Legea nr. 170/2026 modifică Codul de procedură fiscală: reguli noi pentru firmele aflate în proceduri de prevenire a insolvenței

Legea nr. 170/2026 privind unele măsuri fiscal-bugetare aduce modificări importante Codului de procedură fiscală, în special în ceea ce privește tratamentul obligațiilor fiscale ale contribuabililor aflați în proceduri de prevenire a insolvenței.

Noile prevederi vizează, printre altele, statutul obligațiilor fiscale incluse în acordurile și planurile de restructurare, ordinea stingerii creanțelor fiscale, compensarea TVA de rambursat, relația dintre procedurile de prevenire a insolvenței și eșalonările la plată, precum și tratamentul creanțelor fiscale care au fost reduse în cadrul unei proceduri de restructurare.

Este important de precizat de la început că Legea nr. 170/2026 nu instituie prin ea însăși mecanismul prin care obligațiile fiscale pot fi reduse. Ea reglementează, în Codul de procedură fiscală, efectele fiscale ale unor reduceri stabilite în cadrul unui acord de restructurare confirmat de instanță sau al unui plan de restructurare omologat, potrivit legislației aplicabile procedurilor de prevenire a insolvenței.

Obligațiile fiscale cu termene viitoare din acordurile și planurile de restructurare

Legea nr. 170/2026 completează art. 157 alin. (2) din Codul de procedură fiscală.

Sunt introduse în mod expres obligațiile fiscale cu termene de plată viitoare stabilite în:

• acordul de restructurare confirmat de instanța de judecată;
• planul de restructurare omologat,

în cadrul procedurilor de prevenire a insolvenței.

Aceste obligații primesc astfel un tratament distinct în raport cu obligațiile fiscale restante în sensul Codului de procedură fiscală.

Tot la art. 157 alin. (2) este introdusă și o categorie separată pentru obligațiile fiscale care nu se sting potrivit noului art. 266 alin. (10).

O ordine specială de stingere a obligațiilor fiscale

Prin introducerea art. 165 alin. (6¹), Legea nr. 170/2026 stabilește o ordine specifică de stingere a obligațiilor fiscale pentru debitorii aflați în proceduri de prevenire a insolvenței.

În principiu, ordinea este următoarea:

1. obligațiile fiscale care nu sunt stabilite în acordul de restructurare sau în planul de restructurare, în ordinea vechimii;
2. obligațiile fiscale cu termene de plată stabilite în acordul sau planul de restructurare, precum și obligațiile fiscale accesorii datorate pe perioada derulării acestora, dacă s-a prevăzut calcularea și plata accesoriilor;
3. celelalte obligații fiscale.

Prin această regulă, Codul de procedură fiscală separă obligațiile curente sau externe procedurii de cele care sunt deja incluse într-un mecanism de restructurare.

Reguli speciale pentru stingerea creanțelor fiscale cu executare suspendată

Art. 166 din Codul de procedură fiscală este reformulat.

Obligațiile fiscale înscrise în titluri executorii pentru care executarea silită este suspendată în condițiile prevăzute de lege pot fi stinse prin orice modalitate permisă de Codul de procedură fiscală, cu excepția executării silite.

Așadar, suspendarea executării silite nu împiedică, în sine, stingerea creanței prin alte mecanisme fiscale.

TVA de rambursat după confirmarea acordului sau omologarea planului

O modificare importantă privește deconturile cu sumă negativă de TVA cu opțiune de rambursare.

Pentru debitorii aflați în proceduri de prevenire a insolvenței, dacă decontul este depus după data confirmării acordului de restructurare sau după data omologării planului de restructurare, suma aprobată la rambursare se compensează cu obligațiile fiscale înregistrate de contribuabil, altele decât cele stabilite în acordul sau planul de restructurare.

Cu alte cuvinte, TVA aprobată la rambursare poate fi utilizată pentru stingerea obligațiilor fiscale care nu fac parte din restructurare.

Tratamentul TVA negative aferente perioadei anterioare restructurării

Legea introduce și o regulă specială pentru suma negativă de TVA înscrisă în decontul aferent perioadei fiscale anterioare datei confirmării acordului sau omologării planului.

Această sumă nu se preia în decontul perioadei fiscale în care a fost confirmat acordul sau omologat planul.

Debitorul trebuie să solicite rambursarea taxei prin corectarea decontului perioadei fiscale anterioare.

Suma aprobată la rambursare se compensează cu:

• obligațiile fiscale cu termene de plată stabilite în acordul de restructurare sau planul de restructurare;
• obligațiile fiscale accesorii datorate pe perioada derulării acordului sau planului, dacă a fost prevăzută calcularea și plata acestora.

Această prevedere este importantă pentru societățile aflate în restructurare care au solduri semnificative de TVA de recuperat.

Procedurile de prevenire a insolvenței și eșalonarea la plată

Legea nr. 170/2026 introduce și o condiție nouă pentru acordarea eșalonării la plată.

Debitorul nu trebuie să se afle într-o procedură de prevenire a insolvenței.

Totuși, un contribuabil aflat într-o astfel de procedură poate solicita eșalonarea la plată dacă, până la data emiterii deciziei de eșalonare, iese din procedura de prevenire a insolvenței.

Această regulă delimitează mai clar cele două mecanisme și evită suprapunerea lor.

O condiție similară este introdusă și în materia eșalonării simplificate la plată.

Obligațiile necesare menținerii eșalonării nu pot fi incluse în restructurare

Legea introduce și o regulă expresă potrivit căreia anumite obligații fiscale de a căror plată depinde menținerea valabilității eșalonării nu pot face obiectul acordului de restructurare confirmat sau al planului de restructurare omologat.

Aceeași logică este aplicată și în cazul eșalonării simplificate.

Pentru contribuabilii aflați în dificultate financiară, această regulă impune o analiză atentă înainte de includerea obligațiilor fiscale într-un plan sau acord de restructurare.

Ce se întâmplă cu creanțele fiscale care au fost reduse prin acord sau plan

Una dintre cele mai importante modificări apare la art. 266.

Noul alin. (8¹) prevede că, la închiderea procedurii de prevenire a insolvenței, creanțele care au fost reduse prin acordul de restructurare confirmat de instanță sau prin planul de restructurare omologat se anulează, cu condiția ca debitorul să se conformeze acordului sau planului.

