Procedura privind stabilirea din oficiu a obligațiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru unele indemnizații reprezentând măsuri în domeniul protecției sociale și pentru unele venituri obținute din străinătate

În Monitorul oficial nr. 1190/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2420/2022 pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea din oficiu a obligațiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru unele indemnizații reprezentând măsuri în domeniul protecției sociale și pentru unele venituri obținute din străinătate, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, in vigoare de la 12 decembrie 2022.

Acest ordin aprobă:

- Procedura privind stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru unele indemnizaţii reprezentând măsuri în domeniul protecţiei sociale şi pentru unele venituri obţinute din străinătate;

- "Notificarea privind nedeclararea obligaţiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru indemnizaţii reprezentând măsuri în domeniul protecţiei sociale şi pentru unele venituri obţinute din străinătate";

- "Referatul privind estimarea bazei de calcul în cazul stabilirii din oficiu a obligaţiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru indemnizaţii reprezentând măsuri în domeniul protecţiei sociale şi pentru unele venituri obţinute din străinătate";

- "Decizia 672 privind stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru unele indemnizaţii reprezentând măsuri în domeniul protecţiei sociale şi pentru unele venituri obţinute din străinătate", precum şi anexa la acesta "Situaţie privind stabilirea obligaţiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru indemnizaţia prevăzută la secţiunea I, pct .";

- "Decizia 662 de anulare a Deciziei privind stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru unele indemnizaţii reprezentând măsuri în domeniul protecţiei sociale şi pentru unele venituri obţinute din străinătate".

Contingentul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2023

În Monitorul oficial nr. 1186/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 1448/2022 privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2023.

Pentru anul 2023 se stabileşte un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România.

Subcriteriile de risc dezvoltate prin raportarea la riscurile de neconformare în ceea ce priveşte îndeplinirea de către contribuabil/plătitor a obligaţiilor prevăzute de legislaţia fiscală

În Monitorul oficial nr. 1112/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2017/2022 privind aprobarea subcriteriilor de risc dezvoltate din criteriile generale prevăzute de art. 7 alin. (7) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Potrivit art. 7 alin. (7) in Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, criteriile generale în funcţie de care se stabileşte clasa/subclasa de risc fiscal sunt următoarele: 

a) criterii cu privire la înregistrarea fiscală;
b) criterii cu privire la depunerea declaraţiilor fiscale;
c) criterii cu privire la nivelul de declarare;
d) criterii cu privire la realizarea obligaţiilor de plată către bugetul general consolidat şi către alţi creditori. 

Dezvoltarea subcriteriilor de risc se realizează prin raportare la riscurile de neconformare în ceea ce priveşte îndeplinirea de către contribuabil/plătitor a obligaţiilor prevăzute de legislaţia fiscală, asociate celor patru criterii generale.

Riscurile privind înregistrarea fiscală vizează aspecte legate de neconformarea contribuabililor, indiferent de forma juridică, din perspectiva respectării obligaţiilor de înregistrare fiscală.

Riscurile privind depunerea declaraţiilor fiscale vizează aspecte legate de neconformarea contribuabililor, din perspectiva respectării obligaţiilor de depunere, cu date complete şi la termen, a declaraţiilor fiscale.

Riscurile privind nivelul de declarare vizează aspecte legate de neconformarea contribuabililor, din perspectiva corectitudinii, coerenţei, concordanţei cotei şi cuantumului impozitelor, taxelor şi contribuţiilor declarate în declaraţiile fiscale şi în alte formulare prevăzute de lege depuse de contribuabili.

Riscurile privind realizarea obligaţiilor de plată către bugetul general consolidat şi către alţi creditori vizează aspecte legate de neconformarea contribuabililor, din perspectiva îndeplinirii obligaţiilor de plată faţă de bugetul general consolidat şi faţă de terţi, precum şi aspecte legate de solvabilitatea şi bonitatea acestora.

Subcriteriile de risc fiscal, dezvoltate pe baza criteriilor generale de risc fiscal, sunt următoarele:

a) pentru criteriul cu privire la înregistrarea fiscală:

1. subcriteriul privind neînregistrarea în scopuri de TVA;
2. subcriteriul privind neînregistrarea ca plătitor de impozit pe profit;
3. subcriteriul privind neînregistrarea ca plătitor de impozit specific;
4. subcriteriul privind neînregistrarea ca plătitor de impozit pe venitul microîntreprinderilor;
5. subcriteriul privind neînregistrarea ca plătitor de accize;
6. subcriteriul privind neînregistrarea ca plătitor de impozit pe impozitul pe venit, precum şi al contribuţiilor sociale obligatorii;
7. subcriteriul privind neînregistrarea fiscală în cazul desfăşurării de activităţi, obţinerii de venituri şi altor situaţii prevăzute de lege pentru care există obligativitatea de înregistrare fiscală;
8. subcriteriul privind riscurile asociate acţionarilor/asociaţilor/administratorilor/altor persoane, din perspectiva înregistrării fiscale;

b) pentru criteriul cu privire la depunerea declaraţiilor fiscale:

1. subcriteriul privind depunerea cu întârziere a declaraţiilor fiscale;
2. subcriteriul privind nedepunerea declaraţiilor fiscale;
3. subcriteriul privind depunerea eronată a declaraţiilor fiscale;
4. subcriteriul privind riscurile asociate acţionarilor/ asociaţilor/administratorilor/altor persoane, din perspectiva depunerii declaraţiilor fiscale;

c) pentru criteriul cu privire la nivelul de declarare:

1. subcriteriul privind incoerenţa datelor din declaraţiile fiscale faţă de datele din alte formulare prevăzute de lege, depuse de contribuabil;
2. subcriteriul privind neconcordanţa datelor din declaraţiile fiscale şi din alte formulare prevăzute de lege depuse de contribuabil, în comparaţie cu datele şi informaţiile transmise de terţi;
3. subcriteriul privind declararea incorectă a cotei şi cuantumului impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de către contribuabil;
4. subcriteriul privind reducerea profitabilităţii;
5. subcriteriul privind riscurile asociate acţionarilor/asociaţilor/administratorilor/altor persoane, din perspectiva nivelului de declarare;

d) pentru criteriul cu privire la realizarea obligaţiilor de plată către bugetul general consolidat şi către alţi creditori:

1. subcriteriul privind plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale;
2. subcriteriul privind neachitarea obligaţiilor fiscale;
3. subcriteriul privind insolvabilitatea;
4. subcriteriul privind riscurile asociate acţionarilor/asociaţilor/administratorilor/altor persoane, din perspectiva realizării obligaţiilor de plată.

Salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată valabil incepând cu data de 1 ianuarie 2023

În Monitorul oficial nr. 1186/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 1447/2022 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Începând cu data de 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 18,145 lei/oră.

OUG nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

În Monitorul oficial nr. 1186/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, in vigoare de la 9 decembrie 2022.

1. Aceasta ordonanta suspenda aplicarea prevederilor art. 324 alin. (4) - (6) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2023 şi până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv, adica depunerea declaratiilor informative 392A, 392B si 393.

2. Totodata se suspenda aplicarea prevederilor art. 25 alin. (4) lit. i1) şi i2), art. 76 alin. (4) lit. x) şi art. 142 lit. z) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2023 şi până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv, adica articolele referitoare la cheltuielile cu educaţia timpurie a copiilor angajaţilor. Pe perioada suspendării, cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a creşelor şi grădiniţelor aflate în administrarea contribuabililor sunt considerate cheltuieli cu deductibilitate limitată de natura celor prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi intră sub incidenţa limitei de 5% stabilite pentru acestea, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Prin derogare de la prevederile art. 78, art. 139 alin. (1), art. 140, art. 157 alin. (1) şi ale art. 220^4 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, începând cu data de 1 ianuarie 2023, în cazul salariaţilor care desfăşoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadraţi cu normă întreagă, la locul unde se află funcţia de bază, nu se datorează impozit pe venit şi nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii suma de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna căreia îi sunt aferente veniturile;

b) venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor, astfel cum este definit la art. 76 alin. (1) - (3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în baza aceluiaşi contract individual de muncă, pentru aceeaşi lună, nu depăşeşte nivelul de 4.000 lei inclusiv.

Condiţia prevăzută la alin. (1) lit. a) nu se consideră a fi îndeplinită dacă, în perioada cuprinsă între data de 9 decembrie 2022 şi 31 decembrie 2023, este diminuat nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri.

Prevederile de mai sus se aplică în acelaşi condiţii şi în următoarele cazuri:

a) salariaţilor care desfăşoară activitate în sectorul agricol şi industria alimentară şi nu beneficiază de facilităţile fiscale prevăzute la art. 60 pct. 7, art. 1382 şi la art. 154 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
b) veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, astfel cum sunt definite la art. 76 alin. (1) - (3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, obţinute în baza unui raport de serviciu, potrivit legii.

Suma de 200 de lei se diminuează în funcţie de:

a) perioada din lună în care salariul de bază/solda lunară din contractul individual de muncă sau raportul de serviciu, după caz, sunt menţinute la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului;
b) data de la care angajaţii noi sunt încadraţi în muncă la un nivel al salariului/soldei lunare, după caz, egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată;
c) fracţia din lună pentru care se determină veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
d) data de la care încetează contractul individual de muncă/raportul de serviciu, după caz.

Prin derogare de la prevederile art. 146 alin. (56) şi ale art. 168 alin. (61) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile aferente anului 2023, nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare în luna pentru care se aplică prevederile art. 146 alin. (56) - (59) şi ale art. 168 alin. (61) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se diminuează cu suma de 200 lei lunar.

