Lista ocupațiilor deficitare în 2026: 289 de ocupații pentru care România are nevoie de forță de muncă

Prin Ordinul nr. 1.073 din 4 august 2026 a fost aprobată Lista ocupațiilor deficitare prevăzută de OUG nr. 32/2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România.

Lista are o importanță practică majoră pentru angajatori, deoarece identifică ocupațiile pentru care există un deficit de forță de muncă și care intră sub incidența mecanismelor speciale prevăzute de legislația privind accesul lucrătorilor străini pe piața muncii.

Ordinul aprobă în mod expres lista prevăzută la art. 1 alin. (2) din OUG nr. 32/2026.

Câte ocupații sunt pe listă

Anexa ordinului cuprinde 289 de ocupații deficitare, fiecare identificată prin denumirea ocupației și codul COR.

Lista este foarte extinsă și acoperă domenii variate, de la comerț și servicii până la construcții, transporturi, industrie, agricultură, HoReCa și activități tehnice.

Pentru o prezentare mai ușor de urmărit, ocupațiile pot fi grupate orientativ pe domenii, fără ca această grupare să reprezinte o clasificare oficială prevăzută de ordin.

Comerț, vânzări și servicii pentru clienți

Printre ocupațiile deficitare se regăsesc:

• agent comercial – COR 332401;
• agent de vânzări – COR 332203;
• agent servicii client – COR 333907;
• lucrător comercial – COR 522303;
• reprezentant comercial – COR 332202;
• vânzător – COR 522101;
• specialist în achiziții – COR 332301.

Acest lucru arată că deficitul de personal nu se limitează la ocupațiile tehnice sau la munca necalificată, ci afectează și activitățile comerciale și administrative.

HoReCa și turism

Un număr important de ocupații din domeniul ospitalității sunt incluse în listă.

Printre acestea:

• ajutor bucătar;
• ajutor ospătar;
• barman;
• barista;
• bucătar;
• bucătar-șef;
• cameristă hotel;
• ospătar;
• pizzar;
• recepționer de hotel;
• lucrător room-service hotel;
• responsabil cazare;
• șef de recepție hotel.

Pentru angajatorii din HoReCa, includerea acestor ocupații confirmă dificultățile existente pe piața muncii în recrutarea personalului necesar.

Construcții

Construcțiile reprezintă una dintre cele mai bine reprezentate categorii.

Lista include, printre altele:

• betonist;
• dulgher;
• fierar betonist;
• faianțar;
• ipsosar;
• izolator termic;
• constructor structuri monolite;
• constructor-montator de structuri metalice;
• montator pereți și plafoane din ghips-carton;
• montator fațade și pereți cortină;
• pavator;
• schelar;
• zidar;
• zugrav.

Electricieni, instalatori și meserii tehnice

Și domeniul tehnic are numeroase ocupații deficitare.

Sunt incluse mai multe specializări de electrician:

• electrician în construcții;
• electrician de întreținere și reparații;
• electrician echipamente electrice și energetice;
• electrician montare și reparații linii electrice aeriene;
• electrician montator de instalații automatizate;
• electrician auto.

Lista include și:

• instalator apă-canal;
• instalator încălzire centrală și gaze;
• instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze;
• instalator pentru sisteme fotovoltaice solare;
• instalator rețele termice și sanitare.

Transport și logistică

Deficitul de personal este evident și în transporturi și logistică.

Pe listă apar:

• conducător auto transport rutier de mărfuri;
• conducător auto transport rutier de persoane;
• conducător autotrailer;
• conducător troleibuz;
• șofer de autoturisme și camionete;
• stivuitorist;
• gestionar depozit;
• magaziner;
• manipulant mărfuri;
• încărcător-descărcător.

Industrie și producție

Lista cuprinde numeroase ocupații din zona de producție și prelucrare industrială.

Exemple:

• confecționer cablaje auto;
• controlor calitate;
• frezor universal;
• lăcătuș mecanic;
• mecanic auto;
• mecanic utilaj;
• operator la mașini-unelte cu comandă numerică;
• operator la roboți industriali;
• strungar universal;
• sudor;
• vopsitor industrial.

Agricultură

Și agricultura este reprezentată.

Printre ocupațiile deficitare se află:

• agricultor;
• crescător de păsări;
• grădinar;
• îngrijitor animale;
• mecanic agricol;
• muncitor necalificat în agricultură;
• tractorist;
• văcar;
• viticultor.

