Modificarea și completarea modelului-cadru al contractului individual de muncă, prevăzut în anexa la Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr. 64/2003

In Monitorul oficial nr. 712/2021 a fost publicat Ordinul nr. 585/2021 privind modificarea și completarea modelului-cadru al contractului individual de muncă, prevăzut în anexa la Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr. 64/2003, care a intrat in vigoare la 19 iulie 2021.

Modelul-cadru al contractului individual de muncă, prevăzut în anexa la Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr. 64/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 4 martie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Litera F se modifică și va avea următorul cuprins:

"F. Atribuțiile postului

Atribuțiile postului sunt prevăzute în fișa postului, anexă la contractul individual de muncă, cu excepția microîntreprinderilor cu până la 9 salariați, definite la art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, care vor completa o scurtă caracterizare/descriere a activității:. . . . . . . . . ."

2. La litera M punctul 4, după litera c) se introduce o nouă literă, litera c1), cu următorul cuprins:

"c1) să informeze angajatul cu privire la obligația de a adera la un fond de pensii administrat privat;".

Obligația prevăzută la lit. M pct. 4 lit. c1) din anexa la Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr. 64/2003 pentru aprobarea modelului-cadru al contractului individual de muncă, cu modificările și completările ulterioare, se aplică doar persoanelor prevăzute la art. 30 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit art. 30 din Legea nr. 411/2004 persoanele în vârstă de până la 35 de ani, care sunt asigurate potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, și care contribuie la sistemul public de pensii, trebuie să adere la un fond de pensii. Alte persoane, în vârstă de până la 45 de ani, care sunt deja asigurate și contribuie la sistemul public de pensii, pot adera la un fond de pensii. Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt exceptate în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 inclusiv.

Procedura aplicata în situația în care în cadrul unei acțiuni de inspecție fiscală se fac constatări în legătură cu săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală

In Monitorul oficial nr. 703/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1071/2021 pentru aprobarea Procedurii privind aplicarea prevederilor art. 131 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Procedura privind aplicarea prevederilor art. 131 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, are ca scop definirea acțiunilor ce trebuie efectuate de organele de inspecție fiscală, în situația expres prevăzută la articolul menționat anterior, respectiv în situația în care în cadrul unei acțiuni de inspecție fiscală se fac constatări în legătură cu săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală în legătură cu mijloacele de probă privind stabilirea bazei de impozitare care fac obiectul inspecției fiscale și pentru care sunt aplicabile prevederile art. 132 din același act normativ.

Organul de inspecție fiscală are obligația de a sesiza organele judiciare competente în legătură cu constatările efectuate cu ocazia inspecției fiscale și care ar putea întruni elemente constitutive ale unei infracțiuni, în condițiile prevăzute de legea penală. 

Dreptul de a stabili creanțe fiscale se prescrie în termen de 10 ani în cazul în care acestea rezultă din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală. Termenul curge de la data săvârșirii faptei ce constituie infracțiune sancționată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă. 

Această procedură presupune derularea a 5 (cinci) acțiuni, astfel:

1. încheierea, în cadrul unei acțiuni de inspecție fiscală, a unui proces-verbal, în condițiile prevăzute la art. 132 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare;

2. stabilirea impozitelor, taxelor, contribuțiilor, după caz, precum și a perioadelor impozabile pentru care au fost făcute constatări înscrise în procesul-verbal menționat la pct. 3.1, privind eventuala săvârșire a unor fapte prevăzute de legea penală în legătură cu mijloacele de probă privind stabilirea bazei de impozitare care fac obiectul inspecției fiscale;

3. întocmirea, avizarea și aprobarea referatului pentru justificarea neîntocmirii raportului de inspecție fiscală sau pentru justificarea întocmirii raportului de inspecție fiscală doar pentru anumite taxe, impozite, contribuții și anumite perioade impozabile, după caz, din cele cuprinse în avizul de inspecție fiscală, ținând cont de cele stabilite la pct. 3.2;

4. înștiințarea contribuabilului la care a fost în derulare o acțiune de inspecție fiscală în legătură cu neîntocmirea raportului de inspecție fiscală sau în legătură cu întocmirea unui raport de inspecție fiscală doar pentru anumite taxe, impozite, contribuții și anumite perioade impozabile, după caz, din cele cuprinse în avizul de inspecție fiscală, precum și în legătură cu faptul că pentru impozitele, taxele, contribuțiile pentru care nu s-a întocmit raport de inspecție fiscală sau care nu au fost cuprinse în actele administrativ-fiscale emise ca urmare a întocmirii raportului de inspecție fiscală, deși au fost avizate prin avizul de inspecție fiscală, termenul de prescripție a dreptului organului fiscal de a stabili creanțe fiscale, prevăzut la art. 110 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, se suspendă, în condițiile art. 111 alin. (2) lit. e) din același act normativ;

5. înscrierea în evidența specială a datelor și informațiilor referitoare la contribuabilul la care a fost în derulare o acțiune de inspecție fiscală pentru care nu s-a întocmit raport de inspecție fiscală sau la care s-a întocmit raport de inspecție fiscală doar pentru anumite taxe, impozite, contribuții și anumite perioade impozabile, după caz, din cele cuprinse în avizul de inspecție fiscală, fapt generat de încheierea unui proces-verbal în condițiile art. 132 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, care a stat la baza unei sesizări penale.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor utilizat în activitatea de verificare a situației fiscale personale

In Monitorul oficial nr. 702/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1036/2021 pentru aprobarea formularului tipizat "Proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor" utilizat în activitatea de verificare a situației fiscale personale.

Modificarea procedurii de implementare a schemei de ajutor de stat prevăzute de OUG nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentației publice și organizării de evenimente

In Monitorul oficial nr. 713/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1127/2021 pentru modificarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de stat prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentației publice și organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, aprobată prin Ordinul ministrului economiei, antreprenoriatului și turismului nr. 991/2021.

Potrivit acestui ordin aplicația electronică aferentă celei de-a doua etape de înscriere în cadrul Schemei va fi deschisă în perioada 29 iunie 2021-26 iulie 2021, începând cu ora 10,00 a primei zile de înscriere până la ora 20,00 a ultimei zile de înscriere, cu posibilitatea de prelungire a termenului până la epuizarea bugetului.