Prevederile se aplică veniturilor aferente lunilor ianuarie-decembrie 2023 inclusiv.

4. Prin derogare de la prevederile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, începând cu data de 1 ianuarie 2023 pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, la suma de 4.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând în medie 24,194 lei/oră.

În perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2028, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de minimum 4.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună.

Prevederile se aplică exclusiv domeniilor de activitate prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Nerespectarea prevederilor de către societăţi constituie contravenţie şi se sancţionează potrivit dispoziţiilor art. 260 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii si atrage anularea acordării facilităţilor fiscale. Recalcularea contribuţiilor şi a impozitului se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru diferenţele de obligaţii fiscale rezultate ca urmare a recalculării contribuţiilor sociale şi impozitului pe venit se percep dobânzi şi penalităţi de întârziere potrivit dispoziţiilor art. 173 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
Prevederile art. 71 din Ordonanţa de urgenţă nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă începând cu data de 1 ianuarie 2023.

5.  Valoarea punctului de pensie va fi de 1.785 lei de la data de 1 ianuarie 2023.

6. In perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2023 un punct-amendă prevazut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice este de 145 lei.

7. În situaţia în care, ulterior depunerii formularului de redirecţionare, impozitul pe profit datorat al anului pentru care s-a dispus redirecţionarea se rectifică în sensul diminuării acestuia, iar contribuabilii au redirecţionat o sumă mai mare decât suma care putea fi redirecţionată, potrivit legii, aceştia datorează bugetului de stat diferenţa de impozit pe profit care a fost redirecţionată în plus. Procedura privind determinarea şi regularizarea diferenţei de impozit pe profit care a fost redirecţionată în plus faţă de sumele care pot fi redirecţionate, potrivit legii, se stabileşte prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

8. În situaţia în care, ulterior depunerii formularului de redirecţionare, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat al anului pentru care s-a dispus redirecţionarea se rectifică în sensul diminuării acestuia, iar contribuabilii au redirecţionat o sumă mai mare decât suma care putea fi redirecţionată, potrivit legii, aceştia datorează bugetului de stat diferenţa de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care a fost redirecţionată în plus. Procedura privind determinarea şi regularizarea diferenţei de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care a fost redirecţionată în plus faţă de sumele care pot fi redirecţionate, potrivit legii, se stabileşte prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

9. Până la data de 31 decembrie 2023, operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcţionează pe bază de plăţi cu cardul, precum şi de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, au obligaţia de a dota automatele comerciale cu aparatele de marcat electronice fiscale prevăzute la art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999.

Ordinul nr. 2034/2022 privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal.

În Monitorul oficial nr. 1181/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2034/2022 privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal.

Acest ordin modifica:

- declaraţia 015 de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru contribuabilii nerezidenţi care nu au sediu permanent în România (OPANAF 1699/2021) 

- declaraţia 030 de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru persoanele fizice care nu deţin cod numeric personal (OPANAF 1699/2021)

- capitolul IV "Alte date privind contribuabilul" din declaraţia 700 pentru înregistrarea/modificarea în mediu electronic a menţiunilor ulterioare înregistrării fiscale, precum şi pentru radierea înregistrării fiscale.

Noul model-cadru al contractului individual de muncă

În Monitorul oficial nr. 1180/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2171/2022 pentru aprobarea modelului-cadru al contractului individual de muncă.

Noul model-cadru al contractului individual de muncă este:

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ
încheiat la data de . . . . . . . . . . şi înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor
cu nr. . . . . . . . . . . din data de . . . . . . . . . .
A. Părţile contractului

Angajator - persoană juridică/fizică . . . . . . . . . ., cu sediul/domiciliul în . . . . . . . . . ., înregistrată la registrul comerţului/autorităţile administraţiei publice din . . . . . . . . . . cu nr. . . . . . . . . . ., cod fiscal . . . . . . . . . ., telefon . . . . . . . . . ., e-mail . . . . . . . . . ., reprezentată legal prin domnul/doamna . . . . . . . . . ., în calitate de . . . . . . . . . .,

şi

salariatul/salariata - domnul/doamna . . . . . . . . . ., domiciliat/domiciliată în localitatea . . . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . ., sectorul/judeţul . . . . . . . . . ., e-mail . . . . . . . . . ., posesor/posesoare al/a cărţii de identitate/paşaportului seria . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . ., eliberată/eliberat de . . . . . . . . . . la data de . . . . . . . . . ., CNP . . . . . . . . . ., autorizaţie de muncă/permis de şedere în scop de muncă seria . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . . din data . . . . . . . . . .,

am încheiat prezentul contract individual de muncă în următoarele condiţii asupra cărora am convenit:

B. Obiectul contractului: . . . . . . . . . .

C. Durata contractului:

a) nedeterminată, salariatul/salariata . . . . . . . . . . urmând să înceapă activitatea la data de . . . . . . . . . .;

b) determinată, de.......... zile/săptămâni/luni, începând cu data de.......... şi până la data de.........., în conformitate cu art. 83 lit........... din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare/acte normative cu caracter special, respectiv...........

D. Perioada de probă:

a) durata de . . . . . . . . . . zile calendaristice/lucrătoare, în cazul contractului individual de muncă pe perioadă determinată;

b) condiţiile perioadei de probă (dacă există) . . . . . . . . . . .

E. Locul de muncă

1. Activitatea se desfăşoară la . . . . . . . . . . (domiciliu/secţie/atelier/birou/serviciu/compartiment etc.), din sediul social/punctul de lucru/alt loc de muncă organizat al angajatorului . . . . . . . . . . .

2. În lipsa unui loc de muncă fix salariatul va desfăşura activitatea astfel:

. . . . . . . . . . (pe teren/la sediul clienţilor/arie geografică . . . . . . . . . ., grup de unităţi etc.). În acest caz salariatul va beneficia de:

a) prestaţii suplimentare . . . . . . . . . . (în bani sau în natură);

b) asigurarea/decontarea transportului de către angajator . . . . . . . . . . (după caz).

F. Felul muncii

Funcţia/Ocupaţia . . . . . . . . . ., conform Clasificării ocupaţiilor din România.

G. Durata timpului de muncă şi repartizarea acestuia

1. O normă întreagă, durata normală a timpului de muncă fiind de . . . . . . . . . . ore/zi şi/sau . . . . . . . . . . ore/săptămână.

a) Repartizarea programului de muncă se face: în zilele de . . . . . . . . . ., între orele . . . . . . . . . . sau . . . . . . . . . . (inegal/schimburi/flexibil/individualizat etc.), după cum urmează: . . . . . . . . . . .

b) Programul normal de muncă se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului colectiv de muncă aplicabil.

2. O fracţiune de normă de . . . . . . . . . . ore/zi, . . . . . . . . . . ore/săptămână, . . . . . . . . . . ore/lună.

a) Repartizarea programului normal de muncă se face: în zilele de . . . . . . . . . ., între orele . . . . . . . . . ., sau . . . . . . . . . . (inegal/schimburi/flexibil/individualizat etc.), după cum urmează: . . . . . . . . . . .

b) Programul de muncă se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului colectiv de muncă aplicabil.

c) Nu se vor efectua ore suplimentare, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlăturării consecinţelor acestora.

H. Concediul

Durata concediului anual de odihnă este de . . . . . . . . . . zile lucrătoare, în raport cu perioada lucrată.

De asemenea, beneficiază de un concediu suplimentar, cu o durată de . . . . . . . . . . zile lucrătoare.

I. Salariul

1. Salariul de bază lunar brut: . . . . . . . . . . lei.

2. Alte elemente constitutive:

a) sporuri . . . . . . . . . .;

b) indemnizaţii . . . . . . . . . .;

c) prestaţii suplimentare în bani . . . . . . . . . .;

d) modalitatea prestaţiilor suplimentare în natură . . . . . . . . . .;

e) alte adaosuri . . . . . . . . . . .

3. Orele suplimentare prestate de salariaţii cu normă întreagă în afara programului normal de lucru se compensează cu ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acestora, conform contractului colectiv de muncă aplicabil sau Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă, orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru vor fi plătite cu un spor la salariu în cuantum de...........

4. Munca prestată în zilele de sărbători legale, precum şi în zilele libere plătite stabilite prin acte normative/contracte colective de muncă aplicabile se compensează cu timp liber plătit sau cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de muncă aplicabil sau Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

5. Data/Datele la care se plăteşte salariul este/sunt . . . . . . . . . . .

6. Metoda de plată . . . . . . . . . . .

J. Alte clauze:

a) perioada de preaviz în cazul concedierii este de.......... zile lucrătoare, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau contractului colectiv de muncă aplicabil, după caz;

b) perioada de preaviz în cazul demisiei este de.......... zile lucrătoare, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau contractului colectiv de muncă aplicabil;

c) în cazul în care salariatul urmează să îşi desfăşoare activitatea în străinătate, informaţiile prevăzute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se vor regăsi şi în contractul individual de muncă;

d) alte clauze . . . . . . . . . . .

K. Atribuţiile postului

Atribuţiile postului sunt prevăzute în fişa postului, anexă la contractul individual de muncă.

L. Riscurile specifice postului

Riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice postului sunt prevăzute în evaluările de risc ale locului de muncă/postului de lucru şi în fişa de identificare a factorilor de risc profesional.

M. Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului: . . . . . . . . . . .

N. Procedura privind utilizarea semnăturii electronice, semnăturii electronice avansate şi semnăturii electronice calificate se realizează după cum urmează: . . . . . . . . . ., în conformitate cu prevederile actelor normative/regulamentul intern/contractul colectiv de muncă aplicabil.