Activități de curățenie și întreținere

O categorie consistentă este cea a serviciilor de curățenie și întreținere:

• agent curățenie clădiri și mijloace de transport;
• femeie de serviciu;
• îngrijitor clădiri;
• îngrijitor spații hoteliere;
• îngrijitor spații verzi;
• menajeră;
• lucrător pentru salubrizare;
• spălător vehicule;
• spălător vitrine și geamuri.

Există și ocupații administrative și IT

Interesant este că lista nu conține numai meserii manuale.

Sunt incluse și:

• asistent manager – COR 334303;
• funcționar administrativ – COR 411001;
• funcționar economic – COR 431102;
• operator calculator electronic și rețele – COR 351101;
• operator introducere, validare și prelucrare date – COR 413201;
• programator ajutor – COR 351201;
• secretar administrativ – COR 334301;
• secretară – COR 412001;
• tehnician echipamente de calcul și rețele – COR 351103;
• tehnician rețele de telecomunicații – COR 352210.

Acest lucru arată caracterul larg al deficitului de forță de muncă identificat prin ordin.

De ce este importantă lista pentru angajatori

Lista trebuie analizată împreună cu OUG nr. 32/2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România, deoarece ordinul nu instituie de unul singur procedurile de angajare a lucrătorilor străini.

El stabilește concret care sunt ocupațiile considerate deficitare în sensul mecanismului prevăzut de ordonanță.

Pentru angajatori, primul pas practic este verificarea codului COR al postului pe care intenționează să îl ocupe.

Este importantă utilizarea codului COR exact, deoarece existența unei ocupații asemănătoare ca denumire nu înseamnă automat că postul respectiv se regăsește în listă.

Câteva exemple relevante pentru angajatori

De exemplu:

Bucătar – COR 512001 este inclus în listă.

Conducător auto transport rutier de mărfuri – COR 833201 este inclus.

Electrician în construcții – COR 741101 este inclus.

Muncitor necalificat în agricultură – COR 921302 este inclus.

Ospătar (chelner) – COR 513102 se regăsește, de asemenea, pe listă.

Sudor – COR 721208 este inclus împreună cu mai multe specializări de sudor.

Concluzie

Prin Ordinul nr. 1.073/2026 a fost stabilită oficial Lista ocupațiilor deficitare utilizată în aplicarea OUG nr. 32/2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România.

Lista cuprinde 289 de ocupații și acoperă o parte importantă a economiei: construcții, HoReCa, transporturi, industrie, agricultură, comerț, servicii, administrație și activități tehnice.

Pentru angajatori, verificarea acestei liste devine relevantă atunci când analizează posibilitatea ocupării unui post în cadrul procedurilor prevăzute de legislația privind accesul străinilor pe piața muncii.

Important: apartenența unei ocupații la această listă nu trebuie interpretată izolat. Pentru stabilirea efectelor concrete asupra procedurii de angajare a unui cetățean străin trebuie analizate și condițiile prevăzute de OUG nr. 32/2026.

Noi reguli pentru angajarea lucrătorilor străini în România: platforma WorkinRomania, obligații pentru angajatori și amenzi

Regimul privind angajarea lucrătorilor străini în România este modificat substanțial prin OUG nr. 32/2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România, actul normativ introducând noi proceduri pentru angajatori, agențiile de plasare și cetățenii străini care doresc să lucreze în România.

Printre cele mai importante noutăți se numără introducerea platformei electronice WorkinRomania.gov.ro, condiționarea anumitor angajări de existența ocupației în Lista ocupațiilor deficitare, noi condiții pentru angajatori, obligații suplimentare privind contractele de muncă și integrarea lucrătorilor străini, precum și un sistem de sancțiuni semnificativ.

1. Apare platforma electronică WorkinRomania.gov.ro

Una dintre schimbările majore este crearea platformei electronice WorkinRomania.gov.ro, prin intermediul căreia urmează să fie gestionate o mare parte dintre procedurile legate de angajarea lucrătorilor străini.

Pentru a putea încadra în muncă străini pe teritoriul României, angajatorii vizați de noile prevederi trebuie să se înregistreze sau să se autorizeze, după caz, în această platformă.

Prin WorkinRomania.gov.ro vor putea fi realizate, printre altele:

• înregistrarea angajatorilor;
• autorizarea angajatorilor care doresc să recruteze direct anumite categorii de lucrători străini;
• autorizarea agențiilor de plasare a străinilor;
• încărcarea și procesarea cererilor pentru lucrători străini;
• publicarea Listei ocupațiilor deficitare;
• monitorizarea activității angajatorilor și agențiilor de plasare;
• generarea de rapoarte și statistici;
• comunicarea unor informații către persoanele străine aflate în căutarea unui loc de muncă în România.