Acte normative publicate de catre Camera Consultanților Fiscali

In Monitorul oficial nr. 701/2021 au fost publicate de catre Camera Consultanților Fiscali urmatoarele acte normative:

- Hotărârea nr. 8/2021 pentru completarea Hotărârii Consiliului superior al Camerei Consultanților Fiscali nr. 13/2020 privind aprobarea cotizațiilor, a termenelor de plată și a obligațiilor declarative pentru membrii Camerei Consultanților Fiscali în anul 2021

- Hotărârea nr. 9/2021 pentru modificarea Programului de pregătire profesională continuă aferent anului 2021, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanților Fiscali nr. 2/2021

- Hotărârea nr. 10/2021 privind completarea Regulamentului pentru organizarea examenului de atribuire a calității de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanților Fiscali nr. 11/2020

Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2021 a operatorilor economici

In Monitorul oficial nr. 699/2021 a fost publicat Ordinul nr. 763/2021 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2021 a operatorilor economici. Prevederile prezentului ordin se aplică inclusiv operatorilor economici al căror exercițiu financiar este diferit de anul calendaristic.

Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2021 a operatorilor economici se aplică entităților cărora le sunt incidente Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, și care în exercițiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri netă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro.

Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2021 a operatorilor economici se aplică, de asemenea, persoanelor cărora le sunt incidente Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016, cu modificările și completările ulterioare, și care în exercițiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri netă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro.

Pentru întocmirea raportărilor contabile încadrarea în criteriul de 1.000.000 euro se efectuează pe baza indicatorilor determinați din situațiile financiare anuale ale exercițiului financiar precedent, respectiv a balanței de verificare încheiate la finele exercițiului financiar precedent, utilizând cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, valabil la data încheierii exercițiului financiar precedent. Aceleași prevederi se aplică și în cazul entităților care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic, potrivit Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În cazul persoanelor juridice care au subunități fără personalitate juridică, activitatea desfășurată de acestea se însumează de persoana juridică care întocmește raportarea contabilă la 30 iunie 2021.

Pentru asigurarea informațiilor destinate sistemului instituțional al statului, prevederile acestui ordin se aplică, de asemenea, subunităților deschise în România de societăți rezidente în state aparținând Spațiului Economic European, precum și sediilor permanente din România care aparțin unor persoane juridice cu sediul în străinătate, indiferent de exercițiul financiar ales, în condițiile legii. Acestea verifică încadrarea în criteriul de 1.000.000 euro pe baza indicatorilor determinați conform raportării contabile anuale la 31 decembrie 2020.

În situația în care persoana juridică cu sediul în străinătate își desfășoară activitatea în România prin mai multe sedii permanente, raportările contabile cerute de legea contabilității se întocmesc de sediul permanent desemnat să îndeplinească obligațiile fiscale, acestea reflectând activitatea tuturor sediilor permanente. În acest scop, sediul permanent desemnat procedează la însumarea informațiilor corespunzătoare activității desfășurate de fiecare sediu permanent.

Nu fac obiectul raportării contabile la 30 iunie 2021 persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România.

Raportările contabile la 30 iunie 2021 sunt semnate de persoanele în drept, cuprinzând și numele în clar al acestora. Rândul corespunzător calității persoanei care a întocmit raportările contabile se completează astfel:

- directorul economic, contabilul-șef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție, potrivit legii contabilității;
- persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România.

Raportările contabile la 30 iunie 2021 se semnează și de către administratorul sau persoana care are obligația gestionării entității.

Entitățile care nu au desfășurat activitate de la data înființării până la 30 iunie 2021, cele care în tot semestrul I al anului 2021 s-au aflat în inactivitate temporară, cele înființate în cursul anului 2021, precum și persoanele juridice care se află în curs de lichidare, potrivit legii, nu întocmesc raportări contabile la 30 iunie 2021.

Raportările contabile la 30 iunie 2021 se depun la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor până cel mai târziu la data de 16 august 2021.

Nedepunerea raportărilor contabile la 30 iunie 2021 în condițiile prevăzute de ordin se sancționează conform prevederilor art. 42 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Entitățile care aplică Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, întocmesc raportări contabile la 30 iunie 2021 având în vedere categoria în care se încadrează, potrivit pct. 9 din reglementările respective.

Pentru statutul de "persoane juridice afiliate" se vor avea în vedere prevederile art. 7 pct. 26 lit. c) și d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Entitățile care au ales un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic completează formularul "Situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii" cu informațiile corespunzătoare datelor de 1 ianuarie 2021 și 30 iunie 2021.

Prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 12 iulie 2021

In Monitorul oficial nr. 682/2021 a fost publicata Hotărârea nr. 730/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 12 iulie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Potrivit acestei hotarari incepând cu data de 12 iulie 2021 se prelungește cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul țării.

Modelul cererii și al declarației pe propria răspundere pentru solicitarea indemnizației prevăzute de art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020

In Monitorul oficial nr. 673/2021 a fost publicat Ordinul nr. 595/2021 privind aprobarea modelului cererii și al declarației pe propria răspundere pentru solicitarea indemnizației prevăzute de art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă.

Acest ordin aprobă:

- modelul cererii și al declarației pe propria răspundere pentru profesioniștii definiți la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, care urmează să beneficieze de plata indemnizației prevăzute la art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 282/2020, cu modificările și completările ulterioare;
- modelul cererii și al declarației pe propria răspundere pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare, care urmează să beneficieze de plata indemnizației prevăzute la art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 282/2020, cu modificările și completările ulterioare, 

Potrivit art. 3 din OUG nr. 132/220, in cazul reducerii timpului de muncă și/sau a veniturilor realizate, determinată de instituirea stării de urgență/alertă/asediu, pe perioada stării de urgență/alertă/asediu, precum și pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgență/alertă/asediu, beneficiază, la cerere, în baza declarației pe propria răspundere, de o indemnizație lunară în cuantum de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 nr. 16/2021 persoanele care au beneficiat de indemnizația prevăzută la art. XV alin. (1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 59/2020, cu modificările ulterioare.

Noile modele ale cererii și al documentelor necesare pentru Kurzarbeit

In Monitorul oficial nr. 673/2021 a fost publicat Ordinul nr. 596/2021 privind aprobarea modelului cererii și al documentelor prevăzute la art. 1^1 alin. (1) lit. b) și d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă.

Potrivit art. 1 din OUG nr. 132/2020, prin derogare de la prevederile art. 112 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cazul reducerii temporare a timpului de muncă, determinate de instituirea stării de urgență/alertă/asediu, în condițiile legii, pe perioada stării de urgență/alertă/asediu, precum și pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgență/alertă/asediu, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaților cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă. 

Pe durata reducerii timpului de muncă salariații afectați de măsură beneficiază de o indemnizație de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru. 