O. Formarea profesională

Formarea profesională se realizează în următoarele condiţii: . . . . . . . . . . în conformitate cu prevederile actelor normative/regulamentul Intern/contractul colectiv de muncă aplicabil.

P. Condiţiile de muncă

Activitatea se desfăşoară în condiţii normale/vătămătoare/deosebite/speciale de muncă/deosebit de periculoase, în conformitate cu prevederile legale.

Q. Drepturile şi obligaţiile părţilor privind securitatea şi sănătatea în muncă:

a) echipament individual de protecţie . . . . . . . . . .;

b) echipament individual de lucru . . . . . . . . . .;

c) materiale igienico-sanitare . . . . . . . . . .;

d) alimentaţie de protecţie . . . . . . . . . .;

e) alte drepturi şi obligaţii privind sănătatea şi securitatea în muncă . . . . . . . . . . .

R. Drepturile şi obligaţiile generale ale părţilor

1. Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:

a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;

b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;

c) dreptul la concediu de odihnă anual;

d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;

e) dreptul la securitate şi sănătate în muncă;

f) dreptul la formare profesională;

g) alte obligaţii prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile, după caz.

2. Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:

a) obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei postului;

b) obligaţia de a respecta disciplina muncii;

c) obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;

d) obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate;

e) obligaţia de a respecta confidenţialitatea informaţiilor şi documentelor utilizate în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;

f) obligaţia de a adera la un fond de pensii administrat privat, în conformitate cu prevederile art. 30 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:

a) să stabilească atribuţiile de serviciu şi norma de muncă pentru fiecare salariat;

b) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;

c) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;

d) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern;

e) să stabilească obiectivele de performanţă individuală ale salariatului, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora;

f) să suporte asigurarea medicală privată, contribuţiile suplimentare la pensia facultativă sau la pensia ocupaţională a salariatului, în condiţiile legii, după caz;

g) să acorde orice alte drepturi stabilite ca urmare a activităţii profesionale a salariatului.

4. Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:

a) să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă, anterior începerii activităţii;

b) să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute de lege;

c) să acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de muncă, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din lege;

d) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;

e) să informeze salariatul asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă;

f) să informeze salariatul cu privire la obligaţia de a adera la un fond de pensii administrat privat, în condiţiile legii;

g) să elibereze un document care să ateste calitatea de salariat a solicitantului, respectiv activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi specialitate sau un extras din registrul general de evidenţă a salariaţilor, datat şi certificat pentru conformitate;

h) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului.

S. Dispoziţii finale

1. Nivelul la care contractul colectiv de muncă aplicabil a fost încheiat (de exemplu: unităţi/grup de unităţi/sector de activitate) . . . . . . . . . . .

2. Prevederile prezentului contract individual de muncă se completează cu dispoziţiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil, prevăzut la pct. 1.

Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, conform dispoziţiilor legale, anterior producerii modificării, cu excepţia situaţiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege sau în contractul colectiv de muncă aplicabil.

T. Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea prezentului contract individual de muncă pot fi soluţionate atât pe cale amiabilă prin procedura concilierii, cât şi de instanţa judecătorească competentă material şi teritorial, potrivit legii.

Prezentul contract individual de muncă s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.

Angajator,
. . . . . . . . . .
Reprezentant legal,
. . . . . . . . . .    Salariat,
Semnătura . . . . . . . . . .
Am primit un exemplar.
Semnătura . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . .

Se modifica legislatia privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor

În Monitorul oficial nr. 1173/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 164/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, in vigoare de la 7 decembrie 2022. În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a OUG nr. 164/2022, Guvernul va actualiza în mod corespunzător, prin hotărâre, Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, cu modificările şi completările ulterioare, iar prevederile OUG nr. 164/2022 se aplică începând cu data intrării în vigoare a acestei hotărâri a Guvernului.

Aceasta ordonanta a fost adoptata având în vedere necesitatea transpunerii Directivei (UE) 2019/1.158 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată a părinţilor şi îngrijitorilor şi de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului, care are ca obiectiv general adaptarea şi modernizarea cadrului juridic al Uniunii Europene, permiţând părinţilor şi persoanelor cu responsabilităţi de îngrijire să concilieze viaţa profesională cu viaţa de familie.

Potrivit acestei ordonante cele 12 luni pot fi constituite integral şi din perioadele în care persoanele au beneficiat de concediu de acomodare şi indemnizaţia lunară aferentă acestuia.

Dacă, în aceeaşi lună, o persoană realizează venituri atât în ţară, cât şi în statele în care se aplică Regulamentul, fără suprapunerea perioadelor de activitate, se iau în calcul veniturile realizate în ambele ţări, cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 12 alin. (2) din acelaşi regulament (adica Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială şi Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială).

Pe toată perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv de 3 ani, în cazul copilului cu handicap, beneficiarul poate solicita recalcularea cuantumului indemnizaţiei pe baza unor hotărâri judecătoreşti definitive, adeverinţe sau alte acte doveditoare privind rectificarea veniturilor care au stat la baza acordării dreptului, eliberate de plătitorii de venituri sau de organele competente. Noul cuantum se acordă de la data prevăzută în hotărârea judecătorească definitivă sau, după caz, de la data prezentării documentelor de rectificare a veniturilor.

În situaţia persoanelor care realizează venituri din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, cuantumul indemnizaţiei lunare stabilit prin decizia de acordare a indemnizaţiei se recalculează în baza actelor doveditoare eliberate de organele competente privind veniturile efectiv realizate în perioada pentru care s-a luat în calcul venitul estimat în vederea plăţii anticipate a impozitului sau, după caz, pentru care s-a completat declaraţia pe propria răspundere. Dacă în urma recalculării rezultă un cuantum mai mare al indemnizaţiei lunare faţă de cel stabilit iniţial, diferenţa se acordă pentru întreaga perioadă începând cu data stabilirii dreptului la indemnizaţia pentru creşterea copilului. Dacă în urma recalculării rezultă un cuantum mai mic al indemnizaţiei lunare faţă de cel stabilit iniţial, sumele acordate în plus, încasate necuvenit, se recuperează de la beneficiar.

Cuantumul indemnizaţiei lunare se majorează cu 50% din indemnizaţia cuvenită, pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere. Majorarea astfel calculată nu poate fi mai mică decât valoarea minimă a indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Cuantumul minim al indemnizaţiei lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referinţă, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăşi valoarea de 8.500 lei.

De indemnizaţia lunară şi stimulentul de inserţie beneficiază oricare dintre părinţii fireşti ai copilului, oricare dintre persoanele cărora li s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei sau care au adoptat copilul, dacă îndeplineşte condiţiile de acordare prevăzute de OUG nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor.

Durata de acordare a concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap se prelungeşte corespunzător în cazul suprapunerii a două sau mai multor situaţii de natură a genera acest drept. Pe perioada suprapunerii situaţiilor, cuantumul indemnizaţiei lunare se majorează cu 50% din indemnizaţia cuvenită, pentru fiecare dintre copii, începând cu cel de-al doilea. Majorarea astfel calculată nu poate fi mai mică decât valoarea minimă a indemnizaţiei pentru creşterea copilului.

In situaţia în care copilul/copiii este/sunt încadrat/încadraţi în grad de handicap, pentru acesta/aceştia concediul şi indemnizaţia se acordă până la împlinirea de către copil/copii a vârstei de 3 ani, astfel:

a) în cazul în care există deja stabilit un drept de concediu şi indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului, prin prelungirea perioadei de acordare, dacă cererea de prelungire este depusă înainte de încetarea dreptului anterior;
b) în cazul în care încadrarea în grad de handicap se realizează după împlinirea de către copil/copii a vârstei de 2 ani şi pentru acesta/aceştia a fost acordat anterior concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului, prin acordarea unui nou concediu şi a unei noi indemnizaţii de la data încadrării în grad de handicap, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile de la data încadrării;
c) prin acordarea unui nou drept de la data depunerii cererii în cazul în care au fost depăşite termenele prevăzute la lit. a) şi b).

Dacă ambii părinţi îndeplinesc cerinţele de acordare a concediului pentru creşterea copilului, acesta se acordă astfel încât:

a) cel puţin 2 luni de concediu pentru creşterea copilului să se efectueze de părintele care nu a solicitat iniţial acordarea acestui drept;
b) în situaţia în care părintele prevăzut la lit. a) nu solicită acordarea concediului pentru creşterea copilului pentru cel puţin 2 luni, deşi îndeplineşte cerinţele prevăzute de OUG nr. 111/2010, celălalt părinte nu poate beneficia de dreptul la concediu în locul acestuia.

In situaţia în care se constată că certificatul de încadrare în grad de handicap al copilului este expirat, plata indemnizaţiei se suspendă pentru o perioadă de 3 luni, începând cu luna următoare celei în care a expirat certificatul de încadrare în grad de handicap al copilului. Neprezentarea unui nou certificat de încadrare în grad de handicap în termenul de 3 luni conduce la încetarea dreptului. În situaţia reîncadrării copilului în grad de handicap în perioada de suspendare, plata indemnizaţiei se reia începând cu ziua următoare reîncadrării în grad de handicap.

Plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului nu se suspendă în cazul în care persoana îndreptăţită se află în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:

a) primeşte diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creşterea copilului, altele decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu;
b) primeşte indemnizaţii în calitate de consilier local sau judeţean, indiferent de nivelul acestora;
c) realizează, în decursul unui an calendaristic, venituri supuse impozitului, prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu, al căror nivel net nu depăşeşte de 8 ori cuantumul minim al indemnizaţiei.

