Actualizarea obiectului de activitate la CAEN Rev. 3 pentru societățile de contabilitate și expertiză contabilă

Începând cu 1 ianuarie 2025, în România se aplică noua versiune a Clasificării activităților din economia națională, denumită CAEN Rev. 3. Modificarea a fost introdusă prin Ordinul președintelui Institutului Național de Statistică nr. 377/2024 și vizează societățile, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.

Pentru societățile de contabilitate și de expertiză contabilă, actualizarea trebuie făcută atât cu respectarea procedurilor Registrului Comerțului, cât și a regulilor profesionale stabilite de CECCAR.

Care este termenul pentru actualizarea la CAEN Rev. 3?

Termenul acordat pentru actualizarea obiectului de activitate în registrul comerțului este de 18 luni începând cu data de 25 martie 2025.

Prin urmare, termenul-limită pentru realizarea formalităților este:

25 septembrie 2026.

Termenul a fost stabilit în contextul publicării Hotărârii Guvernului nr. 284/2025 în Monitorul Oficial din 25 martie 2025.

Societățile care nu au efectuat încă actualizarea trebuie să verifice din timp corespondența dintre vechile coduri CAEN Rev. 2 și codurile aplicabile conform CAEN Rev. 3.

Ce trebuie să facă societățile de contabilitate?

În cazul firmelor care prestează servicii de contabilitate sau expertiză contabilă, actualizarea nu înseamnă doar înlocuirea formală a unei clasificări.

Societatea trebuie să verifice:

• codul CAEN principal;
• codurile CAEN secundare;
• activitățile efectiv desfășurate;
• corespondența codurilor din CAEN Rev. 2 cu cele din CAEN Rev. 3;
• compatibilitatea activităților cu reglementările profesiei contabile;
• necesitatea obținerii avizului CECCAR pentru modificarea actului constitutiv.

Consiliul Superior al CECCAR a aprobat, prin Hotărârea nr. 25/800 din 14 ianuarie 2025, lista codurilor CAEN Rev. 3 care pot fi autorizate pentru societățile membre.

Codul CAEN principal pentru activitățile contabile

Codul principal utilizat pentru activitatea societăților de contabilitate și de expertiză contabilă rămâne:

6920 – Activități de contabilitate și audit financiar; consultanță în domeniul fiscal

Acest cod cuprinde activitățile specifice serviciilor contabile, însă înscrierea și autorizarea codului la Registrul Comerțului nu înlocuiesc autorizările profesionale prevăzute de lege.

Prestarea efectivă a serviciilor de contabilitate și expertiză contabilă trebuie realizată cu respectarea OG nr. 65/1994 și a reglementărilor CECCAR.

Coduri CAEN Rev. 3 care pot fi utilizate de societățile de expertiză contabilă

În funcție de activitățile desfășurate și de structura societății, experții contabili pot include în obiectul de activitate și alte coduri autorizate de CECCAR.

Printre acestea se regăsesc:

• 1812 – Alte activități de tipărire n.c.a.;
• 5829 – Activități de editare a altor produse software;
• 6039 – Activități de distribuție a altor conținuturi;
• 6210 – Activități de realizare a softului la comandă;
• 6220 – Activități de consultanță în tehnologia informației și de management al mijloacelor de calcul;
• 6290 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației;
• 6310 – Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe;
• 6421 – Activități ale holdingurilor;
• 6422 – Activități ale canalelor de finanțare;
• 6619 – Activități auxiliare intermedierilor financiare, exceptând activitățile de asigurări și fondurile de pensii;
• 6621 – Activități de evaluare a riscului de asigurare și a pagubelor;
• 6622 – Activități ale agenților și brokerilor de asigurări;
• 6630 – Activități de administrare a fondurilor;
• 6811 – Cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii;
• 6820 – Închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate;
• 6832 – Alte activități pentru tranzacții imobiliare pe bază de comision sau contract;
• 6920 – Activități de contabilitate și audit financiar; consultanță în domeniul fiscal;
• 7020 – Activități de consultanță în afaceri și management;
• 7320 – Activități de studiere a pieței și de sondare a opiniei publice;
• 7430 – Activități de traducere scrisă și orală;
• 7499 – Alte activități profesionale, științifice și tehnice n.c.a.;
• 7810 – Activități ale agențiilor de plasare a forței de muncă;
• 7820 – Activități ale agențiilor de plasare temporară a forței de muncă și furnizarea altor resurse umane;
• 8210 – Activități de secretariat și servicii-suport;
• 8299 – Activități de servicii-suport pentru întreprinderi n.c.a.;
• 8559 – Alte forme de învățământ n.c.a.;
• 9111 – Activități ale bibliotecilor;
• 9112 – Activități ale arhivelor.

Lista rezultă din reglementările profesionale adoptate de CECCAR pentru aplicarea CAEN Rev. 3.

Includerea unui cod în lista activităților permise nu înseamnă însă că acesta trebuie introdus automat în actul constitutiv. Este recomandat ca societatea să păstreze numai activitățile pe care le desfășoară sau intenționează în mod real să le desfășoare.

Coduri care pot fi autorizate pentru societățile de contabilitate

Pentru societățile administrate de contabili autorizați, lista activităților permise este mai restrânsă. Aceasta include, în principal:

• 1812 – Alte activități de tipărire n.c.a.;
• 6832 – Alte activități pentru tranzacții imobiliare pe bază de comision sau contract;
• 6920 – Activități de contabilitate și audit financiar; consultanță în domeniul fiscal;
• 7430 – Activități de traducere scrisă și orală;
• 7810 – Activități ale agențiilor de plasare a forței de muncă;
• 7820 – Activități ale agențiilor de plasare temporară a forței de muncă și furnizarea altor resurse umane;
• 8210 – Activități de secretariat și servicii-suport;
• 9111 – Activități ale bibliotecilor;
• 9112 – Activități ale arhivelor.

Diferența dintre cele două liste trebuie analizată în funcție de calitatea profesională a administratorilor și asociaților societății.

Este necesar avizul CECCAR?

Atunci când actualizarea la CAEN Rev. 3 determină modificarea obiectului de activitate sau a actului constitutiv, societățile membre trebuie să respecte și procedurile CECCAR.

În funcție de operațiunea realizată, poate fi necesară depunerea unei cereri pentru:

• emiterea avizului de principiu în vederea constituirii unei societăți de contabilitate sau expertiză contabilă;
• emiterea avizului de principiu pentru modificarea actului constitutiv;
• verificarea și aprobarea codurilor CAEN secundare;
• actualizarea informațiilor societății în evidențele filialei CECCAR.

Formularele aplicabile sunt disponibile prin filialele teritoriale CECCAR.

Este recomandat ca avizul profesional să fie obținut înaintea depunerii documentelor la Registrul Comerțului atunci când modificarea solicitată afectează actul constitutiv.

Cum se depune cererea la Registrul Comerțului?

Atunci când se realizează numai actualizarea obiectului de activitate la CAEN Rev. 3, fără alte modificări, procedura este simplificată.

Pentru societăți se completează cererea de înregistrare – Anexa 2a, bifând secțiunea referitoare la actualizarea obiectului de activitate conform CAEN Rev. 3.

În această situație nu sunt necesare, în principiu, alte documente, cu excepția împuternicirii persoanei care efectuează formalitățile, dacă cererea nu este depusă direct de reprezentantul legal.

Cererea poate fi transmisă:

• prin portalul online al Registrului Comerțului;
• direct la ghișeul oficiului teritorial;
• prin poștă sau curier.

În cazul în care actualizarea presupune și modificarea efectivă a obiectului de activitate, adăugarea sau eliminarea unor coduri ori adaptarea determinată de divizarea sau reunirea unor clase CAEN, vor fi necesare documentele specifice modificării actului constitutiv.

Atenție la activitățile conexe codului CAEN 6920

CECCAR precizează că activitățile conexe clasei CAEN 6920 sunt luate în considerare la calcularea cotizației variabile datorate de societățile membre.

Din acest motiv, obiectul de activitate trebuie stabilit cu atenție și trebuie să reflecte activitatea economică desfășurată efectiv de societate.

Nu este recomandată introducerea unui număr mare de coduri CAEN numai pentru eventualitatea utilizării lor în viitor, fără o analiză a implicațiilor profesionale și financiare.

Concluzie

Actualizarea la CAEN Rev. 3 este obligatorie pentru societățile înregistrate în România, iar termenul-limită este 25 septembrie 2026.

Pentru firmele de contabilitate și expertiză contabilă, procedura presupune o verificare suplimentară: codurile selectate trebuie să fie compatibile cu activitățile permise de CECCAR și cu forma de exercitare a profesiei.

Înainte de depunerea cererii, este recomandată verificarea următoarelor aspecte:

• corespondența dintre codurile vechi și cele noi;
• lista activităților acceptate de CECCAR;
• necesitatea modificării actului constitutiv;
• necesitatea obținerii avizului de principiu;
• activitățile care intră în calculul cotizației variabile.

O analiză realizată înaintea depunerii documentelor poate preveni respingerea cererii și poate evita includerea unor activități incompatibile cu reglementările profesiei contabile.

Informațiile prezentate au caracter general și nu înlocuiesc analiza documentelor și a situației concrete a fiecărei societăți.

Legea contabilității nr. 82/1991: principalele obligații pe care orice firmă trebuie să le respecte

 

Legea contabilității nr. 82/1991 reprezintă actul normativ de bază care reglementează organizarea și conducerea contabilității în România.

Deși multe dintre obligațiile prevăzute de lege sunt gestionate în practică de contabil sau de firma de contabilitate, responsabilitatea administrării corecte a evidenței financiar-contabile nu trebuie privită exclusiv ca o problemă a departamentului contabil.

Administratorii societăților au propriile responsabilități, iar nerespectarea regulilor privind documentele justificative, inventarierea, arhivarea sau depunerea situațiilor financiare poate atrage sancțiuni importante.

Cine este obligat să țină contabilitate?

Obligația de a organiza și conduce contabilitatea financiară revine, printre altele:

• societăților;
• companiilor și societăților naționale;
• regiilor autonome;
• societăților cooperative;
• instituțiilor publice;
• asociațiilor și altor persoane juridice cu sau fără scop patrimonial;
• anumitor entități fără personalitate juridică;
• persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin sedii permanente în România.

Persoanele fizice care desfășoară activități producătoare de venit și determină venitul în sistem real au, la rândul lor, obligații de evidență contabilă, potrivit regulilor aplicabile categoriei din care fac parte.

Contabilitatea trebuie să reflecte toate operațiunile firmei

Una dintre regulile fundamentale ale Legii contabilității este că orice operațiune economico-financiară trebuie consemnată într-un document justificativ și înregistrată în contabilitate.

Legea interzice deținerea de active sau datorii și efectuarea de operațiuni economico-financiare fără înregistrarea acestora în contabilitate.

Cu alte cuvinte, evidența contabilă trebuie să reflecte realitatea economică a societății, nu doar documentele care ajung ocazional la contabil.

Documentele justificative sunt esențiale

Orice operațiune economico-financiară trebuie consemnată, la momentul efectuării acesteia, într-un document care stă la baza înregistrării în contabilitate.

Documentele justificative angajează răspunderea persoanelor care:

• le întocmesc;
• le vizează;
• le aprobă;
• le înregistrează în contabilitate.

De aceea, existența unei facturi sau a unui document nu este suficientă dacă informațiile înscrise sunt incomplete, necorelate sau nu reflectă operațiunea reală.

Pentru firme este important ca documentele transmise contabilității să fie complete, corecte și furnizate la timp.

Cine răspunde pentru organizarea contabilității?

Legea face o diferență importantă între organizarea contabilității și conducerea contabilității.

Răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine, în primul rând, administratorului sau persoanei care are obligația gestionării entității.

Contabilitatea poate fi organizată intern, printr-un compartiment condus de director economic, contabil-șef sau o altă persoană cu studii economice superioare.

Alternativ, societatea poate externaliza contabilitatea printr-un contract de prestări servicii încheiat cu o persoană fizică sau juridică autorizată, membră CECCAR.

În cazul externalizării, răspunderea pentru conducerea contabilității revine prestatorului autorizat, potrivit legii și contractului încheiat.

Acest lucru nu înseamnă însă că administratorul este eliberat de toate obligațiile sale privind gestionarea societății și furnizarea documentelor necesare.

Inventarierea este obligatorie

Entitățile au obligația de a efectua inventarierea generală a activelor, datoriilor și capitalurilor proprii:

• la începutul activității;
• cel puțin o dată în cursul exercițiului financiar;
• în cazul fuziunii;
• în cazul divizării;
• în cazul transformării;
• în cazul lichidării;
• în alte situații prevăzute de lege.

Inventarierea nu trebuie privită doar ca o formalitate de sfârșit de an.

Prin inventariere se verifică dacă situația evidențiată în contabilitate corespunde cu situația faptică a patrimoniului firmei.

Rezultatele inventarierii trebuie ulterior înregistrate în contabilitate.

Registrele obligatorii de contabilitate

Legea stabilește trei registre contabile obligatorii:

• Registrul-jurnal;
• Registrul-inventar;
• Cartea mare.

Acestea trebuie întocmite și păstrate astfel încât să permită identificarea și controlul operațiunilor contabile.

În plus, pentru verificarea corectitudinii înregistrărilor contabile se întocmește lunar balanța de verificare.

Cât timp trebuie păstrate documentele contabile?

Registrele obligatorii și documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară trebuie păstrate în arhiva entității timp de:

5 ani, calculați de la data de 1 iulie a anului următor celui încheierii exercițiului financiar în care documentele au fost întocmite.

Regula se aplică inclusiv statelor de salarii.

Și datele procesate prin sisteme informatice trebuie păstrate pe suporturi tehnice pentru aceeași perioadă.

Situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și situațiile financiare interimare au însă o perioadă de păstrare de 10 ani.

Ce se întâmplă dacă documentele se pierd?

În cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii unor documente financiar-contabile, societatea nu poate pur și simplu să constate că acestea nu mai există.

Trebuie inițiată procedura de reconstituire.

Termenul general pentru reconstituirea documentelor este de maximum:

30 de zile de la constatarea pierderii, sustragerii sau distrugerii.

În caz de forță majoră, termenul este de 90 de zile de la încetarea acesteia.

Situațiile financiare anuale sunt obligatorii

Societățile și celelalte entități prevăzute de lege trebuie să întocmească situații financiare anuale.

Acestea reprezintă documentele oficiale prin care este prezentată situația economico-financiară a entității și trebuie să ofere o imagine fidelă asupra:

• poziției financiare;
• performanței financiare;
• activității desfășurate.

Situațiile financiare și raportările contabile sunt semnate atât de reprezentantul legal, cât și de persoana responsabilă de conducerea contabilității. Ele pot fi întocmite și semnate de persoane fizice sau juridice autorizate, membre CECCAR.

Care sunt termenele generale de depunere a bilanțului?

Pentru societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990 și pentru celelalte entități indicate expres de Legea contabilității, situațiile financiare anuale se depun, în principiu, până la:

31 mai inclusiv a anului următor celui de raportare.

Pentru celelalte persoane juridice, termenul prevăzut de lege este:

30 aprilie inclusiv.

Dacă termenul cade într-o zi nelucrătoare, depunerea se poate face în prima zi lucrătoare următoare.

Pentru entitățile cu exercițiu financiar diferit de anul calendaristic se aplică termene distincte, calculate de la încheierea exercițiului financiar.

Firmele fără activitate au totuși o obligație declarativă

O societate care, de la constituire, nu a desfășurat activitate nu depune situații financiare anuale în aceleași condiții ca o societate activă.

Aceasta trebuie însă să depună o declarație privind lipsa activității, în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului financiar.

Prin urmare, „nu am avut activitate” nu înseamnă că firma nu are nicio obligație de raportare.

Dividendele trimestriale presupun situații financiare interimare

Societățile care optează pentru distribuirea trimestrială de dividende trebuie să întocmească situații financiare interimare.

Profitul care poate fi distribuit trimestrial trebuie determinat în condițiile prevăzute de lege, iar după aprobarea situațiilor financiare anuale trebuie realizată regularizarea dividendelor distribuite în cursul exercițiului.

Dacă au fost plătite dividende trimestriale peste suma care putea fi distribuită, diferența trebuie restituită în termenul legal.

Ce riscă firmele care nu respectă Legea contabilității?

Legea prevede o gamă largă de contravenții, printre care:

• neînregistrarea operațiunilor economico-financiare;
• lipsa politicilor și procedurilor contabile;
• nerespectarea regulilor privind registrele de contabilitate;
• nereguli privind documentele justificative;
• nerespectarea obligației de inventariere;
• întocmirea sau semnarea necorespunzătoare a situațiilor financiare;
• depunerea cu întârziere a situațiilor financiare;
• nedepunerea situațiilor financiare;
• prezentarea unor situații financiare cu date eronate sau necorelate.

Amenzile pot ajunge la 20.000 lei

Sancțiunile diferă în funcție de obligația încălcată.

De exemplu, efectuarea unor operațiuni economico-financiare fără înregistrarea lor în contabilitate poate fi sancționată cu amendă între:

2.000 și 20.000 lei.

Nerespectarea obligațiilor privind registrele de contabilitate sau documentele justificative poate atrage amenzi între:

2.000 și 20.000 lei.

Nerespectarea obligației de inventariere poate fi sancționată cu:

3.000 – 20.000 lei.

Pentru întârzierea depunerii situațiilor financiare, cuantumul amenzii crește în funcție de numărul de zile lucrătoare de întârziere și poate ajunge la 4.500 lei dacă întârzierea depășește 30 de zile lucrătoare.

Ce ar trebui să verifice periodic administratorul unei firme?

Chiar dacă societatea lucrează cu un contabil extern, administratorul ar trebui să se asigure că:

• toate documentele ajung la contabilitate;
• operațiunile firmei sunt susținute de documente justificative;
• documentele sunt arhivate corespunzător;
• inventarierea este realizată anual;
• situațiile financiare sunt aprobate și depuse la termen;
• balanțele și situațiile contabile sunt analizate periodic;
• există o comunicare clară între conducerea societății și contabil;
• modificările importante din activitatea firmei sunt comunicate contabilității înainte de efectuarea operațiunilor, nu după.

Contabilitatea corectă nu trebuie privită doar ca o obligație față de ANAF. Ea reprezintă și principalul sistem prin care administratorul poate înțelege situația financiară reală a afacerii.

Concluzie

Legea contabilității nr. 82/1991 stabilește cadrul fundamental în care firmele din România trebuie să își organizeze evidența financiar-contabilă.

Obligațiile nu se limitează la întocmirea declarațiilor fiscale și depunerea bilanțului. Ele includ documentarea tuturor operațiunilor, întocmirea registrelor contabile, inventarierea patrimoniului, arhivarea documentelor, întocmirea și semnarea situațiilor financiare și respectarea termenelor de raportare.

Pentru administratori, cea mai importantă concluzie este că externalizarea contabilității către un profesionist nu înseamnă renunțarea la responsabilitatea de a gestiona corect activitatea firmei.

O contabilitate bine organizată înseamnă nu doar conformare cu legea, ci și informații financiare corecte pentru deciziile de business.

Cum alegi un contabil bun pentru firma ta: 12 criterii importante

Alegerea contabilului este una dintre deciziile importante pentru orice antreprenor. Un contabil bun nu se limitează la înregistrarea documentelor și depunerea declarațiilor fiscale, ci poate deveni un partener care te ajută să înțelegi mai bine situația financiară a firmei și să eviți riscurile fiscale.

În practică, diferența dintre o colaborare bună și una problematică apare de multe ori din modul în care contabilul comunică, din experiența pe care o are și din capacitatea lui de a înțelege specificul afacerii.

1. Verifică experiența profesională

Primul criteriu ar trebui să fie experiența.

Un contabil care a lucrat cu mai multe tipuri de firme și activități poate identifica mai repede situațiile neobișnuite și riscurile fiscale.

Este important să verifici dacă persoana sau firma de contabilitate are experiență în domenii precum:

• contabilitate financiară;
• fiscalitate;
• salarizare și resurse umane;
• TVA;
• relația cu ANAF;
• închideri de exercițiu și situații financiare;
• controale fiscale;
• operațiuni mai complexe, dacă afacerea ta le implică.

Experiența nu înseamnă doar numărul de ani de activitate, ci și diversitatea situațiilor profesionale gestionate.

2. Verifică dacă este autorizat

Pentru serviciile de contabilitate și expertiză contabilă este important să lucrezi cu profesioniști autorizați, care își desfășoară activitatea în condițiile legii.

Calitatea de expert contabil sau contabil autorizat oferă un nivel suplimentar de siguranță, deoarece profesioniștii din domeniu sunt supuși unor reguli profesionale și obligații de pregătire continuă.

Înainte de începerea colaborării, nu este greșit să întrebi ce calificări profesionale are persoana care va răspunde efectiv de contabilitatea firmei tale.

3. Alege un contabil care răspunde la întrebări

Comunicarea este esențială.

Antreprenorii se confruntă frecvent cu întrebări precum:

„Pot să deduc această cheltuială?”

„Cum facturez această operațiune?”

„Ce taxe trebuie plătite?”

„Pot angaja această persoană?”

„Ce trebuie să fac dacă primesc o notificare de la ANAF?”

Un contabil bun trebuie să poată răspunde clar și într-un termen rezonabil.

Dacă primești constant răspunsuri foarte târziu sau nu primești explicații suficiente, colaborarea poate deveni dificilă exact atunci când ai nevoie cel mai mult de sprijin.

4. Nu alege doar după preț

Prețul este important, dar nu ar trebui să fie singurul criteriu.

O ofertă foarte ieftină poate părea atractivă la început, însă trebuie analizat ce servicii sunt efectiv incluse.

Două oferte de contabilitate pot avea prețuri diferite deoarece includ niveluri diferite de servicii.

De exemplu, este important să verifici dacă prețul include:

• evidența contabilă completă;
• declarațiile fiscale;
• balanța lunară;
• situațiile financiare;
• salarizarea;
• administrarea de personal;
• consultanța fiscală curentă;
• asistența în cazul notificărilor ANAF;
• suportul în cazul unui control.

Compară întotdeauna serviciile incluse, nu doar suma lunară.

5. Contabilul trebuie să înțeleagă afacerea ta

Nu toate firmele sunt la fel.

O societate de servicii are probleme contabile diferite față de un magazin online, o firmă de construcții sau o companie care efectuează tranzacții intracomunitare.

Un contabil bun trebuie să înțeleagă:

• cum obține firma veniturile;
• ce tipuri de cheltuieli are;
• cum facturează;
• dacă lucrează cu clienți sau furnizori din străinătate;
• dacă are salariați;
• ce riscuri fiscale sunt specifice domeniului.

Cu cât contabilul înțelege mai bine modelul de business, cu atât poate oferi recomandări mai utile.

6. Întreabă cum se transmit documentele

Într-o colaborare modernă, documentele nu ar trebui să fie neapărat transportate lunar în dosare.

Toate operațiunile pot fi gestionate electronic.

Este util să afli de la început:

• cum se transmit documentele;
• cine verifică documentele lipsă;
• cum sunt preluate facturile din RO e-Factura și unde sunt salvate;
• cum sunt comunicate extrasele bancare;
• ce documente trebuie trimise de firmă;
• cât de des se face verificarea informațiilor.

O procedură clară reduce riscul de documente uitate și declarații greșite.

7. Verifică dacă primești informații înainte de termene

Un contabil bun nu ar trebui să te contacteze doar după apariția unei probleme.

Este util ca antreprenorul să primească din timp informații despre:

• taxele care trebuie plătite;
• termenele fiscale;
• modificările legislative importante;
• documentele care lipsesc;
• situațiile neobișnuite identificate în contabilitate.

O comunicare preventivă este de multe ori mai valoroasă decât rezolvarea unei probleme după ce aceasta a apărut.

8. Întreabă cine va lucra efectiv pe firma ta

Atunci când colaborezi cu o firmă de contabilitate, persoana cu care discuți inițial nu este întotdeauna aceeași cu persoana care va prelucra efectiv documentele.

Este util să știi:

• cine este persoana responsabilă de dosarul tău;
• cine răspunde la întrebările fiscale;
• cui trimiți documentele;
• cine te contactează dacă apare o problemă.

Responsabilitățile clare fac colaborarea mult mai eficientă.

9. Uită-te la modul în care îți explică lucrurile

Contabilitatea și fiscalitatea pot fi complicate, dar explicațiile nu trebuie să fie complicate.

Un profesionist bun trebuie să poată transforma o regulă fiscală într-o explicație pe care antreprenorul o poate înțelege.

De exemplu, nu este suficient să ți se spună doar că „nu este deductibil”.

Este mult mai util să înțelegi:

• de ce nu este deductibil;
• ce risc fiscal există;
• ce documente ar fi necesare;
• ce alternativă legală există, dacă este cazul.

Capacitatea de a explica este un criteriu important în alegerea contabilului.

10. Verifică modul în care gestionează controalele ANAF

Nicio firmă nu își dorește un control fiscal, dar acesta poate apărea.

Este important să știi dacă firma de contabilitate oferă suport atunci când:

• primești o notificare;
• primești o solicitare de documente;
• începe o inspecție fiscală;
• este necesară formularea unui răspuns către ANAF;
• apar diferențe între evidența contabilă și informațiile autorității.

Experiența în relația cu autoritățile fiscale poate fi foarte importantă în astfel de situații.

11. Verifică dacă există un contract clar

Colaborarea trebuie să fie bazată pe un contract de servicii bine definit.

Contractul ar trebui să clarifice cel puțin:

• serviciile prestate;
• responsabilitățile fiecărei părți;
• termenele de predare a documentelor;
• modalitatea de comunicare;
• onorariul;
• serviciile suplimentare;
• condițiile de încetare a colaborării.

Un contract clar reduce riscul apariției unor neînțelegeri.

12. Nu ignora compatibilitatea profesională

O colaborare cu un contabil este de regulă una pe termen lung.

De aceea, contează și modul în care comunici cu persoana respectivă.

Dacă poți discuta deschis, primești explicații clare și simți că problemele tale sunt tratate cu seriozitate, colaborarea are șanse mai mari să funcționeze bine.

Contabilul trebuie să fie un profesionist în care ai încredere să gestioneze informații importante despre firma ta.

Care sunt semnele unei colaborări bune?

O colaborare bună cu contabilul ar trebui să îți ofere în primul rând predictibilitate.

Documentele sunt procesate la timp, declarațiile sunt depuse corect, taxele sunt comunicate înainte de scadență, iar întrebările primesc răspunsuri clare.

Antreprenorul ar trebui să știe că, atunci când apare o modificare fiscală importantă sau o situație neobișnuită, are cui să îi ceară o opinie.

Concluzie

Alegerea unui contabil nu ar trebui făcută exclusiv pe baza celui mai mic preț.

Experiența, calificarea profesională, comunicarea, disponibilitatea, cunoașterea fiscalității și capacitatea de a înțelege activitatea firmei sunt criterii mult mai importante pe termen lung.

Un contabil bun nu elimină responsabilitatea antreprenorului asupra propriei afaceri, dar îl ajută să ia decizii mai bine informate și să reducă riscurile fiscale și administrative.

Ordinul 1802/2014 explicat: regulile de bază ale contabilității în România

Atunci când vorbim despre contabilitatea unei societăți din România, unul dintre cele mai importante acte normative este Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate.

Publicat în Monitorul Oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014, Ordinul 1802/2014 a devenit, în practică, unul dintre principalele repere pentru organizarea contabilității societăților care aplică reglementările contabile românești.

De la recunoașterea unei facturi și evaluarea unui mijloc fix până la amortizare, stocuri, creanțe, provizioane și întocmirea situațiilor financiare, numeroase operațiuni întâlnite zilnic în contabilitate își găsesc regulile în acest act normativ.

Ce reglementează Ordinul 1802/2014?

OMFP 1802/2014 aprobă reglementările privind întocmirea:

situațiilor financiare anuale individuale

și

situațiilor financiare anuale consolidate.

Importanța ordinului este însă mult mai mare decât ar putea sugera denumirea sa.

Reglementările stabilesc reguli privind recunoașterea, evaluarea, prezentarea și contabilizarea unei game foarte largi de elemente patrimoniale și operațiuni economice.

Cu alte cuvinte, Ordinul 1802/2014 stabilește o parte importantă din regulile după care informația economică a unei societăți este transformată în informație contabilă.

Cui i se aplică?

Reglementările se aplică unei categorii largi de entități care întocmesc situații financiare potrivit reglementărilor contabile românești.

În această categorie intră, în condițiile prevăzute de ordin, societățile constituite potrivit Legii societăților, societățile și companiile naționale, regiile autonome și alte persoane juridice prevăzute de reglementări.

Există însă și entități care aplică alte reglementări contabile, inclusiv anumite entități care utilizează Standardele Internaționale de Raportare Financiară – IFRS.

De aceea, înainte de aplicarea unui tratament contabil trebuie stabilit cadrul de raportare contabilă aplicabil entității respective.

Microentitate, entitate mică, mijlocie sau mare?

Una dintre caracteristicile importante ale Ordinului 1802/2014 este clasificarea entităților în funcție de criteriile de mărime prevăzute de reglementări.

În funcție de încadrare, diferă și complexitatea situațiilor financiare care trebuie întocmite.

Reglementările disting între:

• microentități;
• entități mici;
• entități mijlocii și mari.

Clasificarea are în vedere indicatori precum totalul activelor, cifra de afaceri netă și numărul mediu de salariați.

Încadrarea corectă este importantă deoarece influențează forma și complexitatea raportării financiare.

Trebuie făcută însă o distincție esențială:

microentitatea din punct de vedere contabil nu este același lucru cu microîntreprinderea din punct de vedere fiscal.

O societate poate fi microentitate potrivit reglementărilor contabile fără ca aceasta să însemne automat că este plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

Sunt două clasificări diferite, stabilite prin reglementări diferite și pentru scopuri diferite.

Principiile contabile reprezintă fundamentul înregistrărilor

Ordinul 1802/2014 nu conține doar un plan de conturi și instrucțiuni pentru utilizarea acestora.

La baza contabilității stau o serie de principii generale.

Printre acestea se regăsesc principiul continuității activității, permanența metodelor, prudența, contabilitatea de angajamente, intangibilitatea bilanțului de deschidere, evaluarea separată a elementelor de activ și datorii, necompensarea și principiul prevalenței economicului asupra juridicului.

Aceste principii sunt importante deoarece contabilitatea trebuie să reflecte realitatea economică a operațiunilor, nu doar existența unor documente.

Contabilitatea de angajamente: încasarea nu este același lucru cu venitul

Una dintre regulile importante este contabilitatea de angajamente.

Efectele tranzacțiilor sunt recunoscute atunci când acestea se produc și nu numai atunci când banii sunt încasați sau plătiți.

Să presupunem că o societate prestează un serviciu în luna decembrie și încasează factura în luna februarie a anului următor.

Faptul că banii sunt primiți în februarie nu înseamnă automat că venitul aparține lunii februarie.

Contabilitatea trebuie să reflecte perioada în care operațiunea economică s-a produs, potrivit regulilor aplicabile.

Această delimitare este esențială pentru prezentarea corectă a rezultatului unei perioade.

Principiul prudenței

Situațiile financiare trebuie întocmite cu respectarea principiului prudenței.

În esență, contabilitatea trebuie să țină cont de riscurile și pierderile care pot afecta patrimoniul și rezultatele societății, în condițiile prevăzute de reglementările contabile.

De aici provin numeroase tratamente privind ajustările pentru depreciere, provizioanele și evaluarea anumitor active și datorii.

Scopul este ca situațiile financiare să nu prezinte o imagine artificial mai favorabilă decât situația economică reală a societății.

Prevalența economicului asupra juridicului

Un alt principiu important este prevalența economicului asupra juridicului.

Operațiunile trebuie contabilizate ținând cont de fondul lor economic, nu exclusiv de forma juridică.

Acest principiu este deosebit de important în cazul operațiunilor complexe.

Existența unui contract sau a unei facturi nu este întotdeauna suficientă pentru stabilirea tratamentului contabil. Trebuie analizată operațiunea economică în ansamblu.

Imobilizările corporale

Ordinul 1802/2014 stabilește reguli detaliate privind recunoașterea și evaluarea imobilizărilor corporale.

Aici intră, de exemplu:

• terenurile;
• construcțiile;
• echipamentele;
• instalațiile;
• mijloacele de transport;
• mobilierul și alte active corporale utilizate pe termen lung.

Pentru contabilitate trebuie stabilite corect valoarea de intrare, durata de utilizare, amortizarea, eventualele modernizări, reevaluări, deprecieri și momentul scoaterii din evidență.

Achiziția unui activ nu înseamnă întotdeauna recunoașterea imediată a întregii valori drept cheltuială.

Dacă sunt îndeplinite criteriile pentru recunoașterea unei imobilizări, costul acesteia este reflectat în contabilitate potrivit regulilor aplicabile activelor.

Amortizarea

Amortizarea reprezintă alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe durata sa de utilizare.

În practică, stabilirea amortizării presupune mai mult decât aplicarea mecanică a unui procent.

Trebuie analizate caracteristicile activului, durata de utilizare economică și metoda de amortizare corespunzătoare.

Politica contabilă adoptată de societate are un rol important în acest domeniu.

Stocurile

Reglementările tratează și contabilitatea stocurilor.

În această categorie pot intra:

• mărfurile;
• materiile prime;
• materialele consumabile;
• produsele finite;
• producția în curs de execuție;
• alte categorii de stocuri.

Stocurile trebuie evaluate la intrarea în patrimoniu și ulterior potrivit regulilor contabile aplicabile.

Pentru firmele cu activitate comercială sau de producție, evaluarea corectă a stocurilor poate avea un impact semnificativ asupra rezultatului contabil.

Creanțele și datoriile

Aproape orice societate are creanțe și datorii.

O factură emisă unui client generează, în mod obișnuit, o creanță până la încasarea acesteia.

O factură primită de la un furnizor generează o datorie până la efectuarea plății.

Ordinul stabilește reguli privind recunoașterea și evaluarea acestor elemente, inclusiv pentru creanțele și datoriile exprimate în valută.

La închiderea exercițiului financiar trebuie analizată inclusiv probabilitatea de recuperare a creanțelor.

O creanță veche și dificil de recuperat nu trebuie privită contabil în același mod ca o creanță curentă asupra unui client solvabil.

Operațiunile în valută

Pentru societățile care lucrează cu parteneri externi, operațiunile în valută reprezintă o componentă obișnuită a contabilității.

Reglementările stabilesc modul de recunoaștere a operațiunilor în valută și tratamentul diferențelor de curs valutar.

Creanțele, datoriile și disponibilitățile în valută trebuie evaluate potrivit regulilor aplicabile, iar diferențele rezultate se reflectă în contabilitate.

Aceste operațiuni sunt importante mai ales pentru firmele care efectuează frecvent achiziții, livrări sau prestări de servicii internaționale.

Provizioanele

Provizioanele sunt utilizate pentru obligații a căror natură este clar definită, dar pentru care există incertitudine privind valoarea sau momentul la care vor fi exigibile, dacă sunt îndeplinite condițiile de recunoaștere prevăzute de reglementările contabile.

Ele nu pot fi constituite arbitrar pentru diminuarea rezultatului unei societăți.

Pentru recunoașterea unui provizion trebuie analizate condițiile prevăzute de reglementările contabile și circumstanțele concrete ale obligației.

Veniturile și cheltuielile

Determinarea rezultatului contabil presupune recunoașterea corectă a veniturilor și cheltuielilor perioadei.

Nu orice încasare reprezintă automat venit și nu orice plată reprezintă automat cheltuială.

De exemplu, încasarea unui împrumut nu reprezintă venit al societății, după cum rambursarea principalului unui împrumut nu reprezintă în mod obișnuit o cheltuială.

Contabilitatea trebuie să reflecte natura economică a fiecărei operațiuni.

Politicile contabile sunt obligatorii și importante

Un aspect uneori neglijat de societăți îl reprezintă politicile contabile proprii.

Ordinul 1802/2014 prevede că entitățile trebuie să își dezvolte politici contabile proprii, care sunt aprobate de administratori sau de persoanele responsabile cu gestionarea entității.

Politicile contabile stabilesc modul concret în care societatea aplică reglementările în situațiile relevante pentru activitatea sa.

Acestea nu ar trebui privite ca un simplu document formal păstrat într-un dosar.

Politicile trebuie să fie adaptate activității reale a societății și aplicate în mod consecvent.

Planul de conturi general

Ordinul cuprinde și planul de conturi general, împreună cu funcțiunea conturilor.

De aici provin conturile cunoscute oricărui contabil:

401 – Furnizori;

411 – Clienți;

512 – Conturi curente la bănci;

531 – Casa;

6xx – conturile de cheltuieli;

7xx – conturile de venituri.

Planul de conturi oferă structura necesară pentru înregistrarea sistematică a operațiunilor economice ale societății.

În funcție de necesitățile entității, evidența poate fi dezvoltată analitic astfel încât contabilitatea să furnizeze informațiile necesare conducerii și raportării.

Ordinul 1802/2014 și Codul fiscal nu sunt același lucru

Aceasta este una dintre cele mai importante distincții pentru antreprenori.

Regulile contabile și regulile fiscale nu sunt întotdeauna identice.

Ordinul 1802/2014 stabilește tratamentul contabil.

Codul fiscal stabilește, între altele, tratamentul fiscal pentru determinarea impozitelor și taxelor.

O cheltuială poate fi recunoscută corect în contabilitate, dar poate fi nedeductibilă sau deductibilă limitat la calculul impozitului.

De asemenea, amortizarea contabilă și amortizarea fiscală trebuie analizate distinct.

De aceea, contabilitatea unei societăți nu poate fi făcută exclusiv prin aplicarea Codului fiscal.

Situațiile financiare anuale

Finalitatea întregului sistem contabil este prezentarea unei imagini corespunzătoare a poziției și performanței financiare a entității.

În funcție de categoria în care este încadrată societatea, situațiile financiare pot avea o structură diferită și pot cuprinde, după caz, documente precum:

• bilanțul;
• contul de profit și pierdere;
• situația modificărilor capitalului propriu;
• situația fluxurilor de trezorerie;
• notele explicative.

Cerințele concrete depind de categoria entității și de reglementările aplicabile.

De ce este Ordinul 1802/2014 important pentru administratorul unei firme?

Administratorul nu trebuie să cunoască fiecare cont contabil sau fiecare paragraf al ordinului.

Este însă util să înțeleagă că situațiile financiare ale societății nu sunt doar formulare întocmite pentru a fi depuse la autorități.

Ele reflectă patrimoniul, datoriile, creanțele, veniturile, cheltuielile și rezultatul activității companiei.

Informațiile contabile corecte îl ajută pe administrator să răspundă la întrebări esențiale:

Firma este profitabilă?

Cât avem de încasat de la clienți?

Ce datorii avem?

Ce valoare au activele societății?

Care sunt costurile reale ale activității?

Există creanțe care riscă să nu mai fie recuperate?

Contabilitatea devine astfel nu doar o obligație legală, ci și un instrument de administrare a afacerii.

Ordinul 1802/2014 trebuie consultat în forma actualizată

Deși poartă numărul și anul 1802/2014, reglementarea nu trebuie citită exclusiv în forma în care a fost publicată în anul 2014.

De-a lungul timpului, aceasta a fost modificată și completată prin mai multe acte normative.

În consecință, pentru stabilirea unui tratament contabil în prezent trebuie utilizată forma actualizată a reglementărilor, nu o versiune veche salvată cu ani în urmă.

Acest lucru este cu atât mai important cu cât modificările pot afecta clasificarea entităților, prezentarea situațiilor financiare sau tratamentul contabil al anumitor operațiuni.

Concluzie

OMFP nr. 1.802/2014 reprezintă unul dintre actele normative fundamentale pentru contabilitatea societăților din România.

Reglementarea stabilește cadrul în care sunt recunoscute, evaluate, înregistrate și prezentate activele, datoriile, capitalurile proprii, veniturile și cheltuielile unei entități.

Totodată, stabilește principiile contabile, regulile privind situațiile financiare, planul general de conturi și numeroase tratamente aplicabile operațiunilor întâlnite în activitatea curentă.

Pentru antreprenori este importantă mai ales o idee: contabilitatea nu înseamnă doar înregistrarea facturilor și calcularea taxelor.

O contabilitate organizată corect trebuie să reflecte realitatea economică a firmei și să ofere administratorului informații relevante pentru luarea deciziilor.

Ordinul nr. 987/2020 pentru modificarea și completarea unor ordine ale președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale

In Monitorul oficial nr. 368 si 368 bis/2020 a fost publicat Ordinul nr. 987/2020 pentru modificarea și completarea unor ordine ale președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale.

Prelungirea perioadei de valabilitate a vizei aferente anului 2019 până la data de 15 aprilie 2020 pt contabili autorizati si experti contabili

In Monitorul oficial nr. 302/2020 a fost publicata Hotărârea nr. 20/118/2020 privind prelungirea perioadei de valabilitate a vizei aferente anului 2019 până la data de 15 aprilie 2020.

Potrivit acesti hotarari, Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați a decis ca se prelungește perioada de valabilitate a vizei aferente anului 2019 până la data de 15 aprilie 2020.

Hotărârea nr. 459/2018 privind prelungirea perioadei de valabilitate a vizei aferente anului 2017 până la data de 31 mai 2018

In Monitorul oficial nr. 434 / 2018 a fost publicata Hotărârea nr. 459/2018 privind prelungirea perioadei de valabilitate a vizei aferente anului 2017 până la data de 31 mai 2018.

Hotărârea nr. 453/2018 privind prelungirea perioadei de valabilitate a vizei aferente anului 2017 până la data de 20 aprilie 2018

In Monitorul oficial nr. 284 / 2018 a fost publicata Hotărârea nr. 453/2018 privind prelungirea perioadei de valabilitate a vizei aferente anului 2017 până la data de 20 aprilie 2018.

Hotărârea nr. 439/2018 privind prelungirea perioadei de valabilitate a vizei aferente anului 2017 până la data de 31 martie 2018

In Monitorul oficial nr. 224 / 2018 a fost publicata Hotărârea nr. 439/2018 privind prelungirea perioadei de valabilitate a vizei aferente anului 2017 până la data de 31 martie 2018.

Potrivit acestei hotarari se aprobă prelungirea perioadei de valabilitate a vizei aferente anului 2017 până la data de 31 martie 2018. 

Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative

In Monitorul oficial nr. 548 / 2017 a fost publicata Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative.

Legea nr. 121/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2014 pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr. 82/1991

In Monitorul oficial nr. 382 / 2015 a fost publicata Legea nr. 121/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2014 pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr. 82/1991.

Hotărârea nr. 15/341/2015 privind aprobarea Tabloului Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România

In Monitorul oficial nr. 347 / 2015 a fost publicata Hotărârea nr. 15/341/2015 privind aprobarea Tabloului Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

Tabloul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România din 07.04.2014

In Monitorul oficial nr. 326 bis / 2014 a fost publicat Tabloul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România din 07.04.2014.

Hotărârea CECCAR nr. 14/314/2014 privind aprobarea Tabloului Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România

In Monitorul oficial nr. 326 / 2014 a fost publicata Hotărârea CECCAR nr. 14/314/2014 privind aprobarea Tabloului Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

Tabloul CECCAR se poate consulta aici >>>

Tabloul CECCAR 2013

In Monitorul oficial nr. 283 / 2013 a fost publicata Hotararea CECCAR nr. 293 / 2013 privind aprobarea Tabloului Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

Tabloul CECCAR se poate consulta aici >>>

Codurile CAEN valabile pentru experti contabili si contabili autortizati

Codurile CAEN valabile pentru experti contabili si contabili autortizati se pot consulta aici >>>

Modificari ale normelor CECCAR

Pe site-ul wwww.ceccar.ro se poate consulta Hotararea CECCAR nr. 12 / 270 din 06 septembrie 2012 care aduce modificari normelor profesionale >>>

Modificare Ordonanta Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati

In Monitorul oficial nr. 624 / 2012 a fost publicata OG nr. 23 / 2012  pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situatiilor financiare anuale si al situatiilor financiare anuale consolidate si a Ordonantei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati.

Mai jos sunt cateva dintre modificarile aduse OG nr. nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, care au intrat in vigoare de la 2 septembrie 2012:

1.  Modificare art. 3.

Accesul la profesia contabila: la cerere se pot inscrie direct la stagiu absolventii cursurilor de master, organizate de facultatile de profil, pe baza protocoalelor de echivalare a disciplinelor de la examenele de master cu cele de la examenul de admitere in profesie, incheiate de universitati cu Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.

2.  Modificare art. 4.

Recunoasterea calitatii de expert contabil sau contabil autorizat persoanelor fizice straine membre ale unor organisme de acreditare recunoscute pe plan international se obtine prin sustinerea unui interviu potrivit normelor elaborate in acest sens de Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.

3. Modificare art. 4.

La cerere, persoanele care au calitatea de contabil autorizat si care, ulterior dobandirii acestei calitati, indeplinesc conditia privind studiile economice superioare,  au acces la profesia de expert contabil prin sustinerea unui examen de diferenta la disciplinele: Contabilitate, Expertiza contabila, Doctrina si deontologia profesiei contabile, Audit financiar si Evaluare economica si financiara a intreprinderilor. Aceste examene se sustin in cadrul sesiunilor de examene organizate pentru admiterea la stagiu a expertilor contabili.

4. Modificare art. 7.

Persoanele fizice si juridice care au calitatea de expert contabil pot efectua activitatile de audit financiar, consultanta fiscala si evaluare numai dupa dobandirea, in conditiile legii, a calitatii de auditor financiar, consultant fiscal sau evaluator autorizat, dupa caz.

5.  Modificare art. 21 - membru activ/inactiv:

Trecerea unei persoane de la statutul de membru activ la statutul de membru inactiv al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania se poate face pe baza de cerere scrisa a persoanei respective, din care sa rezulte situatia de incompatibilitate prevazuta prin lege speciala.

Trecerea unei persoane de la statutul de membru inactiv la statutul de membru activ al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania se face prin indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
    (i) depunerea unei cereri scrise a persoanei respective la filiala la care este inregistrata;
    (ii) depunerea cazierului judiciar;
    (iii) efectuarea unui curs de 20 de ore, avand ca tematica legislatia specifica.

6. Modificare jurmanant:

«Jur sa aplic in mod corect si fara partinire legile tarii, sa respect prevederile Regulamentului de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania si ale Codului privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati, sa pastrez secretul profesional si sa aduc la indeplinire cu constiinciozitate indatoririle ce imi revin in calitate de expert contabil/contabil autorizat.»

7. Modificare art. 26 referitor la persoanele fizice sau juridice straine care doresc sa exercite profesia contabila.

8. Modificare art. 28. 

 (1) Situatiile financiare anuale ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania sunt supuse auditului statutar, conform legii.
 (2) Activitatea filialelor Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania se controleaza de catre cenzori alesi de adunarile generale.

9. Modificare art. 33 referitor la Comisia superioara de disciplina.

Pe langa Consiliul superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania functioneaza Comisia superioara de disciplina, compusa din 5 membri titulari si 5 supleanti. Membrii Comisiei superioare de disciplina sunt alesi de Conferinta nationala pentru un mandat de 4 ani dintre expertii contabili inscrisi in evidenta Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, care se bucura de autoritate profesionala si morala deosebita.

Contestatiile impotriva hotararilor emise de Comisia superioara de disciplina se depun la Consiliul superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania. Deciziile Consiliului superior pot fi contestate la Sectia de contencios administrativ a Tribunalului Bucuresti.

10. Modificare art. 38.

Activitatea Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania se desfasoara sub supravegherea Consiliului pentru Supravegherea in Interes Public a Profesiei Contabile.

11. Modificare art. 44.

Hotararile si deciziile de interes general adoptate de Consiliul superior, Biroul permanent si Conferinta nationala se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, in termen de 30 de zile de la adoptare. Hotararile si deciziile care nu sunt de interes general pentru membrii Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania se publica pe site-ul Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, in termen de maximum 10 de zile de la adoptare.
   
Hotararile si deciziile Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania referitoare la domeniile prevazute la art. 38 alin. (2) se publica dupa avizarea acestora de catre organismul de supraveghere in interes public.

Nepublicarea hotararilor si deciziilor in conditiile prevazute mai sus face ca acestea sa nu fie opozabile membrilor Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania sau altor persoane fizice si juridice.

Tabloul 2012 al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania

In Monitorul oficial nr. 404 / 2012 a fost publicata Hotararea CECCAR nr. 267 / 2012 de aprobare a Tabloului Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, cuprinzand expertii contabili, contabilii autorizati si persoanele juridice de profil, precum si lista membrilor inactivi ai Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, fara drept de exercitare a profesiei.

Acestea se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 404 bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.


Tabloul CECCAR se poate consulta online aici >>>

Indrumari privind limitarea raspunderii civile a expertilor contabili si contabililor autorizati

Pe site-ul CECCAR Constatnta au fost publicate indrumari privind limitarea raspunderii civile a expertilor contabili si contabililor autorizati, care pot fi consultate aici >>>