Aici trebuie făcută o distincție esențială.

Codul de procedură fiscală, astfel cum este modificat prin Legea nr. 170/2026, nu stabilește mecanismul prin care se decide reducerea creanței fiscale. El reglementează ce se întâmplă fiscal cu o creanță care a fost deja redusă în cadrul procedurii de prevenire a insolvenței.

Prin urmare, reducerea nu rezultă automat din Legea nr. 170/2026 și nu reprezintă o facilitate fiscală acordată unilateral de ANAF în baza acestei legi.

Creanțele reduse nu dispar imediat

Tot art. 266 este completat cu un nou alin. (10).

Potrivit acestuia, pe toată perioada derulării procedurilor de prevenire a insolvenței, creanțele care au fost reduse în condițiile menționate anterior nu se sting.

Aceasta înseamnă că efectul final al anulării este condiționat de ducerea la bun sfârșit a procedurii și de respectarea acordului sau planului.

Doar la închiderea procedurii, dacă debitorul s-a conformat obligațiilor asumate, creanțele reduse pot fi anulate în condițiile prevăzute de lege.

Ce înseamnă practic pentru contribuabili

Pentru o societate aflată într-o procedură de prevenire a insolvenței, devine esențială delimitarea între:

• obligațiile fiscale curente;
• obligațiile fiscale incluse în acord sau plan;
• obligațiile cu termene viitoare de plată;
• sumele de TVA solicitate la rambursare;
• obligațiile necesare pentru menținerea unei eventuale eșalonări;
• creanțele fiscale care au fost afectate sau reduse în cadrul procedurii.

O evidență fiscală și contabilă necorelată cu documentele de restructurare poate conduce la aplicarea greșită a ordinii de stingere, a compensării sau a tratamentului TVA.

Concluzie

Legea nr. 170/2026 face un pas important în corelarea Codului de procedură fiscală cu procedurile de prevenire a insolvenței.

Noile prevederi clarifică modul în care sunt tratate obligațiile fiscale incluse în acordurile și planurile de restructurare, stabilesc reguli speciale privind ordinea de stingere, TVA de rambursat și eșalonările la plată și reglementează efectul fiscal al creanțelor care au fost reduse în cadrul procedurii.

Este însă esențial de reținut că Legea nr. 170/2026 nu creează prin ea însăși dreptul contribuabilului de a-și reduce obligațiile fiscale. Ea stabilește tratamentul în Codul de procedură fiscală al creanțelor care au fost reduse printr-un acord de restructurare confirmat sau printr-un plan de restructurare omologat.

Pentru firmele aflate în dificultate financiară, obligațiile fiscale trebuie analizate în strânsă legătură cu documentele și efectele procedurii de prevenire a insolvenței.

 

ANAF introduce notificările de alertă pentru firmele cu datorii bugetare de cel puțin 40.000 lei

 

Începând cu 26 iunie 2026, contribuabilii profesioniști care înregistrează obligații bugetare restante de minimum 40.000 lei pot primi din partea organului fiscal o nouă formă de avertizare: notificarea de alertă privind neîndeplinirea obligațiilor bugetare de plată.

Procedura a fost aprobată prin Ordinul nr. 758/2026 și are ca obiectiv identificarea din timp a situațiilor în care acumularea datoriilor fiscale poate indica apariția unor dificultăți financiare sau chiar riscul intrării în insolvență.

Mecanismul nu reprezintă o nouă sancțiune fiscală, ci un instrument de avertizare prin care contribuabilului îi este semnalată necesitatea de a analiza rapid situația financiară și de a lua măsuri pentru stingerea sau restructurarea obligațiilor restante.

Cine poate primi notificarea de alertă

Procedura se adresează debitorilor profesioniști, respectiv persoanelor sau entităților care desfășoară în mod organizat și sistematic activități economice.

În această categorie intră, în principal:

• societățile și alte persoane juridice înregistrate fiscal;
• entitățile fără personalitate juridică ce dețin cod de înregistrare fiscală;
• persoanele și entitățile înregistrate la registrul comerțului;
• persoanele fizice care desfășoară activități economice independente;
• persoanele care exercită profesii liberale.

Prin urmare, procedura poate viza atât societăți comerciale, cât și PFA-uri sau persoane care desfășoară profesii independente, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de ordin.

Pragul de 40.000 lei

Elementul central al procedurii îl reprezintă pragul obligațiilor bugetare restante.

Notificarea este transmisă pentru prima dată atunci când totalul datoriilor restante ajunge la cel puțin 40.000 lei.

Ulterior, dacă obligațiile nu sunt stinse și continuă să se situeze peste acest nivel, notificarea se transmite din nou la intervale de șase luni.

Comunicările periodice încetează atunci când:

• obligațiile sunt achitate integral; sau
• valoarea datoriilor restante scade sub pragul de 40.000 lei.

Astfel, notificarea nu este un mesaj unic dacă situația fiscală nu este remediată, ci poate deveni un mecanism periodic de avertizare.

Ce datorii sunt luate în calcul

La stabilirea existenței obligațiilor restante sunt avute în vedere sumele care figurează în evidența fiscală în ultima zi a lunii precedente celei în care este emisă notificarea.

Obligațiile restante sunt cele determinate potrivit regulilor din Codul de procedură fiscală.

În cazul societăților care au sedii secundare înregistrate fiscal, analiza nu se limitează exclusiv la obligațiile sediului principal. Sunt avute în vedere atât datoriile aferente activității societății, cât și cele datorate pentru sediile secundare.

O regulă specială este prevăzută și pentru persoanele fizice care desfășoară activități profesionale.

Dacă aceeași persoană are datorii personale evidențiate pe CNP și datorii aferente activității profesionale înregistrate pe codul de identificare fiscală, pragul de 40.000 lei se verifică prin raportare la totalul acestor obligații.

Când nu se transmite notificarea

Procedura conține și o serie de excepții.

Nu sunt supuși mecanismului, printre alții:

• debitorii pentru care a fost deja deschisă procedura insolvenței sau o procedură de prevenire a insolvenței;
• instituțiile și unitățile de învățământ prevăzute de legislația specială;
• instituțiile de credit și anumite instituții financiare;
• fondurile și organismele de investiții reglementate distinct;
• societățile de asigurare și reasigurare;
• contrapărțile centrale;
• depozitarii centrali de instrumente financiare;
• unitățile administrativ-teritoriale și instituțiile publice finanțate integral de la bugetul de stat;
• persoanele fizice care nu desfășoară activități comerciale sau profesionale;
• societățile aflate sub administrare specială în condițiile legislației privind privatizarea;
• asociațiile și fundațiile reglementate de OG nr. 26/2000.