Angajatorii înregistrați vor fi înscriși automat în Registrul angajatorilor străinilor – RAS, iar angajatorii autorizați vor fi înscriși atât în Registrul angajatorilor autorizați – RAA, cât și în RAS.

2. Se introduce Lista ocupațiilor deficitare

O altă schimbare importantă este utilizarea unei Liste a ocupațiilor deficitare, care va fi aprobată prin ordin al ministrului muncii.

Lista urmează să fie elaborată și actualizată semestrial sau ori de câte ori este necesar, în funcție de nevoile identificate pe piața muncii atât la nivel național, cât și județean.

Pentru anumite categorii de lucrători străini, procedura de angajare va putea fi inițiată numai dacă ocupația pentru care se solicită angajarea figurează în această listă.

Practic, necesarul real de forță de muncă de pe piața românească va avea un rol mult mai important în procedura de recrutare a lucrătorilor din afara țării.

3. Ce condiții trebuie să îndeplinească angajatorii?

Pentru aprobarea înregistrării în platformă, angajatorii trebuie să îndeplinească o serie de condiții cumulative.

Printre acestea se numără:

• să nu aibă obligații restante la bugetul general consolidat;
• în cazul persoanelor juridice, să desfășoare efectiv activitate de minimum un an în domenii compatibile cu ocupațiile deficitare pentru care se realizează angajarea;
• să nu fi fost sancționați, în perioadele prevăzute de actul normativ, pentru anumite încălcări ale legislației privind munca străinilor, munca nedeclarată sau REGES-ONLINE;
• să îndeplinească cerințele privind cazierul și antecedentele prevăzute de ordonanță;
• să nu prezinte risc de spălare a banilor sau finanțare a terorismului.

Verificările vor implica mai multe instituții, inclusiv ANAF, ANOFM, Inspectoratul General pentru Imigrări și Inspecția Muncii.

Soluționarea cererii de înregistrare se face de către ANOFM, actul administrativ urmând să fie comunicat prin platformă în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la încărcarea solicitării.

4. Angajarea prin agenție sau recrutarea directă

Noua reglementare diferențiază între angajatorul înregistrat și angajatorul autorizat.

În cazul prevăzut de ordonanță, angajatorul trebuie să încheie un contract de prestări servicii cu o agenție de plasare a străinilor autorizată.

Există însă și posibilitatea recrutării fără o astfel de agenție. Pentru aceasta, persoana juridică trebuie să obțină statutul de angajator autorizat.

Angajatorul autorizat poate încadra direct lucrătorii străini vizați de această procedură, dar numai pentru ocupațiile incluse în Lista ocupațiilor deficitare și își asumă integral răspunderea pentru legalitatea procesului de recrutare.

Pentru autorizarea directă sunt prevăzute condiții mai stricte. Printre acestea se regăsesc lipsa datoriilor la buget, lipsa anumitor fapte în cazierul fiscal și desfășurarea efectivă a unei activități economice neîntrerupte de minimum 24 de luni în domeniul compatibil cu ocupația pentru care sunt recrutați străinii.

5. Numărul lucrătorilor străini pe care îi poate angaja o firmă poate fi limitat

O prevedere foarte importantă pentru societăți este cea referitoare la numărul lucrătorilor străini care pot fi angajați în cadrul procedurii reglementate.

Pentru persoanele juridice, numărul străinilor cu care pot fi încheiate contracte individuale de muncă nu poate depăși numărul mediu de salariați înregistrat în anul anterior, potrivit certificatului constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Această limitare se aplică însă numai categoriilor de străini la care face trimitere expres ordonanța.

În cazul persoanelor fizice, limita prevăzută este de maximum trei străini.

6. Oferta de muncă va trebui să fie mult mai detaliată

Angajatorul trebuie să încarce în platformă o ofertă fermă de locuri de muncă, care va conține mult mai multe informații decât simpla denumire a postului și salariul.

Printre elementele obligatorii se numără:

• numărul locurilor de muncă;
• funcția, meseria sau ocupația;
• condițiile necesare ocupării postului;
• durata angajării;
• timpul de muncă și perioadele de repaus;
• modul de compensare a orelor suplimentare;
• salariul brut și net;
• tariful orar, după caz;
• sporurile și alte drepturi salariale;
• concediul de odihnă;
• condițiile de muncă;
• taxele, impozitele și contribuțiile aferente veniturilor;
• drepturile în cazul accidentelor de muncă, bolilor profesionale sau decesului.

În plus, oferta trebuie să precizeze clar cine suportă costurile privind cazarea și transportul și în ce condiții sunt acestea asigurate.