Indemnizația este suportată de angajator, din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri și cheltuieli al acestuia, și se achită la data plății salariului aferent lunii respective, urmând a se deconta, în cel mult 5 zile de la emiterea deciziei, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, după îndeplinirea de către angajator a obligațiilor declarative și de plată aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Procedura de decontare a sumelor se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

Modificarea formularelor 208 "Declarație informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal", 209 "Declarație privind veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal" si 253 "Decizie de impunere privind venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal"

In Monitorul oficial nr. 673/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1075/2021 pentru modificarea modelului, conținutului și instrucțiunilor de completare ale formularelor 208 "Declarație informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal" și 209 "Declarație privind veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal", precum și a modelului și conținutului formularului 253 "Decizie de impunere privind venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal", aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice și al ministrului justiției nr. 1.022/2.562/2016 privind aprobarea procedurilor de stabilire, plată și rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal și a modelului și conținutului unor formulare utilizate în administrarea impozitului pe venit.

Acest ordin modifica modelul formularelor:

- 208 "Declarație informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal"
- 209 "Declarație privind veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal"
- 253 "Decizie de impunere privind venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal".

Prin acest ordin se fac urmatoarele precizari:

- declarația 208 se completează și se depune și în cazul transmiterii dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moștenire, indiferent de momentul dezbaterii succesiunii, în cazul persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat, care sunt scutite de la plata impozitului pe venit, potrivit prevederilor art. 60 pct. 1 lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare
- declarația 209 se completează și se depune și de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri din transmiterea dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moștenire, scutite de la plata impozitului pe venit, indiferent de momentul dezbaterii succesiunii.

Modificarea art. 16 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat

In Monitorul oficial nr. 658/2021 a fost publicata Legea nr. 184/2021 privind modificarea art. 16 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Aceasta lege modifica compatibilitatile privind exercitarea profesiei de avocat. Astfel exercitarea profesiei de avocat este compatibilă numai cu:

a) calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau județene;
b) activități și funcții didactice în învățământul superior, activități didactice cu conținut juridic în învățământul liceal și gimnazial;
c) activități în domeniul cercetării științifice sau al creației intelectuale;
d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat, practician în insolvență, responsabil cu protecția datelor cu caracter personal, expert în executarea contractelor cu finanțare europeană;
e) alte activități prevăzute de lege.

Normele metodologice privind realizarea supravegherii și controlului vamal ulterior

In Monitorul oficial nr. 656/2021 a fost publicat Ordinul nr. 922/2021 pentru aprobarea Normelor metodologice privind realizarea supravegherii și controlului vamal ulterior.

Activitatea de supraveghere și control vamal ulterior se exercită de Direcția generală a vămilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală prin Direcția supraveghere și control vamal și prin structurile aflate în coordonarea acesteia pe linie de specialitate din cadrul direcțiilor regionale vamale, respectiv serviciile de supraveghere și control vamal și birourile vamale. 

Direcția supraveghere și control vamal și structurile desemnate din cadrul direcțiilor regionale vamale prin regulamentul de organizare și funcționare reprezintă aparatul de control specializat în prevenirea, constatarea și sancționarea fraudelor la reglementările vamale și la alte dispoziții legale, prin:

a) acțiuni de supraveghere desfășurate pentru asigurarea respectării reglementărilor vamale sau a altor dispoziții aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere vamală;

b) acte specifice de reverificare a declarațiilor sau de control vamal ulterior, efectuate pentru aplicarea corectă a reglementărilor vamale și a altor dispoziții legale aflate în competența autorității vamale.

Acțiunile de control vamal ulterior se pot desfășura în următoarele forme:

a) control general, care reprezintă activitatea de verificare a tuturor operațiunilor vamale pentru o perioadă determinată. Auditul vamal ulterior poate fi asimilat controlului general. Controlul general este, de regulă, un control planificat;
b) control parțial, care reprezintă activitatea de verificare a uneia sau mai multor operațiuni vamale pentru o perioadă determinată.

În cazuri motivate, în scopul aplicării corecte și unitare a reglementărilor vamale și a altor dispoziții legale, controlul se poate extinde asupra tuturor operațiunilor vamale.

În realizarea atribuțiilor, structurile de supraveghere și control vamal ulterior pot efectua un control fără înștiințarea prealabilă a persoanei controlate, denumit control inopinat. Controlul inopinat constă în:

a) verificarea faptică și documentară, în principal, ca urmare a unor informații cu privire la existența unor fapte de încălcare a legislației vamale sau a altor dispoziții aplicabile;
b) verificarea documentelor și operațiunilor vamale ale unei persoane, în corelație cu cele deținute de o altă persoană sau entitate supusă unui control vamal;
c) constatarea, analizarea și evaluarea unui risc vamal specific.

La finalizarea controlului inopinat se încheie un proces-verbal de control. Un exemplar al procesului-verbal de control se comunică persoanei controlate.

În realizarea acțiunilor de supraveghere și control vamal ulterior se pot aplica următoarele metode de control:

a) controlul prin sondaj, care constă în activitatea de verificare selectivă a documentelor și operațiunilor semnificative;
b) controlul electronic, care constă în activitatea de verificare a contabilității și a resurselor acesteia, prelucrate în mediu electronic, utilizându-se metodele de analiză, evaluare și testare asistate de instrumente informatice specializate.

Schema de ajutor de stat - Sprijin pentru IMM-uri în vederea depășirii crizei economice generate de pandemia de COVID-19

In Monitorul oficial nr. 654/2021 a fost publicat Ordinul nr. 690/2021 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat - Sprijin pentru IMM-uri în vederea depășirii crizei economice generate de pandemia de COVID-19.

Schema de ajutor de stat - Sprijin pentru IMM-uri în vederea depășirii crizei economice generate de pandemia de COVID-19 este finanțată din fonduri externe nerambursabile asigurate din Programul operațional Competitivitate, în condițiile legii si intră în vigoare după obținerea avizului Consiliului Concurenței.

Obiectivul prezentei scheme de ajutor de stat îl reprezintă susținerea IMM-urilor în cadrul programului de relansare economică cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, prin acordarea de ajutoare temporare cu valoare limitată acelor IMM-uri care se confruntă cu un deficit sau chiar cu indisponibilitatea lichidităților.

Acest ordin pune in aplicare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 220/2020, cu modificările și completările ulterioare.

Normele privind mecanismul special pentru declararea și plata TVA la import pentru bunurile cu o valoare intrinsecă de maximum 150 euro, modelul și conținutul declarației speciale de TVA

In Monitorul oficial nr. 652/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1019/2021 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea și utilizarea mecanismului special pentru declararea și plata TVA la import, modelul și conținutul declarației speciale de TVA.