În plus, notificarea nu este transmisă atunci când contribuabilul figurează simultan cu obligații bugetare de plată și cu sume nedistribuite sau sume care trebuie restituite de organul fiscal.

Cum ajunge notificarea la contribuabil

Comunicarea se realizează electronic.

ANAF transmite notificarea prin intermediul Spațiului Privat Virtual – SPV.

Din acest motiv, administratorii și persoanele responsabile de activitatea financiar-contabilă ar trebui să verifice în mod constant mesajele și documentele primite în SPV.

Ignorarea notificării nu rezolvă situația fiscală și poate determina acumularea în continuare de dobânzi, penalități și alte consecințe generate de neachitarea obligațiilor bugetare.

Notificarea nu este somație de executare silită

Este important de făcut distincția între notificarea de alertă și actele emise în cadrul executării silite.

Scopul acestei notificări este, în principal, preventiv.

Documentul urmărește să atragă atenția contribuabilului că nivelul obligațiilor restante poate indica o deteriorare a situației financiare și că este necesară adoptarea unor măsuri înainte ca dificultățile să devină mai greu de gestionat.

Primirea notificării nu înseamnă, prin ea însăși, că societatea este în insolvență și nici că a fost declanșată automat procedura insolvenței.

De asemenea, notificarea nu înlocuiește somațiile, titlurile executorii sau celelalte acte utilizate de organul fiscal în procedura de recuperare a creanțelor.

Ce soluții sunt indicate contribuabilului

Un element util al noii proceduri este faptul că notificarea nu se limitează la prezentarea existenței datoriilor.

Documentul trebuie să informeze contribuabilul și cu privire la variantele pe care le are la dispoziție pentru gestionarea situației fiscale.

Printre acestea se numără:

Procedura de mediere

Contribuabilul poate analiza împreună cu organul fiscal situația obligațiilor restante și posibilitățile legale existente pentru stingerea acestora.

Înlesnirile la plată

În funcție de situația concretă, contribuabilul poate verifica dacă îndeplinește condițiile pentru accesarea unei forme de eșalonare sau a altor facilități prevăzute de legislația fiscală.

Serviciile de îndrumare și asistență

ANAF poate furniza contribuabilului informații cu privire la obligațiile fiscale și procedurile care pot fi utilizate pentru regularizarea situației.

Notificarea poate conține și alte informații pe care autoritatea fiscală le consideră relevante pentru contribuabil.

Ce ar trebui să facă o firmă care primește notificarea

Primirea unei astfel de notificări nu ar trebui ignorată.

Primul pas ar trebui să fie verificarea situației fiscale efective și reconcilierea acesteia cu evidența contabilă a societății.

Este recomandată verificarea:

1. obligațiilor declarate și neachitate;
2. plăților efectuate și a modului în care acestea au fost distribuite de organul fiscal;
3. eventualelor sume achitate, dar nealocate;
4. declarațiilor fiscale care ar putea necesita rectificare;
5. existenței unor sume de rambursat sau restituit;
6. capacității societății de a achita obligațiile restante;
7. posibilității de accesare a unei eșalonări la plată.

Dacă diferențele provin din neconcordanțe între evidența contribuabilului și cea a ANAF, acestea ar trebui clarificate cât mai rapid.

De ce este important noul mecanism

Introducerea notificărilor de alertă schimbă într-o anumită măsură modul în care este abordată acumularea obligațiilor fiscale.

În loc ca dificultatea financiară să fie observată exclusiv în momentul în care procedurile de recuperare sunt deja avansate, contribuabilul primește un semnal atunci când datoria depășește un anumit nivel.

Pentru managementul unei societăți, notificarea ar trebui privită ca un indicator financiar important.

O datorie fiscală de peste 40.000 lei care se menține pentru o perioadă îndelungată poate indica probleme de lichiditate, dezechilibre ale fluxului de numerar sau dificultăți structurale care necesită măsuri înainte de agravarea situației.

Concluzie

Prin Ordinul nr. 758/2026 a fost introdus un mecanism suplimentar de avertizare a contribuabililor profesioniști care acumulează obligații bugetare restante.

Pragul relevant este de 40.000 lei, iar notificarea este transmisă prin SPV. Dacă datoriile rămân peste acest nivel, contribuabilul poate primi o nouă notificare la fiecare șase luni.

Pentru firme, primirea documentului ar trebui să conducă la o analiză imediată a situației fiscale și a fluxului de numerar.

Cu cât dificultățile sunt identificate și gestionate mai devreme, cu atât există mai multe posibilități pentru achitarea, restructurarea sau eșalonarea obligațiilor înainte ca situația să evolueze spre executare silită ori dificultăți financiare severe.

Temei legal: Ordinul nr. 758/2026 pentru aprobarea Procedurii de comunicare a notificărilor de alertă privind neîndeplinirea obligațiilor bugetare de plată, publicat în Monitorul Oficial nr. 526 din 26 iunie 2026, în vigoare de la aceeași dată.

Modificare Codul de procedură fiscală: Reguli privind inspecţiei fiscale

În Monitorul oficial nr. 1123/2023 a fost publicata Legea nr. 388/2023 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 188/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, in vigoare de la 16 decembrie 2023.

La începerea inspecţiei fiscale, organul de inspecţie fiscală trebuie să prezinte contribuabilului/plătitorului legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu semnat de conducătorul organului de inspecţie fiscală. Legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu pot fi prezentate şi prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă. În cazul organului fiscal central, prezentarea legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu se realizează conform procedurii aprobate prin ordin al preşedintelui ANAF. Începerea inspecţiei fiscale trebuie consemnată în registrul unic de control ori de câte ori există obligaţia ţinerii acestuia.

Data începerii inspecţiei fiscale este data menţionată în registrul unic de control, dacă există obligaţia ţinerii acestuia. În cazul contribuabilului/plătitorului care nu ţine sau nu prezintă organului de inspecţie fiscală registrul unic de control, această dată se înscrie într-un proces-verbal de constatare. Procesul-verbal de constatare se semnează de către organul de inspecţie fiscală şi de către contribuabil/plătitor şi se înregistrează la registratura contribuabilului/plătitorului ori de câte ori există o astfel de registratură.

