Se afișează postările cu eticheta cod fiscal. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cod fiscal. Afișați toate postările

miercuri, 7 februarie 2024

Legea nr. 431/2023 privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaţionale şi a grupurilor naţionale de mari dimensiuni

 În Monitorul oficial nr. 8/2024 a fost publicata Legea nr. 431/2023 privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaţionale şi a grupurilor naţionale de mari dimensiuni.

Aceasta lege se aplică entităţilor constitutive care au sediul în România şi care sunt membre ale unui grup de întreprinderi multinaţionale sau ale unui grup naţional de mari dimensiuni, grup care are un venit anual de cel puţin echivalentul în lei al sumei de 750.000.000 euro, inclusiv veniturile entităţilor excluse, înregistrat în situaţiile financiare consolidate ale societăţii-mamă finale, din cel puţin 2 dintre cele 4 exerciţii financiare imediat anterioare exerciţiului financiar de referinţă.

marți, 2 ianuarie 2024

Ordonanţa de urgenţă nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene

În Monitorul oficial nr. 1110/2023 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, in vigoare de la 15 decembrie 2023.

marți, 31 octombrie 2023

Măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung

În Monitorul oficial nr. 977/2023 a fost publicata Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, in vigoare de la 30 octombrie 2023.

Aceasta lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru a consolida sustenabilitatea financiară a României pe termen lung astfel încât statul român şi unităţile sale administrativ-teritoriale să poată susţine din fonduri publice finanţarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetăţenilor la un nivel calitativ şi competitiv impus de standardele europene.


A. Masuri fiscale de modificare a Codului Fiscal, care vor intra in vigoare de la 1 ianuarie 2024:


A1.
Introducerea impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare.


A2.
Introducerea impozitul minim. Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la art. 15, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro şi care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri, sunt obligaţi la plata impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro a cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. În sensul prezentului alineat, cifra de afaceri a anului precedent reprezintă diferenţa dintre veniturile totale (VT) şi veniturile care se scad din veniturile totale (Vs).

Impozitul minim pe cifra de afaceri se determină astfel:

IMCA = 1% x (VT - Vs - I - A), unde indicatorii au următoarea semnificaţie:

IMCA - impozit minim pe cifra de afaceri, determinat cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul;

VT - venituri totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, după caz;

Vs - venituri care se scad din veniturile totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, după caz, reprezentând:

(i) veniturile neimpozabile prevăzute la art. 23 şi 24;
(ii) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
(iii) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;
(iv) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale, care nu sunt cuprinse în indicatorul I;
(v) veniturile din subvenţii;
(vi) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
(vii) veniturile reprezentând accizele care au fost reflectate concomitent în conturile de cheltuieli;

I - valoarea imobilizărilor în curs de execuţie ocazionate de achiziţia/producţia de active, înregistrate în evidenţa contabilă începând cu data de 1 ianuarie 2024, respectiv începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024;
A - amortizarea contabilă la nivelul costului istoric aferentă activelor achiziţionate/produse începând cu data de 1 ianuarie 2024/prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024. Nu se cuprinde în acest indicator amortizarea contabilă a activelor incluse în valoarea indicatorului I.

In cazul în care din aplicarea formulei de calcul pentru determinarea impozitului minim pe cifra de afaceri rezultă o valoare negativă, impozitul minim este zero.

A3. Instituţiile de credit - persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit - persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:

a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2025 inclusiv;
b) 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

Cifra de afaceri cuprinde:

a) venituri din dobânzi;
b) venituri din dividende;
c) venituri din taxe şi comisioane;
d) câştiguri (pierderi) din derecunoaşterea activelor şi datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
e) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării, net;
f) câştiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacţionării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
g) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
h) câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net;
i) diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net;
j) câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net;
k) alte venituri din exploatare.

Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, se declară şi se plăteşte trimestrial, astfel:

a) pentru trimestrele I-III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata;

b) pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

Pentru determinarea rezultatului fiscal, impozitul pe cifra de afaceri reprezintă cheltuială nedeductibilă.

Impozitul pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferenţă între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal şi impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.

În cazul grupului fiscal, prevederile se aplică în mod corespunzător de către membri, în funcţie de situaţia individuală.

Modelul şi conţinutul declaraţiei impozitului suplimentar se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală se emite în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.


A4. Persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale, stabilite prin ordin al ministrului finanţelor, alţii decât cei prevăzuţi la art. 15, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro a cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. În sensul prezentului alineat, cifra de afaceri a anului precedent reprezintă diferenţa dintre veniturile totale (VT) şi veniturile care se scad din veniturile totale (Vs).

Impozitul specific pe cifra de afaceri se determină astfel:

ICAS = 0,5% x (VT - Vs - I - A), unde indicatorii au următoarea semnificaţie:

ICAS - impozit specific pe cifra de afaceri, determinat cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul;

VT - venituri totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, după caz;

Vs - venituri care se scad din veniturile totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, după caz, reprezentând:

(i) veniturile neimpozabile prevăzute la art. 23 şi 24;
(ii) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
(iii) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;
(iv) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale, care nu sunt cuprinse în indicatorul I;
(v) veniturile din subvenţii;
(vi) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
(vii) veniturile reprezentând accizele care au fost reflectate concomitent în conturile de cheltuieli;

I - valoarea imobilizărilor în curs de execuţie ocazionate de achiziţia/producţia de active, înregistrate în evidenţa contabilă începând cu data de 1 ianuarie 2024, respectiv începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024;
A - amortizarea contabilă la nivelul costului istoric aferentă activelor achiziţionate/produse începând cu data de 1 ianuarie 2024/prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024. Nu se cuprinde în acest indicator amortizarea contabilă a activelor incluse în valoarea indicatorului I.

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează, se declară şi se plăteşte trimestrial, astfel:

a) pentru trimestrele I-III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata;

b) pentru trimestrul IV, până la data depunerii declaraţiei anuale privind impozitul pe profit.

Pentru determinarea rezultatului fiscal, impozitul specific pe cifra de afaceri reprezintă cheltuială nedeductibilă.

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul specific pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferenţă între impozitul specific pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal şi impozitul specific pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.

În cazul grupului fiscal, prevederile se aplică în mod corespunzător de către membri, în funcţie de situaţia individuală.

Modelul şi conţinutul declaraţiei impozitului specific pe cifra de afaceri se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Contribuabilii care desfăşoară exclusiv activităţi de distribuţie/furnizare/transport de energie electrică şi gaze naturale şi care sunt reglementaţi/licenţiaţi de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei nu intră sub incidenţa impozitului suplimentar pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale.

A5. Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:

a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depăşesc 60.000 euro inclusiv şi care nu desfăşoară activităţile prevăzute la lit. b) pct. 2;

b) 3%, pentru microîntreprinderile care:

1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau
2. desfăşoară activităţi, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 - Activităţi de editare a jocurilor de calculator, 5829 - Activităţi de editare a altor produse software, 6201 - Activităţi de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 - Alte activităţi de servicii privind tehnologia informaţiei, 5510 - Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare, 5520 - Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată, 5530 - Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 - Alte servicii de cazare, 5610 - Restaurante, 5621 - Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente, 5629 - Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 - Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, 6910 - Activităţi juridice - numai pentru societăţile cu personalitate juridică care nu sunt entităţi transparente fiscal, constituite de avocaţi potrivit legii, 8621 - Activităţi de asistenţă medicală generală, 8622 - Activităţi de asistenţă medicală specializată, 8623 - Activităţi de asistenţă stomatologică, 8690 - Alte activităţi referitoare la sănătatea umană.

În cazul în care, în cursul anului fiscal, veniturile realizate de o microîntreprindere depăşesc nivelul de 60.000 euro sau microîntreprinderea începe să desfăşoare activităţile prevăzute la lit. b) pct. 2, începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situaţii, este aplicabilă cota de impozitare de 3%.

În situaţia în care, în cursul anului fiscal, o microîntreprindere nu mai desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2 şi veniturile nu depăşesc nivelul de 60.000 euro, începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situaţii, este aplicabilă cota de impozitare
de 1%.

În situaţia în care persoanele juridice române care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2 obţin venituri şi din alte activităţi în afara celor corespunzătoare acestor coduri CAEN, cota de impozitare de 3% se aplică şi pentru veniturile din aceste alte activităţi.


Limitele fiscale se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar precedent.

Microîntreprinderile care devin plătitoare de impozit pe profit ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 47 sau ca urmare a exercitării opţiunii comunică organelor fiscale competente ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal următor.


A6. Stabilirea impozitului pentru veniturile din activităţi independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă, potrivit legii. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut din care se deduce contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată şi reţinută la sursă potrivit prevederilor titlului V. Impozitul pe venit se reţine la sursă, de către plătitorii de venituri, la momentul plăţii venitului.


A7. Orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului şi al accesoriilor. Prevederea intră în vigoare începând cu data de 1 iulie 2024 şi se aplică deciziilor de impunere emise de organele fiscale începând cu aceeaşi dată.


A8. Venitul net anual impozabil pt activitati independente se determină prin însumarea tuturor veniturilor nete anuale, recalculate, din care se deduc contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorate potrivit prevederilor titlului V
Cod fiscal, cu excepţia diferenţei de contribuţie de asigurări sociale de sănătate prevăzută la art. 174 alin. (5) Cod fiscal


A9. Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate. Prevederile nu sunt aplicabile angajaţilor care beneficiază de vouchere de vacanţă, în conformitate cu legislaţia în vigoare.


A10. Incepand cu 1 ianuarie 2024 tichetele de masă şi a voucherede vacanţă, acordate de angajatori, potrivit legii, vor fi incluse in baza de calcul a contributiei
de asigurări sociale de sanatate.


A11. Persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, din una sau mai multe surse, datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate, la o bază anuală de calcul egală cu venitul net anual realizat/brut sau norma anuală de venit, respectiv norma anuală de venit ajustată, după caz, stabilite potrivit art. 68, 68^1 şi 69, după caz, care nu poate fi mai mare decât cea corespunzătoare unei baze anuale de calcul egală cu nivelul de 60 de salarii minime brute pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120. La determinarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate nu se iau în considerare pierderile fiscale anuale prevăzute la art. 118.

În situaţia în care baza de calcul cumulată din una sau mai multe surse de venit din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b), corespunzătoare veniturilor estimate/realizate sau pentru care s-a aplicat reţinerea la sursă în cursul anului, după caz, este mai mică decât cea corespunzătoare unei baze de calcul egale cu nivelul de 6 salarii minime brute pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120, persoanele fizice datorează o diferenţă de contribuţie de asigurări sociale de sănătate până la nivelul celei corespunzătoare bazei de calcul egală cu 6 salarii minime brute pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120 şi depun declaraţia prevăzută la art. 122 până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor.


A12.
Persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. c)-h), adica:

- venituri din drepturi de proprietate intelectuale;
- venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau titlului III;
- venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
- venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;
- venituri din investiţii.
- venituri din alte surse,

din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate dacă estimează pentru anul curent venituri a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120.

Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. c)-h) o reprezintă:

a) nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 12 salarii minime brute pe ţară;
b) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 24 de salarii minime brute pe ţară;
c) nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cel puţin egale cu 24 de salarii minime brute pe ţară.


A12. Locuinţe care în momentul livrării pot fi locuite ca atare în sensul dispoziţiilor art. 291 alin. (2) lit. m) pct. 3, reprezintă locuinţele care la data livrării îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) acces liber individual la spaţiul locuibil, fără tulburarea posesiei şi a folosinţei exclusive a spaţiului deţinut de către o altă persoană sau familie;
b) acces la energie electrică şi apă potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate şi a reziduurilor menajere;
c) sunt formate cel puţin dintr-un spaţiu pentru odihnă, un spaţiu pentru pregătirea hranei şi un grup sanitar;
d) finisajele exterioare includ cel puţin: acoperiş, dacă, în funcţie de tipul construcţiei, este prevăzut acest element constructiv, geamuri, uşă de/la intrare;
e) finisajele interioare includ cel puţin: pereţi finisaţi cu vopsea, tapet, faianţă sau alte elemente utilizate pentru finisare, podele finisate cu gresie, parchet sau alte elemente utilizate pentru finisare, uşi interioare, în funcţie de proiect;
f) instalaţii sanitare şi obiecte sanitare, respectiv vas WC, lavoar şi spălător cu cuvă, cu bateriile aferente;
g) instalaţii electrice, inclusiv tablou, doze, întrerupătoare/comutatoare şi prize.



A13. Cota de TVA de 9% nu se aplica la livrarea următoarelor bunuri:

- băuturil alcoolice;
- băuturi nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202;
- alimente cu zahăr adăugat, al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, altele decât cozonacul şi biscuiţii.



A14. Se mareste cota de TVA de la 5% la 9% pt. livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei. În sensul prezentului titlu, prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege:

1. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari;

2. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;

3. livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul livrării pot fi locuite ca atare. Orice persoană fizică poate achiziţiona, începând cu data de 1 ianuarie 2024, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuinţă a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 9%;

4. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei.


A15.
Se mareste cota de TVA de la 5% la 9% pt. livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, cu emisii scăzute, care se încadrează în valorile de referinţă pentru emisiile de particule stabilite în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.189 al Comisiei din 28 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică aplicabile cazanelor cu combustibil solid şi în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.185 al Comisiei din 24 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid şi cărora li s-a atribuit o etichetă energetică a Uniunii Europene pentru a demonstra întrunirea criteriului menţionat la art. 7 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2017/1.369 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică şi de abrogare a Directivei 2010/30/UE, destinate locuinţelor, inclusiv a kiturilor de instalare, precum şi a tuturor componentelor necesare achiziţionate separat.


A16. Se mareste cota de TVA de la 5% la 9% pt.livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, cu emisii scăzute, care se încadrează în valorile de referinţă pentru emisiile de particule stabilite în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.189 al Comisiei din 28 aprilie 2015 şi în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.185 al Comisiei din 24 aprilie 2015 şi cărora li s-a atribuit o etichetă energetică a Uniunii Europene pentru a demonstra întrunirea criteriului menţionat la art. 7 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2017/1.369 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2017, inclusiv a kiturilor de instalare, precum şi a tuturor componentelor necesare achiziţionate separat, destinate clădirilor administraţiei publice centrale sau locale, clădirilor entităţilor aflate în coordonarea/subordonarea acestora, cu excepţia societăţilor.



A17. Se mareste cota de TVA de la 5% la 9% pt. serviciile constând în permiterea accesului la bâlciuri, parcuri de distracţii şi parcuri recreative ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9321 şi 9329, potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, actualizată prin Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007, târguri, expoziţii, cinematografe şi evenimente culturale, altele decât prestările de servicii culturale şi/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de instituţiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial, recunoscute ca atare de către Ministerul Culturii care sunt scutite de TVA.


A18. Se mareste cota de TVA de la 5% la 9% pt. serviciile constând în permiterea accesului la evenimente sportive.


A19. Se organizează «Registrul achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA», în format electronic, pe baza informaţiilor din actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuinţele prevăzute la alin. (2) lit. m) pct. 3, autentificate începând cu data de 1 ianuarie 2024, şi a informaţiilor din «Registrul achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%, începând cu 1 ianuarie 2023». Procedura privind organizarea «Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA» se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu consultarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România. Notarii publici au obligaţia:

a) să verifice îndeplinirea condiţiei referitoare la achiziţia unei singure locuinţe a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de TVA, prin consultarea «Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA», înainte de autentificarea actelor juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata în avans pentru achiziţia unei astfel de locuinţe, şi, în situaţia în care constată că nu este îndeplinită această condiţie, să le autentifice doar dacă livrarea se efectuează cu cota standard de TVA;

b) să completeze «Registrul achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA» la data autentificării actelor juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuinţele prevăzute la alin. (2) lit. m) pct. 3;

c) să înscrie în actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata în avans pentru achiziţia unei locuinţe prevăzute la alin. (2) lit. m) pct. 3 menţiuni cu privire la respectarea obligaţiilor prevăzute la lit. a) şi, după caz, la lit. b);

d) să înscrie în actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata în avans pentru locuinţele prevăzute la alin. (2) lit. m) pct. 3 cota de TVA aplicată, indiferent dacă TVA se aplică la preţ sau este inclusă în preţ."


A20. Se introduce o nou model al declaraţiei pe propria răspundere pt aplicarea cotei reduse de TVA de 9%, în conformitate cu prevederile art. 291 alin. (2) lit. n) -q) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.


A21. Accizele nearmonizate sunt taxe speciale percepute asupra următoarelor produse cu potenţial de risc redus:

a) produse care conţin tutun, destinate inhalării fără ardere, cu încadrarea tarifară NC 2404 11 00, inclusiv cele conţinute în rezerve livrate împreună cu ţigări electronice şi alte dispozitive de vaporizare electrice personale similare de la codul NC 8543 40 00;
b) lichide cu sau fără nicotină, destinate inhalării fără ardere, cu încadrarea tarifară NC 2404 12 00, 2404 19 90, inclusiv cele conţinute în rezerve livrate împreună cu ţigări electronice şi alte dispozitive de vaporizare electrice personale similare de la codul NC 8543 40 00;
c) produse destinate inhalării fără ardere, care conţin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină, cu încadrarea tarifară NC 2404 12 00, 2404 19 10, inclusiv cele conţinute în rezerve livrate împreună cu ţigări electronice şi alte dispozitive de vaporizare electrice personale similare de la codul NC 8543 40 00;
d) băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5 g-8 g/100 ml;
e) băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml.

Prin zahăr adăugat se înţelege zahăr din trestie, zahăr brun, zaharoză cristalină, zahăr invertit, dextroză, melasă, zaharuri din miere, melasă şi siropuri, cum ar fi sirop de malţ, sirop de fructe, sirop de malţ de orez, sirop de porumb, sirop de porumb bogat în fructoză, sirop de arţar, sirop de glucoză, glucoză-fructoză, fructoză, zaharoză, glucoză, lactoză, lactoză hidrolizată şi galactoză adăugate ca ingrediente, zaharuri în nectaruri, cum ar fi nectarul de flori de cocos, nectarul de curmale, nectarul de agave, zaharuri din sucurile de fructe neîndulcite, concentrat de suc de fructe, zaharuri din piureuri de fructe şi dulceaţă.


A23. Impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare

Sunt obligate la plata impozitului special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare, stabilit conform prezentului titlu, următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:

a) persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidenţiale potrivit definiţiei de la art. 453 lit. f), situate în România, dacă valoarea impozabilă a clădirii, calculată potrivit art. 457, depăşeşte 2.500.000 lei;
b) persoanele fizice şi persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziţie individuală depăşeşte 375.000 lei. Impozitul se datorează pe o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului sau pentru fracţiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de 5 ani de la această

Impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare se calculează după cum urmează:

a) în cazul proprietăţilor reprezentând clădiri rezidenţiale, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenţei dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere şi plafonul de 2.500.000 lei;
b) în cazul proprietăţilor reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie şi plafonul de 375.000 lei.

Impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare este datorat pentru întregul an fiscal.

Contribuabilii sunt obligaţi să calculeze şi să declare impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare, după cum urmează:

a) până la data de 30 aprilie inclusiv a anului fiscal curent, la organul fiscal central în a cărui rază de competenţă se află domiciliul contribuabilului, în cazul impozitului special pe bunurile imobile;
b) până la data de 31 decembrie inclusiv a anului fiscal curent, la organul fiscal central în a cărui rază de competenţă se află domiciliul/sediul contribuabilului, în cazul impozitului special pe bunurile mobile.

Impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare se plăteşte la bugetul de stat, până la data de 30 aprilie inclusiv a anului pentru care se datorează şi, respectiv, până la data de 31 decembrie inclusiv a anului pentru care se datorează impozitul.

Impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare constituie venit al bugetului de stat şi se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Modelul şi conţinutul declaraţiei privind impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care se emite în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.



B. Masuri fiscale de modificare a Codului Fiscal, care vor intra in vigoare de la 1 noiembrie 2023 şi se aplică începând cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023


B1.  Sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor, până la 31 decembrie 2028 inclusiv, ca urmare a desfăşurării activităţii de creare de programe pentru calculator, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării, al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, al ministrului educaţiei şi al ministrului finanţelor.

Scutirea se aplică la locul unde se află funcţia de bază, pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv, obţinute din salarii şi asimilate salariilor realizate de persoana fizică în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale.


B2. Veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea, sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi prin raportare la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prevăzut de lege pentru activităţile din domeniul construcţiilor prevăzute la lit. a). Scutirea se aplică la locul unde se află funcţia de bază, pentru veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv, realizate de persoana fizică în baza unui contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parţial, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale.


B3. Veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea sunt calculate la un salariu brut de încadrare lunar pentru 8 ore de muncă/zi, prin raportare la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în domeniul/sectorul agricol şi în industria alimentară, stabilit potrivit legii pentru domeniul/sectorul agricol şi în industria alimentară. Scutirea se aplică la locul unde se află funcţia de bază, pentru veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv, realizate de persoana fizică în baza unui contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parţial, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale.


B4.  Pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5, cota contribuţiei de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) se reduce cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuţie la fondul de pensii administrat privat prevăzute în Legea nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028.


B5. Pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară şi se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7, cota contribuţiei de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) se reduce cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuţie la fondul de pensii administrat privat prevăzute în Legea nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028.


B6. Pentru persoanele fizice prevăzute la art. 60 pct. 2 care desfasoara activitati de creare de programe pentru calculator, cota contribuţiei de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) se reduce cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuţie la fondul de pensii administrat privat prevăzute în Legea nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028.

Persoanele care datorează contribuţia la fondul de pensii administrat privat reglementat de Legea nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt scutite de la plata acestei contribuţii în limita cotei prevăzute mai sus.

Prin excepţie persoanele fizice pot opta pentru plata contribuţiei datorată la fondul de pensii administrat privat. Opţiunea se depune în scris, la angajator, acesta reţinând contribuţia aferentă potrivit prevederilor legale, începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat opţiunea.


B7. Dispare scutirea de de la plata contribuţiei de asigurări sociale pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau în alte condiţii de munca, pentru angajatorii care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii si pentru angajatorii care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară.


B8. Nu mai sunt exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate:

- persoanele fizice pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5.
- persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi din industria alimentară şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7.



C. Masuri fiscale de modificare a Codului Fiscal, care vor intra in vigoare de la 1 iulie 2024


C1. E-factura: pentru operaţiunile realizate între persoane impozabile stabilite în România conform art. 266 alin. (2), sunt considerate facturi numai facturile care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România.

luni, 2 octombrie 2023

Ordinul nr. 1462/2023 privind modificarea și completarea anexei nr. 1 la Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 10/2022 pentru aprobarea unor proceduri de colectare a creanțelor bugetare reprezentând TVA datorată de contribuabilii care aplică regimurile speciale prevăzute de art. 314, 315 și 315^2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

În Monitorul oficial nr. 859/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1462/2023 privind modificarea și completarea anexei nr. 1 la Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 10/2022 pentru aprobarea unor proceduri de colectare a creanțelor bugetare reprezentând TVA datorată de contribuabilii care aplică regimurile speciale prevăzute de art. 314, 315 și 315^2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, in vigoare de la 25 septembrie 2023.

miercuri, 27 septembrie 2023

Guvernul modifica Codul Fiscal pentru a putea schimba mai usor legislatia fiscala

În Monitorul oficial nr. 850/2023 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 74/2023 pentru modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, in vigoare de la 20 septembrie 2023.

Potrivit acestei ordonante, Codul Fiscal se poate modifica prin excepţie prin acte normative care prevad reglementari care decurg din angajamentele internaţionale ale României, precum şi prin acte normative prin care se introduc impozite, taxe sau contribuţii obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilităţi existente, exclusiv în situaţii extraordinare de procedură de deficit bugetar excesiv constatate potrivit tratatelor Uniunii Europene şi regulamentelor subsidiare agreate la nivel european.

Potrivit reglementarii anterioare, Codul Fiscal putea fi modificat doar prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar in cazul în care prin lege se introduc impozite, taxe sau contribuţii obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilităţi existente, acestea vor intra în vigoare cu data de 1 ianuarie a fiecărui an şi vor rămâne nemodificate cel puţin pe parcursul acelui an.

luni, 21 august 2023

Modificarea și completarea titlului VII "Taxa pe valoarea adăugată" din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal

În Monitorul oficial nr. 722/2023 a fost publicata Hotărârea nr. 653/2023 pentru modificarea și completarea titlului VII "Taxa pe valoarea adăugată" din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, in vigoare de la 4 august 2023.

Potrivit acestei hotarari:

1.  În sensul art. 291 alin. (2) lit. j) din Codul fiscal, prin cazare în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară se înţelege cazarea în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică prevăzute la art. 2 lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările şi completările ulterioare. Cota redusă de taxă de 9% prevăzută la art. 291 alin. (2) lit. j) din Codul fiscal se aplică pentru tipurile de cazare în structurile de primire turistică cu funcţiune de cazare, prevăzute la art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul cazării cu mic dejun, cu demipensiune, cu pensiune completă sau cu «all inclusive», astfel cum sunt definite la art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările şi completările ulterioare, cota redusă de TVA se aplică asupra preţului total al cazării, care poate include şi băuturi alcoolice, precum şi băuturi nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 şi 2202 99. Orice persoană care acţionează în condiţiile prevăzute la pct. 8 alin. (2) sau care intermediază astfel de operaţiuni în nume propriu, dar în contul altei persoane, potrivit art. 271 alin. (2) din Codul fiscal, aplică cota de 9% a taxei, cu excepţia situaţiilor în care este obligatorie aplicarea regimului special de taxă pentru agenţii de turism, prevăzut la art. 311 din Codul fiscal.

2. În aplicarea art. 291 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal, prin servicii de restaurant şi de catering se înţelege serviciile prevăzute la pct. 18. Orice combinaţie de băuturi alcoolice şi nealcoolice, indiferent de concentraţia alcoolică, este considerată băutură alcoolică. Pentru băuturile alcoolice, precum şi pentru băuturile nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 şi 2202 99, servite la restaurant sau oferite în cazul serviciilor de catering, se aplică cota standard de TVA, fără a se considera că are loc o livrare separată de bunuri, oferirea de băuturi făcând parte din serviciile de restaurant sau de catering.

3. Justificarea scutirii de taxă prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal pentru serviciile de construire, reabilitare, modernizare de unităţi spitaliceşti din reţeaua publică de stat, pentru care beneficiarul este unitatea spitalicească din reţeaua publică de stat sau, după caz, instituţia/autoritatea publică centrală sau locală, care asigură finanţarea acesteia, potrivit legii, se realizează cu documentaţia în baza căreia sunt prestate aceste servicii, cum ar fi contractele încheiate cu beneficiarul.

4. Scutirea de taxă prevăzută la art. 294 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal se aplică direct, prin facturare fără TVA, pentru livrările de echipamente medicale, aparate, dispozitive, articole, accesorii şi echipamente de protecţie, materiale şi consumabile de uz sanitar, precum şi pentru adaptarea, repararea, închirierea şi leasingul unor astfel de bunuri, efectuate către unităţi spitaliceşti din reţeaua publică de stat, pe baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului legal al unităţii spitaliceşti din care să rezulte că bunurile respective sunt destinate în mod normal utilizării în domeniul îngrijirilor de sănătate sau pentru utilizarea de către persoanele cu handicap, bunuri esenţiale pentru compensarea şi depăşirea handicapurilor.

5. Pentru livrările de echipamente medicale, aparate, dispozitive, articole, accesorii şi echipamente de protecţie, materiale şi consumabile de uz sanitar, precum şi pentru adaptarea, repararea, închirierea şi leasingul unor astfel de bunuri, facturate către o instituţie/autoritate publică centrală sau locală, scutirea de taxă se aplică direct, prin facturare fără TVA, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a reprezentantului legal al instituţiei/autorităţii publice centrale sau locale respective din care să rezulte că bunurile/serviciile achiziţionate sunt destinate unei unităţi spitaliceşti din reţeaua publică de stat pentru care aceasta asigură finanţarea şi a declaraţiei reprezentantului legal al unităţii spitaliceşti din reţeaua publică de stat beneficiare.

În cazul importului de bunuri prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal, scutirea de TVA se aplică pentru operaţiunile realizate direct de către unitatea spitalicească din reţeaua publică de stat sau de către instituţia/autoritatea publică centrală sau locală care asigură finanţarea acesteia, pe baza declaraţiilor prevăzute la alin. (2) şi (3), după caz, care se depun la organul vamal competent la momentul importului.

În cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal, scutirea de TVA se aplică pentru operaţiunile realizate direct de către unitatea spitalicească din reţeaua publică de stat sau de către instituţia/autoritatea publică centrală sau locală care asigură finanţarea acesteia, pe baza declaraţiilor care se păstrează în evidenţele beneficiarului, în vederea justificării scutirii de TVA.

6. Prevederile referitoare la declaraţiile pe propria răspundere nu se aplică pentru bunurile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) şi d) din Codul fiscal, acestea fiind scutite indiferent către cine sunt livrate.

Scutirea de taxă prevăzută la art. 294 alin. (5) lit. c) din Codul fiscal se aplică pentru protezele medicale şi accesoriile acestora, exclusiv protezele dentare care sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, în condiţiile prevăzute la art. 292 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. Proteza medicală este un dispozitiv medical destinat utilizării personale exclusive care amplifică, restabileşte sau înlocuieşte zone din ţesuturile moi ori dure, precum şi funcţii ale organismului uman; acest dispozitiv poate fi intern, extern sau atât intern, cât şi extern. Accesoriul unei proteze este un articol care este prevăzut în mod special de către producător pentru a fi utilizat împreună cu proteza medicală.

7. Scutirea de taxă prevăzută la art. 294 alin. (5) lit. d) din Codul fiscal se aplică pentru produsele ortopedice. Sunt produse ortopedice protezele utilizate pentru amplificarea, restabilirea sau înlocuirea ţesuturilor moi ori dure, precum şi a unor funcţii ale sistemului osteoarticular, ortezele utilizate pentru modificarea caracteristicilor structurale şi funcţionale ale sistemului neuromuscular şi scheletic, precum şi încălţămintea ortopedică realizată la recomandarea medicului de specialitate, mijloacele şi dispozitivele de mers ortopedice, precum fotolii rulante şi/sau alte vehicule similare pentru invalizi, părţi şi/sau accesorii de fotolii rulante ori de vehicule similare pentru invalizi.

În cazul importului de bunuri prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) şi d) din Codul fiscal, scutirea de TVA se aplică de către organele vamale la momentul importului, indiferent de beneficiarul importului.

În cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) şi d) din Codul fiscal, scutirea de TVA se aplică de orice persoană ce realizează achiziţia intracomunitară a bunurilor în România.

marți, 1 august 2023

Modificarea regimului fiscal al TVA in cazul livrarii şi instalarii de panouri fotovoltaice

În Monitorul oficial nr. 633/2023 a fost publicata Legea nr. 216/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, in vigoare de la 14 iulie 2023.

Potrivit acestei legi livrarea cu cota redusă de 5% aplicabila conform art. 291 se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări de bunuri şi prestări de servicii:

- lit m) din Codul Fiscal: livrarea către persoanele fizice de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00, şi de rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 31 00 şi 4401 32 00; livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a rumeguşului, deşeurilor şi resturilor de lemn neaglomerate, care se încadrează la codurile NC 4401 41 00 şi 4401 49 00, realizată către persoanele fizice în calitate de utilizatori finali, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere puse la dispoziţia furnizorului;

- lit n) din Codul Fiscal: livrarea către persoane juridice sau alte entităţi, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv şcoli, spitale, dispensare medicale şi unităţi de asistenţă socială, de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00, şi de rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn, aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 31 00 şi 4401 32 00; livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a rumeguşului, deşeurilor şi resturilor de lemn neaglomerate, care se încadrează la codurile NC 4401 41 00 şi 4401 49 00, realizată către persoane juridice sau alte entităţi, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv şcoli, spitale, dispensare medicale şi unităţi de asistenţă socială, în calitate de utilizatori finali, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere puse la dispoziţia furnizorului;

- lit p) din Codul Fiscal: livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, cu emisii scăzute, care se încadrează în valorile de referinţă pentru emisiile de particule stabilite în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.189 al Comisiei din 28 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică aplicabile cazanelor cu combustibil solid şi în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.185 al Comisiei din 24 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid şi cărora li s-a atribuit o etichetă energetică a Uniunii Europene pentru a demonstra întrunirea criteriului menţionat la art. 7 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2017/1.369 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică şi de abrogare a Directivei 2010/30/UE, destinate locuinţelor, inclusiv a kiturilor de instalare, precum şi a tuturor componentelor necesare achiziţionate separat;

- lit q) din Codul Fiscal: livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, cu emisii scăzute, care se încadrează în valorile de referinţă pentru emisiile de particule stabilite în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.189 al Comisiei şi în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.185 al Comisiei şi cărora li s-a atribuit o etichetă energetică a Uniunii Europene pentru a demonstra întrunirea criteriului menţionat la art. 7 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2017/1.369 al Parlamentului European şi al Consiliului, inclusiv a kiturilor de instalare, precum şi a tuturor componentelor necesare achiziţionate separat, destinate clădirilor administraţiei publice centrale sau locale, clădirilor entităţilor aflate în coordonarea/subordonarea acestora, cu excepţia societăţilor comerciale;

- lit r) din Codul Fiscal: livrarea şi/sau instalarea de componente pentru repararea şi/sau extinderea sistemelor prevăzute la lit. p) şi q);

- lit s) din Codul Fiscal:  livrarea sistemelor prevăzute la lit. p) şi q) ca parte componentă a livrărilor de construcţii, precum şi livrarea şi instalarea sistemelor prevăzute la lit. p) şi q) ca extraopţiuni la livrarea unei construcţii, pentru destinatarii prevăzuţi la lit. p) şi q).

Sintagmele utilizate au următorul înţeles:

1. înaltă eficienţă - clasă de randament energetic sezonier aferent încălzirii incintelor minim B, conform anexei II la Regulamentul delegat (UE) nr. 811/2013 al Comisiei din 18 februarie 2013 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte etichetarea energetică a instalaţiilor pentru încălzirea incintelor, a instalaţiilor de încălzire cu funcţie dublă, a pachetelor de instalaţie pentru încălzirea incintelor, regulator de temperatură şi dispozitiv solar şi a pachetelor de instalaţie de încălzire cu funcţie dublă, regulator de temperatură şi dispozitiv solar;
2. kituri de instalare - ansamblul pieselor comercializate împreună în scopul furnizării unui sistem funcţional şi care poate conţine:

a) kit panouri fotovoltaice - panou fotovoltaic, invertor, modul comandă, optimizatoare, sisteme de fixare, cablaj şi conectică, tablou electric, disjunctoare, cutie contor, contor electric, iar, în cazul sistemelor off-grid, bateriile;
b) kit panouri solare termice - panou solar termic, sisteme de fixare, sisteme de control şi automatizare, boiler, pompe, vas de expansiune, aerisitor automat, antigel solar. Nu include tubulatura de conectare la radiatoare sau încălzire în pardoseală şi nu include radiatoare;
c) kit pompă de căldură - pompă de căldură aer-aer, aerapă sau sol-apă, sisteme de fixare, sistem de control şi automatizare, boiler, pompe, vas de expansiune, aerisitor automat, tubulatura şi conectica pentru conectarea componentelor sistemului. Nu include tubulatura de conectare la radiatoare sau încălzire în pardoseală şi nu include radiatoare;
d) kit pentru sistemele de încălzire pe combustibil solid - aparat pentru încălzire locală cu focar închis, sisteme de fixare, puffer, boiler, vas de expansiune, pompe, sisteme de control şi automatizare, tubulatura şi conectica pentru conectarea componentelor sistemului. Nu include tubulatura de conectare la radiatoare sau încălzire în pardoseală şi nu include radiatoare;

3. componente necesare achiziţionate separat - componentele prevăzute la pct. 2 lit. a)-d) achiziţionate în condiţiile prezentei legi;
4. locuinţe - locuinţe sau condominii, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. a) şi i) din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, fie că se află în proprietatea unei persoane fizice, fie a unei persoane juridice.

Pentru a beneficia de prevederile de mai sus, cumpărătorii persoane juridice au obligaţia de a semna la dispoziţia furnizorului o declaraţie pe propria răspundere conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la Codul Fiscal. În cazul cumpărătorilor persoane fizice, furnizorii pot aplica cota redusă de 5% pe baza semnăturii cumpărătorului de primire a produselor, aplicată pe factura în care se menţionează expres adresa locuinţei de instalare a produselor, iar în caz contrar fiind obligate la depunerea unei declaraţii pe propria răspundere conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 la Codul Fiscal.

Potrivit Legii locuinţei nr. 114/1996 locuinţa este construcţia alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care satisface cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii.

Pe de alta parte, condominiul este imobilul format din teren cu una sau mai multe construcţii, dintre care unele proprietăţi sunt comune, iar restul sunt proprietăţi individuale, pentru care se întocmesc o carte funciară colectivă şi câte o carte funciară individuală pentru fiecare unitate individuală aflată în proprietate exclusivă, care poate fi reprezentată de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie, după caz. Constituie condominiu:

- un corp de clădire multietajat sau, în condiţiile în care se poate delimita proprietatea comună, fiecare tronson cu una sau mai multe scări din cadrul acestuia;
- un ansamblu rezidenţial format din locuinţe şi construcţii cu altă destinaţie, individuale, amplasate izolat, înşiruit sau cuplat, în care proprietăţile individuale sunt interdependente printr-o proprietate comună forţată şi perpetuă.

marți, 6 iunie 2023

Procedura privind reîncadrarea fiscală a sumelor acordate sub forma indemnizaţiei de delegare, a indemnizaţiei de detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, şi a prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, primite de salariaţi

În Monitorul oficial nr. 395/2023 a fost publicat Ordinul nr. 874/1429/2023 privind aprobarea procedurii de aplicare a prevederilor art. IV alin. (1) şi (2) din Legea nr. 72/2022 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative.

Potrivit legii nr. 72/2022 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative, reîncadrarea fiscală a sumelor acordate sub forma indemnizaţiei de delegare, a indemnizaţiei de detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, a prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, primite de salariaţi, poate fi realizată de organele fiscale în temeiul art. 11 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în urma controalelor realizate de organele competente ale Inspecţiei Muncii, prin care se constată situaţiile de delegare, detaşare, detaşare transnaţională în care se pot afla salariaţii, după caz, potrivit legii.

Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, are obligaţia să confirme, în baza documentelor prezentate de către angajator, natura veniturilor acordate sub forma indemnizaţiei de delegare, indemnizaţiei de detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate:

a) la cererea autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi a oricăror alte entităţi;
b) din oficiu, ca urmare a acţiunilor de control proprii, caz în care, în vederea valorificării, rezultatul constatărilor se comunică organului fiscal competent din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, procedează, în cadrul controalelor realizate, la constatarea situaţiilor de delegare, detaşare, detaşare transnaţională în care se pot afla salariaţii, după caz, potrivit legii, sau a nerespectării prevederilor legale incidente pentru situaţiile menţionate şi încheie procese-verbale de control şi, după caz, procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.

În actele de control întocmite, Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, confirmă, în baza documentelor prezentate de către angajator, natura veniturilor acordate sub forma indemnizaţiei de delegare, detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, şi a prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, potrivit prevederilor art. IV alin. (2) din Legea nr. 72/2022 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative. Actele de control se transmit către organele fiscale teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în termen de maximum 45 de zile lucrătoare de la data încheierii, pentru a fi avute în vedere în cadrul eventualelor acţiuni de inspecţie fiscală care vor fi efectuate la contribuabilii în cauză.

Organele fiscale teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) selectează în baza analizei de risc contribuabilii la care Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, a efectuat controale specifice şi pentru care actele de control au fost transmise către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Organele fiscale teritoriale ale ANAF fundamentează constatările în ceea ce priveşte impozitul pe venit şi contribuţiile sociale, ţinând cont de constatările efectuate de Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, cu privire la natura veniturilor acordate salariaţilor sub forma indemnizaţiei de delegare, detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, şi a prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate.

La finalizarea verificărilor se încheie acte administrativfiscale, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

În situaţia în care, în urma analizelor de risc şi a controalelor inopinate efectuate de organele fiscale teritoriale ale ANAF, sunt identificate situaţii de delegare/detaşare/detaşare transnaţională, precum şi de acordare a prestaţiei suplimentare în baza clauzei de mobilitate, în care se află salariaţii contribuabililor care au făcut obiectul analizei de risc/controalelor inopinate, pentru confirmarea naturii veniturilor realizate de salariaţii contribuabililor în cauză, organele fiscale teritoriale ale ANAF solicită inspectoratelor teritoriale de muncă din subordinea Inspecţiei Muncii, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data finalizării analizei de risc sau data încheierii procesului-verbal ca urmare a controlului inopinat realizat, efectuarea de verificări pentru constatarea uneia dintre situaţiile de delegare, detaşare, detaşare transnaţională în care se află salariaţii contribuabililor respectivi, potrivit prevederilor art. IV alin. (2) din Legea nr. 72/2022 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative.

După primirea actelor de control de la inspectoratele teritoriale de muncă, ANAF poate efectua acţiuni de inspecţie fiscală în care dispune, după caz, reîncadrarea fiscală a sumelor acordate sub forma indemnizaţiei de delegare, detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, şi a prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, primite de salariaţi, în temeiul prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, ţinând cont de constatările efectuate de Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă.

joi, 11 mai 2023

Cod fiscal: introducere de scutiri noi de TVA

În Monitorul oficial nr. 310/2023 a fost publicata Legea nr. 88/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, in vigoare la 11 iunie 2023.

Potrivit acestei legi vor fi scutite de TVA cu drept de deducere si următoarele operatiuni:

a) serviciile de construire, reabilitare, modernizare de unităţi spitaliceşti din reţeaua publică de stat, precum şi serviciile de construire, reabilitare, modernizare de unităţi spitaliceşti prestate către entităţi nonprofit înscrise în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale organizat de ANAF în baza prevederilor art. 25 alin. (4^1) din Codul Fiscal, dacă acestea sunt destinate unităţilor spitaliceşti deţinute şi exploatate de entitatea nonprofit sau celor din reţeaua publică de stat, după caz;

b) livrările de echipamente medicale, aparate, dispozitive, articole, accesorii şi echipamente de protecţie, materiale şi consumabile de uz sanitar, destinate în mod normal utilizării în domeniul îngrijirilor de sănătate sau pentru utilizarea de către persoanele cu handicap, bunuri esenţiale pentru compensarea şi depăşirea handicapurilor, precum şi adaptarea, repararea, închirierea şi leasingul unor astfel de bunuri, efectuate către unităţi spitaliceşti din reţeaua publică de stat, precum şi cele efectuate către entităţi nonprofit înscrise în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale organizat de ANAF în baza art. 25 alin. (41), dacă acestea sunt destinate unităţilor spitaliceşti deţinute şi exploatate de entitatea nonprofit sau celor din reţeaua publică de stat, după caz;

c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare scutite de taxă conform art. 292 alin. (1) lit. b) din Codul Fiscal;

d) livrarea de produse ortopedice.

Scutirea de TVA pentru livrările de bunuri/prestările de servicii prevăzute la lit. a) şi b) se aplică:

a) direct, prin facturare fără TVA de către furnizorii de bunuri/prestatorii de servicii dacă beneficiarul livrării/prestării este unitatea spitalicească din reţeaua publică de stat sau, după caz, instituţia/autoritatea publică centrală sau locală, care asigură finanţarea acesteia, potrivit legii;

b) prin restituirea TVA aferente achiziţiilor de bunuri sau servicii efectuate de entităţile nonprofit, potrivit unei proceduri stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. Sumele restituite de la bugetul de stat se utilizează de către entităţile nonprofit exclusiv pentru finanţarea achiziţiilor de bunuri şi/sau servicii prevăzute la alit. a) şi b).

Scutirile de TVA se aplică în condiţiile prevăzute în normele metodologice.

joi, 30 martie 2023

Nivelul accizei specifice la ţigarete

În Monitorul oficial nr. 201/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1111/2023 pentru aprobarea nivelului accizei specifice la ţigarete.

Potrivit acestui ordin nivelul accizei specifice la ţigarete în perioada 1 aprilie 2023-31 martie 2024 inclusiv este de 493,988 lei/1.000 de ţigarete.

duminică, 26 martie 2023

Hotărârea nr. 181/2023 pentru modificarea şi completarea titlului VIII "Accize şi alte taxe speciale" din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016

În Monitorul oficial nr. 187/2023 a fost publicata Hotărârea nr. 181/2023 pentru modificarea şi completarea titlului VIII "Accize şi alte taxe speciale" din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, in vigoare de la 6 martie 2023.

luni, 2 ianuarie 2023

Modificare Cod Fiscal: Legea nr. 370/2022 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale

În Monitorul oficial nr. 1228/2022 a fost publicata Legea nr. 370/2022 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale, in vigoare de la 23 decembrie 2022.

Dintre modificarile aduse Codului fiscal amintim:

1. Activităţile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la determinarea rezultatului fiscal, pentru calculul impozitului pe profit, trebuie să fie din categoriile activităţilor de cercetare aplicativă şi/sau de dezvoltare experimentală, relevante pentru activitatea desfăşurată de către contribuabili.

2. Pe langa indeplinirea celorlalte conditii, poate fi microintrepindere intreprinderea care a realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi/sau management, cu excepţia veniturilor din consultanţă fiscală, corespunzătoare codului CAEN: 6920 - «Activităţi de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal», în proporţie de peste 80% din veniturile totale.

3. In situaţia în care persoanele juridice române care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 - "Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare", 5520 - "Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată", 5530 - "Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere", 5590 - "Alte servicii de cazare", 5610 - "Restaurante", 5621 - "Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente", 5629 - "Alte servicii de alimentaţie n.c.a.", 5630 - "Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor" obţin în cursul anului venituri şi din alte activităţi în afara celor corespunzătoare acestor coduri CAEN, pentru veniturile din alte activităţi aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit prevăzut de titlul II "Impozitul pe profit", dacă îndeplinesc oricare dintre următoarele condiţii:

a) realizează venituri din consultanţă şi/sau management în proporţie de peste 20% inclusiv din veniturile totale;
b) desfăşoară activităţile de la art. 47 alin. (3) lit. f)-i) din Codul fiscal;
c) veniturile din alte activităţi au depăşit echivalentul în lei a 500.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar precedent celui în care s-au înregistrat veniturile. Acestea datorează impozit pe profit pentru veniturile din alte activităţi începând cu trimestrul în care s-a îndeplinit oricare dintre aceste condiţii, pentru întreaga perioadă în care există contribuabilul.

Limitele fiscale prevăzute la lit. a) şi c) se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal, iar calculul şi plata impozitului pe profit de către persoanele juridice române care se încadrează în prevederile lit. a)-c) se efectuează luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate începând cu trimestrul în care s-a îndeplinit oricare dintre aceste condiţii.

4. Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi/sau management, cu excepţia veniturilor din consultanţă fiscală, corespunzătoare codului CAEN: 6920 - «Activităţi de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal», în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre aceste limite, fără posibilitatea de a mai opta pentru perioada următoare să aplice prevederile referitoare la impunerea microîntreprinderilor. 

5. Impozitul anual datorat de contribuabilii care realizează veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, altele decât cele pentru care venitul net anual se determină în sistem real, arendă şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţele proprietate personală, precum şi de cei care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru care determinarea venitului net anual se efectuează potrivit prevederilor art. 72^1 din Codul fiscal, se stabileşte prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului impozabil/venitului net anual impozabil, după caz.

6. Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează veniturile prevăzute la art. 137 alin. (1) lit. b) şi b^1 ) din Codul fiscal, o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât:

a) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 24 de salarii minime brute pe ţară;
b) nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120 din Codul fiscal, în cazul veniturilor realizate cel puţin egale cu 24 de salarii minime brute pe ţară.

7. Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h) din Codul fiscal o reprezintă:

a) nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120 din Codul fiscal, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 12 salarii minime brute pe ţară;
b) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120 din Codul fiscal, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 24 de salarii minime brute pe ţară;
c) nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120 din Codul fiscal, în cazul veniturilor realizate cel puţin egale cu 24 de salarii minime brute pe ţară.

8. Consiliile locale vor putea hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri datorate pentru următoarele clădiri si pentru clădirile noi sau reabilitate, cu destinaţia de locuinţă, pentru care proprietarii execută pe cheltuiala proprie lucrări pentru creşterea performanţei energetice, pentru instalarea de sisteme de producere a energiei electrice din surse fotovoltaice sau pentru sisteme ecologice certificate de colectare şi tratare a apelor uzate rezultate din consumul propriu.

9. În cazul dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cota de impozit pe dividende este de 5%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după regularizarea acestora pe baza situaţiilor financiare anuale aferente exerciţiului financiar 2022, aprobate potrivit legii.


Dintre celelelalte modificari amintim:

1. Persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, aşa cum acestea sunt definite de Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, care realizează în cursul unui an încasări în numerar cu o valoare mai mare de 50.000 lei, au obligaţia să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii ce facilitează acceptarea plăţilor electronice. Prin activitatea de prestări de servicii, în sensul prezentului alineat, se înţelege operaţiunea definită la art. 271 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Obligaţia de acceptare de către persoanele juridice a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, se naşte începând cu trimestrul următor celui în care încasările în numerar din cursul anului respectiv au depăşit pragul de 50.000 lei.

Instrucţiunile privind colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale din producţia internă proprie extrase din perimetrele petroliere offshore şi/sau perimetrele petroliere onshore de adâncime

În Monitorul oficial nr. 1210/2022 a fost publicat Ordinul nr. 3954/1170/2022 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale din producţia internă proprie extrase din perimetrele petroliere offshore şi/sau perimetrele petroliere onshore de adâncime.

Contribuabilii au obligaţia de a achita impozitul asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale din producţia internă proprie extrase din perimetrele petroliere offshore şi/sau perimetrele petroliere onshore de adâncime în contul 55.07 "Impozit asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale din producţia internă proprie extrase din perimetrele petroliere offshore şi/sau perimetrele petroliere onshore de adâncime", codificat cu codul de identificare fiscală al contribuabililor, deschis la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului care deservesc organul fiscal central competent în administrarea contribuabilului.

 

miercuri, 14 decembrie 2022

OUG nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

În Monitorul oficial nr. 1186/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, in vigoare de la 9 decembrie 2022.

1. Aceasta ordonanta suspenda aplicarea prevederilor art. 324 alin. (4) - (6) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2023 şi până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv, adica depunerea declaratiilor informative 392A, 392B si 393.

2. Totodata se suspenda aplicarea prevederilor art. 25 alin. (4) lit. i1) şi i2), art. 76 alin. (4) lit. x) şi art. 142 lit. z) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2023 şi până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv, adica articolele referitoare la cheltuielile cu educaţia timpurie a copiilor angajaţilor. Pe perioada suspendării, cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a creşelor şi grădiniţelor aflate în administrarea contribuabililor sunt considerate cheltuieli cu deductibilitate limitată de natura celor prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi intră sub incidenţa limitei de 5% stabilite pentru acestea, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Prin derogare de la prevederile art. 78, art. 139 alin. (1), art. 140, art. 157 alin. (1) şi ale art. 220^4 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, începând cu data de 1 ianuarie 2023, în cazul salariaţilor care desfăşoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadraţi cu normă întreagă, la locul unde se află funcţia de bază, nu se datorează impozit pe venit şi nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii suma de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna căreia îi sunt aferente veniturile;

b) venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor, astfel cum este definit la art. 76 alin. (1) - (3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în baza aceluiaşi contract individual de muncă, pentru aceeaşi lună, nu depăşeşte nivelul de 4.000 lei inclusiv.

Condiţia prevăzută la alin. (1) lit. a) nu se consideră a fi îndeplinită dacă, în perioada cuprinsă între data de 9 decembrie 2022 şi 31 decembrie 2023, este diminuat nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri.

Prevederile de mai sus se aplică în acelaşi condiţii şi în următoarele cazuri:

a) salariaţilor care desfăşoară activitate în sectorul agricol şi industria alimentară şi nu beneficiază de facilităţile fiscale prevăzute la art. 60 pct. 7, art. 1382 şi la art. 154 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
b) veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, astfel cum sunt definite la art. 76 alin. (1) - (3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, obţinute în baza unui raport de serviciu, potrivit legii.

Suma de 200 de lei se diminuează în funcţie de:

a) perioada din lună în care salariul de bază/solda lunară din contractul individual de muncă sau raportul de serviciu, după caz, sunt menţinute la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului;
b) data de la care angajaţii noi sunt încadraţi în muncă la un nivel al salariului/soldei lunare, după caz, egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată;
c) fracţia din lună pentru care se determină veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
d) data de la care încetează contractul individual de muncă/raportul de serviciu, după caz.

Prin derogare de la prevederile art. 146 alin. (56) şi ale art. 168 alin. (61) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile aferente anului 2023, nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare în luna pentru care se aplică prevederile art. 146 alin. (56) - (59) şi ale art. 168 alin. (61) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se diminuează cu suma de 200 lei lunar.

Prevederile se aplică veniturilor aferente lunilor ianuarie-decembrie 2023 inclusiv.

4. Prin derogare de la prevederile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, începând cu data de 1 ianuarie 2023 pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, la suma de 4.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând în medie 24,194 lei/oră.

În perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2028, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de minimum 4.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună.

Prevederile se aplică exclusiv domeniilor de activitate prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Nerespectarea prevederilor de către societăţi constituie contravenţie şi se sancţionează potrivit dispoziţiilor art. 260 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii si atrage anularea acordării facilităţilor fiscale. Recalcularea contribuţiilor şi a impozitului se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru diferenţele de obligaţii fiscale rezultate ca urmare a recalculării contribuţiilor sociale şi impozitului pe venit se percep dobânzi şi penalităţi de întârziere potrivit dispoziţiilor art. 173 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
Prevederile art. 71 din Ordonanţa de urgenţă nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă începând cu data de 1 ianuarie 2023.

5.  Valoarea punctului de pensie va fi de 1.785 lei de la data de 1 ianuarie 2023.

6. In perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2023 un punct-amendă prevazut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice este de 145 lei.

7. În situaţia în care, ulterior depunerii formularului de redirecţionare, impozitul pe profit datorat al anului pentru care s-a dispus redirecţionarea se rectifică în sensul diminuării acestuia, iar contribuabilii au redirecţionat o sumă mai mare decât suma care putea fi redirecţionată, potrivit legii, aceştia datorează bugetului de stat diferenţa de impozit pe profit care a fost redirecţionată în plus. Procedura privind determinarea şi regularizarea diferenţei de impozit pe profit care a fost redirecţionată în plus faţă de sumele care pot fi redirecţionate, potrivit legii, se stabileşte prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

8. În situaţia în care, ulterior depunerii formularului de redirecţionare, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat al anului pentru care s-a dispus redirecţionarea se rectifică în sensul diminuării acestuia, iar contribuabilii au redirecţionat o sumă mai mare decât suma care putea fi redirecţionată, potrivit legii, aceştia datorează bugetului de stat diferenţa de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care a fost redirecţionată în plus. Procedura privind determinarea şi regularizarea diferenţei de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care a fost redirecţionată în plus faţă de sumele care pot fi redirecţionate, potrivit legii, se stabileşte prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

9. Până la data de 31 decembrie 2023, operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcţionează pe bază de plăţi cu cardul, precum şi de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, au obligaţia de a dota automatele comerciale cu aparatele de marcat electronice fiscale prevăzute la art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999.


duminică, 4 decembrie 2022

Procedura privind organizarea Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%

În Monitorul oficial nr. 1144/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2053/2022 pentru aprobarea Procedurii privind organizarea Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%, începând cu 1 ianuarie 2023.

Registrul este organizat în format electronic şi este gestionat cu ajutorul aplicaţiei informatice puse la dispoziţie de Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare din cadrul Ministerului Finanţelor, şi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.

Registrul cuprinde următoarele informaţii:

a) datele de identificare ale dobânditorului/dobânditorilor persoană fizică/persoane fizice;
b) datele de identificare ale transmiţătorului/transmiţătorilor dreptului de proprietate;
c) adresa completă a locuinţei achiziţionate cu cota redusă de TVA de 5%, în condiţiile art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 3 din Codul fiscal;
d) valoarea, fără TVA, la care s-a încheiat operaţiunea economică prin care se transferă dreptul de proprietate asupra locuinţei, inclusiv asupra terenului pe care este construită;
e) numărul şi data încheierii notariale prin care s-a autentificat actul juridic între vii care are ca obiect transferul dreptului de proprietate;
f) datele de identificare ale notarului public care a autentificat actul juridic între vii care are ca obiect transferul dreptului de proprietate;
g) datele de identificare ale notarului public care a efectuat înregistrarea în registru a actului juridic între vii care are ca obiect transferul dreptului de proprietate, în situaţia în care înregistrarea se face de către un notar asociat al notarului care a autentificat actul;
h) data şi numărul de înregistrare ale înscrierii în registru, care sunt generate automat de aplicaţia informatică.

Registrul se completează de notarii publici la data autentificării actelor juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuinţele a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, pentru care se aplică cota redusă de TVA de 5%.

Registrul se consultă de notarii publici pentru a verifica îndeplinirea condiţiei referitoare la achiziţionarea, cu cota redusă de TVA de 5%, de către orice persoană fizică a unei singure locuinţe care are o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 3 din Codul fiscal.

marți, 29 noiembrie 2022

Modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

În Monitorul oficial nr. 1109/2022 a fost publicata Legea nr. 309/2022 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2024.

Potrivit acestei legei, drepturile primite în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr. 1/2020 privind pensiile ocupaţionale, cu completările ulterioare, reprezintă venituri din pensii.

Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei şi, după caz, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată, potrivit prevederilor titlului V - Contribuţii sociale obligatorii.

Pentru sumele primite ca plată unică de către participanţii la fondurile de pensii administrate privat şi moştenitorii legali ai acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, venitul impozabil este constituit din sumele care depăşesc contribuţiile nete ale participanţilor la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil de 2.000 lei.

Pentru sumele primite ca plăţi eşalonate în rate de către participanţii la fondurile de pensii administrate privat şi moştenitorii legali ai acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, venitul impozabil este constituit din sumele care depăşesc contribuţiile nete ale participanţilor, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil de 2.000 lei pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii.

Pentru sumele primite ca plată unică de către participanţii la fondurile de pensii facultative şi/sau fondurile de pensii ocupaţionale şi moştenitorii legali ai acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 1/2020, cu completările ulterioare, venitul impozabil este constituit din sumele care depăşesc contribuţiile nete ale participanţilor, la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil de 2.000 lei.

Pentru sumele primite ca plăţi eşalonate în rate de către participanţii la fondurile de pensii facultative şi/sau ocupaţionale, precum şi moştenitorii legali ai acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 1/2020, cu completările ulterioare, venitul impozabil este constituit din sumele care depăşesc contribuţiile nete ale participanţilor, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil de 2.000 lei pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii.

Definitia locuinţelor care în momentul livrării pot fi locuite, în vederea aplicării cotei reduse de TVA

În Monitorul oficial nr. 1107/2022 a fost publicata Legea nr. 301/2022 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2019 privind acordarea unor facilităţi fiscale şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare şi pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, in vigoare de la 20 noiembrie 2022.

Aceaste lege defineste locuinţele care în momentul livrării pot fi locuite ca atare ca fiind cele care la data livrării îndeplinesc următoarele condiţii: deţinătorii acestora au acces liber individual la spaţiul locuibil, fără tulburarea posesiei şi a folosinţei exclusive a spaţiului deţinut de către o altă persoană sau familie; au acces la energie electrică şi apă potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate şi a reziduurilor menajere; sunt formate cel puţin dintr-un spaţiu pentru odihnă, un spaţiu pentru pregătirea hranei şi un grup sanitar, indiferent care sunt dotările existente şi gradul de finisare la data livrării, în vederea aplicării art. 291 alin. (3) lit. c) pentru aplicarea cotei reduse de TVA.

joi, 29 septembrie 2022

Procedura şi a condiţiile de înregistrare a reprezentanţilor persoanelor nerezidente care sunt obligate să calculeze, să declare şi să plătească contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, precum şi pentru stabilirea unor competenţe de administrare

În Monitorul oficial nr. 897/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1636/2022 pentru aprobarea Procedurii şi a condiţiilor de înregistrare a reprezentanţilor persoanelor nerezidente care sunt obligate să calculeze, să declare şi să plătească contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, precum şi pentru stabilirea unor competenţe de administrare.

Obligaţiile privind contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, care revin persoanelor nerezidente care desfăşoară tranzacţii pe piaţa de energie din România, sunt cele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energie.

Competenţa pentru administrarea obligaţiilor privind contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, datorată de persoanele nerezidente care desfăşoară tranzacţii pe piaţa de energie din România, revine organului fiscal în a cărui evidenţă fiscală este înregistrată persoana nerezidentă, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Aceasta procedură se aplică în cazul în care persoanele nerezidente, care desfăşoară tranzacţii pe piaţa de energie din România şi care sunt obligate să calculeze, să declare şi să plătească contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, optează pentru desemnarea unui reprezentant pentru îndeplinirea acestor obligaţii.

Obligaţiile privind contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, pentru a căror îndeplinire persoanele nerezidente pot opta pentru desemnarea unui reprezentant potrivit prezentei proceduri, sunt cele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei.

Aceasta procedură se aplică de către compartimentul cu atribuţii în domeniul înregistrării fiscale, denumit compartiment de specialitate, din cadrul organului fiscal competent pentru administrarea fiscală a persoanei nerezidente, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

În situaţia în care persoana nerezidentă este înregistrată fiscal la Administraţia fiscală pentru contribuabili nerezidenţi, acest organ fiscal este organ fiscal competent şi pentru administrarea obligaţiilor privind contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, datorată de persoana nerezidentă.

În situaţia în care persoana nerezidentă şi-a desemnat un împuternicit potrivit art. 18 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, respectiv un reprezentant fiscal în condiţiile titlului VII "Taxa pe valoarea adăugată" sau titlului VIII "Accize şi alte taxe speciale" din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, după caz, organul fiscal competent în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al împuternicitului sau în a cărui evidenţă fiscală este înregistrat reprezentantul fiscal este organ fiscal competent şi pentru administrarea obligaţiilor privind contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, datorată de persoana nerezidentă care desfăşoară tranzacţii pe piaţa de energie din România.

În situaţia în care persoana nerezidentă care desfăşoară tranzacţii pe piaţa de energie din România, care este obligată să calculeze, să declare şi să plătească contribuţia potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022, nu este înregistrată fiscal în România, aceasta trebuie să solicite înregistrarea fiscală, în condiţiile prevăzute de titlul IV "Înregistrarea fiscală" din Codul de procedură fiscală, prin depunerea declaraţiei de înregistrare fiscală, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Persoana nerezidentă care este obligată să calculeze, să declare şi să plătească contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, dacă optează pentru îndeplinirea acestor obligaţii prin reprezentant, desemnează reprezentantul printr-o cerere depusă la organul fiscal competent.

Poate fi desemnat ca reprezentant orice persoană înregistrată fiscal în România, care are domiciliu/sediu în România. Nu se admite decât un singur reprezentant pentru ansamblul obligaţiilor care îi revin persoanei nerezidente potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022.

Cererea de desemnare a reprezentantului se depune însoţită de următoarele acte/documente:

a) actul de împuternicire, din care să rezulte, în mod expres, calitatea de reprezentant pentru îndeplinirea obligaţiilor care îi revin persoanei nerezidente potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022;
b) acceptul scris al persoanei propuse ca reprezentant, prin care aceasta se angajează să îndeplinească obligaţiile ce îi revin conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 şi să răspundă în solidar cu persoana nerezidentă, pentru declararea şi plata contribuţiei;
c) dovada constituirii garanţiei sub formă de scrisoare de garanţie bancară sau cash colateral, în cuantum de 1 milion euro, echivalent în lei, potrivit art. IV alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022.

Compartimentul de specialitate din cadrul organului fiscal competent verifică îndeplinirea condiţiilor şi, în termen de cel mult 3 zile de la data primirii cererii, comunică decizia luată atât persoanei nerezidente, cât şi persoanei propuse ca reprezentant.

Compartimentul de specialitate organizează, prin intermediul sistemului informatic, o evidenţă specială în care se înscriu persoanele acceptate ca reprezentanţi, evidenţă care va fi pusă la dispoziţia celorlalte structuri cu atribuţii în administrarea obligaţiilor privind contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, din cadrul organelor fiscale. Evidenţa specială a reprezentanţilor desemnaţi potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 conţine următoarele informaţii:

a) datele de identificare, respectiv denumirea/numele, prenumele şi codul de identificare fiscală ale persoanei desemnate ca reprezentant şi acceptate de organul fiscal;
b) datele de identificare, respectiv denumire/nume, prenume şi codul de identificare fiscală ale persoanei nerezidente pentru care a fost acceptat reprezentantul;
c) numărul şi data deciziei prin care organul fiscal a aprobat cererea de desemnare a reprezentantului;
d) data de la care începe mandatul de reprezentant şi data încetării acestuia. Data de la care începe mandatul de reprezentant este data comunicării deciziei de acceptare a reprezentantului sau o dată ulterioară stabilită prin actul de împuternicire depus la organul fiscal.

Evidenţa specială se actualizează permanent cu informaţii privind reprezentanţii acceptaţi de organul fiscal, precum şi cu informaţii privind încetarea mandatelor de reprezentanţi.

În cazul respingerii cererii de desemnare a reprezentantului, decizia organului fiscal se comunică ambelor părţi, cu motivarea refuzului.

Reprezentantul, după ce a fost acceptat de organul fiscal competent, răspunde în solidar cu persoana nerezidentă pentru declararea şi plata contribuţiei, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022, pentru perioada pentru care a fost desemnat ca reprezentant. Persoana desemnată ca reprezentant rămâne răspunzătoare în solidar cu persoana nerezidentă pentru obligaţiile datorate pentru perioada în care a fost valabil mandatul de reprezentare, indiferent dacă persoana nerezidentă continuă sau nu desfăşurarea de activităţi în România, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022.

În situaţia în care mandatul reprezentantului încetează, persoana nerezidentă trebuie să anunţe în scris organul fiscal competent cu privire la faptul că mandatul reprezentantului a încetat. În situaţia în care persoana nerezidentă îşi desemnează un alt reprezentant în scopul îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022, dispoziţiile prezentei proceduri sunt aplicabile în mod corespunzător.

În situaţia în care competenţa de administrare fiscală a persoanei nerezidente se schimbă, în condiţiile legii, vechiul organ fiscal competent transmite noului organ fiscal competent şi informaţiile privind reprezentantul acceptat de organul fiscal, înscrise în evidenţa specială a reprezentanţilor persoanelor nerezidente, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022.