În vederea solicitării concediului pentru creşterea copilului, persoanele indreptatite au obligaţia să anunţe angajatorul, cu cel puţin 10 zile înainte de finalizarea concediului de maternitate sau, după caz, înainte de data estimată de începere a concediului pentru creşterea copilului, de intenţia de a-şi exercita dreptul la concediul pentru creşterea copilului prin depunerea unei cereri în format letric sau electronic, în care să precizeze perioada preconizată a concediului pentru creşterea copilului. În cazul în care persoana îndreptăţită nu precizează în cererea de acordare a concediului perioada preconizată, angajatorul aprobă cererea pentru perioada maximă a concediului pentru creşterea copilului.

În cazul persoanei îndreptăţite care are calitatea de salariat şi care se întoarce la activitatea profesională, aceasta are obligaţia de a anunţa, în scris, angajatorul cu cel puţin 30 de zile înainte intenţia de reluare a raportului de muncă sau de serviciu.

La încetarea concediului de maternitate, a concediului pentru creşterea copiilor în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilităţi, a concediului paternal sau a concediului de îngrijitor, salariata/salariatul are dreptul de a se întoarce la ultimul loc de muncă ori la un loc de muncă echivalent, având condiţii de muncă echivalente, şi, de asemenea, de a beneficia de orice îmbunătăţire a condiţiilor de muncă la care ar fi avut dreptul în timpul absenţei.

Drepturile în legătură cu locul de muncă dobândite de persoana îndreptăţită la data aprobării concediului pentru creşterea copilului sau care sunt în curs de a fi dobândite la data la care începe concediul se menţin pe toată durata concediului şi se aplică şi după încetarea acestuia, în condiţiile prevăzute de legislaţia în baza căreia aceste drepturi au fost acordate, de contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă.

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale asigură informarea corespunzătoare atât a salariaţilor, cât şi a angajatorilor cu privire la aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor., prin publicarea informaţiilor relevante pe website-ul instituţiei, dar şi prin alte mijloace de comunicare accesibile salariaţilor şi angajatorilor.

Procedura de înregistrare a contractelor de inchiriere, precum şi a modelul şi conţinutului formularului "Cerere de înregistrare a contractelor de locaţiune"

În Monitorul oficial nr. 1164/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2031/2022 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 114/2019 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a contractelor de locaţiune, precum şi a modelului şi conţinutului formularului "Cerere de înregistrare a contractelor de locaţiune", care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023.

Potrivit art. 120 din Codul Fiscal, contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare şi cele din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, au obligaţia înregistrării contractului încheiat între părţi, precum şi a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent, incepand cu data de 1 ianuarie 2023.

Acest ordin aproba modelul şi conţinutul următoarelor formulare::

a) Cerere de înregistrare a contractelor de locaţiune;
b) Notificare privind nedepunerea la termen a cererii de înregistrare a contractelor de închiriere.

Cererea de înregistrare a contractelor de locaţiune se completează şi se depune de către:

- persoanele fizice care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi care au obligaţia înregistrării contractului la organul fiscal, potrivit legii;
- locatorii care solicită înregistrarea contractului la organul fiscal pentru a constitui titlu executoriu pentru plata chiriei la termenele şi modalităţile stabilite în contract sau, în lipsa acestora, prin lege.

Cererea se depune, direct sau prin împuternicit, la registratura organului fiscal competent, prin poştă cu scrisoare recomandată sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, după caz, la termenele stabilite de legislaţia în vigoare.

Cererea se completează în două exemplare, înscriindu-se cu majuscule, citeţ şi corect, toate datele prevăzute de formular. Un exemplar al cererii, însoţit de copia contractului de locaţiune, se depune la organul fiscal competent şi un exemplar se păstrează de contribuabil. Cererea, însoţită de copia contractului de închiriere, se depune direct la registratura organului fiscal competent, prin poştă cu confirmare de primire sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

Organul fiscal competent este:

a) organul fiscal în a cărui rază teritorială persoana fizică rezidentă are domiciliul fiscal, potrivit legii;
b) organul fiscal în a cărui rază teritorială se află bunul imobil care face obiectul contractului de închiriere, în cazul persoanelor fizice nerezidente/organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al împuternicitului, după caz, pentru persoanele fizice nerezidente;
c) organul fiscal în raza căruia se face constatarea închirierii bunului mobil, conform dispoziţiilor legale fiscale, în cazul persoanelor fizice nerezidente;
d) organul fiscal în a cărui evidenţă este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe şi contribuţii locatorul persoană juridică/altă entitate fără personalitate juridică.

Dacă bunul a cărui folosinţă se cedează este deţinut în comun, fiecare coproprietar persoană fizică are obligaţia depunerii cererii la organul fiscal competent, în vederea înregistrării contractului de închiriere, potrivit legii.

Menţiunile privind modificarea sau încetarea contractului de închiriere se declară prin completarea şi depunerea cererii, având bifată în formular căsuţa "Modificare" sau "Încetare", după caz, însoţită de documentele justificative.

Procedura privind organizarea Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%

În Monitorul oficial nr. 1144/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2053/2022 pentru aprobarea Procedurii privind organizarea Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%, începând cu 1 ianuarie 2023.

Registrul este organizat în format electronic şi este gestionat cu ajutorul aplicaţiei informatice puse la dispoziţie de Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare din cadrul Ministerului Finanţelor, şi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.

Registrul cuprinde următoarele informaţii:

a) datele de identificare ale dobânditorului/dobânditorilor persoană fizică/persoane fizice;
b) datele de identificare ale transmiţătorului/transmiţătorilor dreptului de proprietate;
c) adresa completă a locuinţei achiziţionate cu cota redusă de TVA de 5%, în condiţiile art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 3 din Codul fiscal;
d) valoarea, fără TVA, la care s-a încheiat operaţiunea economică prin care se transferă dreptul de proprietate asupra locuinţei, inclusiv asupra terenului pe care este construită;
e) numărul şi data încheierii notariale prin care s-a autentificat actul juridic între vii care are ca obiect transferul dreptului de proprietate;
f) datele de identificare ale notarului public care a autentificat actul juridic între vii care are ca obiect transferul dreptului de proprietate;
g) datele de identificare ale notarului public care a efectuat înregistrarea în registru a actului juridic între vii care are ca obiect transferul dreptului de proprietate, în situaţia în care înregistrarea se face de către un notar asociat al notarului care a autentificat actul;
h) data şi numărul de înregistrare ale înscrierii în registru, care sunt generate automat de aplicaţia informatică.

Registrul se completează de notarii publici la data autentificării actelor juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuinţele a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, pentru care se aplică cota redusă de TVA de 5%.

Registrul se consultă de notarii publici pentru a verifica îndeplinirea condiţiei referitoare la achiziţionarea, cu cota redusă de TVA de 5%, de către orice persoană fizică a unei singure locuinţe care are o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 3 din Codul fiscal.

Clasificarea ocupaţiilor din România se completeaza

În Monitorul oficial nr. 1144/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1.988/1.527/2022 privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011.

Clasificarea ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 8 august 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează cu urmatoarele ocupaţii practicate în cadrul economiei naţionale:

1. coordonator programe de sport 242235
2. creator de conţinut online 343526
3. logistician responsabil comenzi 432114
4. manager comerţ electronic 243106
5. manager logistică şi distribuţie 132457
6. ofiţer de politici recreaţionale 242236
7. operator în centrale hidroelectrice 313114
8. operator platformă logistică 818307
9. organizator evenimente 333201
10. registrator de registrul comerţului 261925
11. tehnician în hotelărie 422406 

Totodata, se redenumeşte ocupaţia "auditor de sistem de management pentru sănătate şi securitate ocupaţională" ca "auditor de sistem de management al sănătăţii şi securităţii în muncă" şi se mută din grupa de bază 3257 Inspectori în domeniul protecţiei mediului şi sănătăţii ocupaţionale, asimilaţi în grupa de bază 2263 Specialişti în domeniul mediului şi al igienei şi sănătăţii ocupaţionale la codul 226310.

Se mută ocupaţia "specialist în managementul deşeurilor" din grupa de bază 3257 Inspectori în domeniul protecţiei mediului şi sănătăţii ocupaţionale, asimilaţi în grupa de bază 2133 Specialişti în domeniul protecţiei mediului la codul 213310.

Se mută ocupaţia "auditor de mediu" din grupa de bază 3257 Inspectori în domeniul protecţiei mediului şi sănătăţii ocupaţionale, asimilaţi în grupa de bază 2133 Specialişti în domeniul protecţiei mediului la codul 213311.

Se mută ocupaţia "manager al sistemelor de management de mediu" din grupa de bază 3257 Inspectori în domeniul protecţiei mediului şi sănătăţii ocupaţionale, asimilaţi în grupa de bază 2133 Specialişti în domeniul protecţiei mediului la codul 213312.

Formatul formularului-tip de act constitutiv

În Monitorul oficial nr. 1131/2022 a fost publicat Ordinul nr. 5.307/C/2022 pentru aprobarea formatului formularului-tip de act constitutiv, a formatului cererii de înregistrare, a formatului, a elementelor de siguranţă şi a structurii certificatului de înregistrare, în formă letrică şi electronică, a modelului declaraţiei-tip pe propria răspundere cu privire la îndeplinirea condiţiilor de funcţionare/desfăşurare a activităţii, a modelului certificatului constatator privind înregistrarea declaraţiei pe propria răspundere cu privire la îndeplinirea condiţiilor de funcţionare/desfăşurare a activităţii şi a structurii identificatorului unic la nivel european - EUID.