Procedura privind stingerea, prin compensare, a creanţelor fiscale ale contribuabililor, certe, lichide şi exigibile faţă de bugetele locale, stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, cu obligaţiile fiscale/bugetare datorate bugetului de stat, precum şi schimbul de informaţii între organele fiscale locale şi organele fiscale centrale

În Monitorul oficial nr. 1116/2023 a fost publicat Ordinul nr. 5.329/2.201/2023 pentru aprobarea Procedurii privind stingerea, prin compensare, a creanţelor fiscale ale contribuabililor, certe, lichide şi exigibile faţă de bugetele locale, stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, cu obligaţiile fiscale/bugetare datorate bugetului de stat, precum şi schimbul de informaţii între organele fiscale locale şi organele fiscale centrale, in vigoare de la 12 decembrie 2023.

Procedura privind cesiunea creanţelor bugetare datorate de debitorii aflaţi în procedura insolvenţei

În Monitorul oficial nr. 1109/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanţelor bugetare datorate de debitorii aflaţi în procedura insolvenţei, in vigoare de la 11 decembrie 2023.

Procedura de cesiune a creanţelor bugetare se aplică debitorilor aflaţi în procedura insolvenţei potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi altor acte normative în baza cărora s-a declanşat procedura insolvenţei.

Conform Codului de procedură fiscală creditorul bugetar poate cesiona creanţele bugetare datorate de debitorii aflaţi în procedura insolvenţei.

Dacă până la data stabilită în anunţul publicitar nu se înregistrează decât o singură ofertă, preţul şi celelalte clauze ale contractului de cesiune se stabilesc prin negociere directă. În situaţia în care există mai mulţi ofertanţi, cesiunea de creanţă se va realiza ca urmare a unei proceduri competitive organizate de către creditorul bugetar bazate pe criteriul celui mai mare preţ al cesiunii oferit şi pe al celui mai scurt termen de plată a preţului cesiunii.

În situaţia în care plata preţului cesiunii se face într-o perioadă mai mare de 30 de zile de la data încheierii contractului de cesiune, se datorează dobânzi sau majorări de întârziere. Nivelul majorării de întârziere este de 0,5% pe lună sau pe fracţiune de lună, după caz.

Cesionarul creanţei bugetare preia, ca urmare a cesiunii de creanţă, toate drepturile şi garanţiile creditorului bugetar.

Dacă cesionarul nu plăteşte creditorului bugetar, la termenele prevăzute în contract, preţul cesiunii, contractul de cesiune reprezintă titlu executoriu pentru creditorul bugetar, iar creanţa acestuia este o creanţă bugetară ce poate fi recuperată potrivit Codului de procedură fiscală.

Dacă cesionarul nu plăteşte creditorului bugetar preţul cesiunii, la termenele stipulate în contract, contractul de cesiune reprezintă titlu executoriu pentru creditorul bugetar, iar creanţa acestuia este o creanţă bugetară ce poate fi recuperată potrivit Codului de procedură fiscală.

Sumele obţinute în urma cesiunii creanţelor bugetare se fac venit la bugetul de stat sau la bugetul local, după caz.

Inregistrarea operatorilor de platformă

În Monitorul oficial nr. 1098/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1946/2023 pentru aprobarea procedurilor de punere în aplicare a prevederilor art. 2915 alin. (10)-(13) şi alin. (19) lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, in vigoare de la 06 decembrie 2023.

Operatorii de platforme definiţi în sensul pct. 4 lit. b) subsecţiunea A secţiunea I din anexa nr. 5 din Codul de procedură fiscală pot opta să se înregistreze la autoritatea competentă din România sau din oricare alt stat membru, în vederea îndeplinirii obligaţiei de raportare, prevăzută în secţiunea III din anexa nr. 5 din Codul de procedură fiscală.

Operatorii de platforme definiţi în sensul pct. 4 lit. b) subsecţiunea A secţiunea I din anexa nr. 5 din Codul de procedură fiscală, care optează să se înregistreze la autoritatea competentă din România, îşi exercită opţiunea prin depunerea formularului (707) "Cerere de înregistrare/menţiuni/renunţare pentru operatorii de platformă, definiţi în sensul pct. 4 lit. b) din subsecţiunea A a secţiunii I din anexa nr. 5 din Codul de procedură fiscală".

Formularul (707) "Cerere de înregistrare/menţiuni/renunţare pentru operatorii de platformă, definiţi în sensul pct. 4 lit. b) din subsecţiunea A a secţiunii I din anexa nr. 5 din Codul de procedură fiscală" se utilizează de către operatorii de platformă care au obligaţia de raportare, în sensul pct. 4 lit. b) subsecţiunea A secţiunea I din anexa nr. 5 din Codul de procedură fiscală, pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 2915 alin. (10), (13) şi alin. (19) lit. a) din acelaşi act normativ.

După depunerea formularului (707), având marcată cu "X" secţiunea I.1. Înregistrare, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală atribuie operatorului de platformă definit în sensul pct. 4 lit. b) subsecţiunea A secţiunea I din anexa nr. 5 din Codul de procedură fiscală un număr individual de identificare, utilizat numai în vederea îndeplinirii obligaţiei de raportare. Numărul individual de identificare nu reprezintă cod de identificare fiscală, în sensul titlului IV "Înregistrarea fiscală" din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală revocă înregistrarea unui operator de platformă, efectuată în temeiul art. 2915 alin. (10) din Codul de procedură fiscală, în situaţia în care acesta nu respectă obligaţia de raportare prevăzută în anexa nr. 5 din Codul de procedură fiscală.

Un operator de platformă căruia i-a fost revocată înregistrarea se va putea reînregistra numai dacă acesta furnizează garanţii adecvate privind angajamentul său, respectiv o declaraţie pe propria răspundere şi garanţii financiare, potrivit legii, inclusiv orice cerinţă de raportare neîndeplinită. Garanţia va fi constituită la nivelul maxim al sancţiunii aplicabile pentru nerespectarea obligaţiei de raportare, prevăzută la art. 336 alin. (1) lit. z) din Codul de procedură fiscală.