Locul de muncă din oferta fermă trebuie să fie un loc de muncă declarat vacant la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

7. Contractul de muncă trebuie întocmit și într-o limbă înțeleasă de lucrător

Angajatorul are obligația de a asigura încheierea contractului individual de muncă:

atât în limba română, cât și în limba statului de origine al străinului sau într-o limbă de circulație internațională pe care acesta o înțelege.

Mai mult, contractul de muncă trebuie să includă o serie de informații din oferta fermă de angajare.

Această prevedere obligă angajatorii să acorde o atenție sporită documentației de personal aferente lucrătorilor străini.

8. Salariul lucrătorului străin trebuie plătit în cont bancar

Ordonanța introduce în mod expres obligația angajatorului de a efectua plata remunerației sau salariului în contul bancar al lucrătorului străin.

Instituțiile bancare din România pot deschide conturi pentru străini pe baza vizei de lungă ședere în scop de muncă, a permisului de ședere sau a altui document care atestă dreptul de rezidență în România.

9. Angajatorul trebuie să asigure cursuri de limba română

Una dintre cele mai interesante obligații noi pentru angajatori privește integrarea lucrătorilor străini.

Angajatorii trebuie să asigure cursuri de limba română, care să includă și elemente de integrare culturală și socială.

Cursurile trebuie desfășurate:

• pentru o perioadă de minimum 6 luni de la începerea activității lucrătorului în România;
• cel puțin 6 ore pe săptămână.

Acestea pot fi asigurate direct sau prin furnizori acreditați, instituții publice, ONG-uri, organizații internaționale ori instituții de învățământ.

Pentru firmele care folosesc un număr important de lucrători străini, aceasta poate reprezenta o obligație administrativă și financiară semnificativă.

10. Obligație de notificare în termen de 5 zile lucrătoare

Angajatorul trebuie să informeze agenția de plasare și Inspectoratul General pentru Imigrări, în termen de 5 zile lucrătoare de la constatare, în anumite situații.

Printre acestea se numără:

• absența nemotivată a lucrătorului pentru mai mult de 3 zile lucrătoare consecutive;
• încetarea contractului individual de muncă;
• situațiile în care lucrătorul este în pericol sau supus exploatării;
• constatarea nerespectării condițiilor care au stat la baza dreptului de muncă și de ședere.

Prin urmare, firmele care au angajați străini vor trebui să introducă aceste termene în procedurile interne de salarizare și administrare de personal.

11. Documentele trebuie păstrate minimum 5 ani

Angajatorul trebuie să păstreze la sediul social sau la punctele de lucru copii ale documentelor care demonstrează legalitatea șederii lucrătorului străin, precum și documentele justificative privind îndeplinirea obligațiilor prevăzute de ordonanță.

Perioada de păstrare este de cel puțin 5 ani de la încetarea raportului de muncă.

12. Dacă angajatorul asigură cazarea, chiria este limitată

În situația în care angajatorul oferă cazare lucrătorului străin, costul chiriei suportat de acesta nu poate depăși 25% din salariul sau remunerația netă.

Este o prevedere importantă mai ales pentru angajatorii din construcții, HoReCa, producție, logistică și alte domenii în care cazarea lucrătorilor din afara țării este frecvent asigurată de companie.

13. Angajatorul trebuie să asigure instruirea SSM într-o limbă pe care lucrătorul o înțelege

Instruirea în domeniul securității și sănătății în muncă trebuie realizată într-o limbă pe care lucrătorul străin o înțelege.

Angajatorul trebuie, de asemenea, să îi asigure echipamentele de protecție necesare potrivit legislației în vigoare.

Această regulă este importantă deoarece simpla semnare a unor documente SSM redactate exclusiv în limba română poate să nu fie suficientă în cazul unui lucrător care nu cunoaște limba.

14. Înregistrarea angajatorului poate fi suspendată

Nerespectarea condițiilor prevăzute de ordonanță nu conduce doar la amenzi.

În anumite situații, înregistrarea angajatorului în platformă poate fi suspendată pentru 6 luni.

Pe perioada suspendării, angajatorul nu mai poate încărca oferte ferme noi de locuri de muncă, iar soluționarea cererilor aflate în curs poate fi suspendată.

În situații mai grave poate interveni inclusiv radierea contului angajatorului din Registrul angajatorilor străinilor.

15. Amenzi de până la zeci de mii de lei

Nerespectarea noilor reguli poate atrage sancțiuni importante.

Pentru anumite încălcări ale obligațiilor față de lucrătorii străini, amenda este cuprinsă între 5.000 și 10.000 lei pentru fiecare lucrător străin, după caz.

