşurată pe teritoriul României. Veniturile realizate din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară în afara teritoriului României se vor avea în vedere numai pentru calculul cifrei de afaceri totale realizate din întreaga activitate.

Prin activitatea desfăşurată pe teritoriul României se înţelege activitatea desfăşurată efectiv în România în sectorul agricol şi în industria alimentară, în scopul realizării de produse şi prestării de servicii, indiferent de statutul de rezidenţă al beneficiarilor.

Condiţia prevăzută la art. 60 pct. 7 lit. c) din Codul fiscal, privind salariul brut de încadrare, se consideră îndeplinită după cum urmează:

a) în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă, încheiate potrivit legii, veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar. Salariul minim brut pe ţară de 3.000 de lei lunar este stabilit proporţional cu câştigul salarial brut de bază pentru un program de lucru în medie de 167,333 de ore pe lună. Pentru salariaţii care au încheiate contracte de muncă cu timp parţial, încheiate potrivit legii, facilităţile fiscale se acordă numai dacă câştigul salarial brut de bază este stabilit proporţional cu câştigul brut de bază pentru un program de lucru normal de 8 ore/zi;
b) în cazul raporturilor juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor, altele decât contractele individuale de muncă, respectiv contract de administrare, de mandat şi altele, încheiate potrivit legii, pentru care venitul brut lunar nu este calculat la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar, facilităţile fiscale se acordă numai dacă este îndeplinită condiţia ca venitul brut lunar realizat să fie cel puţin egal cu 3.000 de lei;
c) în cazul contractelor de internship, încheiate potrivit Legii nr. 176/2018 privind internshipul, facilităţile fiscale se acordă numai dacă indemnizaţia pentru internship este stabilită proporţional la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar;
d) în cazul contractelor de ucenicie, încheiate potrivit legii, facilităţile fiscale se acordă numai dacă salariul de bază lunar, prevăzut în contractul de ucenicie, este stabilit proporţional la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar;
e) în cazul raporturilor de muncă încheiate cu zilieri, prin acordul de voinţă al părţilor, fără încheierea, în formă scrisă, facilităţile fiscale se acordă numai dacă remuneraţia brută primită pentru activitatea prestată de zilieri, potrivit legii, este stabilită proporţional la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar;
f) în situaţia în care o persoană fizică realizează venituri, în baza mai multor raporturi juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor cum ar fi contract individual de muncă, contract de mandat, contract de administrare şi altele asemenea, încheiate potrivit legii, în aceeaşi lună, la acelaşi angajator, în vederea acordării facilităţilor fiscale se verifică mai întâi dacă fiecare raport juridic respectă condiţia prevăzută la art. 60 pct. 7 lit. c) prima teză din Codul fiscal, respectiv dacă venitul brut este calculat la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar, în cazul contractului individual de muncă, sau dacă venitul brut lunar realizat este cel puţin egal cu 3.000 de lei, în cazul celorlalte tipuri de contracte. Pentru acordarea facilităţilor fiscale, veniturile aferente raporturilor juridice care respectă condiţia de raportare la 3.000 de lei se cumulează. În acest caz, facilităţile fiscale se acordă pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor care cumulate nu depăşesc plafonul prevăzut la art. 60 pct. 7 lit. c) din Codul fiscal. Pentru partea care depăşeşte acest plafon nu se acordă facilităţile fiscale.

Pentru veniturile lunare din salarii şi asimilate salariului, realizate în baza unui contract individual de muncă, mai mici de 3.000 de lei/lună, facilităţile fiscale se acordă numai dacă este îndeplinită condiţia ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit în bani, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, să fie de minimum 3.000 de lei lunar, pentru un program de lucru în medie de 167,333 de ore pe lună.

Noua procedura de acordare a facilităţilor fiscale în domeniul construcţiilor

În Monitorul oficial nr. 661/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1528/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităţilor fiscale în domeniul construcţiilor, in vigoare de la 01 iulie 2022.

Prevederile acestui ordin se aplică începând cu veniturile aferente lunii iunie 2022. 

Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Codul fiscal, în sectorul construcţii, beneficiază de scutirea de impozit dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal.

Facilităţile fiscale pentru domeniul construcţiilor prevăzute la art. 60 pct. 5, art. 138^1, art. 154 alin. (1) lit. r) şi art. 2203 alin. (2) din Codul fiscal constau în:

a) scutirea de la plata impozitului pe venit, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
b) reducerea cotei de contribuţie de asigurări sociale, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
c) exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
d) reducerea cotei contribuţiei asiguratorii pentru muncă la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare;
e) scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, în cazul condiţiilor deosebite de muncă sau speciale de muncă.

Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor la angajatori care desfăşoară activităţi în domeniul construcţiilor care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal pot opta pentru plata cotei de 3,75% datorate la fondul de pensii administrat privat. Opţiunea se depune în scris, la angajator, acesta reţinând contribuţia aferentă potrivit prevederilor legale începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat opţiunea.

Facilităţile fiscale nu se acordă persoanelor fizice care sunt detaşate în afara României.

Pentru aplicarea facilităţilor fiscale, angajatorii persoanelor fizice trebuie să realizeze cifră de afaceri din activităţile menţionate la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal şi alte activităţi specifice domeniului construcţii în limita a cel puţin 80% din cifra de afaceri totală.

În activităţi specifice domeniului construcţii sunt incluse lucrări de întreţinere curentă şi/sau periodică a drumurilor, aşa cum sunt definite în Normativul privind întreţinerea şi repararea drumurilor publice Ind AND 554-2002.

Pentru angajatorii nou-înfiinţaţi, respectiv înregistraţi la registrul comerţului/înregistraţi fiscal începând cu luna ianuarie a anului în curs, cifra de afaceri din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal şi alte activităţi specifice domeniului construcţii, precum şi cifra de afaceri totală se calculează cumulat de la începutul anului sau începând cu luna înfiinţării, după caz, până la luna în care se aplică scutirea inclusiv, denumit în continuare principiul angajatorilor nou-înfiinţaţi.

Pentru angajatorii existenţi la data de 1 ianuarie a fiecărui an se consideră ca bază de calcul cifra de afaceri din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal şi alte activităţi specifice domeniului construcţii, precum şi cifra de afaceri totală, realizate cumulat pe anul fiscal anterior. În cazul în care limita minimă a procentului de 80% nu este realizată, se aplică principiul angajatorilor nou-înfiinţaţi.

Mecanismul de calcul al cifrei de afaceri se aplică de către societăţile înfiinţate conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care au înregistrat în actul constitutiv cel puţin unul din codurile menţionate la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal şi care desfăşoară efectiv activitate de construcţii.

Mecanismul de calcul al cifrei de afaceri se aplică în mod corespunzător şi de către angajatorii, alţii decât societăţile înfiinţate conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal.

În sensul art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică care desfăşoară activităţile corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal, îndeplineşte cumulativ condiţiile de acordare a facilităţilor fiscale şi poate, potrivit legii, să încheie raporturi juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor.

În vederea determinării procentului de 80% din cifra de afaceri totală, indicatorii "Cifra de afaceri totală" şi "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii" se calculează după cum urmează:

1. "Cifra de afaceri totală" realizată cumulat de la începutul anului, inclusiv din luna de raportare, se completează cu suma veniturilor cumulate de la începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, realizate din vânzarea de produse şi prestarea de servicii, evidenţiate potrivit Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, cu modificările şi completările ulterioare, la care:

a) se adaugă, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând:

(i) veniturile din subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, înregistrate în contabilitate;

(ii) soldurile lunare creditoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold creditor;

(iii) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi producţia de investiţii imobiliare, înregistrate în contabilitate;

b) se scad, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând soldurile lunare debitoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold debitor.