Procedura de prezentare a legitimaţiei de inspecţie fiscală şi a ordinului de serviciu în cadrul acţiunilor de inspecţie fiscală

În Monitorul oficial nr. 756/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1229/2023 pentru aprobarea Procedurii de prezentare a legitimaţiei de inspecţie fiscală şi a ordinului de serviciu în cadrul acţiunilor de inspecţie fiscală, in vigoare de la 21 august 2023.

La începerea inspecţiei fiscale, organul de inspecţie fiscală trebuie să prezinte contribuabilului/plătitorului legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu semnat de conducătorul organului de inspecţie fiscală. Legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu pot fi prezentate şi prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă. În cazul organului fiscal central, prezentarea legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu se realizează conform procedurii aprobate prin ordin al preşedintelui ANAF. Începerea inspecţiei fiscale trebuie consemnată în registrul unic de control ori de câte ori există obligaţia ţinerii acestuia şi inspecţia fiscală se desfăşoară în spaţiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului.

Referitor la locul de desfăşurare a inspecţiei fiscale, Codul de procedură fiscală reglementează la art. 125 faptul că inspecţia fiscală se desfăşoară, de regulă, la sediul organului de inspecţie fiscală, dar, din iniţiativa organului de inspecţie fiscală sau la solicitarea motivată a contribuabilului/plătitorului, inspecţia fiscală se poate desfăşura în spaţiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului.

În situaţia în care inspecţia fiscală începe la sediul organului fiscal, prezentarea legitimaţiei şi a ordinului de serviciu se poate realiza în următoarele modalităţi:

A. În măsura în care contribuabilul/plătitorul se deplasează la sediul organului de inspecţie fiscală, prezentarea legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu se va realiza direct, iar faptul că acestea au fost prezentate va fi consemnat într-o "minută" ce va cuprinde în mod explicit următoarele elemente:

- părţile semnatare (contribuabilul/plătitorul, echipa de inspecţie fiscală desemnată, prin detalierea fiecărui membru al echipei de inspecţie fiscală care se va legitima);
- data, ora şi locaţia întocmirii minutei;
- faptul că membrii echipei de inspecţie fiscală au prezentat legitimaţiile şi ordinul de serviciu cu ocazia întâlnirii şi, respectiv, a începerii inspecţiei fiscale;
- consemnarea faptului că data începerii inspecţiei fiscale este data din avizul de inspecţie fiscală ori noua dată de începere a inspecţiei fiscale comunicată contribuabilului/plătitorului în scris, în situaţia în care inspecţia fiscală nu poate începe la data prevăzută în aviz (în ambele situaţii, data începerii inspecţiei fiscale trebuie să fie aceeaşi cu data la care sunt prezentate legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu);
- semnăturile părţilor;
- numărul de înregistrare de la organul de inspecţie fiscală.

B. În situaţia în care prezentarea legitimaţiei şi a ordinului de serviciu se realizează prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă pot interveni următoarele situaţii:

B.1. La momentul stabilirii conexiunii prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) la care contribuabilul are acces (Spaţiul Privat Virtual) şi pentru care organele de inspecţie fiscală au transmis data şi ora conexiunii prin intermediul unei notificări comunicate contribuabilului/plătitorului cu cel puţin 48 de ore înainte de data stabilită pentru începerea inspecţiei fiscale, utilizând acelaşi canal de comunicare (Spaţiul Privat Virtual), acesta confirmând participarea la data şi ora stabilită, echipa de inspecţie fiscală va solicita acordul contribuabilului/plătitorului pentru înregistrarea întâlnirii.

Dacă contribuabilul/plătitorul îşi exprimă acordul pentru înregistrarea întâlnirii se va proceda la prezentarea în faţa camerei video, pe rând, a legitimaţiilor de inspecţie ale membrilor echipei, precum şi a ordinului de serviciu, prezentare care va dura cel puţin 10 (zece) secunde pentru fiecare document.

Înregistrarea întâlnirii va fi salvată de echipa de inspecţie fiscală şi stocată de către structura din care face parte echipa de inspecţie fiscală, astfel încât să poată fi accesată şi/sau pusă la dispoziţie oricărei persoane interesate şi îndreptăţite conform legii pentru a vizualiza informaţiile în cauză.

Totodată, în cuprinsul raportului de inspecţie fiscală ce va fi întocmit se va menţiona faptul că prezentarea legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu a avut loc în data de . . . . . . . . . ., prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă ale ANAF la care contribuabilul are acces (Spaţiul Privat Virtual).


B.2. Situaţia în care contribuabilul/plătitorul nu îşi exprimă acordul pentru înregistrarea audio-video.

În această situaţie se va întocmi o "minută" ce va cuprinde în mod explicit următoarele elemente:

- părţile semnatare (contribuabilul/plătitorul, echipa de inspecţie fiscală desemnată, prin detalierea fiecărui membru al echipei de inspecţie fiscală care se va legitima);
- data, ora şi faptul că întâlnirea a avut loc prin mijloace audio-video de comunicare la distanţă;
- modalitatea de stabilire a conexiunii audio-video (mijloacele video de comunicare la distanţă ale ANAF la care contribuabilul are acces - Spaţiul Privat Virtual, pentru care, anterior începerii inspecţiei fiscale, organele de inspecţie fiscală au transmis data şi ora conexiunii prin intermediul unei notificări comunicate contribuabilului/plătitorului cu cel puţin 48 de ore înainte de data stabilită pentru începerea inspecţiei fiscale, acesta confirmând participarea la data şi ora stabilită);
- faptul că organele de inspecţie fiscală au prezentat în faţa camerei video, pe rând, legitimaţiile şi ordinul de serviciu cu ocazia întâlnirii şi, respectiv, a începerii inspecţiei fiscale;
- consemnarea faptului că data începerii inspecţiei fiscale este data din avizul de inspecţie fiscală ori noua dată de începere a inspecţiei fiscale comunicată contribuabilului în scris, în situaţia în care inspecţia fiscală nu poate începe la data prevăzută în aviz (în ambele situaţii, data începerii inspecţiei fiscale trebuie să fie aceeaşi cu data la care sunt prezentate legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu);
- faptul că minuta va fi semnată electronic (se va transmite documentul în format "PDF" semnat electronic de către echipa de inspecţie fiscală către contribuabil/plătitor, iar contribuabilul/plătitorul îl va transmite semnat electronic către echipa de inspecţie fiscală), prin utilizarea metodelor legale privind semnătura electronică;
- numărul de înregistrare de la organul de inspecţie fiscală.