Pentru alte abateri, actul normativ prevede amenzi de:

• 15.000 – 20.000 lei;
• 15.000 – 30.000 lei, în funcție de obligația încălcată.

Prin urmare, respectarea procedurilor privind lucrătorii străini devine o zonă de conformare importantă pentru angajatori.

Ce trebuie să facă firmele care angajează lucrători străini?

Noile reguli arată o schimbare clară a modului în care autoritățile urmăresc recrutarea și angajarea cetățenilor străini.

Pentru angajatori devine esențial să urmărească:

1. înregistrarea sau, după caz, autorizarea în WorkinRomania.gov.ro;
2. verificarea ocupației în Lista ocupațiilor deficitare, atunci când această condiție este aplicabilă;
3. declararea locului de muncă vacant;
4. întocmirea corectă a ofertei ferme;
5. întocmirea contractului de muncă și într-o limbă înțeleasă de salariat;
6. plata salariului prin cont bancar;
7. respectarea obligațiilor privind cazarea, SSM și integrarea;
8. organizarea cursurilor de limba română;
9. respectarea termenelor de notificare;
10. păstrarea documentelor justificative pe perioada prevăzută de lege.

Concluzie

OUG nr. 32/2026 modifică semnificativ cadrul administrativ privind accesul lucrătorilor străini pe piața muncii din România.

Digitalizarea prin WorkinRomania.gov.ro este doar una dintre schimbări. Pentru angajatori apar condiții suplimentare de eligibilitate, obligații privind oferta și contractul de muncă, reguli de integrare a salariaților străini, termene de raportare și sancțiuni considerabile.

Societățile care folosesc sau intenționează să recruteze forță de muncă din afara României trebuie să acorde o atenție deosebită noilor proceduri și să își adapteze documentația de resurse umane și salarizare la noile cerințe.

Comunicarea avizului de angajare sau detaşare se va putea realiza şi în format electronic

În Monitorul oficial nr. 69/2024 a fost publicata Ordonanţa nr. 6/2024 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

Potrivit acestei ordonante, comunicarea avizului de angajare sau detaşare se poate realiza, la cerere, şi în format electronic, dacă solicitantul a indicat datele corespunzătoare în acest scop. Avizul de angajare sau detaşare va fi semnat cu semnătura electronică calificată a formaţiunii teritoriale a Inspectoratului General pentru Imigrări emitente.

Expirarea permisului unic pentru străini pe teritoriul României

În Monitorul oficial nr. 1276/2022 a fost publicata Legea nr. 382/2022 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2022 pentru modificarea art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, in vigoare de la 02 ianuarie 2023.

Străinii care au intrat legal pe teritoriul României şi cărora le-a expirat permisul unic pot solicita un nou permis unic, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi, dacă încetarea raportului de muncă al străinului a fost înregistrată cu cel mult 18 luni înaintea datei de intrare în vigoare a prezentei legi.

Prevederile nu se aplică străinilor pentru care Inspectoratul General pentru Imigrări a emis decizia de returnare până la data intrării în vigoare a acestei legi.

Contingentul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2023

În Monitorul oficial nr. 1186/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 1448/2022 privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2023.

Pentru anul 2023 se stabileşte un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România.

Modificari la regimul de încadrare în muncă şi detaşare a străinilor pe teritoriul României

În Monitorul oficial nr. 1049/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 143/2022 pentru modificarea art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în Români, in vigoare de la 28 octombrie 2022.

Potrivit acestei ordonante străinul încadrat în muncă în baza avizului de angajare, cu excepţia celui pentru lucrători sezonieri, poate ocupa un nou loc de muncă, la acelaşi angajator sau la alt angajator, oricând pe perioada de valabilitate a permisului unic ori a Cărţii albastre a UE.

Străinul este încadrat în noul loc de muncă în baza unui nou aviz de angajare obţinut de angajator în condiţiile prezentei ordonanţe.

Noul aviz de angajare se eliberează aceluiaşi angajator fără îndeplinirea condiţiilor generale prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. b), e) şi f) din OG nr. 25/2014 şi, după caz, fără îndeplinirea condiţiilor speciale prevăzute la art. 7 alin. (2) lit. a) OG nr. 25/2014 sau la art. 9 alin. (2) lit. a) OG nr. 25/2014.

Noul aviz de angajare se eliberează unui alt angajator cu îndeplinirea condiţiilor generale prevăzute la art. 4 OG nr. 25/2014 şi, după caz, cu îndeplinirea condiţiilor speciale prevăzute la art. 7 sau 9 OG nr. 25/2014.

Cu condiţia să nu fi trecut mai mult de un an de la momentul înregistrării contractului individual de muncă încheiat cu angajatorul anterior, ocuparea unui nou loc de muncă la un alt angajator se poate realiza doar în baza acordului scris al angajatorului anterior, document care este depus de noul angajator la Inspectoratul General pentru Imigrări. Prevederile nu se aplică în cazul în care încetarea contractului individual de muncă a intervenit din iniţiativa angajatorului anterior sau ca urmare a acordului părţilor ori prin demisia străinului dacă angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru eliberarea noului aviz de angajare se depune şi cazierul judiciar al străinului eliberat de autorităţile române.

Acest act normativ a fost adoptat:

- luând în considerare că în perioada pandemiei au fost adoptate de către Guvernul României o serie de măsuri administrative restrictive, efectele pandemiei manifestându-se în toate domeniile economice, accesul cetăţenilor străini pe piaţa forţei de muncă din România fiind supus anumitor limitări din perspectiva nevoilor de încadrare în muncă,

- întrucât, la acest moment, analiza pieţei forţei de muncă din România relevă un deficit major de resursă umană, aspect ce necesită adaptarea legislaţiei incidente, în scopul simplificării accesului cetăţenilor străini pe piaţa forţei de muncă din România, cu consecinţe pozitive pentru operatorii economici care, ca urmare a ridicării restricţiilor la nivelul României, încearcă să îşi redreseze activitatea,

- având în vedere că prin Hotărârea Guvernului nr. 132/2022 privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2022 a fost stabilit un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România,

- în contextul creşterii constante a numărului de angajaţi proveniţi din statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene, din cauza lipsei forţei de muncă autohtone,

- luând în considerare că recrutarea şi selecţia lucrătorilor străini reprezintă un proces amplu din punctul de vedere al procedurilor legale,

- întrucât, după intrarea în ţară, unii dintre străinii admişi pe baza vizei de lungă şedere pentru angajare în muncă părăsesc locul de muncă de la angajatorul care a obţinut avizul de angajare în special în vederea încadrării în muncă la un alt angajator, context în care se creează un prejudiciu pentru angajatorul iniţial prin aceea că acesta suportă, de principiu, toate cheltuielile necesare încadrării străinului pe piaţa muncii din România,

- ţinând cont de faptul că predictibilitatea şi stabilitatea resurselor umane sunt esenţiale pentru asigurarea unei bune funcţionări şi desfăşurări a activităţilor specifice din domeniile de activitate ale operatorilor economici,

- întrucât o lipsă de reacţie rapidă, în contextul actual, ar conduce chiar la întreruperea activităţilor economice derulate de întreprinderi cu efecte privind producţia, serviciile şi buna desfăşurare a vieţii economice şi sociale,

- luând în considerare faptul că neadoptarea prezentului act normativ ar putea duce la creşterea practicilor incorecte ce pot să apară în situaţia angajării străinului de un alt angajator decât cel care a obţinut avizul de angajare iniţial sau anterior, după caz, fapt care ar crea un prejudiciu pentru angajatorul iniţial sau anterior care s-a implicat în demersurile necesare încadrării străinului pe piaţa muncii din România şi implicit va afecta activitatea acestui angajator.

Modificarea unor acte normative în domeniul străinilor

În Monitorul oficial nr. 450/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 59/2022 pentru modificarea unor acte normative în domeniul străinilor.

Potrivit acestei ordonante, cererea pentru eliberarea avizului de angajare/detaşare se depune de către angajator/beneficiarul prestării de servicii la oricare dintre formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări. Documentaţia necesară obţinerii avizului de angajare/detaşare poate fi depusă de orice persoană care are calitatea de reprezentant legal al angajatorului/beneficiarului prestării de servicii, în condiţiile legii.

Totodata, străinul poate solicita viza de lungă şedere pentru angajare în muncă în termen de 180 de zile de la data obţinerii avizului de angajare de către angajator. Viza se soluţionează de Centrul Naţional de Vize, în termen de 20 de zile de la data depunerii cererii de eliberare a vizei.

Acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina

În Monitorul oficial nr. 214/2022 a fost publicat Ordinul nr. 127/2022 pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.549/2018 privind aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calităţii de asigurat.

Acest ordin pune in aplicare art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina.

Potrivit OUG nr 15/2022, cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România şi care nu solicită o formă de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază, în cadrul taberelor temporare de cazare şi asistenţă umanitară sau în alte locaţii de cazare stabilite de comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, de asigurarea următoarelor utilităţi de primă necesitate pe perioada staţionării temporare:
  
a) hrană;
b) îmbrăcăminte;
c) materiale de igienă personală; 
d) asistenţă medicală primară şi tratament corespunzător, asistenţă medicală de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care le pun viaţa în pericol iminent, prin sistemul naţional de asistenţă medicală;
e) dreptul de a fi incluşi în programele naţionale de sănătate publică ce au drept scop prevenirea, supravegherea şi controlul bolilor transmisibile, în situaţiile de risc epidemiologic.

Cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România beneficiază de aceleaşi servicii medicale ca asiguraţii români, fără plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, precum şi de medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi serviciile cuprinse în programele naţionale de sănătate curative.

Prin acest ordin se modifica titlul ordinului care devine: "Ordin privind aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calităţii de asigurat, precum şi pentru stabilirea documentelor necesare atribuirii numărului unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România şi care nu solicită o formă de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România".

Potrivit acestui ordin cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România şi care nu solicită o formă de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de servicii medicale, de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi serviciile cuprinse în programele naţionale de sănătate curative, care se acordă de către furnizori, pe baza documentului de trecere a frontierei de stat, valabil, acceptat de statul român, cuprins în Lista documentelor de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român, prevăzută în anexa la Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 1.124/2015 privind lista documentelor de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român, cu modificările ulterioare, din care să rezulte că persoana se încadrează în categoria cetăţenilor ucraineni sau, după caz, a cetăţenilor străini sau apatrizi care provin din zona conflictului armat din Ucraina.

O copie a documentului prevăzut mai sus se păstrează la furnizor şi se transmite de către acesta casei de asigurări de sănătate cu care se află în relaţie contractuală, prin mijloace de comunicare electronică, asumat prin semnătură electronică extinsă calificată.

Evidenţa la nivelul caselor de asigurări a cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina care intră în România şi care nu solicită o formă de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează pe baza numărului unic de identificare care se atribuie în baza documentelor, prin Sistemul informatic unic integrat, cu asigurarea garanţiilor corespunzătoare drepturilor şi libertăţilor persoanelor ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate.

 

Stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2022

În Monitorul oficial nr. 90/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 132/2022 privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2022

Pentru anul 2022 se stabileşte un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România.

În condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 44 şi 441 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Afacerilor Interne, respectiv Ministerul Afacerilor Externe furnizează serviciile de eliberare a avizelor de angajare/detaşare, respectiv de acordare a vizelor de intrare pe teritoriul României pentru cetăţenii străini, cu asigurarea cadrului organizatoric şi funcţional necesar.

Nomadul digital - modificari la regimul străinilor în România

În Monitorul oficial nr. 45/2022 a fost publicata Legea nr. 22/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Aceasta lege introduce notiunea de nomad digital, aceasta fiind străinul care este angajat cu un contract de muncă la o companie înregistrată în afara României şi care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor sau care deţine o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi poate desfăşura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanţă, prin folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

În permisul de şedere temporară acordat nomadului digital se înscrie menţiunea «nomad digital».

Viza de lungă şedere pentru alte scopuri se va acorda, la cerere, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara în care aceştia îşi au reşedinţa sau domiciliul, si nomazilor digitali care doresc să călătorească şi să rămână pe teritoriul României, în timp ce continuă să obţină venituri din prestarea contractului de muncă la o companie înregistrată în afara României sau din activităţile desfăşurate printr-o companie înregistrată de aceştia în afara României, prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, dacă îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:

(i) dispun de mijloace de întreţinere obţinute din activitatea desfăşurată, în cuantum de cel puţin trei ori câştigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viză, precum şi pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
(ii) desfăşoară activităţile din care obţin venituri, de la distanţă, prin folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

Străinilor din categoria nomad digital li se acordă viza, după caz, dacă:

a) prezintă, în original, alături de traducere autentificată în limba română, contractul de muncă încheiat cu o companie înregistrată în afara României, prin care să facă dovada prestării de servicii la distanţă, prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, sau dovada administrării la distanţă şi prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor a unei companii înregistrate de cel puţin trei ani la data solicitării vizei de acesta în afara României;

b) prezintă un document în original, alături de traducere autentificată în limba română, eliberat de compania înregistrată în afara României cu care are încheiat un contract de muncă ori de compania înregistrată în afara României pe care străinul o deţine, prin care să fie prezentate toate datele de identificare şi de contact ale companiei, precum şi domeniul de activitate al acesteia, participarea străinului în companie şi informaţii privind reprezentanţii legali ai companiei;

c) prezintă o scrisoare de intenţie, în original, alături de traducere autentificată în limba română, prin care străinul detaliază scopul deplasării în România şi activităţile pe care intenţionează să le desfăşoare pe teritoriul României;

d) prezintă, în original, un document apostilat sau supralegalizat, după caz, alături de traducere autentificată, în limba română, eliberat de instituţia de specialitate a administraţiei publice centrale sau locale competente, de la locul de rezidenţă fiscală, prin care să fie atestat faptul că, la data solicitării vizei, străinul angajat sau, după caz, compania pe care o deţine are achitate la zi impozitele, taxele şi alte contribuţii obligatorii, precum şi că nu este înregistrat cu acte şi fapte care au sau au avut ca efect evaziunea fiscală şi frauda fiscală;

e) prezintă rezervarea unui bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde, documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport şi dovada itinerariului, în cazul conducătorilor auto;

f) prezintă dovada asigurării medicale pe întreaga perioadă de valabilitate a vizei, valabilă pe teritoriul României şi cu acoperire în cuantum de cel puţin 30.000 euro;

g) prezintă dovada mijloacelor de întreţinere obţinute din activitatea desfăşurată, în cuantum de cel puţin trei ori câştigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viză, precum şi pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;

h) prezintă dovada asigurării condiţiilor de cazare;

i) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, apostilat sau supralegalizat, după caz, şi tradus în formă autentică, în limba română, eliberat de autorităţile din ţara de origine şi, dacă este cazul, din statul în care străinul este rezident legal şi în care obţine venituri din prestarea contractului de muncă la o companie înregistrată în afara României sau din activităţi desfăşurate printr-o companie înregistrată de acesta în afara României, prin care să se facă dovada că nu există înregistrări ale unor fapte de natură penală;

j) prezintă autorităţilor române competente alte documente doveditoare pe care acestea le solicită, în mod adiţional faţă de cele prevăzute la lit. a)-i).


Nomazii digitali intraţi în România în baza unei vize de lungă şedere, pentru alte scopuri, pot solicita prelungirea dreptului de şedere temporară, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

(i) prezintă, în original, însoţit de traducere autentificată, în limba română, contractul de muncă încheiat cu o companie înregistrată în afara României, prin care să facă dovada prestării de servicii la distanţă, prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, sau dovada deţinerii de cel puţin trei ani anterior datei solicitării vizei a unei companii înregistrate de acesta în afara României, pe care o administrează la distanţă prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor;
(ii) prezintă un document în original, alături de traducere autentificată, în limba română, eliberat de compania înregistrată în afara României cu care are încheiat un contract de muncă ori de compania înregistrată în afara României pe care străinul o deţine, prin care să fie prezentate toate datele de identificare şi de contact ale companiei, domeniul de activitate al acesteia, calitatea străinului în cadrul companiei, precum şi informaţii privind reprezentanţii legali ai companiei.

Prima prelungire a dreptului de şedere temporară pentru nomazii digitali se acordă pentru o perioadă de 6 luni. Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineşte în continuare condiţiile şi prezintă o adeverinţă de venit eliberată de organul fiscal competent.

Stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2021

In Monitorul oficial nr. 780/2021 a fost publicata Hotărârea nr. 836/2021 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.133/2020 privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2021.

Potrivit acestei hotarari, pentru anul 2021 se stabilește un contingent de 50.000 (initial era prevazut un numar de 25.000) de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă din România.

Contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2021

In Monitorul oficial nr. 1326/2020 a fost publicata Hotărârea nr. 1133/2020 privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2021.

Pentru anul 2021 se stabilește un contingent de 25.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă din România.

 

Modificarea regimul străinilor în România

In Monitorul oficial nr. 832/2020 a fost publicata Legea nr. 200/2020 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România și a Ordonanței Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

Potrivit acestei, legi viza de lungă ședere pentru angajare în muncă se poate acordă fără prezentarea copiei avizului de angajare străinilor si pentru cetățenii din Republica Moldova, Ucraina și Republica Serbia încadrați în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic.

Totodata, nu este necesară obținerea avizului de angajare pentru încadrarea în muncă pe teritoriul României a cetățenilor din Republica Moldova, Ucraina și Republica Serbia încadrați în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic.

Hotărârea nr. 34/2019 privind stabilirea contingentului de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2019

In Monitorul oficial nr. 80/2019 a fost publicata Hotărârea nr. 34/2019 privind stabilirea contingentului de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2019.

Astfel, pentru anul 2019 se stabileşte un contingent de 20.000 de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România. 

Hotărârea nr. 52/2015 privind stabilirea contingentului pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2015

In Monitorul oficial nr. 87 / 2015 a fost publicata Hotărârea nr. 52/2015 privind stabilirea contingentului pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2015.

Ordonanţa nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România

In Monitorul oficial nr. 640 / 2014 a fost publicata Ordonanţa nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.