Potrivit Codului Fiscal in situația în care pentru importul bunurilor, cu excepția produselor care fac obiectul accizelor, în loturi cu o valoare intrinsecă de maximum 150 euro, nu se utilizează regimul special prevăzut la art. 315^2 din Codul Fiscal (pentru vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe), persoana care prezintă bunurile în vamă în numele persoanei căreia îi sunt destinate acestea pe teritoriul României poate să utilizeze mecanismul special pentru declararea și plata TVA la import, pe baza autorizației emise de autoritatea vamală competentă și sub rezerva constituirii unei garanții, în cazul acelor bunuri pentru care expedierea sau transportul se încheie în România.

Daca România este statul de import, persoana care prezintă bunurile în vamă trebuie să depună lunar la autoritatea vamală competentă, în format electronic, o declarație specială de TVA lunară. Declarația specială de TVA trebuie să conțină informații referitoare la valoarea totală a TVA încasată în luna calendaristică de raportare.

Autorizația pentru utilizarea mecanismului special pentru declararea și plata TVA la import se emite de biroul vamal la care sunt prezentate bunurile pentru punerea în liberă circulație. Domeniul de aplicare al autorizației este limitat la importul de bunuri din trimiteri cu o valoare intrinsecă de maximum 150 euro și a căror expediere sau transport se încheie în România. 

Autorizația pentru utilizarea mecanismului special pentru declararea și plata TVA la import se emite dacă solicitantul îndeplinește următoarele condiții cumulative:

a) își declară intenția de a utiliza mecanismul special pentru declararea, încasarea de la persoanele cărora le sunt destinate bunurile și plata TVA la import;
b) este "operator poștal", așa cum acesta este definit la art. 1 pct. 25 din Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2.446 din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii, cu modificările și completările ulterioare, sau este autorizat în calitate de comisionar în vamă/comisionar în vamă care desfășoară activități de curierat rapid;
c) este înregistrat în scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal. Verificarea îndeplinirii condiției se efectuează prin intermediul aplicației informatice a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) "Registrul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA";
d) nu înregistrează obligații fiscale restante administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, precum și alte creanțe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii și existente în evidența organului fiscal central în vederea recuperării. Pentru verificarea îndeplinirii condiției se solicită certificat de atestare fiscală în format electronic prin intermediul aplicației informatice disponibile pe portalul INTRANET al ANAF;
e) nu înregistrează debite față de autoritatea vamală. Verificarea îndeplinirii condiției se face prin interogarea aplicației informatice specifice a autorității vamale;
f) nu este în stare de insolvență, în procedură de reorganizare sau lichidare judiciară. Verificarea acestor informații se face prin consultarea informațiilor din baza de date RECOM a Oficiului Național al Registrului Comerțului;
g) constituie o garanție care acoperă cuantumul maxim al taxei pe valoarea adăugată a cărui plată este amânată la punerea în liberă circulație a bunurilor în cadrul mecanismului special.

Pentru obținerea autorizației pentru utilizarea mecanismului special pentru declararea și plata TVA la import, solicitantul transmite la biroul vamal, în format electronic, o cerere. În cazul în care stabilește că cererea nu conține toate informațiile necesare, biroul vamal cere solicitantului să furnizeze informațiile relevante într-un termen-limită care nu depășește 30 de zile. Biroul vamal acceptă cererea dacă stabilește că aceasta conține toate informațiile necesare.

În situația în care sunt îndeplinite condițiile, biroul vamal calculează și comunică solicitantului, pe adresa de e-mail menționată de acesta în cerere, cuantumul garanției stabilite și termenul de constituire a acesteia, termen care nu poate depăși 30 de zile de la data comunicării.

Cuantumul garanției se calculează de biroul vamal utilizând formula:

Cg = (valoarea în vamă totală a bunurilor x 19% x 30 zile) / 365 de zile,
unde:

a) valoarea în vamă totală a bunurilor este, după caz, una dintre următoarele valori:

    (i) valoarea în vamă totală a bunurilor înscrise în declarațiile vamale de punere în liberă circulație pentru bunuri cu o valoare intrinsecă de maximum 150 euro aflate în evidența biroului vamal, depuse de solicitant în cele 12 luni precedente datei cererii;
    (ii) valoarea în vamă totală estimată a bunurilor înscrisă la punctul 8 din cerere;

b) 19% reprezintă cota standard de TVA prevăzută de art. 291 alin. (1) din Codul fiscal.

Garanția se poate constitui prin:

a) consemnarea de mijloace bănești la o unitate a Trezoreriei Statului;
b) scrisoare de garanție emisă de o instituție de credit, înscrisă în registrele Băncii Naționale a României pentru emiterea de garanții.

Numărul autorizației este de forma ROTVAROXXXXXXYYYYY, unde RO reprezintă codul de țară ISO 3166 alfa - 2 al României, TVA reprezintă codul autorizației, ROXXXXXX reprezintă codul biroului vamal care eliberează autorizația și YYYYY reprezintă identificatorul unic al autorizației atribuit de biroul vamal. Identificatorul unic se acordă în ordine cronologică și crescătoare.

În situația în care nu sunt îndeplinite condițiile biroul vamal comunică solicitantului motivele pe baza cărora intenționează să nu emită autorizația, în aplicarea prevederilor art. 9 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare. Solicitantul își poate exprima punctul de vedere în termen de 30 de zile de la data primirii comunicării. Dacă informațiile furnizate de solicitant nu sunt suficiente, biroul vamal comunică în scris solicitantului decizia de a nu emite autorizația pentru utilizarea mecanismului special pentru declararea și plata TVA la import, împreună cu motivele care au condus la această decizie. Împotriva deciziei de a nu emite autorizația se poate formula o cale de atac conform prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Titularul autorizației pentru utilizarea mecanismului special pentru declararea și plata TVA la import are următoarele obligații:

a) să depună lunar, în formatul electronic stabilit de biroul vamal, o declarație specială de TVA și să plătească cuantumul TVA încasat în luna calendaristică de raportare, la biroul vamal la care au fost depuse declarații vamale de punere în liberă circulație în cadrul mecanismului special, în termenul prevăzut la art. 315^3 alin. (6) din Codul fiscal. Modelul declarației speciale de TVA este prevăzut în anexa nr. 3 la ordin;
b) să comunice biroului vamal persoana/persoanele desemnată/desemnate pentru depunerea declarațiilor speciale de TVA (nume, prenume, funcția, codul numeric personal, telefon și adresa de e-mail);
c) să țină, în formatul electronic stabilit de biroul vamal, registre de evidență a operațiunilor reglementate de acest mecanism special, în conformitate cu prevederile art. 315^3 alin. (7) din Codul fiscal;
d) să informeze biroul vamal, pe cale electronică, în termen de 3 zile de la producere, cu privire la orice modificări intervenite ulterior emiterii autorizației, care pot influența menținerea sau conținutul acesteia, inclusiv cele cu privire la încetarea activității sau neîndeplinirea condițiilor necesare pentru a utiliza mecanismul special;
e) să suplimenteze cuantumul garanției constituite în termen de 15 zile de la solicitarea biroului vamal;
f) să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că persoana destinatară a bunurilor plătește TVA corectă.