_________
În situaţia în care inspecţia fiscală începe la sediul contribuabilului/plătitorului (sau în orice alt loc stabilit de comun acord cu contribuabilul/plătitorul), organul de inspecţie fiscală trebuie să prezinte contribuabilului/plătitorului legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu semnat de conducătorul organului de inspecţie fiscală.

În toate situaţiile se va face referire în raportul de inspecţie fiscală cu privire la modalităţile de prezentare a legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu.

În situaţia în care contribuabilul/plătitorul nu are acces la mijloacele de comunicare la distanţă ale ANAF (Spaţiul Privat Virtual) sau modulul de comunicare video al Spaţiului Privat Virtual nu este funcţional, anterior emiterii avizului de inspecţie fiscală, organul de inspecţie fiscală va proceda la stabilirea locului iniţial de desfăşurare a inspecţiei fiscale în spaţiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului, potrivit prevederilor art. 125 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Procedurile de punere în aplicare a prevederilor art. 291^5 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală referitoare la operatorii de platformă

În Monitorul oficial nr. 743/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1226/2023 pentru aprobarea procedurilor de punere în aplicare a prevederilor art. 291^5 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, in vigoare de la 16 august 2023.

Potrivit art. 291^5 alin. (8) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, in vederea verificării respectării de către Operatorii de platforme, care au obligaţia de raportare, a procedurii de diligenţă fiscală şi a procedurilor de raportare, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală poate efectua verificări şi controale în acest sens.

1. Procedura de punere în aplicare a prevederilor art. 291^5 alin. (8) din Codul de procedură fiscală

Verificările privind respectarea procedurilor de diligenţă fiscală şi de raportare se efectuează atât pe baza informaţiilor raportate de către operatorii de platforme prin formularul pus la dispoziţie de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cât şi pe baza surselor de informare deschise, în scopul identificării operatorilor de platforme care se află în următoarele situaţii:

1.1. nu au determinat, în conformitate cu prevederile subsecţiunii A din secţiunea II a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală, dacă un vânzător se califică drept vânzător exclus;
1.2. nu au colectat toate informaţiile prevăzute la subsecţiunea B din secţiunea II a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală;
1.3. nu au procedat la verificarea informaţiilor despre vânzător, prevăzute la subsecţiunea C din secţiunea II a anexei nr. 5 din Codul de procedură fiscală;
1.4. nu au determinat statul/statele membru (e) al/ale Uniunii Europene de rezidenţă al/ale vânzătorului, în sensul prevăzut la subsecţiunea D din secţiunea II a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală;
1.5. nu au colectat informaţiile privind bunul imobil închiriat, prevăzute la subsecţiunea E din secţiunea II a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală;
1.6. nu au respectat termenele de finalizare şi de valabilitate ale procedurii de diligenţă fiscală, prevăzute la subsecţiunea F din secţiunea II a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală;
1.7. au încredinţat unui prestator de servicii terţ îndeplinirea procedurii de diligenţă fiscală prevăzute de secţiunea II din anexa nr. 5, cu nerespectarea prevederilor subsecţiunii H din secţiunea II a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală;
1.8. nu au respectat calendarul şi modalitatea de raportare, prevăzute la subsecţiunea A din secţiunea III a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală;
1.9. nu au raportat către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală informaţiile prevăzute la subsecţiunea B din secţiunea III a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală.


2. Procedura de punere în aplicare a prevederilor art. 291^5 alin. (9) din Codul de procedură fiscală

Verificările privind raportarea completă şi corectă se efectuează atât pe baza informaţiilor raportate de către operatorii de platforme prin formularul pus la dispoziţie de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cât şi pe baza surselor de informare deschise.

În situaţia în care se constată că informaţiile raportate de către operatorii de platforme cărora le revine obligaţia de raportare sunt incorecte şi/sau incomplete, se procedează după cum urmează:

2.1. Se comunică operatorului de platformă, care are obligaţia de raportare, "Notificarea privind informaţiile incorecte şi/sau incomplete furnizate de către operatorii de platforme care au obligaţia de raportare", în cuprinsul căreia sunt indicate în mod concret care sunt informaţiile despre care s-a constatat că sunt incorecte şi/sau incomplete, precum şi perioada de raportare la care se referă acestea.

2.2. În baza notificării menţionate la subpct. 2.1, operatorul de platformă în cauză verifică, completează şi/sau corectează, după caz, informaţiile despre care i s-a adus la cunoştinţă că sunt incorecte şi/sau incomplete şi ia toate măsurile ce se impun pentru corectarea erorilor şi/sau completarea datelor/informaţiilor respective.

În cazul în care, după 15 zile de la comunicarea notificării menţionate la pct. 2.1, operatorul de platformă care are obligaţia de raportare nu remediază neconformităţile, sunt aplicate prevederile art. 336 din Codul de procedură fiscală, în mod corespunzător.

Modelul şi conţinutul formularelor utilizate în activitatea de verificare şi control al instituţiilor financiare raportoare cu privire la modul de respectare a procedurilor de raportare şi de diligenţă fiscală

În Monitorul oficial nr. 670/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1107/2023 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate în activitatea de verificare şi control al instituţiilor financiare raportoare de către personalul Direcţiei generale de informaţii fiscale şi al structurilor de informaţii fiscale aflate în coordonarea acesteia, in vigoare de la 20 iulie 2023.

Potrivit Codului de procedură fiscală, in vederea verificării respectării de către instituţiile financiare raportoare a procedurilor de raportare şi de diligenţă fiscală şi a procedurilor de conformare prevăzute în anexa nr. 1 la Acordul FATCA, precum şi pentru a monitoriza instituţiile financiare raportoare în cazul în care sunt raportate conturi nedocumentate, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală poate efectua verificări şi controale în acest sens.

Acest ordin aprobă modelul şi conţinutul formularelor utilizate în activitatea de verificare şi control al instituţiilor financiare raportoare de către personalul Direcţiei generale de informaţii fiscale şi al structurilor de informaţii fiscale aflate în coordonarea acesteia, cu privire la modul de respectare a procedurilor de raportare şi de diligenţă fiscală, după cum urmează:

a) Ordin de serviciu;
b) Invitaţie la sediu;
c) Cerere de furnizare a informaţiilor/documentelor;
d) Notă explicativă;
e) Înştiinţare;
f) Proces-verbal;
g) Declaraţie.