Acest ordin aproba formatul formularului-tip de act constitutiv. Formularul-tip de act constitutiv se foloseşte în procedura de constituire online a unei societăţi cu răspundere limitată cu aport exclusiv în numerar la capitalul social, procedură definită de art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerţului şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative cu incidenţă asupra înregistrării în registrul comerţului. Acesta poate servi şi ca model de act constitutiv pentru constituirea unei societăţi cu răspundere limitată şi înregistrarea acesteia în registrul comerţului prin mijloacele prevăzute de lege.

Totodata, acest ordin mai aproba si:

- formatul, elementele de siguranţă şi structura certificatului de înregistrare, în formă letrică şi electronică
- modelul declaraţiei pe propria răspundere cu privire la îndeplinirea condiţiilor de funcţionare/desfăşurare a activităţii
- formatul cererii de înregistrare pentru persoane juridice şi pentru persoane fizice
- modelul declaraţiei pe propria răspundere cu privire la îndeplinirea condiţiilor de funcţionare/desfăşurare a activităţii
- modelul certificatului constatator privind înregistrarea declaraţiei pe propria răspundere cu privire la îndeplinirea condiţiilor de funcţionare/desfăşurare a activităţii
- structura identificatorului unic la nivel european - EUID în următorul format: < cod ţară>< id registru>.< nr. de ordine în registrul comerţului>, care se alocă în sistemul informatic integrat al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului la înmatricularea/înregistrarea în registrul comerţului.

Modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

În Monitorul oficial nr. 1109/2022 a fost publicata Legea nr. 309/2022 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2024.

Potrivit acestei legei, drepturile primite în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr. 1/2020 privind pensiile ocupaţionale, cu completările ulterioare, reprezintă venituri din pensii.

Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei şi, după caz, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată, potrivit prevederilor titlului V - Contribuţii sociale obligatorii.

Pentru sumele primite ca plată unică de către participanţii la fondurile de pensii administrate privat şi moştenitorii legali ai acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, venitul impozabil este constituit din sumele care depăşesc contribuţiile nete ale participanţilor la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil de 2.000 lei.

Pentru sumele primite ca plăţi eşalonate în rate de către participanţii la fondurile de pensii administrate privat şi moştenitorii legali ai acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, venitul impozabil este constituit din sumele care depăşesc contribuţiile nete ale participanţilor, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil de 2.000 lei pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii.

Pentru sumele primite ca plată unică de către participanţii la fondurile de pensii facultative şi/sau fondurile de pensii ocupaţionale şi moştenitorii legali ai acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 1/2020, cu completările ulterioare, venitul impozabil este constituit din sumele care depăşesc contribuţiile nete ale participanţilor, la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil de 2.000 lei.

Pentru sumele primite ca plăţi eşalonate în rate de către participanţii la fondurile de pensii facultative şi/sau ocupaţionale, precum şi moştenitorii legali ai acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 1/2020, cu completările ulterioare, venitul impozabil este constituit din sumele care depăşesc contribuţiile nete ale participanţilor, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil de 2.000 lei pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii.

Definitia locuinţelor care în momentul livrării pot fi locuite, în vederea aplicării cotei reduse de TVA

În Monitorul oficial nr. 1107/2022 a fost publicata Legea nr. 301/2022 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2019 privind acordarea unor facilităţi fiscale şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare şi pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, in vigoare de la 20 noiembrie 2022.

Aceaste lege defineste locuinţele care în momentul livrării pot fi locuite ca atare ca fiind cele care la data livrării îndeplinesc următoarele condiţii: deţinătorii acestora au acces liber individual la spaţiul locuibil, fără tulburarea posesiei şi a folosinţei exclusive a spaţiului deţinut de către o altă persoană sau familie; au acces la energie electrică şi apă potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate şi a reziduurilor menajere; sunt formate cel puţin dintr-un spaţiu pentru odihnă, un spaţiu pentru pregătirea hranei şi un grup sanitar, indiferent care sunt dotările existente şi gradul de finisare la data livrării, în vederea aplicării art. 291 alin. (3) lit. c) pentru aplicarea cotei reduse de TVA.

Schema de ajutor de minimis privind susţinerea operatorilor din turism pentru dezvoltarea activităţii de incoming

În Monitorul oficial nr. 1080/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1759/2022 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis privind susţinerea operatorilor din turism pentru dezvoltarea activităţii de incoming, in vigoare de la 9 noiembrie 2022.

Aceasta schemă se aplică ajutoarelor acordate întreprinderilor organizatoare de activităţi de incoming, licenţiate conform Hotărârii Guvernului nr. 1.267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, cu modificările şi completările ulterioare. 

Pot beneficia de măsurile de ajutor de minimis prevăzute în prezenta schemă întreprinderile care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii de eligibilitate:

a) sunt înregistrate conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
b) sunt licenţiate ca agenţie de turism organizatoare;
c) au capital social integral privat;
d) persoanele care au calitatea de asociaţi/acţionari sau administratori în mai multe societăţi nu pot aplica în cadrul prezentei scheme decât cu o singură societate (declaraţie pe propria răspundere);
e) sunt înregistrate la oficiul registrului comerţului, au sediul social/punct de lucru şi îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României;
f) nu au datorii la bugetul general consolidat, nici pentru sediul social, nici pentru toate punctele de lucru, la momentul verificării administrative şi de eligibilitate; solicitanţii care au datorii eşalonate nu sunt eligibili pentru a accesa schema (declaraţie pe propria răspundere);
g) nu se află în stare de dizolvare, reorganizare judiciară, lichidare, executare silită, închidere operaţională, insolvenţă, faliment sau suspendare temporară a activităţii (declaraţie pe propria răspundere);
h) nu au fost subiectul unei decizii emise de către Comisia Europeană, alt furnizor de ajutor de stat, Consiliul Concurenţei sau instanţă, de recuperare a unui ajutor de stat/de minimis sau, în cazul în care au făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executată şi creanţa integral recuperată, cu penalităţi aferente (declaraţie pe propria răspundere);
i) au avut activitate de incoming în anul calendaristic anterior mai mare de 200 de turişti străini.

Ajutoarele acordate în cadrul prezentei scheme de minimis constau în sprijin financiar de la bugetul de stat, astfel:

a) 40 euro pentru fiecare turist străin care a achiziţionat şi plătit, anterior depunerii, printr-o agenţie organizatoare de turism de incoming în România, direct sau printr-un partener extern, un sejur turistic sau circuit de cel puţin 4 nopţi de cazare în România;
b) suplimentar, 2 euro pentru fiecare noapte petrecută în plus, peste cele 4 nopţi prevăzute la lit. a), în cadrul aceluiaşi sejur sau circuit turistic.

Completarea Nomenclatorului obligaţiilor fiscale care se plătesc în contul unic

În Monitorul oficial nr. 1080/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1985/2022 privind completarea anexei la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.612/2018 pentru aprobarea Nomenclatorului obligaţiilor fiscale care se plătesc în contul unic, in vigoare de la 9 noiembrie 2022.

Acest ordin introduce in Nomenclatorul obligaţiilor fiscale care se plătesc în contul unic urmatoarele contributii:

- contribuţia de asigurări sociale suportată de angajatorul/plătitorul de venit, după caz conform art. 2 alin. (2) şi art. 146 alin. (59) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

- contribuţia de asigurări sociale de sănătate suportată de angajatorul/plătitorul de venit, după caz conform art. 2 alin. (2) şi art. 168 alin. (61) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

- contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice, pensionari, care realizează venituri din pensii, pentru partea de venituri care depăşeşte suma lunară de 4.000 lei conform art. 2 alin. (2) şi art. 155 alin. (1) lit. a1) şi art. 168 alin. (71) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Creste rata dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României

În Monitorul oficial nr. 1078/2022 a fost publicata Circulara nr. 37/2022 privind nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României.

Începând cu data de 9 noiembrie 2022, nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României este de 6,75% pe an.

Statutul privind organizarea si exercitarea profesiei de practician în insolventa, din 29.09.2007

În Monitorul oficial nr. 1066/2022 a fost republicat Statutul privind organizarea si exercitarea profesiei de practician în insolventa, din 29.09.2007.

Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), este persoană juridică de utilitate publică, autonomă şi fără scop lucrativ, din care fac parte practicienii în insolvenţă, în condiţiile stabilite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Uniunea are patrimoniu propriu, autonomie de decizie şi funcţională şi competenţă de autoreglementare, control şi supraveghere, în conformitate cu art. 48 din O.U.G.. Uniunea îşi asigură resursele financiare din venituri proprii, donaţii, legate şi sponsorizări din partea persoanelor fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, alte venituri conform prevederilor legale.

Codul de etică profesională și disciplină al Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România, din 29.09.2007

În Monitorul oficial nr. 1066/2022 a fost republicat Codul de etică profesională şi disciplină al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România.

Codul de etică profesională şi disciplină al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă împreună cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Statutul privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă constituie principalele reguli conform cărora Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă (UNPIR) şi membrii ei îşi desfăşoară activitatea.

Codul de etică profesională şi disciplină cuprinde ansamblul caracteristicilor ce definesc calitatea activităţii profesionale, iar rolul lui este acela de a servi ca linie de conduită practicienilor în insolvenţă, astfel încât aceştia să desfăşoare o activitate competentă şi conform unei etici profesionale şi discipline corespunzătoare.

Procedura de publicare a listei contribuabililor care nu înregistrează obligații restante

În Monitorul oficial nr. 1058/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1923/2022 privind Procedura de publicare a listei contribuabililor care nu înregistrează obligații restante, in vigoare de la 1 noiembrie 2022.