Modificarea informațiilor înscrise eronat în declarația specială de TVA se face prin completarea și transmiterea unei declarații rectificative, în termen de 3 ani de la data la care trebuia depusă declarația inițială. În declarația specială de TVA rectificativă se completează toate rubricile formularului cu datele valabile la momentul declarării, indiferent dacă acestea au mai fost declarate. Se completează câte o declarație specială de TVA rectificativă pentru fiecare perioadă de raportare pentru care se operează rectificări.

Biroul vamal monitorizează condițiile care trebuie îndeplinite de titularul autorizației și respectarea obligațiilor care decurg din autorizație. Biroul vamal:

a) verifică anual condițiile care au stat la baza emiterii autorizațiilor pentru utilizarea mecanismului special pentru declararea și plata TVA la import;
b) verifică trimestrial cuantumul garanției constituite și, după caz, comunică titularului autorizației necesitatea ajustării acestuia la nivelul celui mai ridicat cuantum al taxei pe valoarea adăugată înscris în declarațiile speciale de TVA depuse în trimestrul verificat;
c) în funcție de numărul și frecvența operațiunilor, efectuează periodic sau cel puțin o dată pe an controlul ulterior al declarațiilor vamale depuse în cadrul mecanismului special pentru declararea și plata TVA la import, pentru a se asigura de îndeplinirea obligațiilor pe care titularul autorizației și le-a asumat la depunerea cererii de autorizare.

Ordinul nr. 741/2021 pentru modificarea și completarea unor ordine ale ministrului finanțelor

In Monitorul oficial nr. 650/2021 a fost publicat Ordinul nr. 741/2021 pentru modificarea și completarea unor ordine ale ministrului finanțelor.

Acest ordin modifica:

1. Normele privind restituirea taxei pe valoarea adăugată cumpărătorilor, persoane fizice, care nu sunt stabiliți în Uniunea Europeană, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 101/2016. Astfel se introduce faptul ca Agenția Națională de Administrare Fiscală publică pe site-ul propriu lista magazinelor din rețeaua de vânzare cu amănuntul, autorizate atât pentru vânzarea de bunuri pentru care se acordă dreptul de restituire a taxei pe valoarea adăugată cumpărătorilor nestabiliți în Uniunea Europeană, cât și pentru restituirea taxei pe valoarea adăugată aferente acestor vânzări.

2. Se defineste persoană nevoiașă din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 105/2016 pentru aprobarea Normelor privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată și a accizelor pentru importurile definitive ale anumitor bunuri, ca fiind persoana din grupul vulnerabil prevăzut la art. 6 lit. p) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare. Grupul vulnerabil desemnează persoane sau familii care sunt în risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situații de boală, dizabilitate, sărăcie, dependență de droguri sau de alcool ori a altor situații care conduc la vulnerabilitate economică și socială.

Modificarea prevederilor legale privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate

In Monitorul oficial nr. 645/2021 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 74/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, pentru modificarea art. 299 alin. (4) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru stabilirea unor măsuri cu privire la acordarea concediilor medicale, care va intra in vigoare la 1 august 2021.

Aceasta ordonanta a fost introdusa având în vedere:

- necesitatea reglementării unor măsuri care să vină în sprijinul persoanelor asigurate aflate în incapacitate temporară de muncă, în sensul că se introduc prevederi pentru evaluarea stării de sănătate și pentru monitorizarea evoluției bolii, în etape de scurtă durată și succesive, în vederea recuperării capacității de muncă a persoanei asigurate și reinserției socioprofesionale a acesteia

- faptul că din contribuția asiguratorie pentru muncă cota distribuită bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale, conform art. 220^6 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, este de 22% pentru anul 2021, stabilită prin Legea bugetului de stat pe anul 2021 nr. 15/2021

- faptul că stabilirea bazei de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate se raportează la valoarea salariului minim brut pe țară, care în anul 2020 s-a majorat cu aproximativ 54% față de valoarea celui stabilit pentru anul 2017, ceea ce a condus la majorarea cuantumului indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate de care beneficiază persoanele asigurate și implicit la majorarea cheltuielilor bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate

- obligatia de punerea în acord a dispozițiilor art. 26 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la sintagma "în vârstă de 16 ani", declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr. 244 din 20 aprilie 2021, cu prevederile Constituției României, republicată.

Astfel se impune luarea de măsuri pentru controlul cheltuielilor cu indemnizații de concedii medicale, ținând cont de faptul că persoanele asigurate beneficiază de concedii și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă pentru boli obișnuite, dacă îndeplinesc un stagiu minim de asigurare, respectiv de 6 luni, iar în cazul urgențelor medico-chirurgicale, al bolilor infectocontagioase, pentru unele boli cardiovasculare, pentru SIDA și neoplazii, pentru tuberculoză, precum și pentru riscul maternal, indemnizațiile se plătesc fără îndeplinirea unui stagiu, respectiv din ziua în care persoanele în cauză devin asigurate pentru concedii și indemnizații.

Dintre modificari amintim:

1. Venitul lunar pentru care se optează plata contribuției (pentu persoanele care se asigura pe bază de contract de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate) este un venit ales care nu poate fi mai mic decât valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit potrivit legii, și nici mai mare decât valoarea a de 3 ori a acestuia, cu excepția persoanelor care optează pentru încheierea contractului de asigurare pentru a beneficia de concedii medicale și indemnizații pentru maternitate, pentru care venitul lunar pentru care se optează plata contribuției este un venit ales care nu poate fi mai mic decât valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit potrivit legii, și nici mai mare decât valoarea a de 12 ori a acestuia.

2. Medicii curanti au obligația întocmirii unui plan de urmărire a evoluției bolii, care va cuprinde cel puțin indicațiile terapeutice și igieno-dietetice, pe care persoana asigurată are obligația să îl respecte, în cazurile în care se eliberează certificate de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă. Structura planului de urmărire a evoluției bolii se stabilește prin normele de aplicare.