Modificarea şi completarea Procedurii de aplicare a măsurilor de restructurare a obligaţiilor bugetare restante, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.810/2019

În Monitorul oficial nr. 615/2023 a fost publicat Ordinul nr. 2045/2023 pentru modificarea şi completarea Procedurii de aplicare a măsurilor de restructurare a obligaţiilor bugetare restante, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.810/2019, in vigoare de la 06 iulie 2023.

Persoanele fizice cu averi mari

În Monitorul oficial nr. 585/2023 a fost publicat Ordinul nr. 920/2023 privind persoanele fizice cu averi mari, in vigoare de la 28 iunie 2023.
 
Persoana fizică cu avere mare este persoana fizică rezidentă fiscal în România care deţine o avere, atât în România, cât şi în străinătate, estimată la o valoare mai mare de 25 de milioane de euro, echivalentul în lei, calculat la cursul mediu al euro din anul precedent estimării averii, stabilit de Banca Naţională a României, pe baza datelor deţinute/obţinute de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în conformitate cu dispoziţiile legale.

Estimarea averii se face pe baza datelor şi informaţiilor deţinute sau obţinute de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la următoarele elemente patrimoniale:

a) bunurile imobile deţinute;
b) bunurile mobile deţinute;
c) activele financiare deţinute.

Grupul persoanelor fizice cu averi mari este constituit din persoane fizice a căror avere estimată îndeplineşte condiţia de mai sus. Grupul extins al persoanelor fizice cu averi mari este constituit din grupul persoanelor fizice cu averi mari şi din persoanele fizice soţi/soţii şi rude/afini de până la gradul al doilea ai/ale acestora.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală notifică persoanele fizice cu privire la faptul că acestea fac parte din grupul persoanelor fizice cu averi mari. Notificarea va cuprinde cel puţin următoarele:

a) informaţii cu privire la îndeplinirea criteriului de avere;
b) prezentarea elementelor pe baza cărora s-a estimat averea;
c) prezentarea abordării Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi a cadrului legal adoptat, în scopul asigurării conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi mari.

Grupul de persoane fizice cu averi mari se actualizează o dată la 3 ani, în sensul introducerii persoanelor fizice care îndeplinesc criteriul, şi o dată la 6 ani, în sensul eliminării persoanelor fizice care nu mai îndeplinesc acest criteriu.

Concomitent cu actualizarea grupului de persoane fizice cu averi mari se actualizează şi grupul extins al persoanelor fizice cu averi mari.

In scopul asigurării conformării fiscale voluntare a persoanelor fizice cu averi mari, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală poate proceda la:

a) aplicarea unor tratamente fiscale alternative de creştere a conformării fiscale voluntare, pe baza riscurilor identificate;
b) selectarea, pe baza analizei de risc, a persoanelor fizice care prezintă risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile, în vederea efectuării de verificări ale situaţiei fiscale personale/verificări documentare, în condiţiile legii.

(2) Tratamentele fiscale alternative constau în:

a) îndrumarea persoanelor fizice cu averi mari în scopul facilitării conformării fiscale voluntare;
b) derularea unor programe de notificare a persoanelor fizice privind problemele de neconformare identificate.

Biroul central de legătură responsabil pentru cooperare administrativă şi schimbul de informaţii în domeniul fiscal

În Monitorul oficial nr. 585/2023 a fost publicat Ordinul nr. 915/2023 privind desemnarea Biroului central de legătură responsabil pentru cooperare administrativă şi schimbul de informaţii în domeniul fiscal, in vigoare de la 28 iunie 2023.

Serviciul schimb internaţional de informaţii din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - Direcţia generală de informaţii fiscale este responsabil pentru cooperarea administrativă în domeniul fiscal cu statele membre ale Uniunii Europene şi cu statele cu care România s-a angajat printr-un instrument juridic de drept internaţional, denumite ţări terţe, în conformitate cu prevederile art. 71 şi ale titlului X cap. I din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul de procedură fiscală.

Biroul central de legătură este responsabil de contactele cu Comisia Europeană şi cu alte organizaţii internaţionale la care România este parte. În acest scop, Biroul central de legătură transmite Comisiei Europene şi altor organizaţii internaţionale la care România este parte toate informaţiile, datele şi statisticile prevăzute la titlul X cap. I din Codul de procedură fiscală.

Pentru desfăşurarea activităţii de cooperare administrativă în domeniul fiscal, Biroul central de legătură transmite şi/sau primeşte documente şi informaţii către/de la autorităţile competente din alte state, precum şi către/de la alte organizaţii internaţionale la care România este parte, după cum urmează:

a) pe suport hârtie;
b) prin mijloace electronice de transmitere la distanţă;
c) prin intermediul Reţelei comune de comunicare - reţea dezvoltată de Uniunea Europeană pentru a asigura toate transmisiile prin mijloace electronice între autorităţile competente din domeniul vamal şi fiscal, pentru activitatea de cooperare administrativă şi schimb de informaţii între statele membre ale Uniunii Europene;
d) prin intermediul Sistemului comun de transmitere a datelor - reţea securizată şi criptată, creată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, utilizată pentru schimbul automat de informaţii cu ţările terţe;
e) prin intermediul Serviciului internaţional de schimb de date - reţea unică utilizată pentru schimbul automat de informaţii cu Statele Unite ale Americii, în contextul Legii privind conformarea fiscală aplicabilă conturilor din străinătate.

Ordinul nr. 1677/2023 pentru punerea în aplicare a prevederilor pct. 3 lit. b) din subsecţiunea C a secţiunii II din anexa nr. 5 la Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

În Monitorul oficial nr. 558/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1677/2023 pentru punerea în aplicare a prevederilor pct. 3 lit. b) din subsecţiunea C a secţiunii II din anexa nr. 5 la Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Modificare la procedura de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanţă către instituţiile de credit a actelor de executare silită

În Monitorul oficial nr. 399/2023 a fost publicat Ordinul nr. 626/2023 pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 878/2022 privind stabilirea mijloacelor electronice de transmitere la distanţă a actelor de executare şi a procedurii de comunicare a acestora, in vigoare de la 09 mai 2023.