În vederea mediatizării contribuabililor, persoane juridice, care şi-au declarat şi achitat la scadenţă obligaţiile fiscale de plată şi care nu figurează în evidenţele fiscale cu obligaţii bugetare restante, organele fiscale centrale, publică pe pagina de internet proprie lista acestor contribuabili. Lista va cuprinde denumirea contribuabililor şi codul de identificare fiscală.

Pentru întocmirea listei se au în vedere următoarele condiţii ce trebuie îndeplinite cumulativ de către contribuabili:

a) sunt depuse, pe perioada de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale, toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data întocmirii listei. Această condiţie se consideră îndeplinită şi în cazul în care, pentru perioadele în care nu s-au depus declaraţii fiscale, obligaţiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal;
b) au achitate la scadenţă/termenul de plată prevăzut de lege obligaţiile fiscale principale şi accesorii, în trimestrul pentru care se realizează publicarea listei;
c) nu înregistrează obligaţii bugetare restante la data întocmirii listei.

Nu fac obiectul publicării contribuabilii care au fost declaraţi în inactivitate temporară înscrisă în registrul comerţului, potrivit legii, sau au fost declaraţi inactivi potrivit dispoziţiilor art. 92 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

La întocmirea listei se au în vedere informaţiile referitoare la obligaţiile bugetare înregistrate în evidenţele fiscale ale contribuabililor persoane juridice, existente la nivelul organelor fiscale.

La publicarea listei pentru contribuabilii care au înfiinţate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, se verifică condiţiile atât pentru activitatea proprie, cât şi pentru sediile secundare ale acestora. În acest caz, lista cuprinde contribuabilii care au înfiinţate sedii secundare înregistrate fiscal potrivit legii, fără a mai fi menţionate sediile secundare ale acestora.

Publicarea listei se face trimestrial, până în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare.

În situaţia în care se constată erori materiale şi omisiuni cu privire la informaţiile cuprinse în listă, organul fiscal, în baza unui referat aprobat de conducătorul acestuia, prelucrează, de îndată, în sistem informatic, modificările informaţiilor publicate pentru fiecare contribuabil. Prin eroare materială se înţelege:

a) preluarea eronată a datelor din evidenţele fiscale existente la nivelul organelor fiscale;
b) publicarea eronată a unor contribuabili care, potrivit legii, nu îndeplinesc conditiile.

Constituie omisiune la publicare neselectarea, din eroare, a unor contribuabili care îndeplineau criteriile.

Modificari la regimul de încadrare în muncă şi detaşare a străinilor pe teritoriul României

În Monitorul oficial nr. 1049/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 143/2022 pentru modificarea art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în Români, in vigoare de la 28 octombrie 2022.

Potrivit acestei ordonante străinul încadrat în muncă în baza avizului de angajare, cu excepţia celui pentru lucrători sezonieri, poate ocupa un nou loc de muncă, la acelaşi angajator sau la alt angajator, oricând pe perioada de valabilitate a permisului unic ori a Cărţii albastre a UE.

Străinul este încadrat în noul loc de muncă în baza unui nou aviz de angajare obţinut de angajator în condiţiile prezentei ordonanţe.

Noul aviz de angajare se eliberează aceluiaşi angajator fără îndeplinirea condiţiilor generale prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. b), e) şi f) din OG nr. 25/2014 şi, după caz, fără îndeplinirea condiţiilor speciale prevăzute la art. 7 alin. (2) lit. a) OG nr. 25/2014 sau la art. 9 alin. (2) lit. a) OG nr. 25/2014.

Noul aviz de angajare se eliberează unui alt angajator cu îndeplinirea condiţiilor generale prevăzute la art. 4 OG nr. 25/2014 şi, după caz, cu îndeplinirea condiţiilor speciale prevăzute la art. 7 sau 9 OG nr. 25/2014.

Cu condiţia să nu fi trecut mai mult de un an de la momentul înregistrării contractului individual de muncă încheiat cu angajatorul anterior, ocuparea unui nou loc de muncă la un alt angajator se poate realiza doar în baza acordului scris al angajatorului anterior, document care este depus de noul angajator la Inspectoratul General pentru Imigrări. Prevederile nu se aplică în cazul în care încetarea contractului individual de muncă a intervenit din iniţiativa angajatorului anterior sau ca urmare a acordului părţilor ori prin demisia străinului dacă angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru eliberarea noului aviz de angajare se depune şi cazierul judiciar al străinului eliberat de autorităţile române.

Acest act normativ a fost adoptat:

- luând în considerare că în perioada pandemiei au fost adoptate de către Guvernul României o serie de măsuri administrative restrictive, efectele pandemiei manifestându-se în toate domeniile economice, accesul cetăţenilor străini pe piaţa forţei de muncă din România fiind supus anumitor limitări din perspectiva nevoilor de încadrare în muncă,

- întrucât, la acest moment, analiza pieţei forţei de muncă din România relevă un deficit major de resursă umană, aspect ce necesită adaptarea legislaţiei incidente, în scopul simplificării accesului cetăţenilor străini pe piaţa forţei de muncă din România, cu consecinţe pozitive pentru operatorii economici care, ca urmare a ridicării restricţiilor la nivelul României, încearcă să îşi redreseze activitatea,

- având în vedere că prin Hotărârea Guvernului nr. 132/2022 privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2022 a fost stabilit un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România,

- în contextul creşterii constante a numărului de angajaţi proveniţi din statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene, din cauza lipsei forţei de muncă autohtone,

- luând în considerare că recrutarea şi selecţia lucrătorilor străini reprezintă un proces amplu din punctul de vedere al procedurilor legale,

- întrucât, după intrarea în ţară, unii dintre străinii admişi pe baza vizei de lungă şedere pentru angajare în muncă părăsesc locul de muncă de la angajatorul care a obţinut avizul de angajare în special în vederea încadrării în muncă la un alt angajator, context în care se creează un prejudiciu pentru angajatorul iniţial prin aceea că acesta suportă, de principiu, toate cheltuielile necesare încadrării străinului pe piaţa muncii din România,

- ţinând cont de faptul că predictibilitatea şi stabilitatea resurselor umane sunt esenţiale pentru asigurarea unei bune funcţionări şi desfăşurări a activităţilor specifice din domeniile de activitate ale operatorilor economici,

- întrucât o lipsă de reacţie rapidă, în contextul actual, ar conduce chiar la întreruperea activităţilor economice derulate de întreprinderi cu efecte privind producţia, serviciile şi buna desfăşurare a vieţii economice şi sociale,

- luând în considerare faptul că neadoptarea prezentului act normativ ar putea duce la creşterea practicilor incorecte ce pot să apară în situaţia angajării străinului de un alt angajator decât cel care a obţinut avizul de angajare iniţial sau anterior, după caz, fapt care ar crea un prejudiciu pentru angajatorul iniţial sau anterior care s-a implicat în demersurile necesare încadrării străinului pe piaţa muncii din România şi implicit va afecta activitatea acestui angajator.

Pragurile valorice Intrastat pentru colectarea informaţiilor statistice de comerţ intra-UE cu bunuri în anul 2023

În Monitorul oficial nr. 1044/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1493/2022 privind pragurile valorice Intrastat pentru colectarea informaţiilor statistice de comerţ intra-UE cu bunuri în anul 2023, în vigoare la 1 februarie 2023.

Pragurile valorice Intrastat pentru colectarea informaţiilor statistice de comerţ intra-UE cu bunuri pentru anul de referinţă 2023 sunt: 1.000.000 lei pentru expedieri de bunuri şi, respectiv, 1.000.000 lei pentru introduceri de bunuri.

Operatorii economici care în cursul anului 2022 au efectuat schimburi de bunuri cu statele membre ale Uniunii Europene a căror valoare anuală, separat pentru cele două fluxuri, expedieri şi, respectiv, introduceri de bunuri, depăşeşte valoarea pragurilor Intrastat stabilite pentru anul 2022 trebuie să completeze şi să transmită la Institutul Naţional de Statistică declaraţii statistice Intrastat începând cu luna de referinţă ianuarie 2023.

În cursul anului 2023 pot deveni furnizori de date Intrastat şi alţi operatori economici care realizează schimburi intra-UE de bunuri a căror valoare cumulată de la începutul anului depăşeşte pragurile Intrastat pentru anul 2023. Aceşti operatori economici trebuie să completeze şi să transmită declaraţii statistice Intrastat începând din luna în care valoarea cumulată de la începutul anului 2023 a expedierilor şi/sau a introducerilor de bunuri depăşeşte pragurile Intrastat stabilite, separat pentru cele două fluxuri.

Regulamentul de organizare și funcționare, precum și a atribuțiilor Comisiei de autorizare a activității de schimb valutar

În Monitorul oficial nr. 1043/2022 a fost publicat Ordinul nr. 3894/2022 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare, precum și a atribuțiilor Comisiei de autorizare a activității de schimb valutar, a Procedurii de solicitare și transmitere a certificatului de atestare fiscală, a modelului autorizației și scrisorii de atribuire a codului statistic, precum și a modelului unor declarații.

Procedura privind depunerea declaraţiei pe propria răspundere privind modalitatea de plată a contribuţiei la Fondul de Tranziţie Energetică, precum şi de constituire şi executare a garanţiei

În Monitorul oficial nr. 1037/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1843/2022 pentru aprobarea Procedurii privind depunerea declaraţiei pe propria răspundere privind modalitatea de plată a contribuţiei la Fondul de Tranziţie Energetică, precum şi de constituire şi executare a garanţiei, in vigoare de la 25 octombrie 2022.