Prin excepție, pentru certificatele de concediu medical care se eliberează pentru unele boli speciale prevăzute la art. 13 alin. (3) din OUG nr. 158/2005, pentru urgențele medico-chirurgicale, pentru bolile infectocontagioase din grupa A, pentru bolile infectocontagioase pentru care se impune măsura izolării prevăzută la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 136/2020, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru certificatele de concediu medical care vizează durata internării persoanei asigurate, medicul curant nu are obligația întocmirii planului de urmărire a evoluției bolii. 

Pentru respectarea planului, medicul curant va acorda consultații la cabinet. În cazul persoanelor nedeplasabile, consultațiile se acordă la domiciliul persoanei asigurate sau la distanță, după caz. Situațiile care au condus la imposibilitatea deplasării persoanelor la cabinet sunt prevăzute în normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/ 1.311/2017, cu modificările și completările ulterioare.

3. Concediul medical acordat la externarea din spital poate fi prelungit de către medicul de specialitate sau de către medicul de familie, după caz, în condițiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017, cu modificările și completările ulterioare.

4. Indemnizația pentru carantină se suportă pentru o perioadă de 5 zile din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, în cazul în care se instituie măsura carantinei la întoarcerea pe teritoriul României, pentru o persoană care s-a deplasat în interes personal într-o zonă în care la momentul deplasării exista epidemie, risc epidemiologic sau biologic, cu un agent înalt patogen, în condițiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017, cu modificările și completările ulterioare.

5. În cazul copilului cu afecțiuni grave, asigurații au dreptul la concediu și indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 18 ani (si nu doar pana la 16 ani).

6. Constituie contravenție desfășurarea activității de către persoanele asigurate la unul dintre angajatori în perioada în care la celălalt/ceilalți angajator/angajatori a prezentat certificat/certificate de concediu medical. Aceasta se sanctioneaza cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei, precum și neplata/recuperarea indemnizației de asigurări sociale de sănătate.

7. Constituie contravenție nerespectarea de către medicii curanți a obligației întocmirii unui plan de urmărire a evoluției bolii Aceasta se sanctioneaza cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

8. Contractele de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate încheiate cu casele de asigurări de sănătate de către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, potrivit prevederilor în vigoare la data OUG nr. 74/2021, își produc efectele până la data de 31 august 2021.

Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, se pot asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, pe bază de contract de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, în condițiile stabilite de OUG nr. 74/2021.

Venitul lunar înscris în contracte, contribuția lunară calculată și achitată asupra acestui venit, pentru perioada de până la 31 august 2021, nu se modifică. Drepturile reprezentând indemnizații de asigurări sociale de sănătate aferente certificatelor de concediu medical eliberate până la data de 31 august 2021 se acordă până la încetarea situației care a determinat necesitatea eliberării respectivelor certificate medicale.

9. Pentru sumele reprezentând indemnizații, care se plătesc asiguraților și care, potrivit prevederilor legale, se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, respinse la plată de casele de asigurări de sănătate pentru care acestea au întocmit și transmis comunicările de respingere a plății și pentru care angajatorii nu au depus până la data intrării în vigoare a OUG nr. 74/2021 o nouă cerere de restituire însoțită de documentele care dovedesc remedierea cauzelor de respingere la plată înscrise în comunicare, termenul-limită de depunere este data de 31 decembrie 2021.

Începând cu data de 1 ianuarie 2022, termenul de remediere a cauzelor de respingere și de depunere a cererilor de restituire însoțite de documentele justificative este de maximum 90 de zile de la data primirii comunicării.

Sumele înscrise în cererile de restituire înregistrate la casele de asigurări de sănătate, în afara termenelor prevăzute mai sus, se resping definitiv la plată și nu se decontează din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

Certificatul digital al Uniunii Europene privind COVID

In Monitorul oficial nr. 644/2021 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 68/2021 privind adoptarea unor măsuri pentru punerea în aplicare a cadrului european pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID pentru a facilita libera circulație pe durata pandemiei de COVID-19.

Aceasta ordonanță de urgență reglementează modul de eliberare, verificare și acceptare a certificatelor digitale ale Uniunii Europene privind COVID, care atestă vaccinarea, testarea sau vindecarea titularilor, denumite în continuare certificate, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/953 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2021 privind cadrul pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatelor interoperabile de vaccinare, testare și vindecare de COVID-19 (certificatul digital al UE privind COVID) pentru a facilita libera circulație pe durata pandemiei de COVID-19 și Regulamentul (UE) 2021/954 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2021 privind cadrul pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatelor interoperabile de vaccinare, testare și vindecare de COVID-19 (certificatul digital al UE privind COVID) referitor la resortisanții țărilor terțe aflați în situație de ședere legală sau care au reședință legală pe teritoriul statelor membre, pe durata pandemiei de COVID-19.

Autoritățile și instituțiile publice din România cu atribuții în îndeplinirea prevederilor Regulamentului (UE) 2021/953 și ale Regulamentului (UE) 2021/954 utilizează, începând cu data de 1 iulie 2021, "Sistemul informatic integrat de eliberare și verificare a certificatelor digitale ale UE privind COVID-19", denumit în continuare SII-CDC.

SII-CDC este compus din următoarele elemente:

a) un portal web, https://certificat-covid.gov.ro, ca unic punct de eliberare a certificatelor digitale ale UE privind COVID;
b) infrastructura de servicii informatice necesare pentru comunicarea cu portalul de interoperabilitate creat și gestionat de Comisia Europeană, pentru gestionarea criteriilor specifice de validare a certificatelor și pentru aplicația mobilă de verificare;
c) aplicația mobilă "CoronaScan" pentru verificarea autenticității, valabilității și integrității certificatelor, prin scanarea codului QR de pe certificat.

Pentru validarea identității solicitantului de certificat, prin SII-CDC, în funcție de tipul de certificat solicitat, sunt utilizate următoarele seturi de date:

a) pentru certificatele de testare se va solicita completarea următoarelor seturi de date:

    (i) pentru persoanele care s-au identificat la testare prin codul numeric personal: nume, prenume, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate, luna efectuării testului pentru SARS-CoV-2 al cărui rezultat este negativ la testul pentru SARS-CoV-2, județul în care s-a efectuat testarea;
    (ii) pentru persoanele care s-au identificat la testare cu act de identitate, emis de alt stat decât România, sau pașaport: nume, prenume, numărul pașaportului/actul de identitate, cetățenie, luna efectuării testului pentru SARS-CoV-2 al cărui rezultat este negativ la testul pentru SARS-CoV-2, județul în care s-a efectuat testarea;

b) pentru certificatele de vindecare se va solicita completarea următoarelor seturi de date:

    (i) pentru persoanele care s-au identificat la testare prin codul numeric personal: nume, prenume, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate, luna efectuării primului test pentru SARS-CoV-2 al cărui rezultat este pozitiv la testul pentru SARS-CoV-2, județul în care s-a efectuat testarea;
    (ii) pentru persoanele care s-au identificat la testare cu act de identitate emis de alt stat decât România sau pașaport: nume, prenume, numărul actului de identitate/pașaportului, cetățenie, luna efectuării primului test pentru SARS-CoV-2 al cărui rezultat este pozitiv la testul pentru SARS-CoV-2, județul în care s-a efectuat testarea;

c) pentru certificatele de vaccinare se va solicita completarea următoarelor seturi de date:

    (i) pentru persoanele care s-au identificat la vaccinare prin codul numeric personal: nume, prenume, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate, luna când a fost efectuată oricare dintre dozele de vaccin, denumirea vaccinului administrat, județul/țara în care s-a efectuat vaccinarea;
    (ii) pentru persoanele care s-au identificat la vaccinare cu act de identitate, emis de alt stat decât România, sau pașaport: nume, prenume, numărul actului de identitate/pașaportului, cetățenie, luna când a fost efectuată oricare dintre dozele de vaccin, denumirea vaccinului administrat, județul/țara în care s-a efectuat vaccinarea.

Certificatele eliberate sunt valabile după cum urmează:

a) certificatele de testare, 24 de ore pentru testul antigen rapid și 72 de ore pentru testul de amplificare a acidului nucleic, denumit în continuare NAATs;
b) certificatele de vindecare, 180 de zile de la data primului rezultat pozitiv la testul pentru SARS-CoV-2, înregistrat în platforma informatică "Corona-forms";
c) certificatele de vaccinare, până la data de 30 iunie 2022.

Pentru persoanele care s-au vaccinat cu un vaccin care nu figurează pe lista de vaccinuri publicată de Ministerul Sănătății sau care transmit o adeverință de vaccinare emisă de alt stat în care nu este specificat tipul de vaccin efectuat nu se va emite certificat de vaccinare.

Pe teritoriul României, eliberarea certificatelor se realizează prin portalul https://certificat-covid.gov.ro, în format electronic, pe baza datelor necesare din actul de identitate sau, după caz, din pașaport sau din documentul eliberat în condițiile legii pentru străini.

În cazul în care persoana solicită eliberarea certificatului doar în format letric, acesta se poate adresa primăriei în raza căreia își are domiciliul solicitantul, direcției de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București sau serviciului public comunitar de evidență a persoanelor competent teritorial, instituții care, pe baza informațiilor furnizate de solicitant, interoghează portalul https://certificat-covid.gov.ro, imprimă și înmânează certificatul solicitantului.

Solicitarea de eliberare a certificatului pe portal trebuie realizată de către solicitant după cum urmează:

a) pentru certificatele de vaccinare și de vindecare, cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de momentul utilizării certificatului;
b) pentru certificatele de testare, după efectuarea testului, dar cu cel puțin 12 ore sau 48 de ore, în funcție de tipul de test efectuat, înainte de momentul utilizării certificatului.

Se constituie, pe lângă Ministerul Sănătății, un Centru de suport pentru utilizatorii SII-CDC, format din Centrul de preluare a apelurilor și Grupul operațional pentru verificare, eliberare și acceptare certificate.

Centrul de preluare a apelurilorare următoarele atribuții:

a) preluarea solicitărilor în cazul imposibilității eliberării certificatelor și a neconcordanțelor identificate în informațiile cuprinse în certificat de către posesorul acestuia;
b) redirecționarea, în cel mai scurt timp posibil, a solicităriicătre Grupul operațional pentru verificare, eliberare și acceptare certificate;
c) informarea solicitantului cu privire la soluționarea situației.

Grupul operațional pentru verificare, eliberare și acceptare certificate are următoarele atribuții:

a) verificarea documentelor de vaccinare obținute de cetățenii români în alt stat membru sau stat terț, din punctul de vedere al concordanței, cu modelul de adeverință de vaccinare din statul respectiv, precum și cu datele de identificare, doar în situația în care persoanelor în cauză li s-a administrat una dintre dozele din schema completă de vaccinare pe teritoriul altui stat;
b) verificarea documentelor de vaccinare, cu modelul de adeverință de vaccinare din statul respectiv, obținute de cetățenii români într-un stat terț, doar în situația în care persoanelor în cauză li s-a administrat schema completă de vaccinare pe teritoriul unui stat terț;
c) preia solicitările de la Centrul de preluare apeluri și le trimite în vederea soluționării, în cel mai scurt timp posibil, către instituțiile și autoritățile publice responsabile din România.

Completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii concediului paternal nr. 210/1999

In Monitorul oficial nr. 638/2021 a fost publicata Hotărârea nr. 668/2021 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii concediului paternal nr. 210/1999, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 244/2000.

Aceasta hotarare pune in aplicare prevederile din Legea nr. 33/2020 pentru completarea Legii concediului paternal nr. 210/1999.

Regulile privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora

In Monitorul oficial nr. 636/2021 a fost publicata Legea nr. 173/2021 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora.

Ajutorul de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin

In Monitorul oficial nr. 632/2021 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 58/2021 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2021, în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19.

Sectorul de creștere a bovinelor a întâmpinat în anul 2020 dificultăți prin imposibilitatea de a comercializa carne, lapte, produse din carne și produse lactate, înregistrând astfel pierderi economice însemnate, situație care se menține și în anul 2021.

Din cauza restricțiilor de mișcare impuse de situația creată de pandemia de COVID-19, încă din anul 2020 sectorul bovin s-a confruntat cu mari probleme, respectiv scăderea prețului la achiziție, restricții în transportul animalelor către procesare/vânzare directă pe piață, HoReCa, scăderea exportului de animale vii, diminuarea numărului de animale, precum și perturbarea lanțurilor de aprovizionare, situație care se menține și în anul 2021. 

Totodată, o mare parte a fermierilor sunt furnizori de lapte către primi cumpărători pentru valorificarea acestuia în cadrul Programului pentru școli - distribuirea de lapte și produse lactate către elevi. Suspendarea cursurilor în unitățile de învățământ în anul școlar 2020-2021 a condus la situația în care produsele contractate, gata de livrat, să nu mai poată fi distribuite beneficiarilor și să riște depășirea datei valabilității minimale stabilite.

