Bonusuri de performanță pentru angajații ANAF și ai Autorității Vamale din 2027. Ce prevede Legea nr. 164/2026

 

Începând cu 1 ianuarie 2027, personalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al Autorității Vamale Române va putea beneficia de un nou mecanism de recompensare financiară în funcție de performanță.

Măsura este prevăzută de Legea nr. 164/2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 5 august 2026.

Noua reglementare introduce atât recompense financiare anuale pentru personalul performant, cât și stimulente speciale pentru rezultate excepționale în activități de control fiscal și vamal.

În același timp, legea prevede că personalul cu rezultate slabe poate suporta inclusiv diminuarea drepturilor salariale, în condițiile legii.

Care este scopul noului sistem?

Legea urmărește creșterea performanței instituționale și consolidarea capacității administrative a:

• Agenției Naționale de Administrare Fiscală – ANAF;
• Autorității Vamale Române – AVR.

Pentru atingerea acestui obiectiv se introduce un mecanism de recompensare financiară anuală pentru personalul aparatului propriu și al structurilor subordonate celor două instituții.

Recompensele vor fi acordate în funcție de gradul de îndeplinire a unor indicatori-cheie de performanță, specifici activității desfășurate.

Indicatorii vor fi aprobați prin ordin al ministrului finanțelor.

Pe ce principii se bazează recompensarea?

Legea stabilește expres mai multe principii care trebuie respectate în aplicarea sistemului.

Printre acestea se numără:

• legalitatea și transparența;
• obiectivitatea și nediscriminarea;
• proporționalitatea;
• corelarea performanței individuale cu performanța instituțională;
• prevenirea conflictelor de interese și a comportamentelor abuzive;
• respectarea drepturilor contribuabililor.

Un element deosebit de important este faptul că acordarea recompenselor este condiționată direct de absența abuzurilor sau a viciilor de procedură în activitatea de control și impunere.

Prin urmare, cel puțin la nivelul principiilor stabilite de lege, recompensa nu ar trebui să depindă exclusiv de valoarea sumelor stabilite suplimentar în urma controalelor.

Cât poate reprezenta fondul anual de recompense?

Valoarea totală a recompenselor financiare acordate într-un an calendaristic nu poate depăși:

12% din sumele prevăzute pentru cheltuielile cu salariile de bază

în bugetul aprobat al ANAF, respectiv al Autorității Vamale Române pentru anul respectiv.

Sumele vor fi suportate din bugetele celor două instituții.

Această limită privește valoarea totală a fondului de recompensare la nivel instituțional, nu un bonus individual de 12% pentru fiecare angajat.

Evaluarea anuală devine esențială

Rezultatele evaluării anuale a performanțelor profesionale individuale vor reprezenta baza pentru stabilirea personalului care poate primi recompense.

Evaluarea va avea însă efecte și în sens invers.

Dacă un angajat:

• nu îndeplinește indicatorii de performanță stabiliți;
• și obține calificativul „satisfăcător”

la evaluarea anuală,

acestuia i se poate aplica diminuarea drepturilor salariale, în condițiile prevăzute de Codul administrativ.

Prin urmare, noul mecanism nu introduce doar bonusuri, ci accentuează și consecințele rezultatelor profesionale slabe.

Cine nu poate primi recompensa financiară?

Legea stabilește mai multe situații în care recompensa anuală nu se acordă.

Nu va putea beneficia de recompensă angajatul care:

• nu a contribuit la îndeplinirea indicatorilor-cheie de performanță ai instituției;
• a fost sancționat disciplinar în anul pentru care se acordă recompensa;
• a obținut calificativul „satisfăcător” sau „nesatisfăcător”;
• a săvârșit abateri de la normele de etică și integritate.

Astfel, recompensa nu va reprezenta un drept salarial automat pentru întreg personalul ANAF sau AVR.

Regulile detaliate trebuie stabilite de Guvern

Legea stabilește cadrul general, însă modul concret de funcționare a sistemului urmează să fie detaliat ulterior.

În termen de 90 de zile de la publicarea legii, Guvernul trebuie să aprobe:

• mecanismul de recompensare;
• mecanismul privind diminuarea drepturilor salariale;
• metodologia de stabilire a indicatorilor-cheie de performanță;
• criteriile privind acordarea recompenselor financiare anuale;
• regulile diferențiate în funcție de activitatea desfășurată.

Prin urmare, aplicarea efectivă a Legii nr. 164/2026 va depinde în mare măsură de aceste norme.

Stimulente speciale pentru rezultate excepționale

Pe lângă recompensa anuală bazată pe performanță, legea introduce o categorie distinctă de stimulente financiare pentru performanțe excepționale.

Acestea pot fi acordate pentru anumite constatări rezultate din activitatea de control fiscal și vamal, inclusiv în domeniul:

• produselor accizabile;
• traficului ilicit de mărfuri;
• inspecției fiscale;
• antifraudei fiscale;
• controlului vamal.

Condiția principală este ca sumele stabilite prin titlurile executorii să fie:

• rămase definitive prin necontestare sau confirmate prin hotărâri judecătorești definitive;
• efectiv încasate;
• mai mari decât echivalentul în lei al sumei de 1 milion de euro.

Această condiție este importantă deoarece stimulentul nu se acordă pentru simple constatări sau sume contestate, ci pentru creanțe definitive și efectiv colectate.

Cine poate primi stimulentele pentru performanțe excepționale?

Categoria beneficiarilor este relativ largă.

Legea menționează personalul din:

• echipele de inspecție fiscală;
• structurile antifraudă;
• controlul ulterior;
• echipele mobile;
• echipele canine;
• structurile de control vamal nedistructiv;
• verificarea situației fiscale;
• supravegherea vamală și fiscală a produselor accizabile;
• structurile de analiză de risc;
• structurile juridice care reprezintă instituțiile în instanță;
• organele de executare silită;
• structurile de confiscare.

Poate beneficia, după caz, și conducerea ierarhică a personalului care a contribuit la obținerea rezultatului.

Stimulente de maximum 3% din creanțele încasate

Pentru cazurile de performanță excepțională, stimulentele vor fi finanțate de la bugetul de stat, prin bugetele ANAF și AVR.

Valoarea destinată stimulentelor poate reprezenta cel mult:

3% din cuantumul creanțelor definitive și efectiv încasate.

Procentul se aplică numai asupra sumelor care depășesc pragul de 1 milion de euro prevăzut de lege.

Prin urmare, stimulentele pentru performanțe excepționale sunt distincte de fondul anual general de recompensare de maximum 12% din cheltuielile cu salariile de bază.

Stimulentul se acordă o singură dată

Pentru fiecare caz de performanță excepțională, stimulentul financiar se acordă o singură dată.

În plus, poate beneficia numai personalul care a avut raporturi de serviciu sau de muncă active în cadrul ANAF sau AVR în anul calendaristic anterior celui în care are loc plata.

Procedura concretă de acordare va fi aprobată prin ordin al președintelui ANAF, respectiv al președintelui Autorității Vamale Române.

Ce poate însemna legea pentru contribuabili?

Deși Legea nr. 164/2026 reglementează în principal recompensarea personalului fiscal și vamal, efectele sale pot fi relevante și pentru contribuabili.

Pe de o parte, legarea recompensei de performanță poate încuraja:

• controale mai eficiente;
• o mai bună analiză de risc;
• recuperarea efectivă a creanțelor;
• o reprezentare juridică mai bună a autorităților;
• creșterea gradului de colectare.

Pe de altă parte, mecanismul trebuie aplicat cu atenție pentru a nu genera o presiune excesivă asupra inspectorilor pentru stabilirea unor obligații fiscale suplimentare.

Tocmai de aceea este important că legea condiționează recompensarea de respectarea legalității și a drepturilor contribuabililor și de lipsa abuzurilor sau a viciilor procedurale.

În plus, pentru stimulentele excepționale, creanța trebuie să fie definitivă și efectiv încasată, ceea ce reduce riscul recompensării unor constatări ulterior anulate.

Se abrogă o reglementare anterioară

Legea nr. 164/2026 abrogă articolul VIII din OUG nr. 132/2024.

Prin această măsură, noul sistem de recompensare va înlocui mecanismul anterior prevăzut de ordonanța din 2024.

De când se aplică noile reguli?

Deși Legea nr. 164/2026 a fost publicată la 5 august 2026, aceasta nu produce efecte imediat.

Data expres prevăzută pentru intrarea în vigoare este:

1 ianuarie 2027.

Până atunci trebuie aprobate și actele subsecvente care vor stabili indicatorii, metodologia și procedurile concrete.

Concluzie

Legea nr. 164/2026 introduce, începând cu 1 ianuarie 2027, un sistem mult mai clar de recompensare a performanței personalului ANAF și al Autorității Vamale Române.

Sistemul are două componente principale:

• recompensa financiară anuală, bazată pe îndeplinirea indicatorilor de performanță, în limita unui fond total de 12% din cheltuielile cu salariile de bază;

și

• stimulentele pentru performanțe excepționale, acordate în cazul unor creanțe de peste 1 milion de euro, definitive și efectiv încasate, în limita a 3% din aceste sume.

Legea pune însă accent și pe calitatea activității administrației fiscale, deoarece recompensarea este legată de respectarea legalității, eticii și drepturilor contribuabililor.

Modul în care aceste principii vor funcționa efectiv va depinde de indicatorii de performanță și de metodologia care urmează să fie aprobate înainte de aplicarea noului sistem.

Normele tehnice privind înregistrarea în scopuri vamale a operatorilor economici și a altor persoane

În Monitorul oficial nr. 763/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1760/2023 pentru aprobarea Normelor tehnice privind înregistrarea în scopuri vamale a operatorilor economici și a altor persoane, in vigoare de la 23 august 2023.

În sensul acestor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

a) număr EORI - număr de înregistrare şi identificare a operatorilor economici şi a altor persoane, definit la art. 1 pct. 18 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European (denumit Cod) şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele detaliate ale anumitor dispoziţii ale Codului vamal al Uniunii, cu modificările şi completările ulterioare;

b) număr de înregistrare în sistemul informatic - un număr, altul decât numărul EORI, care se atribuie:

(i) persoanelor, altele decât operatorii economici, care sunt stabilite într-un alt stat membru al Uniunii Europene şi care nu au primit un număr EORI, dar efectuează operaţiuni pentru care trebuie furnizat un număr de identificare, conform prevederilor art. 6 alin. (2) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446;
(ii) persoanelor care nu sunt stabilite pe teritoriul vamal al Uniunii şi care depun pentru prima dată în România o declaraţie vamală pentru regimul de admitere temporară sau reexport din admitere temporară;

c) operator economic - persoana definită la art. 5 pct. 5 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificările şi completările ulterioare (denumit în continuare Cod);

d) persoană - aşa cum este definită la art. 5 pct. 4 din Cod;

e) aplicaţia "EORI-RO" - aplicaţie informatică ce permite atribuirea numerelor EORI şi a numerelor de înregistrare în sistemul informatic;

f) situaţie excepţională - un eveniment excepţional care generează necesitatea prelucrării unui număr mare de cereri într-o perioadă foarte scurtă de timp şi care îngreunează procesul de acordare a numerelor EORI, pentru restabilirea stării de normalitate fiind necesară adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente;

g) baza de date RECOM - baza de date online gestionată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului;

h) VIES - sistemul de schimb de informaţii cu privire la taxa pe valoarea adăugată (VAT Information Exchange System), implementat şi gestionat de Comisia Europeană;

i) baza de date ANAF - Registru TVA - baza de date online gestionată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală cu privire la taxa pe valoarea adăugată;

j) baza de date Registrul Naţional ONG - baza de date online gestionată de Ministerul Justiţiei.


Cererea de atribuire a numărului EORI se completează utilizând aplicaţia "EORI-RO", prin accesarea link-ului existent pe website-ul Autorităţii Vamale Române: www.customs.ro, secţiunea "e-Customs", subsecţiunea EORI, Sistem Informatic.

Cererea se înregistrează în aplicaţia "EORI-RO", se tipăreşte, se semnează de către solicitant şi se transmite la direcţia regională vamală în a cărei rază de competenţă teritorială are sediul/reşedinţa solicitantul, în cazul persoanelor stabilite în România.

În cazul operatorilor economici şi al altor persoane care nu sunt stabilite pe teritoriul vamal al Uniunii, cererea se transmite la direcţia regională vamală în a cărei rază de competenţă teritorială urmează ca solicitantul să desfăşoare activităţi prevăzute la art. 5 alin. (1), respectiv art. 6 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446.

Prin excepţie, în cazul operatorilor economici care sunt titulari de carnete TIR, cererea se depune la biroul vamal de frontieră prin care sunt introduse sau scoase mărfurile pe/de pe teritoriul vamal al Uniunii.

În situaţia persoanelor, altele decât operatorii economici, care sunt stabilite în România, cererea de acordare a numărului EORI este însoţită de următoarele documente, transmise prin aplicaţia "EORI-RO":

a) documentele de înregistrare eliberate de autorităţile cu atribuţii în acest sens;
b) un act de identitate pe care sunt înscrise codul numeric personal şi adresa domiciliului, în cazul persoanelor fizice.

După verificarea concordanţei dintre datele cuprinse în cerere, informaţiile obţinute din RECOM, VIES/ANAF - Registru TVA şi/sau Registrul Naţional ONG şi cele din documentele depuse de solicitant, după caz, inclusiv a veridicităţii calităţii de reprezentant legal a persoanei înscrise la rubrica 14 din cerere, autoritatea vamală competentă acordă numărul EORI şi transmite solicitantului, prin intermediul aplicaţiei "EORI-RO", o notificare de atribuire a numărului EORI, la adresa de poştă electronică indicată de acesta în cerere. În situaţia în care în cerere nu este indicată o adresă de poştă electronică, notificarea de atribuire a numărului EORI se transmite prin poştă solicitantului sau se înmânează acestuia la sediul autorităţii vamale competente.

Operatorii economici şi alte persoane cărora le-a fost atribuit un număr EORI/număr de înregistrare în sistemul informatic au obligaţia să notifice autoritatea vamală competentă care a atribuit numărul EORI asupra modificării oricărora dintre datele cuprinse în cerere şi în documentele anexate la aceasta.

Ordinul nr. 6602/2022 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor şi documentelor utilizate de Autoritatea Vamală Română în activitatea de supraveghere şi control în domeniul produselor accizabile

În Monitorul oficial nr. 10/2023 a fost publicat Ordinul nr. 6602/2022 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor şi documentelor utilizate de Autoritatea Vamală Română în activitatea de supraveghere şi control în domeniul produselor accizabile, in vigoare de la 05 ianuarie 2023.

Normele privind funcționarea Laboratorului vamal central și modalitatea de efectuare a analizelor

În Monitorul oficial nr. 11/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1947/2021 pentru aprobarea Normelor privind funcționarea Laboratorului vamal central și modalitatea de efectuare a analizelor.

Laboratorul vamal central funcţionează în cadrul Direcţiei generale a vămilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Laboratorul vamal central efectuează analiza probelor:

a) prelevate, în condiţiile legii, de autoritatea vamală, din mărfurile supuse reglementărilor vamale, în vederea clasificării acestora în Tariful vamal integrat;

b) din categoria mărfurilor care fac obiectul politicii agricole comune, prelevate, în condiţiile legii, de autoritatea vamală sau de alte autorităţi, în scopul stabilirii drepturilor de import şi al asigurării controlului mărfurilor pentru care sunt solicitate restituţii la export;

c) pentru care există suspiciunea de a conţine droguri, aşa cum sunt ele definite de Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prelevate în condiţiile legii de autoritatea vamală sau de alte autorităţi din mărfurile supuse controlului autorităţii vamale;

d) din categoria mărfurilor accizabile, prelevate, în condiţiile legii, de autoritatea vamală sau de alte autorităţi, pentru identificarea corespunzătoare a produselor în raport cu prevederile titlului VIII "Accize şi alte taxe speciale" din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

e) prelevate, în condiţiile legii, de alte autorităţi, din mărfurile supuse controlului autorităţii vamale, în vederea identificării acestora şi aplicării reglementărilor legale specifice.

Instrucţiunile privind depunerea la autoritatea vamală a declaraţiilor referitoare la numerarul însoţit sau neînsoţit

În Monitorul oficial nr. 1176/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1958/2021 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind depunerea la autoritatea vamală a declaraţiilor referitoare la numerarul însoţit sau neînsoţit, modelul şi modul de emitere a deciziei autorităţii vamale prevăzute la art. 7 din Regulamentul (UE) 2018/1.672 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.889/2005.

Purtătorii care transportă numerar în valoare de 10.000 euro sau mai mult declară numerarul respectiv la biroul vamal prin care aceştia intră sau ies din Uniune, conform prevederilor art. 3 din Regulamentul (UE) 2018/1.672 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.889/2005.

Numerarul neînsoţit în valoare de 10.000 euro sau mai mult, care intră sau iese din Uniune, se declară la biroul vamal prin care acesta intră sau iese din Uniune, conform prevederilor art. 4 din Regulamentul (UE) 2018/1.672 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Autorităţile competente pot să reţină temporar numerarul printr-o decizie administrativă, în conformitate cu condiţiile prevăzute în dreptul intern, în cazul în care:

(a) obligaţia de declarare a numerarului însoţit sau obligaţia de informare cu privire la numerarul neînsoţit nu este respectată; sau
(b) există indicii că numerarul, indiferent de valoarea vizată, are legătură cu o activitate infracţională.

Infiinţarea Autorităţii Vamale Române

În Monitorul oficial nr. 1077/2021 a fost publicata Legea nr. 268/2021 pentru înfiinţarea Autorităţii Vamale Române şi pentru modificarea unor acte normative.

Se înfiinţează Autoritatea Vamală Română, denumită în continuare Autoritatea, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul vamal, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanţelor şi finanţată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanţelor, ca efect al reorganizării prin divizare parţială a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. 

Pentru creanţele fiscale aflate în administrarea sa potrivit legii, Autoritatea Vamală Română îndeplineşte competenţele de organ fiscal central în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Autoritatea are sediul central în Bucureşti, str. Alexandru Ivasiuc nr. 34-40, sectorul 6. Sediul se poate modifica prin hotărâre a Guvernului.

Autoritatea preia de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, denumită în continuare Agenţie, şi unităţile subordonate acesteia activitatea, posturile şi personalul structurilor vamale, respectiv Direcţia Generală a Vămilor din cadrul aparatului propriu al Agenţiei, direcţiile regionale vamale şi birourile vamale de interior şi de frontieră din cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice.

Autoritatea este condusă de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului finanţelor, ajutat de un vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului finanţelor.

Autoritatea elaborează reglementările vamale care sunt în competenţa României în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, asigură administrarea impozitelor, taxelor şi altor venituri bugetare date prin lege în competenţa sa, aplică politica şi legislaţia vamală, respectiv fiscală, în domeniul supravegherii produselor accizabile, exercită atribuţiile de autoritate vamală şi controlul operativ şi inopinat privind prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte care au ca efect frauda vamală şi fiscală, precum şi a altor fapte date prin lege în competenţa sa.

Principalele obiective ale Autorităţii sunt:

a) protejarea intereselor financiare ale României, ale Uniunii Europene şi ale statelor membre ale acesteia;
b) punerea în aplicare a politicii comerciale comune şi a celorlalte politici ale Uniunii cu impact asupra comerţului;
c) protejarea României şi a Uniunii Europene de comerţul inechitabil şi ilegal şi încurajarea activităţilor economice legitime;
d) garantarea securităţii şi siguranţei României, a Uniunii Europene şi a rezidenţilor acestora, protecţia mediului, în cooperare strânsă cu alte autorităţi, dacă este cazul;
e) menţinerea unui echilibru adecvat între controalele vamale şi facilitarea comerţului legitim.

Modificarea normelor privind autorizarea pentru simplificarea determinării sumelor care fac parte din valoarea în vamă a mărfurilor

În Monitorul oficial nr. 1028/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1.518/2021 pentru modificarea și completarea Normelor privind autorizarea pentru simplificarea determinării sumelor care fac parte din valoarea în vamă a mărfurilor, aprobate prin Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.890/2016.

Potrivit acestui ordin, autorizațiile pentru simplificarea determinării sumelor care fac parte din valoarea în vamă a mărfurilor se emit de Direcția Generală a Vămilor la solicitarea persoanelor interesate, numai pentru plasarea mărfurilor, în mod repetat și în baza acelorași condiții contractuale, sub regim vamal de punere în liberă circulație.

Transmiterea și prelucrarea cererilor, precum și emiterea și gestionarea ulterioară a autorizațiilor, respectiv modificarea, revocarea, anularea și suspendarea acestora, se efectuează prin utilizarea Sistemului de decizii vamale, dezvoltat la nivelul Uniunii Europene și pus la dispoziția operatorilor economici și a autorităților vamale din statele membre de Comisia Europeană în conformitate cu art. 10 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii și cu cap. III din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/414 al Comisiei din 8 martie 2021 privind modalitățile tehnice pentru dezvoltarea, întreținerea și utilizarea sistemelor electronice destinate schimbului și stocării de informații în temeiul Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.

Cererea de autorizare se depune de solicitant în Portalul comercianților din UE. La cerere se anexează, în format electronic, următoarele documente:

a) înscrisul care atestă împuternicirea pentru statutul de reprezentant vamal, dacă este cazul, în conformitate cu art. 19 alin. (2) din Regulamentul (UE) 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii;
b) cazierul judiciar al solicitantului;
c) cazierul judiciar al angajatului (angajaților) solicitantului responsabil(i) de problemele vamale ale solicitantului;
d) cazierul judiciar al persoanei (persoanelor) responsabile de solicitant sau care exercită controlul asupra gestiunii acestuia.

Pentru emiterea autorizației pentru simplificarea determinării sumelor care fac parte din valoarea în vamă a mărfurilor, Direcția Generală a Vămilor verifică dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) cele prevăzute la art. 71 din Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2.446. Structurile cu atribuții de verificare în domeniul operatorilor economici autorizați din cadrul autorității vamale verifică îndeplinirea condițiilor de autorizare prevăzute la art. 71 alin. (2) din Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2.446 în conformitate cu prevederile aplicabile în cazul cererilor privind acordarea statutului de operator economic autorizat;
b) solicitantul/titularul autorizației nu înregistrează debite față de autoritatea vamală.
c) solicitantul/titularul autorizației nu înregistrează obligații fiscale restante administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, precum și alte creanțe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii și existente în evidența organului fiscal central în vederea recuperării. Pentru verificarea îndeplinirii condiției, Direcția Generală a Vămilor solicită certificat de atestare fiscală în format electronic prin intermediul aplicației informatice disponibile pe portalul INTRANET al ANAF;
d) solicitantul/titularul autorizației nu are înscrise în cazierul fiscal informații, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, aprobată cu modificări prin Legea nr. 327/2015, cu modificările și completările ulterioare. Pentru verificarea îndeplinirii condiției, Direcția Generală a Vămilor solicită certificat de cazier fiscal în format electronic prin intermediul aplicației informatice disponibile pe portalul INTRANET al ANAF;
e) solicitantul/titularul autorizației nu este în stare de insolvență, în procedură de reorganizare sau lichidare judiciară. Verificarea acestor informații se face prin consultarea informațiilor din baza de date RECOM a Oficiului Național al Registrului Comerțului;
f) în cazierele judiciare nu sunt înscrise fapte din care să rezulte că, în cursul ultimilor 3 ani, au fost comise încălcări grave sau repetate ale legislației vamale sau ale dispozițiilor fiscale în legătură cu activitatea economică, inclusiv cu activitatea economică a solicitantului.

Normele tehnice privind administrarea contingentelor tarifare în România

In Monitorul oficial nr. 802/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1.241/2021 pentru aprobarea Normelor tehnice privind administrarea contingentelor tarifare în România.

Aceste norme tehnice stabilesc modul de funcționare în România a sistemului de gestionare a contingentelor tarifare deschise prin reglementări ale Uniunii Europene, administrate de Comisia Europeană - Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală (DG TAXUD), în conformitate cu ordinea cronologică a datelor de acceptare a declarațiilor vamale de punere în liberă circulație a mărfurilor, după principiul "primul venit, primul servit".

Contingentul tarifar este volumul de mărfuri exprimat cantitativ sau valoric ce poate fi pus în liberă circulație cu un tratament tarifar favorabil, constând în reducerea sau exceptarea de taxe vamale, stabilit de DG TAXUD.

Cererea de alocare se întocmește de către declarantul vamal numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) contingentul tarifar este deschis printr-o reglementare unională în vigoare;
b) balanța acestuia nu este epuizată.

Declarantul vamal poate depune la biroul vamal o cerere scrisă de alocare retroactivă a unui contingent tarifar, cu respectarea cumulativă a următoarelor condiții:

a) declarația vamală a fost depusă în cadrul termenului de valabilitate a reglementării Uniunii Europene care stabilește contingentul tarifar;
b) sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de reglementarea care instituie contingentul tarifar;
c) balanța contingentului tarifar de la data acceptării declarației vamale nu este epuizată la data depunerii cererii de alocare retroactivă.

Modificari la regimul vamal și fiscal al mărfurilor comercializate prin magazinele amplasate în aeroporturile internaționale după locurile stabilite pentru efectuarea controlului vamal

In Monitorul oficial nr. 735/2021 a fost publicata Legea nr. 223/2021 pentru modificarea art. 4 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar.

Aceasta lege modifica art. 4 din OG nr. 86/2003 referitor la pretul de vanzare al mărfurilor comercializate prin magazinele amplasate în aeroporturile internaționale după locurile stabilite pentru efectuarea controlului vamal, astfel:

Prețurile de vânzare a mărfurilor vor fi exprimate în euro și vor fi afișate la vedere. Excepție fac ziarele și revistele, care pot fi comercializate și în lei, în limita a 50 lei. Pentru aceste vânzări nu se vor întocmi bonuri fiscale și nu se vor solicita cumpărătorilor pașaportul, cartea de îmbarcare sau biletul de avion. Pentru justificarea vânzărilor se va face zilnic un singur bon fiscal. Pentru țigarete, conversia din lei a prețurilor de vânzare cu amănuntul declarate și stabilite conform art. 343 alin. (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, se obține folosind cursul leu/euro stabilit de Banca Centrală Europeană pentru prima zi lucrătoare a lunii octombrie și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, aplicabil începând cu data de 1 ianuarie a următorului an calendaristic. Prețurile de vânzare cu amănuntul pentru țigarete obținute după efectuarea conversiei din lei în euro se rotunjesc la nivel de o zecimală, prin reducere, atunci când a doua zecimală este mai mică decât 5, și prin majorare atunci când a doua zecimală este mai mare sau egală cu 5.

Normele metodologice privind realizarea supravegherii și controlului vamal ulterior

In Monitorul oficial nr. 656/2021 a fost publicat Ordinul nr. 922/2021 pentru aprobarea Normelor metodologice privind realizarea supravegherii și controlului vamal ulterior.

Activitatea de supraveghere și control vamal ulterior se exercită de Direcția generală a vămilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală prin Direcția supraveghere și control vamal și prin structurile aflate în coordonarea acesteia pe linie de specialitate din cadrul direcțiilor regionale vamale, respectiv serviciile de supraveghere și control vamal și birourile vamale. 

Direcția supraveghere și control vamal și structurile desemnate din cadrul direcțiilor regionale vamale prin regulamentul de organizare și funcționare reprezintă aparatul de control specializat în prevenirea, constatarea și sancționarea fraudelor la reglementările vamale și la alte dispoziții legale, prin:

a) acțiuni de supraveghere desfășurate pentru asigurarea respectării reglementărilor vamale sau a altor dispoziții aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere vamală;

b) acte specifice de reverificare a declarațiilor sau de control vamal ulterior, efectuate pentru aplicarea corectă a reglementărilor vamale și a altor dispoziții legale aflate în competența autorității vamale.

Acțiunile de control vamal ulterior se pot desfășura în următoarele forme:

a) control general, care reprezintă activitatea de verificare a tuturor operațiunilor vamale pentru o perioadă determinată. Auditul vamal ulterior poate fi asimilat controlului general. Controlul general este, de regulă, un control planificat;
b) control parțial, care reprezintă activitatea de verificare a uneia sau mai multor operațiuni vamale pentru o perioadă determinată.

În cazuri motivate, în scopul aplicării corecte și unitare a reglementărilor vamale și a altor dispoziții legale, controlul se poate extinde asupra tuturor operațiunilor vamale.

În realizarea atribuțiilor, structurile de supraveghere și control vamal ulterior pot efectua un control fără înștiințarea prealabilă a persoanei controlate, denumit control inopinat. Controlul inopinat constă în:

a) verificarea faptică și documentară, în principal, ca urmare a unor informații cu privire la existența unor fapte de încălcare a legislației vamale sau a altor dispoziții aplicabile;
b) verificarea documentelor și operațiunilor vamale ale unei persoane, în corelație cu cele deținute de o altă persoană sau entitate supusă unui control vamal;
c) constatarea, analizarea și evaluarea unui risc vamal specific.

La finalizarea controlului inopinat se încheie un proces-verbal de control. Un exemplar al procesului-verbal de control se comunică persoanei controlate.

În realizarea acțiunilor de supraveghere și control vamal ulterior se pot aplica următoarele metode de control:

a) controlul prin sondaj, care constă în activitatea de verificare selectivă a documentelor și operațiunilor semnificative;
b) controlul electronic, care constă în activitatea de verificare a contabilității și a resurselor acesteia, prelucrate în mediu electronic, utilizându-se metodele de analiză, evaluare și testare asistate de instrumente informatice specializate.

Modificarea Normelor privind procedura de acordare a certificatului de amânare de la plata în vamă a TVA și de eliberare a garanției pentru importurile de bunuri

In Monitorul oficial nr. 567/2020 a fost publicat Ordinul nr. 2056/2020 pentru modificarea și completarea Normelor privind procedura de acordare a certificatului de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată și de eliberare a garanției pentru importurile de bunuri, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 4.121/2015.

Ordonanța de urgență nr. 96/2020 pentru modificarea Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României

In Monitorul oficial nr. 500/2020 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 96/2020 pentru modificarea Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.

Aceasta ordonanta abroga articolele 1, 4, 31-37, 39-56, 58-82, 84-93, 95-99, 101-268 și 284 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în contextul în care Comisia Europeană poate identifica în legislația vamală națională o serie de articole care contravin legislației vamale unionale sau care sunt de natură să descurajeze sectoare ale economiei românești din perspectiva respectării normelor de concurență naționale și unionale.

Ordinul ANAF nr. 2092/2015 pentru modificarea şi completarea Normelor privind procedurile simplificate de vămuire, aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 163/2015

In Monitorul oficial nr. 643 / 2015 a fost publicat Ordinul ANAF nr. 2092/2015 pentru modificarea şi completarea Normelor privind procedurile simplificate de vămuire, aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 163/2015.

Ordinul ANAF nr. 1065/2015 pentru modificarea Normelor privind procedurile simplificate de vămuire, aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 163/2015

In Monitorul oficial nr. 321 / 2015 a fost publicat Ordinul ANAF nr. 1065/2015 pentru modificarea Normelor privind procedurile simplificate de vămuire, aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 163/2015.

Ordinul nr. 614/2015 pentru aprobarea Instrucţiunilor de utilizare a formularelor declaraţiei vamale de import/export în cazul aplicării procedurii alternative

In Monitorul oficial nr. 160 / 2015 a fost publicat Ordinul nr. 614/2015 pentru aprobarea Instrucţiunilor de utilizare a formularelor declaraţiei vamale de import/export în cazul aplicării procedurii alternative.

Ordinul nr. 612/2015 privind abrogarea art. 3 alin. (3) din Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.781/2014 pentru aprobarea utilizării semnăturii electronice extinse la derularea formalităţilor vamale pentru mărfurile introduse în şi scoase din Uniunea Europeană prin birouri vamale din România

In Monitorul oficial nr. 158 / 2015 a fost publicat Ordinul nr. 612/2015 privind abrogarea art. 3 alin. (3) din Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.781/2014 pentru aprobarea utilizării semnăturii electronice extinse la derularea formalităţilor vamale pentru mărfurile introduse în şi scoase din Uniunea Europeană prin birouri vamale din România.