Persoanele nerezidente care desfăşoară tranzacţii pe piaţa de energie din România au obligaţia de a depune direct sau prin reprezentant, la organul fiscal central competent în administrarea acestora, o declaraţie pe propria răspundere privind modalitatea de plată a contribuţiei la Fondul de Tranziţie Energetică.

Termenul de depunere a declaraţiei este:

a) 15 zile de la data intrării în vigoare a acestui ordin, pentru persoanele nerezidente care operează pe pieţele de energie din România la această dată, precum şi pentru cele aflate în curs de autorizare;
b) 15 zile înainte de autorizare pentru a opera pe pieţele de energie din România, pentru persoanele nerezidente care vor fi autorizate începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin.

Persoanele nerezidente sunt obligate să constituie garanţie sub formă de cash colateral, respectiv consemnare de mijloace băneşti la o unitate a Trezoreriei Statului pe seama organului fiscal central sau scrisoare de garanţie bancară. Cuantumul garanţiei este de 1 milion euro, echivalent în lei, stabilit la cursul comunicat de Banca Naţională a României la data constituirii garanţiei. Termenul de constituire a garanţiei este:

a) 15 zile de la data intrării în vigoare a acestui ordin, pentru persoanele nerezidente care operează pe pieţele de energie din România la această dată, precum şi pentru cele aflate în curs de autorizare;
b) 15 zile înainte de autorizare pentru a opera pe pieţele de energie din România, pentru persoanele nerezidente care vor fi autorizate începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin.

Organul fiscal central execută garanţia pentru stingerea contribuţiei la Fondul de Tranziţie Energetică, declarată şi neachitată la termenul de plată prevăzut la art. 15 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările şi completările ulterioare. În acest caz, organul fiscal central comunică o înştiinţare persoanelor nerezidente, potrivit prevederilor art. 47 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul executării garanţiei, persoanele nerezidente au obligaţia reîntregirii acesteia până la cuantumul de 1 milion euro, în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării înştiinţării.

Nerespectarea acestor prevederi atrage suspendarea dreptului de operare pe pieţele din România.

Declaratia pe propria raspundere are urmatorul continut: "Având în vedere prevederile art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu completările ulterioare, şi cunoscând dispoziţiile art. 326 din Codul penal, declar pe propria răspundere că sumele reprezentând contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică se achită prin decontare bancară."

Ordinul nr. 1842/2022 privind modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.036/2021 pentru aprobarea formularului tipizat "Proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor" utilizat în activitatea de verificare a situației fiscale personale

În Monitorul oficial nr. 1037/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1842/2022 privind modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.036/2021 pentru aprobarea formularului tipizat "Proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor" utilizat în activitatea de verificare a situației fiscale personale.

Instrucţiuni pentru calculul sumei vărsămintelor de la persoanele juridice, pentru persoanele cu handicap neîncadrate

În Monitorul oficial nr. 1020/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1001/2022 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea art. 78 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Potrivit art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale şi capacităţii de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel judeţean sau al sectoarelor municipiului Bucureşti.

Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi. Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în aceste condiţii, pot opta pentru una dintre următoarele obligaţii:
  
a) să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;
b) să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a minimum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentând diferenţa până la nivelul sumei prevăzute la lit. a) să achiziţioneze, pe bază de parteneriat, produse şi/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unităţi protejate autorizate.

Scopul instrucţiunilor este de reglementare unitară a prevederilor art. 78 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege, şi de a îndruma principalii actori implicaţi în ceea ce priveşte situaţiile în care devine incidentă aplicarea prevederilor legale mai sus menţionate.

Angajatul este salariatul cu normă întreagă pentru care durata normală a timpului de muncă este prevăzută la art. 112 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii. (8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână sau in cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână).

Salariaţii angajaţi cu fracţiune de normă sunt incluşi în numărul total de angajaţi proporţional cu timpul efectiv lucrat conform prevederilor contractului individual de muncă.

În vederea aplicării prevederilor art. 78 alin. (2) din lege, procentul de 4% din numărul total de angajaţi se determină ca medie aritmetică rezultată din suma efectivelor zilnice de salariaţi din luna respectivă, inclusiv zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale şi alte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, împărţită la numărul total de zile calendaristice.

În efectivele zilnice nu se includ salariaţii aflaţi în concediu fără plată, cei aflaţi în grevă, cei detaşaţi la lucru în străinătate şi nici cei ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate.

Pentru fiecare zi de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală se iau în calcul efectivele de salariaţi din ziua lucrătoare precedentă, cu excepţia persoanelor al căror contract individual de muncă a încetat în acea zi.

Procentul de 4% rezultat este un număr care are o valoare zecimală din două cifre.Procentul de 4% rezultat se înmulţeşte cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată sau, după caz, cu 50% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului în vigoare în luna pentru care se plăteşte, în funcţie de opţiune.

Sumele prevăzute la art. 78 alin. (3) lit. a) şi b) reprezintă obligaţii de plată la bugetul de stat, în conformitate cu Nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat, aprobat prin anexa nr. 3 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă, cu modificările şi completările ulterioare, poziţia 24: Vărsăminte de la persoanele juridice, pentru persoanele cu handicap neîncadrate.

Achiziţionarea de produse şi/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unităţi protejate autorizate se realizează pe baza unui acord de parteneriat, modelul acestuia fiind prevăzut în anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 268/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Plata pentru achiziţionarea pe bază de parteneriat de produse şi/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap poate fi parţială.

În situaţia în care operatorul economic achiziţionează, parţial, produse şi/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unităţi protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă mai mică decât suma datorată bugetului de stat, acesta datorează bugetului de stat diferenţa de sumă.

În situaţia în care operatorul economic achiziţionează produse şi/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unităţi protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă mai mare decât suma datorată bugetului de stat în luna respectivă, operatorul economic nu datorează nicio sumă bugetului de stat, iar diferenţa în plus se reportează în luna următoare, în sensul diminuării obligaţiei de plată.

Lista contribuabililor fără obligații restante

ANAF a publicat lista contribuabililor fără obligații restante.  

Organul fiscal central, precum şi organul fiscal local au obligaţia de a publica pe pagina de internet proprie lista contribuabililor persoane juridice care au declarat şi au achitat la scadenţă obligaţiile fiscale de plată şi care nu au obligaţii restante.

Lista se publică trimestrial până în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare.

https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/servicii_online/lista_alba/

Codul muncii se modifica

În Monitorul oficial nr. 1013/2022 a fost publicata Legea nr. 283/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, in vigoare de la 22 octombrie 2022.

În termen de 30 de zile de la data publicării acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, se stabileşte prin ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, la iniţiativa Inspecţiei Muncii, modelul-cadru al contractului individual de muncă prevăzut la art. 17 alin. (8) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată. La data intrării în vigoare a acestui ordin, Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 64/2003 pentru aprobarea modelului-cadru al contractului individual de muncă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 4 martie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Aceasta lege aduce urmatoarele modificari si completari Codul muncii:

1. Dispoziţiile cuprinse în Codul muncii se aplică oricaror persoane angajate, care prestează muncă legal pentru un angajator cu sediul în România.

2. Constituie victimizare orice tratament advers, venit ca reacţie la o plângere sau sesizare a organelor competente, respectiv la o acţiune în justiţie cu privire la încălcarea drepturilor legale sau a principiului tratamentului egal şi al nediscriminării.

3. În cazul în care salariaţii, reprezentanţii salariaţilor sau membrii de sindicat înaintează angajatorului o plângere sau iniţiază proceduri în scopul asigurării respectării drepturilor prevăzute de Codul muncii, beneficiază de protecţie împotriva oricărui tratament advers din partea angajatorului. Astfel, salariatul care se consideră victima unui tratament advers din partea angajatorului se poate adresa instanţei de judecată competente cu o cerere pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare sau anularea situaţiei create ca urmare a tratamentului advers, cu prezentarea faptelor în baza cărora poate fi prezumată existenţa respectivului tratament.

4. Persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, va fi informată cu privire

 - la locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să îşi desfăşoare activitatea în locuri de muncă diferite, precum şi dacă deplasarea între acestea este asigurată sau decontată de către angajator, după caz;
 - la salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, evidenţiate separat, periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul şi metoda de plată;
 -  la durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi/sau ore/săptămână, condiţiile de efectuare şi de compensare sau de plată a orelor suplimentare, precum şi, dacă este cazul, modalităţile de organizare a muncii în schimburi;
 - durata şi condiţiile perioadei de probă, dacă există;
 - dreptul şi condiţiile privind formarea profesională oferită de angajator;
 - suportarea de către angajator a asigurării medicale private, a contribuţiilor suplimentare la pensia facultativă sau la pensia ocupaţională a salariatului, în condiţiile legii, precum şi acordarea, din iniţiativa angajatorului, a oricăror alte drepturi, atunci când acestea constituie avantaje în bani acordate sau plătite de angajator salariatului ca urmare a activităţii profesionale a acestuia, după caz.

5. Inspecţia Muncii pune la dispoziţia angajaţilor şi a angajatorilor modelul-cadru al contractului individual de muncă, stabilit prin ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, prin publicarea pe site-ul instituţiei. Toate informaţiile menţionate la art. 17 alin. (3) din Codul Muncii (informarea în vederea angajării) vor fi cuprinse în modelul-cadru al contractului individual de muncă.

6. În cazul în care persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, urmează să îşi desfăşoare activitatea în străinătate, angajatorul are obligaţia de a-i comunica în timp util, înainte de plecare si ţara sau ţările, precum şi durata perioadei de muncă ce urmează să fie prestată în străinătate.