2. "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii" se completează de societăţile care desfăşoară una sau mai multe activităţi clasificate la codurile CAEN prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal, cu cifra de afaceri realizată efectiv din activităţile desfăşurate aferente codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal, respectiv cu suma veniturilor cumulate de la începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, realizate din vânzarea de produse şi prestarea de servicii, fără a lua în calcul, cumulat de la începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, veniturile realizate din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii, evidenţiate potrivit Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, cu modificările şi completările ulterioare, la care:

a) se adaugă, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând:

(i) veniturile din subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, înregistrate în contabilitate;
(ii) soldurile lunare creditoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold creditor;
(iii) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi producţia de investiţii imobiliare, înregistrate în contabilitate;

b) se scad, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând soldurile lunare debitoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold debitor.

3. La determinarea cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcţii conform art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, pentru stabilirea veniturilor din vânzarea de produse, se iau în calcul veniturile realizate din vânzarea produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale şi a mărfurilor, care sunt obţinute din producţia proprie. Nu se iau în calcul veniturile din vânzarea de produse achiziţionate în scopul revânzării.

4. Cifra de afaceri luată în calcul pentru aplicarea facilităţilor este cifra de afaceri realizată pe bază de contract sau comandă, din activităţi circumscrise codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal, şi acoperă, în cazul contractelor de execuţie, manopera, materialele, utilajele, transportul, echipamentele, dotările, precum şi alte activităţi auxiliare necesare. Cifra de afaceri cuprinde inclusiv producţia realizată şi nefacturată.

5. Cifra de afaceri luată în calcul pentru aplicarea facilităţilor se poate referi şi la alte tipuri de contracte şi activităţi specifice destinate sectorului de construcţii, precum contracte de servicii, de furnizare.

6. La determinarea "Cifrei de afaceri totale" şi a "Cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcţii" se iau în calcul veniturile înregistrate în contabilitate cu respectarea reglementărilor contabile aplicabile.

Ponderea cifrei de afaceri din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, în cifra de afaceri totală, se calculează ca raport între suma rezultată din calculul efectuat pentru determinarea indicatorului "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii" şi suma rezultată din calculul efectuat pentru determinarea indicatorului "Cifra de afaceri totală", înmulţit cu 100. Pentru stabilirea procentului de cel puţin 80% din cifra de afaceri totală, care reprezintă condiţie pentru acordarea facilităţilor fiscale în domeniul construcţiilor, raportarea se face la anul calendaristic.

Calculul indicatorului "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii" se efectuează pentru întreaga activitate desfăşurată de angajator pe teritoriul României din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, inclusiv de la nivelul sucursalelor, filialelor sau punctelor de lucru din România ale acestuia. Pentru determinarea procentului de 80% din cifra de afaceri totală, la calculul cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcţii, angajatorii au în vedere numai veniturile din activitatea desfăşurată pe teritoriul României. Veniturile realizate din activitatea de construcţii în afara teritoriului României se vor avea în vedere numai pentru calculul cifrei de afaceri totale realizate din întreaga activitate. Prin activitatea desfăşurată pe teritoriul României se înţelege activitatea desfăşurată efectiv în România în domeniul construcţiilor, în scopul realizării de produse şi prestării de servicii, indiferent de statutul de rezidenţă al beneficiarilor.

Condiţia prevăzută la art. 60 pct. 5 lit. c) din Codul fiscal, privind salariul brut de încadrare, se consideră îndeplinită după cum urmează:

a) în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă, încheiate potrivit legii, veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar. Salariul minim brut pe ţară de 3.000 de lei lunar este stabilit proporţional cu câştigul salarial brut de bază pentru un program de lucru în medie de 167,333 de ore pe lună. Pentru salariaţii care au încheiate contracte de muncă cu timp parţial, încheiate potrivit legii, facilităţile fiscale se acordă numai dacă câştigul salarial brut de bază este stabilit proporţional cu câştigul brut de bază pentru un program de lucru normal de 8 ore/zi;
b) în cazul raporturilor juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor, altele decât contractele individuale de muncă, respectiv contract de administrare, de mandat şi altele, încheiate potrivit legii, pentru care venitul brut lunar nu este calculat la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar, facilităţile fiscale se acordă numai dacă este îndeplinită condiţia ca venitul brut lunar realizat să fie cel puţin egal cu 3.000 de lei;
c) în cazul contractelor de internship, încheiate potrivit Legii nr. 176/2018 privind internshipul, cu completările ulterioare, facilităţile fiscale se acordă numai dacă indemnizaţia pentru internship este stabilită proporţional la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar;
d) în cazul contractelor de ucenicie, încheiate potrivit legii, facilităţile fiscale se acordă numai dacă salariul de bază lunar, prevăzut în contractul de ucenicie, este stabilit proporţional la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar;
e) în situaţia în care o persoană fizică realizează venituri, în baza mai multor raporturi juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor, cum ar fi contract individual de muncă, contract de mandat, contract de administrare şi altele asemenea, încheiate potrivit legii, în aceeaşi lună, la acelaşi angajator, în vederea acordării facilităţilor fiscale se verifică mai întâi dacă fiecare raport juridic respectă condiţia prevăzută la art. 60 pct. 5 lit. c) prima teză din Codul fiscal, respectiv dacă venitul brut este calculat la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar, în cazul contractului individual de muncă, sau dacă venitul brut lunar realizat este cel puţin egal cu 3.000 de lei, în cazul celorlalte tipuri de contracte. Pentru acordarea facilităţilor fiscale, veniturile aferente raporturilor juridice care respectă condiţia de raportare la 3.000 de lei se cumulează. În acest caz, facilităţile fiscale se acordă pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor care cumulate nu depăşesc plafonul prevăzut la art. 60 pct. 5 lit. c) din Codul fiscal. Pentru partea care depăşeşte acest plafon nu se acordă facilităţile fiscale.

Pentru veniturile lunare din salarii şi asimilate salariului, realizate în baza unui contract individual de muncă, mai mici de 3.000 de lei/lună, facilităţile fiscale se acordă numai dacă este îndeplinită condiţia ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit în bani, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, să fie de minimum 3.000 de lei lunar, pentru un program de lucru în medie de 167,333 de ore pe lună.

În cazul angajatorilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, facilităţile fiscale referitoare la reducerea cotei de contribuţie asiguratorie pentru muncă şi la scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale, aferente condiţiilor deosebite de muncă sau condiţiilor speciale de muncă, se aplică numai cu respectarea prevederilor din domeniul ajutorului de stat, după aprobarea schemei de ajutor.

Acordarea unei reduceri de preţ pentru carburanţi

În Monitorul oficial nr. 657/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 106/2022 pentru susţinerea acordării de reduceri ale preţurilor la benzină şi motorină şi pentru modificarea art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport şi de abrogare a art. XXVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscalbugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Potrivit acestei ordonate in perioada 1 iulie-30 septembrie 2022, operatorii economici care comercializează benzină şi motorină către clienţii finali - persoane fizice şi juridice care achiziţionează carburanţii din depozite şi/sau staţii de distribuţie pentru consumul propriu -, şi care acordă o reducere de preţ de 0,5 lei/litru, inclusiv TVA, la preţul de vânzare, beneficiază de la bugetul de stat de o compensare de 0,25 lei/litru, inclusiv TVA, aferentă reducerii acordate. Pentru fracţiuni dintr-un litru reducerea de preţ şi respectiv compensarea se vor acorda proporţional.

În perioada de aplicare a prezentei scheme de compensare, operatorii economici care comercializează benzina şi motorina către clienţi finali prin intermediul staţiilor de carburanţi, vor afişa pe totem preţul care include această reducere de preţ, iar în sistemul de gestiune şi la pompă va fi înscris preţul de vânzare fără reducerea comercială.

În cazul acordării reducerii de preţ, aceasta se va evidenţia distinct pe documentele fiscale aferente vânzărilor, bonuri fiscale şi/sau facturi. 

Operatorii economici care operează staţii de distribuţie carburanţi, cărora li se aplică prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă şi care au obligaţia de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, evidenţiază pe bon fiscal distinct contravaloarea carburantului comercializat şi reducerea de 0,5 lei/litru.

Creşterea nejustificată a preţurilor la carburanţi în perioada de aplicare a prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă constituie acţiune speculativă în sensul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2022 privind combaterea acţiunilor speculative şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi se sancţionează potrivit Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Constatarea şi aplicarea sancţiunilor de către Consiliul Concurenţei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2022 se fac prin excepţie de la procedura prevăzută la art. 1 alin. (1) şi (2) din acest act normativ, de la dispoziţiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 11/1991, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de la prevederile art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Aplicarea amenzilor pentru incalcarea prevederilor sistemului RO e-Transport se amana pana la 1 octombrie 2022

În Monitorul oficial nr. 657/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 106/2022 pentru susţinerea acordării de reduceri ale preţurilor la benzină şi motorină şi pentru modificarea art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport şi de abrogare a art. XXVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscalbugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Potrivit acestei ordonate aplicarea amenzilor pentru incalcarea prevederilor sistemului RO e-Transport se amana pana la 1 octombrie 2022.

Procedura de utilizare şi funcţionare a sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport

În Monitorul oficial nr. 656/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1190/4625/2022 pentru aprobarea Procedurii de utilizare şi funcţionare a sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport.

Aplicaţia informatică de gestiune a transporturilor cu risc fiscal ridicat, parte a Sistemului naţional RO e-Transport, este disponibilă în sistemul informatic Spaţiul privat virtual, denumit SPV. Operatorii economici care se înregistrează în SPV pentru utilizarea Sistemului RO e-Transport se supun prevederilor Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.090/2022 privind aprobarea Procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanţă între organul fiscal central şi persoanele fizice, persoanele juridice şi alte entităţi fără personalitate juridică.

Categoriile de vehicule rutiere care fac obiectul monitorizării în sistemul RO e-Transport sunt cele care au o masă maximă autorizată de minimum 3,5 tone, încărcate cu bunuri cu risc fiscal ridicat cu o masă brută totală mai mare de 500 kg sau o valoare totală mai mare de 10.000 de lei, aferente cel puţin unei relaţii comerciale care face obiectul transportului.

Pentru declararea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat, declarantul poate utiliza mijloacele de identificare electronică pentru accesarea SPV, pentru:

a) interconectarea aplicaţiei disponibile la nivelul emitentului cu Sistemul RO e-Transport, utilizând o serie de microservicii expuse sub forma unui API (Application Programming Interface). Documentaţia tehnică pentru microserviciile şi aplicaţia prevăzute la alin. (3) este disponibilă la adresa web http://etransport.mfinante.ro.;
b) utilizarea aplicaţiei puse la dispoziţie în mod gratuit de către Ministerul Finanţelor.

În Sistemul RO e-Transport sunt înregistrate date referitoare la expeditor, beneficiar sau destinatar, denumirea, caracteristicile, cantităţile şi contravaloarea bunurilor transportate, locurile de încărcare şi descărcare, detalii cu privire la mijlocul de transport utilizat şi transportator, data declarată pentru începerea transportului, precum şi codul UIT generat.

Sistemul RO e-Transport permite utilizatorului să selecteze contribuabilul pentru care declară datele transporturilor cu risc fiscal ridicat în funcţie de drepturile pe care acesta le deţine.

În raport cu tipul transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat prevăzute la art. 2 pct. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2002, declarantul va selecta tipul operaţiunii comerciale desfăşurate în funcţie de care aplicaţia informatică va activa câmpuri specifice de date.

În cazul în care în cadrul unei relaţii comerciale sunt transportate atât bunuri cu risc fiscal ridicat, cât şi alte bunuri, în Sistemul RO e-Transport vor fi declarate toate categoriile de bunuri transportate, pentru acestea sistemul urmând să genereze un singur cod UIT.

În cazul unui transport în sistem grupaj, codurile UIT atribuite prin declararea datelor în Sistemul RO e-Transport vor fi preluate în mod corespunzător pe documentele de transport aferente fiecărei relaţii comerciale care include bunuri cu risc fiscal ridicat.

Dacă cu ocazia constatării contravenţiei este prezentată factura de vânzare, contravaloarea bunurilor ce urmează a fi confiscate va fi egală cu valoarea bunurilor cu risc fiscal nedeclarate în Sistemul Ro e-Transport stabilită în factura de vânzare a respectivelor bunuri. Dacă cu ocazia constatării contravenţiei nu este prezentată factura de vânzare, contravaloarea bunurilor ce urmează a fi confiscate va fi egală cu valoarea bunurilor cu risc fiscal a precedentei achiziţii de produse similare. În situaţia în care, cu ocazia constatării contravenţiei, nu este prezentată factura de vânzare şi nu are achiziţii de produse similare, contravaloarea bunurilor va fi determinată automat ca valoare medie a bunurilor cu risc fiscal ridicat declarate în săptămâna anterioară în Sistemul RO e-Transport pentru bunurile cu risc fiscal ridicat din aceeaşi categorie. Dacă nu sunt întrunite aceste condiţii, contravaloarea bunurilor ce urmează a fi confiscate va fi egală cu valoarea la preţul pieţei a bunurilor cu risc fiscal similare.

Precizări referitoare la transporturile bunurilor cu risc fiscal ridicat efectuate de către producătorii agricoli persoane fizice

Transporturile bunurilor cu risc fiscal ridicat reprezentând produse agricole, efectuate de către producătorii agricoli persoane fizice de la locul de deţinere la locul de comercializare, aşa cum sunt definite la art. 11 alin. (2) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările şi completările ulterioare, nu fac obiectul declarării în Sistemul RO e-Transport.

Ordonanţa de urgenţă nr. 102/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

În Monitorul oficial nr. 654/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 102/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, in vigoare de la 30 iunie 2022.

Posibilitatea suspendarii obligaţilor de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor

În Monitorul oficial nr. 646/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 90/2022 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de bănci şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori, in vigoare de la 29 iunie 2022.

Prin aceasta ordonanta se instituie posibilitatea ca debitorii sa poata solicita suspendarea obligaţilor de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, acordate debitorilor de către creditori până la data de 30 aprilie 2022. Debitorii pot beneficia o singură dată de suspendarea obligaţiilor de plată pentru fiecare împrumut. Debitorul poate opta prin solicitarea transmisă creditorului să suspende obligaţia de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi 9 luni.

Debitorii pot fi persoanele fizice, inclusiv persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale ce funcţionează potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completările prin Legea nr. 182/2016, cu modificările şi completările ulterioare, profesiile liberale şi cele care se exercită în baza unor legi speciale, indiferent de forma de exercitare a profesiei, şi persoanele juridice din contractele de credit, respectiv leasing, cu excepţia instituţiilor de credit definite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007.

Creditorii sunt instituţii de credit definite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi instituţii financiare nebancare definite potrivit Legii nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi sucursalele instituţiilor de credit şi ale instituţiilor financiare nebancare din străinătate care desfăşoară activitate pe teritoriul României.

Banca Naţională a României emite reglementări privind modalitatea, periodicitatea şi formularele de raportare a creditelor care fac obiectul acestei ordonanţe de urgenţă, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.

Pentru a beneficia de suspendarea rambursării ratelor de principal, dobânzilor şi comisioanelor, debitorii trimit creditorilor o solicitare în acest sens, pe hârtie sau prin mijloace electronice de comunicare, la datele de contact stipulate în contractul de credit sau printr-un alt canal de comunicare la distanţă oferit de creditor, cel mai târziu în termen de 30 de zile calendaristice de la data la care devin aplicabile prevederile acestei ordonanţe de urgenţă.

Măsurase acordă exclusiv debitorilor care au fost afectaţi financiar de situaţia gravă generată de criza actuală determinată direct sau indirect de criza energetică şi de războiul dintre Rusia şi Ucraina, pe baza criteriilor stabilite prin normele de aplicare a acestei ordonanţe de urgenţă, aşa cum rezultă din evaluările efectuate de creditori cu privire la îndeplinirea cerinţelor din aceasta ordonanţă de urgenţă. 

Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă facilităţile de credit revolving, inclusiv cele de tipul cardurilor de credit, al descoperitului de cont şi al liniilor de credit acordate debitorilor persoane fizice şi debitorilor persoane juridice.

Pe perioada aplicării facilităţii de amânare la plată, debitorii persoane juridice, cu excepţia întreprinderilor publice aşa cum sunt definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot distribui şi nu pot plăti dividende şi nu pot acorda sau rambursa credite către acţionari.

Restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule

În Monitorul oficial nr. 646/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 93/2022 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, in vigoare de la 29 iunie 2022.

Având în vedere situaţia extraordinară creată în contextul Cauzei de infringement 2017/2.108 declanşate împotriva României de către Comisia Europeană pentru motivul prelevării unor taxe cu încălcarea dreptului Uniunii Europene, procedură care se află într-un stadiu avansat, pentru evitarea sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene de către Comisia Europeană în contextul în care legislaţia naţională nu respectă întru totul principiile dreptului Uniunii Europene în materie de restituire a taxelor încasate cu încălcarea dreptului unional, contribuabilii care au achitat taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, prevăzută la art. 2141 -2143 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, taxa pe poluare pentru autovehicule, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, aprobată prin Legea nr. 140/2011, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prevăzută de Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, cu modificările ulterioare, sau, după caz, timbrul de mediu pentru autovehicule, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, cu modificările şi completările ulterioare, şi care nu au beneficiat de restituire până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă pot solicita restituirea acestora, indiferent de momentul plăţii taxelor, precum şi a dobânzilor datorate pentru perioada cuprinsă între data perceperii şi data restituirii, pe cale administrativă, prin cerere adresată organului fiscal central competent sau prin cerere adresată organului competent, în cazul sumelor prevăzute la art. 4 alin. (1). 

Nivelul dobânzii este cel prevăzut la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, adica de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere.

Termenul de depunere a cererilor de restituire este de 5 ani, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

În cererea de restituire se înscriu, în mod obligatoriu, elementele referitoare la datele de identificare ale plătitorului şi datele de identificare ale autovehiculului pentru care se solicită restituirea taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule/taxei pe poluare pentru autovehicule/taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule/timbrului de mediu pentru autovehicule.

In situaţia achitării sumelor de către societăţile de leasing, solicitarea privind restituirea acestora se face de către persoanele care au achiziţionat autovehiculele prin sistemul de leasing financiar.

Codul de procedură civilă: Comunicarea hotărârilor judecătoreşti se va putea face si prin poştă electronică

În Monitorul oficial nr. 643/2022 a fost publicata Legea nr. 192/2022 pentru completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, in vigoare de la 02 iulie 2022.

Potrivit acestei legi, comunicarea hotărârilor judecătoreşti se va face, din oficiu, prin poştă electronică dacă partea a indicat instanţei datele corespunzătoare în acest scop direct sau la solicitarea expresă a instanţei în timpul procesului. Comunicarea va fi însoţită de semnătura electronică extinsă a instanţei, care va înlocui ştampila instanţei şi semnătura grefierului de şedinţă.

Hotărârile judecătoreşti se consideră comunicate la momentul la care au primit mesaj din partea sistemului folosit că au ajuns la destinatar potrivit datelor furnizate de acesta.

Dacă comunicarea prin poştă electronică nu este posibilă din pricina lipsei datelor în acest sens sau sistemul folosit indică eroare în transmiterea prin poştă electronică, comunicarea hotărârilor judecătoreşti se va face potrivit art. 154 din Codul de procedură civilă.

Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activităţii prestatorului casnic

În Monitorul oficial nr. 631/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 822/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activităţii prestatorului casnic, care va intra în vigoare la 01 ianuarie 2024.

Depunerea declaraţiilor privind obligaţiile la Fondul pentru mediu se va putea face doar prin mijloace electronice de transmitere la distanţă

În Monitorul oficial nr. 626/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1642/2022 privind modificarea şi completarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul mediului, nr. 572/2019 pentru depunerea declaraţiilor privind obligaţiile la Fondul pentru mediu prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

Potrivit acestui ordin, declaraţiile privind obligaţiile la Fondul pentru mediu se depun doar prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

Generarea unui cont de acces în aplicaţia informatică care asigură serviciul «Depunere declaraţii online» se realizează în baza solicitării scrise, în format electronic, a reprezentantului legal al persoanei juridice/fizice, depusă prin intermediul serviciului «Depunere declaraţii online». Solicitarea va fi însoţită de un document care atestă calitatea de reprezentant legal a solicitantului.

Contul de acces va permite reprezentantului legal accesarea următoarelor funcţiuni ale serviciului "Depunere declaraţii on-line":

a) vizualizarea istoricului declaraţiilor comunicate;
b) vizualizarea situaţiei plăţilor efectuate la Fondul pentru mediu;
c) vizualizarea notificărilor referitoare la administrarea contului de acces, confirmarea declaraţiilor privind obligaţiile la Fondul pentru mediu depuse prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, precum şi referitoare la actele administrativ-fiscale, a actelor de procedură şi altor documente ori informări comunicate de Administraţia Fondului pentru Mediu;
d) solicitarea de emitere a certificatului de atestare fiscală privind obligaţiile la Fondul pentru mediu, în formă electronică;
e) vizualizarea şi descărcarea certificatului de atestare fiscală privind obligaţiile la Fondul pentru mediu, emis în formă electronică, valabil cu semnătura electronică a Administraţiei Fondului pentru Mediu.

Depunerea electronică a declaraţiilor privind obligaţiile la Fondul pentru mediu în cadrul serviciului "Depunere declaraţii on-line" se poate realiza de către următoarele persoane, denumite persoane autorizate:

a) reprezentant legal, deţinător al unei semnături electronice calificate;
b) împuternicitul reprezentantului legal, deţinător al unei semnături electronice calificate. Utilizarea serviciului «Depunere declaraţii online» de către aceste persoane va fi posibilă numai după înrolarea în aplicaţia informatică, în baza unei împuterniciri notariale ataşate la cererea de înrolare.

Declaraţia privind obligaţiile la Fondul pentru mediu rectificativă se depune în format electronic, prin intermediul serviciului «Depunere declaraţii online», numai însoţită de documente justificative din care să rezulte corectitudinea datelor înscrise în declaraţia rectificativă. Documentele justificative, semnate cu semnătură electronică calificată de către persoana autorizată, vor fi încărcate în platforma serviciului «Depunere declaraţii online» odată cu declaraţia privind obligaţiile la Fondul pentru mediu rectificativă.

Dacă sunt îndeplinite condiţiile legale, Administraţia Fondului pentru Mediu aprobă declaraţia privind obligaţiile la Fondul pentru mediu rectificativă şi comunică un mesaj electronic de confirmare la adresele de e-mail indicate în solicitarea de deschidere a contului de acces şi în cererea de înrolare.

Ordinul nr. 1150/2022 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă

În Monitorul oficial nr. 619/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1150/2022 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă.

Acest ordin in Nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat urmatoarele creanţe fiscale:

- taxă datorată Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, reglementata de Legea nr. 30/2022 pentru modificarea şi completarea art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi pentru completarea art. 202 alin. (3) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000

- taxă datorată Comitetului Naţional Paralimpic, reglementata de Legea nr. 30/2022 pentru modificarea şi completarea art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi pentru completarea art. 202 alin. (3) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000

Modificarea valorii maxime a tichetelor de masa

În Monitorul oficial nr. 613/2022 a fost publicata Legea nr. 187/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare.

Potrivit acestei legi incepând cu data de 1 iulie 2022, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 30 de lei. Aceasta valoare se aplică şi în semestrul II al anului 2022, precum şi în primele două luni ale semestrului I al anului 2023, respectiv februarie şi martie 2023.

Totodata aceasta lege introduce posibilitatea ca organizaţiile sindicale legal constituite sa poata acorda din fonduri proprii, ocazional, tichete cadou membrilor proprii care nu au calitatea de angajaţi ai organizaţiei sindicale. Frecvenţa acordării tichetelor cadou şi valoarea lor se stabilesc de către conducerea organizaţiei sindicale.