Reguli speciale privind stingerea creanţelor fără plată

În Monitorul oficial nr. 320/2023 a fost publicata Legea nr. 93/2023 pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, in vigoare de la 21 aprilie 2023.

Potrivit acestei legi, prin excepţie de la prevederile art. 167 din Codul de procedură fiscală, creanţele fiscale ale contribuabilului, certe, lichide şi exigibile, faţă de bugetele locale, stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, se sting la cererea contribuabilului şi prin compensarea acestora cu obligaţiile sale restante, curente sau viitoare către bugetul de stat, fără compensare între bugete, indiferent dacă obligaţiile şi, respectiv, creanţele supuse stingerii sunt administrate sau nu de aceeaşi autoritate publică. Procedura de stingere şi schimb de informaţii între organele fiscale locale şi organele fiscale centrale se aprobă prin ordin comun al ministrului finanţelor şi al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, iniţiat la propunerea ANAF.

Notificarea de conformare emisă de organul de inspecţie fiscală

În Monitorul oficial nr. 291/2023 a fost publicat Ordinul nr. 420/2023 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului "Notificare de conformare emisă de organul de inspecţie fiscală", a procedurii de notificare şi a periodicităţii de emitere, precum şi pentru modificarea anexei nr. 1.a la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.711/2015 privind modelul şi conţinutul formularelor şi documentelor utilizate în activitatea de inspecţie fiscală, in vigoare de la 06 aprilie 2023.

Pentru contribuabilii/plătitorii prezumtivi a fi selectaţi pentru efectuarea inspecţiei fiscale, organul de inspecţie fiscală transmite acestora, în scris, o notificare de conformare cu privire la riscurile fiscale identificate în scopul reanalizării de către aceştia a situaţiei fiscale şi, după caz, de a depune sau de a corecta declaraţiile fiscale.

Notificarea se emite de organul de inspecţie fiscală competent pentru efectuarea inspecţiei fiscale la contribuabilul/plătitorul vizat, în baza analizei de risc primite de la structurile cu atribuţii din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi/sau în baza analizelor proprii efectuate.

Notificările de conformare pot fi transmise lunar, trimestrial, semestrial sau anual, raportat la perioada fiscală corespunzătoare impozitului, taxei, contribuţiei în care a fost identificat riscul fiscal.

Prin notificare se comunică contribuabilului/plătitorului că în termen de 30 de zile de la data comunicării notificării are posibilitatea să depună sau să corecteze declaraţiile fiscale. Până la expirarea acestui termen, organul de inspecţie fiscală nu întreprinde nicio acţiune în vederea selectării pentru efectuarea inspecţiei fiscale. Depunerea sau corectarea declaraţiilor fiscale de către contribuabil/plătitor nu împiedică selectarea pentru efectuarea inspecţiei fiscale, însă numai după împlinirea termenului.

In acest termen contribuabilui are posibilitatea să transmita o informare referitoare la rezultatele analizei proprii efectuate, precum şi la măsurile întreprinse, după caz, însoţită de documente justificative care să ateste modul de conformare sau de trimiteri la documente deţinute deja de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - depuse la organul fiscal pentru conformare.

După împlinirea termenului de 30 de zile contribuabilii/plătitorii cu risc fiscal ridicat care nu au remediat riscurile fiscale pentru care au fost notificaţi sunt supuşi obligatoriu unei inspecţii fiscale sau unei verificări documentare.

In notificare se vor prezenta elementele de risc fiscal identificate de organul fiscal, perioadele impozabile, impozitele, taxele, contribuţiile aferente riscurilor identificate, după caz, inclusiv cu estimarea impactului fiscal, dacă acesta poate fi cuantificat, alte elemente relevante care pot conduce la reevaluarea situaţiei fiscale de către contribuabil/plătitor.

Notificarea poate fi emisă inclusiv în format electronic prin utilizarea de aplicaţii informatice dedicate. În situaţia în care notificările vor fi emise prin intermediul unor aplicaţii informatice dedicate, întocmirea, avizarea, aprobarea şi arhivarea acestora se vor realiza exclusiv în mediul electronic, comunicarea către contribuabil/plătitor urmând a se efectua, de regulă, prin intermediul platformei dedicate a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - Spaţiul privat virtual. În situaţia în care, din motive tehnice sau de altă natură, comunicarea prin Spaţiul privat virtual nu este posibilă, se va proceda la listarea unui exemplar al notificării care va conţine doar semnătura conducătorului structurii de inspecţie fiscală, în vederea comunicării către contribuabil/plătitor prin utilizarea altor mijloace legale de comunicare.

Ordinul nr. 234/2023 pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.443/2019 privind procedurile de agreare și selecție a practicienilor în insolvență de către Agenția Națională de Administrare Fiscală

În Monitorul oficial nr. 164/2023 a fost publicat Ordinul nr. 234/2023 pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.443/2019 privind procedurile de agreare și selecție a practicienilor în insolvență de către Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Completarea anexei la Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.612/2018 pentru aprobarea Nomenclatorului obligațiilor fiscale care se plătesc în contul unic

În Monitorul oficial nr. 128/2023 a fost publicat Ordinul nr. 170/2023 privind completarea anexei la Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.612/2018 pentru aprobarea Nomenclatorului obligațiilor fiscale care se plătesc în contul unic, in vigoare de la 15 februarie 2023.

În anexa la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.612/2018 pentru aprobarea Nomenclatorului obligaţiilor fiscale care se plătesc în contul unic, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 29 iunie 2018, cu modificările şi completările ulterioare, după poziţia 30 se introduce o nouă poziţie, poziţia 30^1:  Impozit pe veniturile din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate conform art. 97 alin. (84) şi art. 132 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare".

Ordinul nr. 188/2023 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă

În Monitorul oficial nr. 120/2023 a fost publicat Ordinul nr. 188/2023 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă.

Acest ordin introduce in nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat:

- pozitia 89 - Impozit pe veniturile din înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan conform art. 42 alin. (1) şi (7) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările şi completările ulterioare

- pozitia 90 - Impozit pe veniturile din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate conform art. 97 alin. (84) şi art. 132 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare"

Ordinul nr. 172/2023 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă

În Monitorul oficial nr. 113/2023 a fost publicat Ordinul nr. 172/2023 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă.

Acest ordin introduce pozitia 88 - contribuţie de solidaritate in nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat.