Modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România (C.O.R.) - nivel de ocupaţie (şase caractere)

În Monitorul oficial nr. 514/2022 a fost publicat Ordinul nr. 644/351/2022 privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011.

Acest ordin completează Clasificarea ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere) cu urmatoarele ocupaţii practicate în cadrul economiei naţionale

1.    creator/conceptor articole vestimentare - 311944
2.    expert comunicare guvernamentală - 243224
3.    expert e-guvernare - 242234
4.    inspector de urmărire şi administrare bunuri - 261924
5.    manager comunicare guvernamentală - 121311
6.    specialist marketing online - 243105
7.    tehnician de radiologie şi imagistică licenţiat - 226928

De asemenea se mută ocupaţia "instructor de dans" din grupa de bază 2653 Dansatori şi coregrafi în grupa de bază 3423 Instructori şi coordonatori de programe de pregătire fizică şi activităţi recreative la codul 342310.

Se redenumeşte ocupaţia "operator la utilaje de forjat dirijat" ca "operator la utilaje de foraj dirijat" şi păstrează acelaşi cod 834204 în grupa de bază 8342 Conducători de maşini şi utilaje terasiere.

Decizia nr. 274/2022 privind modificarea procedurii de anulare a obligaţiilor de plată accesorii datorate bugetului Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii

În Monitorul oficial nr. 507/2022 a fost publicata Decizia nr. 274/2022 privind modificarea anexei la Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 1.212/2020 pentru aprobarea Procedurii de anulare a obligaţiilor de plată accesorii datorate bugetului Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.

Legea nr. 142/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

În Monitorul oficial nr. 502/2022 a fost publicata Legea nr. 142/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care va intra in vigoare de la data de 1 ianuarie 2023.

Codul Muncii - modificari referitoare la registrul general de evidenţă a salariaţilor

În Monitorul oficial nr. 502/2022 a fost publicata Legea nr. 144/2022 pentru modificarea şi completarea art. 34 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, in vigoare de la 26 mai 2022.

Potrivit acestei modificari, in registrul general de evidenţă a salariaţilor se va completa si nivelul şi specialitatea studiilor absolvite.

Totodata, registrul general de evidenţă a salariaţilor va fi accesibil online pentru salariaţi/foşti salariaţi, în privinţa datelor care îi privesc. Dreptul de acces se limitează la vizualizarea, descărcarea şi tipărirea acestor date, precum şi la generarea online şi descărcarea unui extras din registru. Vechimea în muncă şi/sau în specialitate va putea fi dovedită şi cu acest extras, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 144/2022, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, se stabilesc procedura de acces online a salariaţilor sau foştilor salariaţi la datele din registrul general de evidenţă a salariaţilor, modalitatea de generare şi descărcare a extrasului, precum şi condiţiile în care prin extras se poate dovedi vechimea în muncă şi/sau în specialitate, potrivit dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu respectarea prevederilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal.

Raportarea la ANAF a informaţiilor referitoare la trimiterile poştale care au ca particularitate achitarea de către destinatar expeditorului a contravalorii bunului prin intermediul reţelei poştale

În Monitorul oficial nr. 494/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 67/2022 privind unele măsuri fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea art. 59 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Potrivit acestei ordonante in scopul asigurării conformării fiscale, furnizorul de servicii poştale de trimitere contra ramburs este obligat, sub rezerva respectării inviolabilităţii secretului corespondenţei, să furnizeze lunar organului fiscal central informaţii referitoare la trimiterile poştale care au ca particularitate achitarea de către destinatar expeditorului, prin intermediul reţelei poştale, a contravalorii bunului care face obiectul trimiterii poştale înregistrate.

Informaţiile referitoare la trimiterile poştale se referă la:

a) numărul de înregistrare şi data trimiterii poştale;
b) datele de identificare a expeditorului;
c) numele şi prenumele în cazul persoanelor fizice şi denumirea în cazul persoanelor juridice destinatare;
d) adresele de expediţie, respectiv livrare;
e) contravaloarea bunului livrat.

Perioada de stocare a datelor prevăzute mai sus este de 5 ani, calculată de la data primirii de către organul fiscal central, urmând ca datele să fie şterse automat după împlinirea acestui termen.
 
Furnizorul de servicii poştale informează persoanele ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate privind transmiterea acestora către organul fiscal central. Persoanele ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate beneficiază de toate drepturile prevăzute de Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).

Furnizarea informaţiilor prevăzute mai sus se face prin completarea unei declaraţii pe propria răspundere de către contribuabili/plătitori ori, după caz, de către furnizorii de servicii poştale de trimitere contra ramburs.

Majorarea salariului minim cu suma de 200 lei neimpozabila

În Monitorul oficial nr. 494/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 67/2022 privind unele măsuri fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea art. 59 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Aceasta ordonanta a fost adoptata luând în considerare necesitatea stimulării angajatorilor care pot acorda majorarea voluntară a salariului stabilit în contractul individual de muncă la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, în scopul sprijinirii angajaţilor proprii, prin neimpozitarea şi neincluderea în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii a unei sume de 200 de lei/lună.

Potrivit acestei ordonante incepând cu data de 1 iunie 2022, prin derogare de la prevederile art. 78, art. 139 alin. (1), art. 140, art. 157 alin. (1) şi ale art. 2204 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul salariaţilor care desfăşoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadraţi cu normă întreagă, la locul unde se află funcţia de bază, nu se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii pentru o sumă de 200 de lei reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor în următoarele situaţii:

a) angajatorii majorează voluntar, oricând în perioada 1 iunie-31 decembrie 2022 inclusiv, nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 de lei, respectiv de la 2.550 de lei la 2.750 de lei, pentru salariaţii care desfăşoară activitate în baza contractelor individuale de muncă, în executare la data de 1 iunie 2022, ce prevăd un nivel al salariului de bază lunar brut la aceeaşi dată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, egal cu nivelul salariului minim brut pe tară garantat în plată stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată;

b) nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este de 2.750 de lei, în cazul persoanelor nou angajate în perioada 1 iunie-31 decembrie 2022 inclusiv.

Prin derogare de la prevederile art. 77 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, suma de 200 de lei nu se ia în calcul pentru aplicarea deducerilor personale.

Acest regim fiscal se aplică în perioada în care salariul majorat / de încadrare, după caz, este menţinut / stabilit la nivelul de 2.750 de lei, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate în perioada 1 iunie- 31 decembrie 2022 inclusiv.

Suma de 200 de lei se diminuează în funcţie de:

a) perioada din lună pentru care s-a acordat majorarea salarială;
b) data de la care angajaţii noi sunt încadraţi în muncă la un nivel al salariului de 2.750 de lei;
c) fracţia din lună pentru care se determină veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
d) data de la care încetează contractul individual de muncă.

Modificari la regimul facturii electronice RO e-Factura. Din 1 iulie 2022 este obligatorie utilizarea RO e-Factura în relaţia B2G

În Monitorul oficial nr. 490/2022 a fost publicata Legea nr. 139/2022 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piaţă, punerii la dispoziţie pe piaţă, înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi supravegherea pieţei pentru acestea, in vigoare de la 20 mai 2022.

Potrivit acestei legi, factura electronică RO e-Factura din sistemul naţional privind factura electronică va fi însoţită de sigiliul electronic al Ministerului Finanţelor si nu de semnătura electronică a Ministerului Finanţelor.

Astfel ca, in situaţia în care factura electronică, transmisă în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, respectă structura, se aplică sigiliul electronic al Ministerului Finanţelor şi se comunică de îndată destinatarului. Aplicarea sigiliului electronic al Ministerului Finanţelor atestă primirea acesteia în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura. 

Operatorii economici înregistraţi în Registrul RO e-Factura care nu dispun de o aplicaţie de conversie pot utiliza aplicaţia informatică pusă la dispoziţie de Ministerul Finanţelor, prin Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare, la momentul operaţionalizării sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura.

Toate funcţionalităţile sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura utilizate de către operatorii economici înrolaţi sunt accesibile acestora şi prin servicii digitale de tip maşină-la-maşină, respectiv interfeţe de aplicaţie programabile.

Începând cu data de 1 iulie 2022, operatorii economici stabiliţi în România conform art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia, în relaţia B2G, definită conform art. 2 alin. (1) lit. m) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piaţă, punerii la dispoziţie pe piaţă, înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi supravegherea pieţei pentru acestea, să emită facturi electronice şi să le transmită prin sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. m) din OUG nr. 120/2021, relaţia dintre un operator economic şi autorităţi contractante, respectiv entităţi contractante - B2G - tranzacţia dintre un operator economic care are calitatea de contractant sau subcontractant/subantreprenor în temeiul Legii nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 99/2016, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 100/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi autorităţi contractante sau entităţi contractante care primesc şi prelucrează facturi electronice;

Ordinul nr. 1211/2022 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.007/2008 privind aprobarea componenţei Comisiei pentru autorizarea operatorilor economici din domenii cu reglementări specifice şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia, precum şi a Criteriilor referitoare la autorizarea funcţionării unităţilor emitente de tichete, precum şi pentru completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.909/2019 pentru aprobarea criteriilor referitoare la autorizarea funcţionării unităţilor emitente de bilete de valoare, a componenţei şi procedurii de lucru a Comisiei pentru autorizarea unităţilor emitente de bilete de valoare, precum şi a componenţei echipei de specialişti prevăzute la art. 22 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.045/2018

În Monitorul oficial nr. 489/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1211/2022 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.007/2008 privind aprobarea componenţei Comisiei pentru autorizarea operatorilor economici din domenii cu reglementări specifice şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia, precum şi a Criteriilor referitoare la autorizarea funcţionării unităţilor emitente de tichete, precum şi pentru completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.909/2019 pentru aprobarea criteriilor referitoare la autorizarea funcţionării unităţilor emitente de bilete de valoare, a componenţei şi procedurii de lucru a Comisiei pentru autorizarea unităţilor emitente de bilete de valoare, precum şi a componenţei echipei de specialişti prevăzute la art. 22 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.045/2018.

Acest ordin aduce modificarile si completarile necesare pentru punerea in aplicare a prevederilor art. 7 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2022, referitoare la tichetele sociale pe suport electronic pentru produse alimentare şi mese calde.

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectorul agricol şi în industria alimentară

În Monitorul oficial nr. 489/2022 a fost publicata Legea nr. 135/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Prin derogare de la prevederile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, până la sfârşitul anului 2022, pentru sectorul agricol şi în industria alimentară, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând în medie 17,928 lei/oră.

În perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2028, pentru sectorul agricol şi în industria alimentară, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună.

Prevederile se aplică exclusiv domeniilor de activitate prevăzute la art. 60 pct. 7 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege.

Nerespectarea acestor prevederi de către societăţi constituie contravenţie şi se sancţionează potrivit dispoziţiilor art. 260 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi atrage anularea acordării facilităţilor fiscale, adica cu cu amendă de la 300 lei la 2.000 lei.

Scutirea de la plata impozitului pe venit de persoanele fizice care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară

În Monitorul oficial nr. 489/2022 a fost publicata Legea nr. 135/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Potrivit acestei legi, vor beneficia de scutire de la plata impozitului pe venit persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3) Cod Fiscal, pentru activitatea desfăşurată în România, până la 31 decembrie 2028 inclusiv, pentru care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) angajatorii care desfăşoară pe teritoriul României activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară definite de următoarele coduri CAEN:

1. cod CAEN 01: Agricultură, vânătoare şi servicii anexe

011 - Cultivarea plantelor nepermanente;
012 - Cultivarea plantelor din culturi permanente;
013 - Cultivarea plantelor pentru înmulţire;
014 - Creşterea animalelor;
015 - Activităţi în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creşterea animalelor);
016 - Activităţi auxiliare agriculturii şi activităţi după recoltare;

2. cod CAEN 10: Industria alimentară;

b) angajatorii realizează cifră de afaceri din activităţile menţionate la lit. a) în limita a cel puţin 80% din cifra de afaceri totală. Pentru angajatorii nou-înfiinţaţi, respectiv înregistraţi la registrul comerţului/înregistraţi fiscal începând cu luna iunie 2022, cifra de afaceri se calculează cumulat de la data înregistrării, inclusiv luna în care se aplică scutirea, iar pentru angajatorii existenţi la data de 1 iunie 2022 se consideră ca bază de calcul cifra de afaceri realizată cumulat de la începutul anului, respectiv cumulat de la data înregistrării în cazul celor constituiţi/înregistraţi în perioada cuprinsă între începutul anului şi data de 1 iunie 2022, inclusiv luna în care se aplică scutirea. Pentru angajatorii existenţi la data de 1 ianuarie a fiecărui an ulterior datei de 1 iunie 2022, cifra de afaceri din activităţile menţionate la lit. a) se calculează cumulat pentru perioada corespunzătoare din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea. Această cifră de afaceri se realizează pe bază de contract sau comandă şi acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport, echipamente, dotări, precum şi alte activităţi auxiliare necesare activităţilor menţionate la lit. a). Cifra de afaceri va cuprinde inclusiv producţia realizată şi nefacturată;

c) veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3) Cod Fiscal, realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea, sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 lei lunar. Scutirea se aplică pentru sumele din venitul brut lunar de până la 30.000 lei, obţinut din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3) Cod Fiscal, realizate de persoanele fizice. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 30.000 lei nu va beneficia de facilităţi fiscale;

d) scutirea se aplică potrivit procedurii aprobate prin ordin al ministrului finanţelor.

De asemenea pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7 Cod Fiscal, adica cele de mai sus, cota contribuţiei de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) Cod Fiscal se reduce cu 3,75 puncte procentuale. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028.

De asemenea, sunt exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor care desfăşoară activităţi la angajatori din sectorul agricol şi din industria alimentară şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7 Cod Fiscal, până la 31 decembrie 2028 inclusiv. 

In plus, cota contribuţiei asiguratorii pentru muncă se reduce la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare, în cazul angajatorilor care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7, până la 31 decembrie 2028 inclusiv.

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, sunt asigurate până la 31 decembrie 2028 inclusiv în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuţiei. Aceste persoane fizice beneficiază, până la 31 decembrie 2028 inclusiv, de drepturile acordate din sistemul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale, sistemul asigurărilor pentru şomaj, conform legislaţiei în vigoare, inclusiv de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, fără plata de către angajatori a contribuţiei asiguratorii pentru muncă prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Ordinul nr. 1108/2022 privind modificarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 105/2016 pentru aprobarea Normelor privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor pentru importurile definitive ale anumitor bunuri, prevăzută la art. 293 alin. (1) lit. d) şi art. 395 alin. (7) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi a Procedurii privind autorizarea unor organisme pentru a importa bunuri în regim de scutire

În Monitorul oficial nr. 486/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1108/2022 privind modificarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 105/2016 pentru aprobarea Normelor privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor pentru importurile definitive ale anumitor bunuri, prevăzută la art. 293 alin. (1) lit. d) şi art. 395 alin. (7) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi a Procedurii privind autorizarea unor organisme pentru a importa bunuri în regim de scutire.

Modificarea procedurii de aplicare a măsurilor de restructurare a obligaţiilor bugetare restante, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.810/2019

În Monitorul oficial nr. 483/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1113/2022 pentru completarea Procedurii de aplicare a măsurilor de restructurare a obligaţiilor bugetare restante, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.810/2019.

Potrivit acestui ordin, prevederile referitoare la restructurarea obligatiilor sunt aplicabile şi obligaţiilor de plată reprezentând taxa pe valoarea adăugată cu scadenţe anterioare datei de 31 decembrie 2020 inclusiv şi care rezultă din înscrierea în rândurile de regularizări din decontul de TVA a taxei colectate, precum şi a taxei deductibile, prin care se corectează taxa pe valoarea adăugată cu scadenţe anterioare datei de 31 decembrie 2020 inclusiv.

Ori de câte ori se face o regularizare de TVA, în scopul stabilirii obligaţiilor de plată accesorii ce pot face obiectul restructurării, debitorii trebuie să detalieze în planul de restructurare informaţiile cu privire la taxa pe valoarea adăugată înscrisă pe rândul de regularizare, cu precizarea perioadei fiscale, a scadenţei, precum şi a sumei aferente.

Instrucţiuni MF pentru aplicarea TITLUL VIII - Soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale din Codul de procedură fiscală

În Monitorul oficial nr. 482/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1021/2022 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea titlului VIII din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Acest ordin pune in aplicare prevederile art. 272 din Codul de procedură fiscală care precizeaza ca contestaţiile formulate împotriva titlurilor de creanţă, precum şi împotriva altor acte administrativ-fiscale emise de organul fiscal central se soluţionează de către structura specializată de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

 

Ordinul nr. 856/2022 privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă

În Monitorul oficial nr. 482/2022 a fost publicat Ordinul nr. 856/2022 privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă.

 

Ordinul nr. 776/2022 privind modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.845/2015 pentru aprobarea procedurilor de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, precum și pentru modificarea altor acte normative

În Monitorul oficial nr. 477/2022 a fost publicat Ordinul nr. 776/2022 privind modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.845/2015 pentru aprobarea procedurilor de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, precum și pentru modificarea altor acte normative.

Plata salariilor restante in cadrul lanţurilor de subcontractare

În Monitorul oficial nr. 476/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 66/2022 pentru completarea Legii nr. 16/2017 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale.

Pana la aparitia acestei legi, un contractant este răspunzător pentru drepturile lucrătorilor detaşaţi numai la nivel transfrontalier, pentru respectarea principiului nediscriminării şi proporţionalităţii în cadrul lanţurilor de subcontractare privind libertatea de a presta servicii în România Astel în situaţia în care atât contractantul, cât şi subcontractantul sunt stabiliţi pe teritoriul României se impune, în mod similar, reglementarea răspunderii contractantului la nivel naţional în ceea ce priveşte plata drepturilor salariale nete restante aferente salariului brut pe ţară garantat în plată, datorate salariaţilor de către subcontractant.

Astfel potrivit acestei legi, in cadrul lanţurilor de subcontractare în care contractantul şi subcontractantul sunt stabiliţi pe teritoriul României, pentru activităţile prevăzute în anexă, contractantul căruia întreprinderea îi este subcontractant direct răspunde în solidar cu aceasta sau în locul său pentru drepturile salariale nete restante ale salariatului subcontractantului, aferente salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi/sau contribuţiilor datorate unor fonduri sau instituţii comune ale partenerilor sociali.

În situaţia în care subcontractantul direct nu îşi execută obligaţia de plată a salariului prevăzută în contractul individual de muncă, salariatul are dreptul să solicite contractantului plata doar pentru drepturile salariale nete restante aferente salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Subcontractantul are obligaţia de a plăti salariatului diferenţa dintre suma primită de către acesta de la contractant şi suma aferentă acoperirii integrale a drepturilor salariale cuvenite, precum şi obligaţia de a reţine şi plăti impozitul şi contribuţiile sociale aferente drepturilor salariale, în condiţiile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Răspunderea menţionată se limitează la drepturile salariale cuvenite salariatului subcontractantului pentru activitatea prestată de acesta în temeiul relaţiei contractuale dintre contractant şi subcontractantul direct al acestuia. Subcontractantul are obligaţia de a plăti contractantului sumele achitate de acesta salariatilor subcontractantului.

Contractantul este exonerat de răspunderea de a efectua plata salarialiilor nete restante, dacă face dovada că a achitat subcontractantului toate obligaţiile contractuale scadente, aferente relaţiei contractuale dintre aceştia.

Măsuri pentru acordarea de sprijin material categoriilor de persoane aflate în situaţii de risc de deprivare materială şi/sau risc de sărăcie extremă

În Monitorul oficial nr. 468/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 63/2022 privind unele măsuri temporare pentru acordarea de sprijin material categoriilor de persoane aflate în situaţii de risc de deprivare materială şi/sau risc de sărăcie extremă, suportate parţial din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri de distribuire a acestuia.

Beneficiază de sprijin material sub formă de tichete sociale emise pe suport electronic următoarele categorii de persoane şi familii, denumite în continuare beneficiari:

a) pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei;
b) persoanele - copii şi adulţi -, încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei;
c) familiile cu cel puţin 2 copii în întreţinere ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;
d) familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;
e) familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condiţiile Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
f) persoanele fără adăpost astfel cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare. 

Sprijinul material acordat pe baza tichetului social pe suport electronic are o valoare nominală de 250 lei şi se acordă o dată la două luni categoriilor de beneficiari de mai sus. Sumele acordate pot fi utilizate în termen de 12 luni de la data fiecărei alimentări.

În sensul acestei ordonanţe de urgenţă, prin venituri se înţeleg:

a) venituri din pensii acordate în sistemul public de pensii;
b) venituri din pensii acordate în sistemele neintegrate sistemului public de pensii;
c) venituri din drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii şi casele de pensii sectoriale;
d) venituri din indemnizaţia socială pentru pensionari acordată în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea indemnizaţiei sociale pentru pensionari, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
e) venituri din salarii şi asimilate salariilor, definite conform art. 76 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
f) indemnizaţia de acomodare acordată în baza Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
g) indemnizaţia pentru îngrijirea copilului cu dizabilitate cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani, acordată în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
h) veniturile neimpozabile prevăzute la art. 62 lit. b), c), n), q) şi r) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
i) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 83 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
j) venituri din investiţii, definite conform art. 91 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
k) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite conform art. 103 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
l) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare, definite conform art. 111 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
m) venituri din alte surse, definite conform art. 114 şi 117 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Rata dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României

În Monitorul oficial nr. 468/2022 a fost publicata Circulara nr. 11/2022 privind nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României.

Începând cu data de 11 mai 2022, nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României este de 3,75% pe an.

Stabilirea mijloacelor electronice de transmitere la distanţă a actelor de executare şi a procedurii de comunicare a acestora

În Monitorul oficial nr. 466/2022 a fost publicat Ordinul nr. 878/2022 privind stabilirea mijloacelor electronice de transmitere la distanţă a actelor de executare şi a procedurii de comunicare a acestora.

Acest ordin a fost aprobat luând în considerare necesitatea creării mecanismului privind automatizarea înfiinţării şi ridicării popririlor bancare de către organele de executare silită din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în limita sumelor înscrise în actele de executare silită, astfel încât disponibilităţile băneşti existente în conturile contribuabililor să nu fie afectate peste limita sumelor înscrise în adresa de înfiinţare a popririi bancare şi să nu se producă sincope în activitatea desfăşurată de aceştia, iar ridicarea măsurilor de executare silită prin poprire bancară să se realizeze cu operativitate.

Procedura privind recalcularea din oficiu de către organul fiscal a contribuției de asigurări sociale de sănătate

În Monitorul oficial nr. 460/2022 a fost publicat Ordinul nr. 493/2022 pentru aprobarea Procedurii privind recalcularea din oficiu de către organul fiscal a contribuției de asigurări sociale de sănătate, precum și a modelului și conținutului formularului "Referat privind recalcularea contribuției de asigurări sociale de sănătate".

Aceasta procedură se aplică, începând cu data de 1 ianuarie 2021, persoanelor fizice prevăzute la art. 180 din Codul fiscal care au optat pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate prin depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice - capitolul II (denumită declaraţie unică estimativă) şi care au decedat în cursul aceluiaşi an fiscal/celor 12 luni pentru care datorează contribuţia, după caz.

Persoanele fizice prevăzute la art. 180 din Codul fiscal sunt persoanele care se încadrează în următoarele categorii şi au optat pentru plata contribuţiei:

a) persoanele fizice care au estimat pentru anul fiscal venituri anuale cumulate din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b) -h) din Codul fiscal sub nivelul plafonului minim anual de cel puţin 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice estimative;

b) persoanele fizice care nu au realizat venituri de natura celor prevăzute la art. 155 din Codul fiscal şi nu s-au încadrat în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate prevăzute la art. 154 alin. (1) din Codul fiscal;

c) persoanele fizice care au realizat venituri de natura celor prevăzute la art. 155 din Codul fiscal, pentru care nu se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

Recalcularea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se face până la data de 31 decembrie a anului fiscal în care contribuabilul a decedat sau ori de câte ori se constată îndeplinirea condiţiilor pentru efectuarea recalculării, potrivit legii.

Recalcularea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se face după cum urmează:

a) se recalculează baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, proporţional cu perioada de până la luna în care survine decesul;
b) se stabileşte contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată, prin aplicarea cotei de 10%, prevăzută la art. 156 din Codul fiscal, asupra bazei de calcul recalculate de la lit. a).

Modificari la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată

În Monitorul oficial nr. 456/2022 a fost publicata Legea nr. 128/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Potrivit acestei legi, operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică, precum şi instituţiile şi autorităţile publice definite de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, care încasează impozite, taxe, contribuţii, amenzi, dobânzi, penalităţi de întârziere, penalităţi, tarife, alte obligaţii de plată şi sume pentru serviciile prestate sau intermediate, au obligaţia să accepte încasări şi prin intermediul cardurilor de debit, de credit sau preplătite, atât prin intermediul unui terminal POS, cât şi prin aplicaţii care facilitează acceptarea plăţilor electronice. 

Totodata, persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, aşa cum acestea sunt definite de Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 50.000 euro în echivalent lei, au obligaţia să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii ce facilitează acceptarea plăţilor electronice. Prin activitatea de prestări de servicii se intelege orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri.

Obligaţia de acceptare de către persoanele juridice a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, se naşte începând cu trimestrul următor celui în care încasările din cursul anului respectiv au depăşit pragul de 50.000 euro. Cursul de schimb valutar pentru determinarea echivalentului în lei este cel comunicat de BNR în ultima zi a anului precedent.

În cazul în care, timp de 2 ani consecutivi, pragul menţionat mai sus nu a fost depăşit, entităţile desemnate nu mai au obligaţia de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare.

Vechimea în muncă in cazul persoanele fizice autorizate (PFA)

În Monitorul oficial nr. 456/2022 a fost publicata Legea nr. 125/2022 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.

Potrivit acestei legi, perioada în care o persoană fizică autorizată desfăşoară activităţi economice în temeiul ordonanţei de urgenţă nr. 44/2008 constituie vechime în specialitate, cu îndeplinirea următoarelor condiţii:

a) activitatea economică pe care o desfăşoară a produs venituri nete în anul supus recunoaşterii vechimii a căror valoare este cel puţin egală cu nivelul a de 12 ori salariul minim brut pe ţară garantat în plată stabilit potrivit legii în anul respectiv;
b) este înregistrată la registrul comerţului cu un singur cod CAEN de activitate sau cu codul CAEN principal de activitate pentru care se doreşte recunoaşterea vechimii.

Vechimea în muncă şi, după caz, vechimea în specialitate este considerată perioada în care PFA a desfăşurat activitate economică şi a achitat contribuţiile, taxele şi impozitele legale, nefiind luată în considerare perioada în care PFA nu a avut activitate generatoare de venit sau a avut activitatea suspendată.

Modificarea unor acte normative în domeniul străinilor

În Monitorul oficial nr. 450/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 59/2022 pentru modificarea unor acte normative în domeniul străinilor.

Potrivit acestei ordonante, cererea pentru eliberarea avizului de angajare/detaşare se depune de către angajator/beneficiarul prestării de servicii la oricare dintre formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări. Documentaţia necesară obţinerii avizului de angajare/detaşare poate fi depusă de orice persoană care are calitatea de reprezentant legal al angajatorului/beneficiarului prestării de servicii, în condiţiile legii.

Totodata, străinul poate solicita viza de lungă şedere pentru angajare în muncă în termen de 180 de zile de la data obţinerii avizului de angajare de către angajator. Viza se soluţionează de Centrul Naţional de Vize, în termen de 20 de zile de la data depunerii cererii de eliberare a vizei.

Bunurile cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport

În Monitorul oficial nr. 430/2022 a fost publicat Ordinul nr. 802/2022 privind stabilirea bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport, in vigoare de la 03 mai 2022.

Bunurile cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport sunt urmatoarele:

1.    Legume, plante, rădăcini şi tuberculi, alimentare, care se încadrează la codurile NC de la 0701 la 0714 inclusiv
2.    Fructe comestibile; coji de citrice sau de pepeni, care se încadrează la codurile NC de la 0801 la 0814 inclusiv
3.    Băuturi, lichide alcoolice şi oţet**, care se încadrează la codurile NC de la 2201 la 2208 inclusiv
4.    Sare; sulf; pământuri şi pietre; ipsos, var şi ciment, care se încadrează la codurile NC 2505 şi 2517
5.    Îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte, tricotate sau croşetate, care se încadrează la codurile NC de la 6101 la 6117 inclusiv
6.    Îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croşetate, care se încadrează la codurile NC de la 6201 la 6212 inclusiv şi la codurile NC de la 6214 la 6217 inclusiv
7.    Încălţăminte, ghetre şi articole similare; părţi ale acestor articole, care se încadrează la codurile NC de la 6401 la 6405 inclusiv
8.    Fontă, fier şi oţel, care se încadrează la codurile NC 7213 şi 7214

Hotărârea CECCAR nr. 149/2022 privind iniţiativa legislativă PL-x nr. 596/2018 pentru reorganizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi

În Monitorul oficial nr. 410/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 149/2022 privind iniţiativa legislativă PL-x nr. 596/2018 pentru reorganizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi.

Prin aceasta hotarare se ia act de iniţiativa legislativă PL-x nr. 596/2018, proiect de lege care vizează reorganizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi.

Faţă de amendamentele propuse în Camera Deputaţilor la iniţiativa legislativă PL-x nr. 596/2018 se hotărăste de CECCAR următoarele:

a) să se menţină actuala formă de organizare teritorială, respectiv filiale fără personalitate juridică; această formă de organizare răspunde cel mai bine nevoilor membrilor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR);

b) să se menţină actualul sistem de gestiune financiară; colectarea veniturilor se va realiza centralizat, prin intermediul filialelor, şi redistribuirea acestora pentru acoperirea cheltuielilor conform bugetului propus de adunarea generală a filialei şi aprobat de Conferinţa naţională a CECCAR;

c) să se menţină actualul sistem de supraveghere directă de către Ministerul Finanţelor; se consideră injustă instituirea unui nou sistem ce presupune o supraveghere suplimentară şi impunerea de sarcini financiare suplimentare membrilor CECCAR; se solicită nediscriminarea profesiei de expert contabil/contabil autorizat în raport cu alte profesii supravegheate direct de către Ministerul Finanţelor;

d) să se menţină actualul sistem de guvernanţă şi validitatea mandatelor structurilor de conducere locală şi centrală obţinute prin votul membrilor; să se respingă numirea unui administrator al CECCAR din partea unei autorităţi aflate în subordinea Ministerului Finanţelor în locul mandatelor legal obţinute pentru structurile de conducere centrale şi locale, având în vedere neconstituţionalitatea unui astfel de demers şi compromiterea independenţei în exercitarea profesiei; asupra patrimoniului CECCAR există un drept de proprietate privată;

e) să se menţină actuala competenţă a experţilor contabili în materie de expertiză contabilă judiciară care vizează expertiza contabilă cu componentă fiscală, fără a exista obligaţia expertului contabil judiciar de a deţine şi calitatea de consultant fiscal.

Exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri

În Monitorul oficial nr. 411/2022 a fost publicata Legea nr. 118/2022 pentru completarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, in vigoare de la 02 mai 2022.

Prin aceasta lege a fost introdusa o noua categorie de activitati care se poate desfasura de zilieri, si anume, activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice - clasa 7320.

Reglementarea activităţii prestatorului casnic

În Monitorul oficial nr. 402/2022 a fost publicata Legea nr. 111/2022 privind reglementarea activităţii prestatorului casnic, care va intra în vigoare la 01 ianuarie 2024.

Activitatea casnică este activitatea ocazională, necalificată, desfăşurată de un prestator casnic în legătură cu gospodăria/gospodăriile unei familii sau a/ale unei persoane singure, în calitate de beneficiar casnic; activitatea casnică nu este efectuată în scop comercial şi nu se efectuează în beneficiul unor terţi. Activitatea include: servicii de curăţenie/igienizare, spălatul/călcatul rufelor, servicii de croitorie, servicii de preparare a hranei, servicii de îngrijire corporală, hrănire, supraveghere a beneficiarului casnic dependent.

Prestatorul casnic este persoana fizică ce poate desfăşura activităţi casnice ocazionale în una sau mai multe gospodării, în schimbul unei remuneraţii acordate exclusiv sub formă de tichete de activităţi casnice, în condiţiile prezentei legi. Prestatorul casnic nu poate fi un membru al familiei beneficiarului casnic, astfel cum este definită la art. 2 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare.

Beneficiarul casnic este persoana fizică în folosul căreia prestatorul casnic desfăşoară activităţi casnice, iar tichetul de activităţi casnice este bonul valoric destinat remunerării activităţilor casnice desfăşurate de către prestatorul casnic.

Tichetul de activităţi casnice se poate achiziţiona de la oricare dintre agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti, denumite în continuare agenţii pentru ocuparea forţei de muncă, de la furnizorul de serviciu universal, astfel cum este definit la art. 2 pct. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 187/2013, cu modificările şi completările ulterioare, sau de pe Platforma electronică de evidenţă a desfăşurării activităţilor casnice.

Valoarea nominală a tichetului de activităţi casnice este de 15 lei şi poate fi actualizată anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Pentru veniturile realizate din desfăşurarea activităţilor casnice, prestatorul casnic datorează impozitul pe venit şi contribuţia de asigurări sociale, în cotele prevăzute la art. 64 alin. (1) şi art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin derogare de la prevederile art. 78 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, baza de calcul la care se aplică cota impozitului pe venit este 50% din valoarea nominală a tichetului de activităţi casnice.

Prin derogare de la prevederile art. 139 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, baza de calcul pentru cota contribuţiei de asigurări sociale este 50% din valoarea nominală a tichetului de activităţi casnice.

Obligaţiile fiscale se calculează şi se reţin din contravaloarea aferentă tichetelor de activităţi casnice preschimbate, se plătesc, în numele prestatorilor casnici, de către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă începând cu data de întâi până la data de 25 a lunii următoare lunii în care tichetele de activităţi casnice au fost preschimbate şi se declară prin "Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate", prevăzută la art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Procedura de restituire a impozitului pe dividende rezultat din regularizarea anuală a dividendelor distribuite parţial în cursul anului

În Monitorul oficial nr. 402/2022 a fost publicat Ordinul nr. 765/2022 privind Procedura de restituire a impozitului pe dividende rezultat din regularizarea anuală a dividendelor distribuite parţial în cursul anului.

1. Obiectul acestei proceduri îl constituie impozitul pe dividende plătit în plus la bugetul de stat, rezultat din regularizarea anuală a dividendelor distribuite parţial în cursul anului, potrivit art. 67 din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după restituirea de către asociaţi sau acţionari a dividendelor încasate în plus de către aceştia sau după aprobarea situaţiilor financiare anuale în cazul dividendelor interimare distribuite şi neplătite, până la sfârşitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora.

2. În situaţia în care din regularizarea anuală a dividendelor plătite ca urmare a distribuirii parţiale în cursul anului a acestora, denumită în continuare regularizare anuală a dividendelor, rezultă sume de restituit de la buget, plătitorul de dividende poate solicita restituirea acestora.

3. În situaţia în care plătitorul de dividende constată că sumele distribuite au fost mai mari decât dividendele datorate, acesta corectează debitele reprezentând impozit pe dividende declarate la organul fiscal central competent în administrarea obligaţiilor fiscale ale acestuia, denumit în continuare organ fiscal competent, prin depunerea unei declaraţii rectificative în care se evidenţiază suma reprezentând impozit pe dividende rezultată ca fiind plătită în plus ca urmare a regularizării anuale a dividendelor, după restituirea de către asociaţi/acţionari a dividendelor.

4. Ulterior depunerii declaraţiei rectificative prevăzute la pct. 3, plătitorul de dividende depune la organul fiscal competent o declaraţie de regularizare/cerere de restituire a impozitului pe dividende.

5. Declaraţia de regularizare/Cererea de restituire a impozitului pe dividende, prevăzută în anexa nr. 2 la ordin, denumită în continuare cerere de restituire, se depune la organul fiscal competent în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul de procedură fiscală, numai după restituirea de către asociaţi sau acţionari a dividendelor distribuite în plus.

6. Cererea de restituire se poate depune până la împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de a cere restituirea prevăzut la art. 219 din Codul de procedură fiscală, respectiv de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere dreptul la restituire.

7. În cazul în care plătitorul de dividende înregistrează obligaţii fiscale restante, inclusiv amenzi de orice fel şi alte creanţe bugetare, transmise spre recuperare organului fiscal competent, suma rezultată după regularizarea anuală a dividendelor, denumită în continuare sumă de restituit, se restituie numai după efectuarea compensării potrivit art. 167 şi 168 din Codul de procedură fiscală.

8. În cazul în care suma de restituit plătitorului de dividende este mai mică decât obligaţiile fiscale restante ale acestuia, inclusiv amenzi de orice fel şi alte creanţe bugetare, transmise spre recuperare organului fiscal competent, compensarea se efectuează până la concurenţa acestei sume.

9. În cazul în care suma de restituit plătitorului de dividende este mai mare decât suma reprezentând obligaţii fiscale restante ale acestuia, inclusiv amenzi de orice fel şi alte creanţe bugetare, transmise spre recuperare organului fiscal competent, compensarea se efectuează până la concurenţa acestor obligaţii, diferenţa rezultată restituindu-se acestuia.

10. În vederea efectuării compensării/restituirii potrivit pct. 7-9, dispoziţiile Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.899/2004 pentru aprobarea Procedurii de restituire şi de rambursare a sumelor de la buget, precum şi de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depăşirea termenului legal se aplică în mod corespunzător.

11. Restituirea sumelor reprezentând impozit pe dividende cuvenite plătitorului se efectuează prin decontare bancară, în termenul prevăzut de art. 77 din Codul de procedură fiscală, în contul bancar indicat de plătitorul de dividende în cererea de restituire.

12. Plătitorul de dividende poate solicita restituirea impozitului pe dividende şi în situaţia în care după aprobarea situaţiilor financiare anuale în cazul dividendelor interimare distribuite şi neplătite acţionarilor sau asociaţiilor rezultă sume plătite în plus la buget, prevederile pct. 3-10 aplicându-se în mod corespunzător.

Noul regulament de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor şi Consiliul superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România

În Monitorul oficial nr. 396/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 155/2022 privind modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor şi Consiliul superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, aprobat prin Hotărârea Conferinţei naţionale a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România nr. 07/58/2007, in vigoare de la 26 aprilie 2022.

Prin aceasta hotarare se introduc noul regulament de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor şi Consiliul superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

Posibilitatea depunerii contestatiilor si la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul

În Monitorul oficial nr. 391/2022 a fost publicata Legea nr. 107/2022 pentru modificarea art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, in vigoare de la 24 aprilie 2022.

Potrivit acestei legi plângerea se va putea depune si la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul, nu doar la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.

O noua activitate care se poate desfasura de zilieri

În Monitorul oficial nr. 391/2022 a fost publicata Legea nr. 104/2022 pentru modificarea art. 13 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, in vigoare de la 24 aprilie 2022.

Potrivit acestei legi, zilierii vor putea desfasura si activitati de întreţinere a spaţiilor verzi din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale.

Validarea alegerii domnului Bunea Alexandru pentru funcția de președinte al Consiliului superior al CECCAR

În Monitorul oficial nr. 387/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 22/153/2022 privind validarea alegerii domnului Bunea Alexandru pentru funcția de președinte al Consiliului superior al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România.

Prin aceasta hotarare se validează alegerea prin vot secret a domnului Bunea Alexandru pentru funcţia de preşedinte al Consiliului superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, mandat 2022-2026.

Modificare la normele de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate

În Monitorul oficial nr. 378/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1.166/217/2022 pentru modificarea și completarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017, in vigoare de la 15 aprilie 2022.

Concediile medicale şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate la care au dreptul asiguraţii, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sunt:

a) concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii;

b) concedii medicale şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;

c) concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate;

d) concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav;

d^1) concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice;

e) concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal, care se acordă persoanelor asigurate, salariate gravide şi mame, lăuze sau care alăptează, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 25/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, în situaţia în care pacientul este însoţit la tratament pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene sau pe teritoriul altui stat care nu este membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene, se acordă în conformitate cu prevederile art. 30^2 alin. (2) - (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Casele de asigurări de sănătate care au în evidenţă pacienţii cu afecţiuni oncologice au obligaţia de a gestiona numărul de zile de concediu medical pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice.

În vederea gestionării numărului de zile de concediu medical pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, adeverinţa se solicită şi se transmite pacientului sau aparţinătorului, inclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

În vederea gestionării numărului de zile de concediu medical pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, beneficiarul concediului are obligaţia de a transmite de îndată o copie a certificatului de concediu medical la casa de asigurări care are în evidenţă pacientul cu afecţiuni oncologice, inclusiv prin mijloace de transmitere la distanţă.

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru supravegherea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 18 ani, în cazul copilului pentru care s-a dispus măsura carantinei sau a izolării în condiţiile Legii nr. 136/2020, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este de 100% din baza de calcul stabilită conform art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Acest ordin introduce:

- modelul adeverinţei pe care o elibereaza Casele de asigurări de sănătate pentru pacienţii cu afecţiuni oncologice
- modelul ACORDULUI pacientului cu afecţiuni oncologice

Totodata acest ordin modifica:

- anexa nr. 9 - CERERE-TIP privind solicitarea indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate
- anexa nr. 10 - CERERE depusă pentru situaţiile de la art. 64 alin. (10) din normele aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017.

Modificarea modelului unic al certificatului de concediu medical şi a instrucţiunilor privind utilizarea şi modul de completare a certificatelor de concediu medical pe baza cărora se acordă indemnizaţii asiguraţilor din sistemul asigurărilor sociale de sănătate

În Monitorul oficial nr. 378/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1.165/218/2022 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.192/745/2020 pentru aprobarea modelului unic al certificatului de concediu medical şi a instrucţiunilor privind utilizarea şi modul de completare a certificatelor de concediu medical pe baza cărora se acordă indemnizaţii asiguraţilor din sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Potrivit acestui ordin formularele de certificate de concediu medical se eliberează fără aplicarea ştampilei unităţii sanitare emitente, iar în situaţiile în care acestea se acordă pentru îngrijirea copilului bolnav sau pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, medicul curant sau medicul specialist, după caz, va înscrie codul numeric personal al copilului sau al pacientului cu afecţiuni oncologice pentru care se acordă certificatul.

Prin acest ordin in formularele de certificate de concediu medical:

- sintagma "pt. Cod indemnizaţie (1-16)" se modifică şi se înlocuieşte cu sintagma "pt. Cod de indemnizaţie (1-17)
- sintagma "cod numeric personal al copilului bolnav" se înlocuieşte cu sintagma "cod numeric personal al copilului bolnav/pacientului cu afecţiuni oncologice"
- codul de indemnizaţie 91 "Îngrijire copil bolnav cu afecţiuni grave, în vârstă de până la 16 ani" se înlocuieşte cu codul de indemnizaţie 91 "Îngrijire copil bolnav cu afecţiuni grave, în vârstă de până la 18 ani"
- după codul de indemnizaţie 91 "Îngrijire copil bolnav cu afecţiuni grave, în vârstă de până la 16 ani" se introduce un nou cod de indemnizaţie, codul 92 - Supravegherea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 18 ani, pentru care s-a dispus măsura carantinei sau a izolării

Eliberarea certificatului de concediu medical pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice se va face pe baza acordului pacientului cu afecţiuni oncologice şi a adeverinţei eliberate de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă acesta, din care să reiasă numărul de zile de concediu pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice care s-au acordat în ultimele 12 luni, potrivit modelului de adeverinţă prevăzut în Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul în care plătitorul de indemnizaţie respinge la plată un certificat de concediu medical din cauza completării greşite a acestuia sau utilizării unui formular a cărui valabilitate a încetat, medicul/casa de asigurări de sănătate care a eliberat certificatul de concediu medical poate efectua modificări pe formularul eliberat, confirmate prin semnătură şi parafă, după caz, sau poate elibera un duplicat în care menţionează, la rubrica «Data acordării», data când a efectuat modificarea, specificând «DUPLICAT» şi ataşând certificatul de concediu medical anulat la exemplarul 3 al noului formular.

Certificatului de concediu medical se completează cu cod 17 - Îngrijire pacient cu afecţiuni oncologice numai în cazul persoanei asigurate care însoţeşte pacientul cu afecţiuni oncologice la intervenţii chirurgicale şi tratamente, în baza acordului pacientului oncologic, cu încadrarea în numărul maxim de 45 de zile calendaristice în interval de un an pentru un pacient cu afecţiuni oncologice, conform adeverinţei eliberate de casa de asigurări de sănătate, potrivit modelului din Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar

În Monitorul oficial nr. 363/2022 a fost publicata Legea nr. 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar, in vigoare de la 15 aprilie 2022.

Aceasta lege reglementează relaţiile comerciale dintre furnizori şi cumpărători în cadrul lanţului de aprovizionare, cu privire la practicile comerciale neloiale săvârşite în legătură cu vânzarea de produse agricole şi/sau alimentare, după cum urmează:

a) vânzările când sunt realizate pe teritoriul României, precum şi cele realizate în afara teritoriului ţării, atunci când produc efecte pe teritoriul României;
b) serviciile prestate de cumpărător furnizorului, în măsura în care acestea vizează practicile comerciale neloiale prevăzute la art. 3 şi 4 din lege;
c) nu se aplică acordurilor dintre furnizori şi consumatori. 

Aceasta lege se aplică anumitor practici comerciale neloiale săvârşite în legătură cu vânzarea de produse agricole şi/sau alimentare de către:

a) furnizori a căror cifră de afaceri anuală nu depăşeşte 2.000.000 de euro către cumpărători a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 2.000.000 de euro;
b) furnizori a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 2.000.000 de euro, dar este de maximum 10.000.000 de euro, către cumpărători a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 10.000.000 de euro;
c) furnizori a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 10.000.000 de euro, dar este de maximum 50.000.000 de euro, către cumpărători a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 50.000.000 de euro;
d) furnizori a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 50.000.000 de euro, dar este de maximum 150.000.000 de euro, către cumpărători a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 150.000.000 de euro;
e) furnizori a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 150.000.000 de euro, dar este de maximum 350.000.000 de euro, către cumpărători a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 350.000.000 de euro.

Prin excepţie, aceasta lege se aplică vânzărilor de produse agricole şi/sau alimentare de către furnizori a căror cifră de afaceri anuală este de maximum 350.000.000 de euro către toţi cumpărătorii care sunt autorităţi publice.

Calcularea echivalentului în lei al cifrelor de afaceri se va face în conformitate cu rata de schimb oficială a Băncii Naţionale a României din ultima zi a exerciţiului financiar anterior constatării săvârşirii practicilor comerciale neloiale.

Cifra de afaceri anuală a furnizorilor şi a cumpărătorilor se interpretează în conformitate cu părţile relevante din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei şi, în special, art. 3, 4 şi 6 din aceasta, inclusiv definiţiile privind "întreprinderea autonomă", "întreprinderea parteneră" şi "întreprinderea asociată", şi alte chestiuni privind cifra de afaceri anuală.

Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport

În Monitorul oficial nr. 356/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport şi de abrogare a art. XXVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, in vigoare de la 11 aprilie 2022.

Utilizatorii declară în sistemul RO e-Transport, prin opţiune, datele referitoare la transporturile de bunuri cu risc fiscal ridicat începând cu data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă.

Începând cu data de 1 iulie 2022, utilizatorii sunt obligaţi să declare în Sistemul RO e-Transport datele referitoare la transporturile de bunuri cu risc fiscal ridicat, astfel încât să poată fi identificate prin codul UIT.

Sistemul RO e-Transport este implementat avand în vedere necesitatea implementării şi operaţionalizării unui sistem informatic de monitorizare a transporturilor de bunuri, prin interconectare cu sistemele actuale deţinute de Ministerul Finanţelor (RO e-Factura şi Trafic control), în scopul creşterii gradului de colectare a impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat, precum şi de prevenire şi combatere a comerţului ilicit de bunuri.

Sistemul informatic de monitorizare a transporturilor de bunuri în România reprezintă un obiectiv strategic în ecuaţia momentului, generat de schimbările paradigmei economice în conjunctura pandemică internaţională şi nevoia realizării unor pârghii de anticipare şi reglare a mecanismelor economice şi a politicilor fiscal-bugetare.

Sistemul naţional RO e-Transport este un sistem de monitorizare a transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat, stabilite ca atare prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Sistemul RO e-Transport reprezintă ansamblul de principii, reguli şi aplicaţii informatice având drept scop monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat pe teritoriul naţional, care permite autorităţilor competente determinarea potenţialelor puncte de deturnare din sau în lanţul de aprovizionare, pe baza codului UIT. Sistemul este gestionat de către Ministerul Finanţelor prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare.

Prin acest sistem se instituie obligatia deţinerii codului UIT pe tot timpul transportului de către operatorul de transport rutier, în format fizic sau electronic, împreună cu documentul care însoţeşte transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat. 

Codul UIT  este codul unic generat de Sistemul RO e-Transport prin intermediul căruia se identifică bunurile aferente fiecărei relaţii comerciale care face obiectul transportului de bunuri cu risc fiscal ridicat.

Sistemul RO e-Transport include:

a) module informatice de gestiune a transporturilor de bunuri prin care sunt înregistrate datele referitoare la expeditor şi beneficiar, denumirea, caracteristicile, cantităţile şi contravaloarea bunurilor transportate, locurile de încărcare şi descărcare, detalii cu privire la mijlocul de transport utilizat, precum şi codul UIT generat;
b) elemente de interconectare cu alte sisteme de monitorizare: camere de luat vederi, instrumente sau dispozitive pentru determinarea cantităţilor de produse transportate, precum şi orice alte dispozitive specifice de monitorizare a traficului rutier;
c) componente software pentru analiza integrată a datelor.

Obligaţia declarării în Sistemul RO e-Transport a datelor referitoare la expeditor şi beneficiar, denumirea, caracteristicile, cantităţile şi contravaloarea bunurilor transportate, locurile de încărcare şi descărcare, detalii cu privire la mijlocul de transport utilizat, precum şi codul UIT generat pt. transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat revine următorilor utilizatori:

a) destinatarului înscris în declaraţia vamală de import, respectiv expeditorului înscris în declaraţia vamală de export, în cazul bunurilor cu risc fiscal ridicat care fac obiectul operaţiunilor de import sau export, după caz;
b) beneficiarului din România, în cazul achiziţiilor intracomunitare de bunuri cu risc fiscal ridicat;
c) furnizorului din România, în cazul tranzacţiilor interne sau al livrărilor intracomunitare de bunuri cu risc fiscal ridicat, după caz;
d) depozitarului, în cazul bunurilor cu risc fiscal ridicat care fac obiectul tranzacţiilor intracomunitare aflate în tranzit, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport din una sau mai multe partide de bunuri, cât şi pentru bunurile încărcate după depozitare sau după formarea unui nou transport pe teritoriul naţional din una sau mai multe partide de bunuri. 

Utilizatorii sunt obligaţi să pună la dispoziţia operatorului de transport rutier codul UIT aferent bunurilor transportate, direct sau prin intermediul organizatorului transportului, după caz, până cel târziu la prezentarea vehiculului în punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în România sau la locul de import, respectiv la punerea efectivă în mişcare a vehiculului, după caz. Codul UIT este înscris în mod obligatoriu pe documentul de transport, lizibil şi fără ştersături sau adăugări.

Prin intermediul Sistemului RO e-Transport se notifică si informaţii către părţile implicate în transportul pe teritoriul naţional al bunurilor cu risc fiscal ridicat.

Conducătorul vehiculului de transport este obligat să prezinte, la solicitarea organelor competente din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sau al Autorităţii Vamale Române, documentele care însoţesc transportul de bunuri cu risc fiscal ridicat.

Pentru generarea codului UIT, utilizatorii pot declara în Sistemul RO e-Transport datele referitoare la transporturile de bunuri cu risc fiscal ridicat, cu maximum 3 zile calendaristice înainte de data declarată pentru începerea transportului, dar până la prezentarea în punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în România sau la locul de import, respectiv punerea efectivă în mişcare a vehiculului, după caz.

Termenul de valabilitate a codului UIT este de 5 zile calendaristice, începând cu data declarată pentru începerea transportului. Utilizarea de către operatorul de transport rutier a codului UIT peste termenul de valabilitate a acestuia este interzisă.

Este interzisă modificarea datelor înregistrate în Sistemul RO e-Transport referitoare la transporturile de bunuri după prezentarea în punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în România sau la locul de import, respectiv după punerea efectivă în mişcare a vehiculului, după caz.

Este interzisă descărcarea pe teritoriul României a bunurilor care fac obiectul tranzacţiilor intracomunitare aflate în tranzit, cu excepţia celor care fac obiectul depozitării sau formării unui nou transport din una sau mai multe partide de bunuri.

În cazul în care sunt transportate atât bunuri cu risc fiscal ridicat, cât şi alte bunuri care nu fac parte din categoria celor cu risc fiscal ridicat stabilite în acest sens prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, utilizatorii au obligaţia să declare în Sistemul RO e-Transport datele aferente transporturilor pentru toate bunurile transportate, iar codul UIT sau codurile UIT însoţesc documentul de transport aferent acestora.

Contravenţiile prevăzute de aceasta ordonanta se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice sau cu amendă de la 20.000 de lei la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice, precum şi confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate.

Procedura de aplicare a acestei ordonanţe de urgenţă şi categoriile de vehicule rutiere utilizate pentru transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat care fac obiectul monitorizării se stabilesc prin ordin comun al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi al Autorităţii Vamale Române, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare, adica 11 aprilie 2022.

Fac excepţie de la prevederile acestei ordonanţe de urgenţă transporturile de bunuri destinate misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi organizaţiilor internaţionale, forţelor armate ale statelor membre NATO, Uniunii Europene, statelor membre ale Parteneriatului pentru Pace sau statelor cu care România a încheiat acorduri în domeniu sau ca urmare a executării contractelor clasificate potrivit legii sau a executării contractelor de achiziţie publică care necesită impunerea, potrivit dispoziţiilor legale, a unor măsuri speciale de securitate pentru protejarea unor interese esenţiale de securitate ale statului.

 

In Ordinul nr. 802/2022 au fost stabilite bunurile cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport:

1.    Legume, plante, rădăcini şi tuberculi, alimentare, care se încadrează la codurile NC de la 0701 la 0714 inclusiv
2.    Fructe comestibile; coji de citrice sau de pepeni, care se încadrează la codurile NC de la 0801 la 0814 inclusiv
3.    Băuturi, lichide alcoolice şi oţet**, care se încadrează la codurile NC de la 2201 la 2208 inclusiv
4.    Sare; sulf; pământuri şi pietre; ipsos, var şi ciment, care se încadrează la codurile NC 2505 şi 2517
5.    Îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte, tricotate sau croşetate, care se încadrează la codurile NC de la 6101 la 6117 inclusiv
6.    Îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croşetate, care se încadrează la codurile NC de la 6201 la 6212 inclusiv şi la codurile NC de la 6214 la 6217 inclusiv
7.    Încălţăminte, ghetre şi articole similare; părţi ale acestor articole, care se încadrează la codurile NC de la 6401 la 6405 inclusiv
8.    Fontă, fier şi oţel, care se încadrează la codurile NC 7213 şi 7214

__________

* Codul NC reprezintă poziţia tarifară, subpoziţia tarifară sau codul tarifar, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1.101/2014 al Comisiei din 16 octombrie 2014. Atunci când intervin modificări în Nomenclatura combinată se realizează corespondenţa dintre codurile NC prevăzute în prezentul ordin şi noile coduri din nomenclatura adoptată în temeiul art. 12 din Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun.

** Sunt exceptate produsele accizabile care circulă în regim suspensiv de accize potrivit titlului VIII "Accize şi alte taxe speciale" din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prin utilizarea aplicaţiei EMCS pentru emiterea documentului administrativ electronic e-DA.

Ordonanţa de urgenţă nr. 42/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei

În Monitorul oficial nr. 355/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 42/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei.

Ordinul nr. 1039/101/2022 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat asociate Programului RURAL INVEST, a Procedurii de implementare a Programului și a Convenției de garantare și plată a granturilor

În Monitorul oficial nr. 342/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1039/101/2022 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat asociate Programului RURAL INVEST, a Procedurii de implementare a Programului și a Convenției de garantare și plată a granturilor.

Obiectivul acestei scheme de ajutor de stat îl reprezintă susţinerea întreprinderilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi industriei alimentare, precum şi a întreprinderilor din alte domenii decât cele de mai sus, care îşi localizează producţia în mediul rural şi urban mic, în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19 în cadrul Programului RURAL INVEST, denumit în continuare Program, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2022 privind aprobarea şi finanţarea unor programe de garantare în domenii prioritare pentru economia românească, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2022.

Procedura de angajare a răspunderii solidare reglementate de dispoziţiile art. 25 şi 26 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

În Monitorul oficial nr. 342/2022 a fost publicat Ordinul nr. 431/2022 pentru aprobarea Procedurii de angajare a răspunderii solidare reglementate de dispoziţiile art. 25 şi 26 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Măsura de angajare a răspunderii solidare se realizează de către organul fiscal local competent în executarea silită a debitorului, în timpul desfăşurării atribuţiilor sale.

În temeiul prevederilor art. 25 şi 26 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, organele fiscale locale competente în executarea silită a debitorului sunt îndreptăţite să ceară oricărui codebitor realizarea integrală a obligaţiei de plată datorate bugetelor locale ale unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.

În vederea stabilirii persoanelor fizice şi/sau juridice, după caz, care se încadrează în prevederile art. 25 din Codul de procedură fiscală, organele fiscale locale competente în executarea silită a debitorului desfăşoară activităţi ce constau în identificarea, evaluarea şi gestionarea tuturor documentelor relevante ce vor sta la baza demarării procedurii de angajare a răspunderii solidare.

Desfăşurarea acestor activităţi se realizează prin următoarele operaţiuni:

a) stabilirea surselor de date şi informaţii;
b) consultarea evidenţei deţinute de către organul fiscal local din care să reiasă acţiunile patrimoniale ale debitorului ce au avut loc într-o anumită perioadă de timp;
c) solicitarea de date şi informaţii de la persoane fizice sau juridice ori alte entităţi, considerate utile de către organul fiscal local;
d) analizarea datelor şi informaţiilor deţinute de către organul fiscal local;
e) individualizarea persoanelor fizice şi/sau juridice, după caz, precum şi stabilirea sumelor care vor face obiectul demarării procedurii de angajare a răspunderii solidare;
f) alte operaţiuni considerate necesare pentru clarificarea situaţiei fiscale a debitorului.

Pentru angajarea răspunderii solidare, organul fiscal local are în vedere, după caz, următoarele:

a) documente referitoare la declararea insolvabilităţii debitorului;
b) acte şi fapte din care să rezulte reaua-credinţă a persoanelor fizice sau juridice a căror răspundere va fi angajată;
c) documente referitoare la istoricul persoanei juridice debitoare: obiect de activitate, modificările actului constitutiv, capital social, majorări de capital, sediul social sau modificări ale acestuia, administratori, acţionari, directori, cenzori, hotărâri ale adunării generale a acţionarilor şi altele;
d) documente referitoare la istoricul codebitorilor;
e) documente privind originea debitelor, respectiv decizii de impunere, rapoarte de inspecţie fiscală, evidenţa debitelor, plăţilor, declaraţii fiscale şi altele;
f) documente privind deschiderea procedurii insolvenţei.

Culegerea datelor şi informaţiilor necesare angajării răspunderii solidare se realizează prin:

a) utilizarea evidenţelor deţinute de către organul fiscal local;
b) analizarea documentelor contabile ale debitorului şi a persoanelor pentru care urmează să se angajeze răspunderea solidară;
c) realizarea unei activităţi de investigaţie asupra unei persoane ce are drept scop obţinerea unor elemente necesare începerii procedurii de angajare a răspunderii solidare;
d) în cazul în care se impune, solicitarea de informaţii şi documente în baza unei cereri a organului fiscal local cu competenţe în executarea silită a debitorului principal de la entităţile deţinătoare;
e) orice alte activităţi ale organului fiscal cu competenţe în executarea silită a debitorului principal considerate utile pentru dobândirea de date şi informaţii necesare angajării răspunderii solidare.

Acest ordin aproba si urmatoarele documente:

a) Model 2022 ITL - 079 "Decizie de angajare a răspunderii solidare în situaţia angajării răspunderii solidare prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a), alin. (2), (21) şi (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare";

b) Model 2022 ITL - 080 "Decizie de angajare a răspunderii solidare în situaţia angajării răspunderii solidare prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare".

 

Hotărârea nr. 463/2022 pentru modificarea art. 1 alin. (7) din Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie - IMM INVEST ROMÂNIA, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 282/2020

În Monitorul oficial nr. 340/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 463/2022 pentru modificarea art. 1 alin. (7) din Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie - IMM INVEST ROMÂNIA, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 282/2020.

Măsuri de protecţie socială a salariaţilor în contextul conflictului armat din Ucraina, precum şi ca urmare a sancţiunilor internaţionale aplicate Federaţiei Ruse şi Belarusului

În Monitorul oficial nr. 340/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 36/2022 privind stabilirea unor măsuri de protecţie socială a salariaţilor în contextul conflictului armat din Ucraina, precum şi ca urmare a sancţiunilor internaţionale aplicate Federaţiei Ruse şi Belarusului, in vigoare de la 07 aprilie 2022.

Începând cu data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2022, pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat şi se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 nr. 318/2021.

De aceste prevederi beneficiază următoarele categorii de salariaţi:

a) salariaţii angajatorilor afectaţi în mod direct sau indirect de imposibilitatea efectuării de tranzacţii comerciale cu operatori economici din Ucraina, Federaţia Rusă şi Belarus, ca urmare a efectelor generate de conflictul armat din Ucraina, care înregistrează o diminuare a încasărilor cu un procent de minimum 20% raportat la încasările realizate în luna ianuarie 2022 sau la încasările realizate în luna similară a anului 2021, comparativ cu luna pentru care se solicită indemnizaţia;
b) salariaţii angajatorilor supuşi sancţiunilor internaţionale care au instituite măsuri restrictive în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei şi care au fondurile sau resursele economice blocate prin ordin emis de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Operatorii economici sunt persoanele fizice sau juridice, care desfăşoară activităţi economice cu respectarea legislaţiei din Ucraina, Federaţia Rusă sau Belarus, care fabrică, importă, exportă, depozitează, transportă sau comercializează produse ori părţi din acestea sau prestează servicii.

Angajatorii afectaţi în mod indirect sunt angajatorii din România care au relaţii contractuale cu alţi angajatori din România care sunt afectaţi în mod direct de imposibilitatea efectuării de tranzacţii comerciale cu operatori economici din Ucraina, Federaţia Rusă şi Belarus, ca urmare a efectelor generate de conflictul armat din Ucraina.

Indemnizaţia se calculează şi se acordă proporţional cu numărul de zile în care activitatea a fost întreruptă sau redusă temporar. Indemnizaţia este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale obligatorii, conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Calculul, reţinerea şi plata impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează de către angajator din indemnizaţiile încasate din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Pentru indemnizaţie nu se datorează contribuţie asiguratorie pentru muncă conform prevederilor art. 220^5 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Termenul de plată şi declarare a obligaţiilor fiscale este data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor de şomaj.

În vederea acordării sumelor necesare plăţii indemnizaţiei, angajatorii depun, prin poşta electronică, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti, în raza cărora îşi au sediul social, o cerere semnată şi datată de reprezentantul legal, însoţită de o declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că au fost afectaţi în mod direct sau indirect de imposibilitatea efectuării de tranzacţii comerciale cu operatori economici din Ucraina, Federaţia Rusă şi Belarus, ca urmare a efectelor generate de conflictul armat din Ucraina, la care se anexează balanţa de venituri şi cheltuieli aferentă lunii pentru care se solicită indemnizaţia, precum şi balanţa de venituri şi cheltuieli la care se raportează diminuarea sau, după caz, de copia ordinului de blocare a fondurilor sau resurselor economice în domeniul sancţiunilor internaţionale, emis de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, şi de lista persoanelor care urmează să beneficieze de această indemnizaţie, asumată de reprezentantul legal al angajatorului.

Nu beneficiază de indemnizaţia de mai sus salariaţii următorilor angajatori:

a) instituţii şi autorităţi publice, astfel cum sunt acestea definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi la art. 2 alin. (1) pct. 5 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;
b) angajatorii care la data solicitării acordării acestor sume se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activităţile suspendate sau asupra cărora sunt impuse restricţii din alte motive decât cele generate de conflictului armat din Ucraina.