Restricțiile impuse începând cu anul 2020 care se continuă și în anul 2021 generează pierderi în rândul crescătorilor de bovine prin interzicerea mobilității forței de muncă, imposibilitatea livrărilor laptelui crud materie primă către primi cumpărători, oprirea livrărilor procesatorilor de lapte către retail și HoReCa, interzicerea aprovizionării de către fermieri a automatelor de vânzare directă a laptelui către populație, acestea fiind doar câteva dintre motivele care contribuie la destabilizarea economică a fermierilor.

Restricțiile impuse de valul 3 al pandemiei de COVID-19 în anul 2021, precum și efectele secetei accentuate din România din anul 2020 au condus la creșterea prețului de achiziție a furajelor, precum și la reducerea efectivelor de bovine. Reducerea efectivelor de bovine a generat diminuarea producției de carne și de lapte, influențând negativ balanța comercială a acestora.

Pandemia de COVID-19, încă în desfășurare accentuată, afectează în mod semnificativ creșterea animalelor și vânzările produselor de origine animală de către fermieri. Principalele provocări cu care aceștia se confruntă sunt schimbarea tiparelor de consum la nivel de consumator și pe lanțurile de comercializare, schimbarea raportului dintre produsele proaspete și produsele de bază, blocajele pe piețele țărănești și creșterea livrărilor online, sincopele în sectorul de prelucrare agroindustrială, închiderea operatorilor economici din HoReCa, precum și a școlilor, cantinelor etc. Toate aceste provocări au ca efect, în primul rând, declinul producției, însoțit de scăderea veniturilor crescătorilor de animale.

Conform datelor furnizate de către Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală (ICEADR), în anul 2021 se continuă trendul descendent început în anul 2020 al producțiilor de carne și lapte față de anul 2019, fiind influențat de creșterea prețurilor la furaje cu un procent cuprins între 8 și 10%, generată, pe de o parte, de efectele pandemiei de COVID-19 și, pe de altă parte, de efectele produse de seceta prelungită care a afectat teritoriul României în anii 2019-2020, creșterea prețurilor energiei electrice și combustibilului cu aproximativ 13%, costurile mai ridicate pentru medicamente și materiale sanitare cu aproximativ 11%. De asemenea, la bovine carne, estimările privind cheltuielile pentru anul 2021 față de anul 2020 indică creșterea cheltuielilor totale pe cap cu aproximativ 7,8%, iar la bovine lapte cu aproximativ 6%.

Astfel, la costurile enumerate mai sus se adaugă costurile suplimentare impuse de aplicarea măsurilor de protecție impuse de pandemia de COVID-19, respectiv măști de protecție, mănuși de unică folosință, dezinfectanți și alte cheltuieli materiale, precum și costurile suplimentare cu forța de muncă pentru a respecta măsurile impuse de starea de alertă, cum ar fi distanțarea fizică, carantina în anumite localități care determină restricții de mișcare și altele asemenea.

În cazul României, exploatațiile mici sunt o componentă de bază a spațiului rural românesc, deoarece mecanismele de securitate socială sunt deficitare și economia rurală nonagricolă nu este diversificată. Totodată, acestea reprezintă și un element de continuitate a acestui spațiu rural.

Ținând cont de dificultățile din sectorul bovin, este necesară susținerea activității de creștere a bovinelor și în anul 2021 prin măsuri economice adecvate, în vederea asigurării hranei, a materiilor prime pentru industria alimentară și menținerii locurilor de muncă. Condițiile pentru creșterea bovinelor sunt mult mai aspre față de celelalte sectoare; de exemplu, nutrețuri speciale, tratament specific, în stabulație închisă sau deschisă, costurile de întreținere fiind mari.

În lipsa acordării măsurilor prevăzute de schema de ajutor de stat, crescătorii din sectorul bovin sunt în imposibilitatea de a-și asigura continuarea activității.

Astfel aceasta ordonanță de urgență instituie schema de ajutor de stat cu caracter temporar pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2021, în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, valabilă până la data de 31 decembrie 2021, în scopul compensării pierderilor cauzate de pandemie.

Ajutorul de stat se acordă crescătorilor de animale (persoană fizică, persoană juridică, întreprindere individuală sau familială, persoană fizică autorizată, care are în posesie permanentă animale înscrise în RNE, în calitate de proprietar de animale și/sau proprietar de exploatație) care dețin animale din speciile bovine.

Ajutorul de stat se acordă beneficiarilor care îndeplinesc următoarele criterii de eligibilitate:

a) dețin minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de 31 ianuarie 2021, la care se pot adăuga și bovine cu vârsta de minimum 7 luni la data de 31 ianuarie 2021, în exploatația cu cod ANSVSA, înregistrate în RNE;
b) au produs și au valorificat lapte în luna ianuarie 2021;
c) beneficiarul ajutorului de stat poate să fie diferit față de deținătorul animalelor la data de 31 ianuarie 2021 pentru următoarele cazuri, cu condiția ca data schimbării formei de organizare/radierii/decesului să fie cuprinsă între 31 ianuarie 2021 și data depunerii cererii de solicitare ajutor de stat:

    (i) beneficiarul este persoană fizică autorizată PFA, întreprindere individuală - II, întreprindere familială - IF, iar animalele figurează în RNE la data de 31 ianuarie 2021 pe CNP-ul reprezentantului PFA, II, IF;
    (ii) beneficiarul persoană fizică - CNP-ul reprezentantului PFA/II/IF, iar animalele figurează în RNE la data de 31 ianuarie 2021 pe cod unic de înregistrare - CUI al PFA/II/IF;
    (iii) beneficiarul este moștenitor, iar animalele figurează la data de 31 ianuarie 2021 pe CNP-ul persoanei decedate;

d) să fie înregistrați în registrul unic de identificare, denumit în continuare RUI, și să dețină cod unic de înregistrare atribuit de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură;
e) să nu se afle în reorganizare, lichidare sau faliment la data de 31 decembrie 2019, conform evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), sau în cazul persoanei fizice nu a fost emisă o decizie definitivă a instanțelor judecătorești de constatare a falimentului până la data de 31 decembrie 2019.

Valoarea ajutorului de stat se calculează pe baza cuantumului stabilit pentru fiecare beneficiar, în funcție de numărul de capete de bovine eligibile, la care se poate adăuga și valoarea calculată în funcție de cantitățile de lapte, în tone, produse și valorificate, până la concurența plafonului de 225.000 euro.

Valoarea totală a ajutorului ce poate fi acordată pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole nu depășește echivalentul în lei a 225.000 euro.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 225.537.713,79 lei, se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2021.