7. În situaţia în care angajatorul nu informează salariatul cu privire la toate elementele prevăzute de prezenta lege, acesta poate sesiza Inspecţia Muncii. În cazul angajatorilor care au stabilite prin lege organe de inspecţie proprii, salariatul se adresează acestora.

În situaţia în care angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţia de informare, persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, are dreptul să sesizeze instanţa de judecată competentă şi să solicite despăgubiri corespunzătoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neîndeplinirii de către angajator a obligaţiei de informare.

8. Este interzisă stabilirea unei noi perioade de probă în cazul în care, în termen de 12 luni, între aceleaşi părţi se încheie un nou contract individual de muncă pentru aceeaşi funcţie şi cu aceleaşi atribuţii.

9. Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, fără suprapunerea programului de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. Niciun angajator nu poate aplica un tratament nefavorabil salariatului care îşi exercită acest drept.

10. Orice salariat are dreptul de a solicita trecerea pe un post vacant care îi asigură condiţii de muncă mai favorabile dacă şi-a încheiat perioada de probă şi are o vechime de cel puţin 6 luni la acelaşi angajator.

11. Programul de muncă reprezintă modelul de organizare a activităţii, care stabileşte orele şi zilele când începe şi când se încheie prestarea muncii. Modelul de organizare a muncii reprezintă forma de organizare a timpului de muncă şi repartizarea sa în funcţie de un anumit model stabilit de angajator.

12. Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei care beneficiază de concediul de îngrijitor, cu acordul sau la solicitarea acestora, care pot avea o durată limitată în timp.

Orice refuz al solicitării salariatului privind programul individualizat de muncă trebuie motivat, în scris, de către angajator, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării.

Atunci când programul individualizat de muncă are o durată limitată, salariatul are dreptul de a reveni la programul de muncă iniţial la sfârşitul perioadei convenite. Salariatul are dreptul să revină la programul iniţial anterior încheierii perioadei convenite, în cazul schimbării circumstanţelor care au condus la stabilirea programului individualizat.

Programele individualizate de muncă presupun un mod de organizare flexibil a timpului de muncă.

Prin mod de organizare flexibil a timpului de lucru se înţelege posibilitatea salariaţilor de adaptare a programului de lucru, inclusiv prin utilizarea formulelor de muncă la distanţă, a programelor de muncă flexibile, programelor individualizate de muncă sau a unor programe de muncă cu timp redus de lucru.

13. La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă, cele aferente concediului de maternitate, concediului paternal, concediului de risc maternal, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav, concediului de îngrijitor şi perioada absenţei de la locul de muncă în condiţiile art. 152^2 din Codul muncii se consideră perioade de activitate prestată.

14. Angajatorul are obligaţia acordării concediului de îngrijitor salariatului în vederea oferirii de către acesta de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu salariatul şi care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave, cu o durată de 5 zile lucrătoare într-un an calendaristic, la solicitarea scrisă a salariatului. Prin rudă se înţelege fiul, fiica, mama, tatăl sau soţul/soţia unui salariat.
 
Prin legi speciale sau prin contractul colectiv de muncă aplicabil se poate stabili pentru concediul de îngrijitor o durată mai mare.

Perioada acestui concediu nu se include în durata concediului de odihnă anual şi constituie vechime în muncă şi în specialitate.

Prin derogare de la prevederile art. 224 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, salariaţii care beneficiază de concediul de îngrijitor sunt asiguraţi, pe această perioadă, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuţiei. Perioada concediului de îngrijitor constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizaţie de şomaj şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Problemele medicale grave, precum şi condiţiile pentru acordarea concediului de îngrijitor se stabilesc prin ordin comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului sănătăţii.

Neacordarea concediului de îngrijitor salariaţilor care îndeplinesc condiţiile se sanctioneaza cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei.

15. Salariatul are dreptul de a absenta de la locul de muncă în situaţii neprevăzute, determinate de o situaţie de urgenţă familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezenţa imediată a salariatului, în condiţiile informării prealabile a angajatorului şi cu recuperarea perioadei absentate până la acoperirea integrală a duratei normale a programului de lucru a salariatului.

Absentarea de la locul de muncă pt. situaţii neprevăzute nu poate avea o durată mai mare de 10 zile lucrătoare într-un an calendaristic.

Angajatorul şi salariatul stabilesc de comun acord modalitatea de recuperare a perioadei de absenţă, în limita numărului de 10 zile lucrătoare.

16. Concediul paternal este concediul acordat tatălui copilului nou-născut în condiţiile prevăzute de Legea concediului paternal nr. 210/1999, cu modificările şi completările ulterioare. Angajatorul are obligaţia acordării concediului paternal la solicitarea scrisă a salariatului, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 210/1999, cu modificările şi completările ulterioare. Acordarea concediului paternal nu este condiţionată de perioada de activitate prestată sau de vechimea în muncă a salariatului.

Concediul de îngrijitor este concediul acordat salariaţilor în vederea oferirii de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu salariatul şi care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave.

Îngrijitor este salariatul care oferă îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu salariatul şi care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave. Prin rudă se înţelege fiul, fiica, mama, tatăl sau soţul/soţia unui salariat.

17. Contractele colective de muncă la nivel de sector de activitate şi grup de unităţi sunt publicate pe pagina de internet a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, în conformitate cu prevederile art. 145 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările ulterioare.

18. Regulamentul intern cuprinde si reguli referitoare la preaviz precum si informaţii cu privire la politica generală de formare a salariaţilor, dacă există.

Angajatorul are obligaţia de a aduce la cunoştinţa fiecărui salariat prevederile regulamentului intern, în prima zi de lucru, şi de a face dovada îndeplinirii acestei obligaţii.

Aducerea la cunoştinţa salariaţilor a prevederilor regulamentului intern se poate realiza pe suport hârtie sau în format electronic, cu condiţia ca, în acest din urmă caz, documentul să fie accesibil salariatului şi să poată fi stocat şi printat de către acesta.

Regulamentul intern îşi produce efectele faţă de salariat de la momentul luării la cunoştinţă a acestuia.

19. În cazul raporturilor juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, reglementate prin legi speciale, angajatorul are obligaţia de a comunica în scris persoanei care îşi desfăşoară activitatea în cadrul respectivului raport de muncă cel puţin următoarele:

a) identitatea părţilor raportului de muncă;
b) locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea desfăşurării activităţii în locuri de muncă diferite, precum şi dacă deplasarea între acestea este asigurată sau decontată de către angajator, după caz;
c) sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;
d) unul din următoarele elemente, la alegerea angajatorului:

    (i) denumirea, gradul, felul muncii sau categoria activităţii profesionale pentru care este angajată persoana;
    (ii) o scurtă caracterizare sau descriere a muncii;

e) data de la care începe raportul de muncă;
f) în cazul unui raport de muncă pe durată determinată, data la care încetează sau durata preconizată a acestuia;
g) durata şi condiţiile perioadei de probă, dacă există;
h) dreptul şi condiţiile privind formarea profesională oferită de angajator;
i) durata concediului de odihnă plătit;
j) procedura şi condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata acestuia;
k) drepturile salariale, cu menţionarea elementelor componente, dacă sunt aplicabile alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, menţionate separat, periodicitatea plăţii acestora şi metoda de plată;
l) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi/sau ore/săptămână, condiţiile de efectuare şi de compensare a orelor suplimentare, precum şi, dacă este cazul, modalităţile de organizare a muncii în schimburi;
m) contractul colectiv de muncă sau acordul colectiv de muncă aplicabil, dacă există;
n) asigurare medicală privată, contribuţii suplimentare la pensia facultativă sau la pensia ocupaţională a persoanei suportate de angajator, în condiţiile legii, precum şi orice alte beneficii sociale, acordate din iniţiativa angajatorului, atunci când acestea constituie avantaje în bani sau în natură acordate sau plătite de angajator persoanei ca urmare a activităţii profesionale a acesteia, după caz.

Prevederile de mai sus nu se aplică raporturilor juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, reglementate prin legi speciale, cu o durată a timpului de muncă prestabilită şi efectiv lucrată de cel mult trei ore pe săptămână, calculate ca medie într-o perioadă de referinţă de patru săptămâni consecutive. La calcularea mediei de trei ore se ia în considerare timpul lucrat pentru toţi angajatorii care fac parte din aceeaşi întreprindere sau acelaşi grup de întreprinderi, astfel cum este definit de art. 6 pct. 2 din Legea nr. 217/2005 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea comitetului european de întreprindere, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Informaţiile prevăzute mai sus pot fi comunicate sub forma unuia sau mai multor documente şi se transmit pe suport hârtie sau în format electronic, cu condiţia ca, în acest din urmă caz, informaţiile să fie accesibile persoanei care îşi desfăşoară activitatea în cadrul respectivului raport de muncă, să poată fi stocate şi printate de către acesta, iar angajatorul să păstreze dovada transmiterii sau a primirii lor.

Pentru raporturile juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă procedura privind comunicarea informaţiilor menţionate mai sus, lista, tipul şi/sau forma documentelor prin care se realizează informarea, regimul de confidenţialitate aplicabil acestora şi persoanele fizice/juridice responsabile pentru îndeplinirea obligaţiei de informare, precum şi sancţiunile aplicabile în cazul încălcării obligaţiei de informare pot fi stabilite prin reglementări specifice, iniţiate de entităţile care au atribuţii în reglementarea respectivelor raporturi de muncă, cu avizul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, sau prin regulamentul intern.