Rambursarea TVA: prevederile introduse și modificate prin Ordinul ANAF nr. 1123/2026

Ordinul ANAF nr. 1123/2026 modifică și completează procedura de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare, aprobată prin Ordinul nr. 352/2022.

Publicat în Monitorul Oficial nr. 823 din 28 septembrie 2026, actul normativ introduce o listă expresă de situații de risc, completează regulile privind deconturile depuse tardiv și clarifică tratamentul solicitărilor pentru care au fost deja emise decizii de rambursare. Totodată, reformulează dispoziții privind anularea înregistrării în scopuri de TVA și actualizează formularele utilizate de organele fiscale.

1. O listă expresă a situațiilor de risc la rambursarea TVA

Una dintre completările importante este introducerea anexei nr. 6 la Ordinul nr. 352/2022. Aceasta cuprinde 14 situații din care rezultă un risc de rambursare necuvenită a TVA, suplimentare celor prevăzute la art. 169 alin. (4) lit. a)–c) din Codul de procedură fiscală.

Analiza privește atât contribuabilul care solicită rambursarea, cât și persoanele implicate în societate și furnizorii de la care provin achizițiile.

Asociații, administratorii și istoricul fiscal

Sunt avute în vedere situațiile în care:

• acționarii, asociații sau administratorii figurează în baza specială privind riscul de rambursare necuvenită;
• aceștia dețin asemenea calități la alte persoane impozabile înscrise în aceeași bază;
• societatea ori asociații, acționarii sau administratorii au în cazierul fiscal informații privind atragerea răspunderii solidare sau patrimoniale, în condițiile prevăzute de anexă;
• persoanele cu atribuții de reprezentare sau administrare ori participanții la capitalul social au în cazierul fiscal fapte sancționate ca infracțiuni.

Evoluția sumelor și respectarea obligațiilor declarative

Alte situații de risc privesc:

• regularizări ale TVA deductibile sau colectate cu impact semnificativ asupra sumei solicitate;
• creșterea semnificativă a rambursării față de solicitările anterioare;
• corecții frecvente ale erorilor materiale, cu impact semnificativ asupra rambursării;
• nedepunerea declarațiilor D394, D390 sau D406 pentru care termenul a expirat;
• înființarea societății cu mai puțin de șase luni înaintea depunerii decontului;
• existența procedurilor de prevenire a insolvenței sau a stării de insolvabilitate.

Pentru criteriile formulate prin referire la un impact ori o diferență „semnificativă”, anexa nu stabilește un prag numeric expres.

Concordanța cu e-Factura și e-Case de marcat

Sunt analizate și diferențele semnificative dintre:

• TVA din facturile emise raportate în RO e-Factura și bonurile fiscale raportate în RO e-Case de marcat, pe de o parte, și TVA colectată pentru operațiuni interne din decont, pe de altă parte;
• TVA deductibilă pentru achizițiile interne declarată de contribuabil și TVA aferentă facturilor raportate de furnizori în RO e-Factura.

Aceste comparații trebuie să țină seama de regulile sistemului TVA la încasare.

2. Situația furnizorilor poate influența analiza rambursării

Anexa include un criteriu referitor la furnizorii din ale căror facturi provine o proporție semnificativă a TVA deductibile înscrise în decontul cu opțiune de rambursare.

Printre situațiile analizate la acești furnizori se numără:

• înscrierea în bazele speciale privind riscul de rambursare, lichidarea voluntară sau insolvența;
• infracțiuni înscrise în cazierul fiscal;
• nedepunerea declarațiilor D300, D394, D390 sau D406 pentru care exista obligația legală;
• diferențe semnificative între TVA raportată prin sistemele electronice și TVA colectată declarată;
• insolvabilitate, insolvență, reorganizare, faliment sau proceduri de prevenire a insolvenței;
• obligații fiscale restante reprezentând TVA;
• inactivitate fiscală sau anularea codului de TVA;
• înregistrare ori reînregistrare în scopuri de TVA în ultimele șase luni, cu utilizarea unei perioade fiscale diferite de luna calendaristică;
• afilierea cu persoana care solicită rambursarea;
• înființarea cu mai puțin de șase luni înaintea depunerii decontului analizat.

Aceste criterii servesc analizei riscului de rambursare. Existența unui criteriu nu reprezintă, prin ea însăși, o decizie de respingere a TVA solicitate.

3. Cum influențează riscul procedura de soluționare

Punctele 50 și 60 ale procedurii sunt reformulate pentru a integra situațiile din noua anexă.

Dacă analiza constată riscul unei rambursări necuvenite, organul fiscal întocmește un referat motivat pentru înscrierea contribuabilului în baza specială, iar decontul se soluționează după efectuarea inspecției fiscale anticipate.

Dacă analiza nu identifică acest risc și sunt îndeplinite celelalte condiții aplicabile, solicitarea se soluționează prin emiterea deciziei de rambursare.

Ordinul completează și mecanismul de reanalizare a contribuabililor înscriși în baza specială. În funcție de rezultat, se propune menținerea sau radierea acestora, cu aprobarea comisiei prevăzute de procedură.

4. Decizia de rambursare poate fi desființată cât timp decontul este în curs de soluționare

Punctul 35 precizează că un decont este în curs de soluționare de la depunere până la prima operațiune de stingere: compensare sau restituire, indiferent de suma stinsă.

Dacă inspecția anticipată respinge integral rambursarea, perioada se încheie la comunicarea deciziei de impunere prin care este respinsă suma solicitată.

Această delimitare contează atunci când, după emiterea unei decizii de rambursare sub rezerva verificării ulterioare, sunt constatate condiții care impun inspecție anticipată.

În situațiile reglementate, decizia poate fi desființată, iar decontul este transmis pentru soluționare cu inspecție fiscală anticipată. Ordinul introduce și modelul deciziei de desființare.

Prin urmare, emiterea deciziei de rambursare și încheierea procedurii sunt momente distincte.

5. Deconturile depuse după termenul legal

Prin noul punct 33 alin. (2¹), deconturile cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare depuse după termen sunt supuse corectării din oficiu a erorilor materiale.

Organul fiscal notifică în scris contribuabilul cu privire la obligația de a prelua soldul negativ în decontul perioadei fiscale următoare.

Prevederea schimbă traseul procedural al solicitării din decontul tardiv, fără a stabili pierderea soldului negativ de TVA.

6. Clarificări privind prima solicitare de rambursare

Pentru contribuabilii care nu sunt mari sau mijlocii, punctul 58 reformulează noțiunea de „primul decont cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare”.

Aceasta cuprinde prima solicitare depusă după înregistrarea inițială sau după reînregistrarea potrivit art. 316 alin. (12) din Codul fiscal. Este inclusă și solicitarea depusă după renunțarea la rambursare, dacă decontul abandonat reprezenta prima solicitare după înregistrare sau reînregistrare.

Un alineat nou prevede că și decontul ulterior se soluționează cu inspecție anticipată dacă, la data depunerii sale, contribuabilului nu i-a fost comunicată decizia de rambursare pentru primul decont.

7. Anularea codului de TVA și radierea contribuabilului

Ordinul diferențiază tratamentul sumelor negative în funcție de temeiul anulării înregistrării în scopuri de TVA.

Temeiul anulării, potrivit art. 316 alin. (11)	Tratamentul prevăzut
Lit. f), g) și i)	Restituire prin procedura generală, numai după inspecție fiscală
Lit. a), c)–e) și h)	Încheierea procedurii; soldul poate fi cuprins în primul decont după reînregistrare

Pentru anumite persoane cu sediul activității economice în afara României se introduce posibilitatea restituirii prin procedura generală dacă declară încetarea activităților economice în România.

În cazul contribuabililor radiați, sumele din deconturile nesoluționate sunt transferate într-o evidență distinctă până la stabilirea persoanei care preia eventualul drept de rambursare.

8. Comunicarea deciziilor și termenele procedurale

Printre celelalte completări se află:

• comunicarea deciziilor prin SPV pentru contribuabilii înrolați;
• prelungirea termenului de soluționare cu perioada suspendării inspecției fiscale;
• verificarea condițiilor atât pentru persoana impozabilă nestabilită în România, cât și pentru reprezentantul fiscal desemnat;
• actualizarea formularelor, evidențelor și documentelor din dosarul solicitării.

9. De când se aplică prevederile

Ordinul a intrat în vigoare la 28 septembrie 2026.

Potrivit art. III, prevederile se aplică începând cu deconturile aferente lunii august 2026, respectiv trimestrului III 2026.

Ele se aplică și deconturilor aflate în curs de soluționare la intrarea în vigoare, cu excepția celor deja transmise compartimentului de inspecție fiscală pentru soluționare cu inspecție anticipată.

Pentru pregătirea unei solicitări de rambursare, contribuabilii trebuie să urmărească depunerea la termen, concordanța declarațiilor cu datele raportate electronic și documentarea regularizărilor care influențează soldul negativ.

Bază legală: Ordinul ANAF nr. 1123/2026 pentru modificarea și completarea Ordinului ANAF nr. 352/2022, publicat în Monitorul Oficial nr. 823 din 28 septembrie 2026.

Rovinieta din 1 octombrie 2026: categoriile de vehicule și noile tarife

Ordinul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii nr. 888/2026 aprobă categoriile de vehicule și nivelul rovinietei. Tarifele sunt exprimate în lei, includ TVA și sunt diferențiate în funcție de categoria vehiculului, clasa de emisii poluante și perioada de valabilitate.

Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 818 din 25 septembrie 2026. Tarifele din anexă se aplică rovinietelor a căror perioadă de valabilitate începe la 1 octombrie 2026 sau ulterior, potrivit trimiterii la Legea nr. 226/2023 și termenului prorogat prin Legea nr. 103/2026

Categoriile de vehicule

Anexa ordinului stabilește patru categorii:

Categoria	Vehicule
A	Autoturisme: vehicule de transport persoane cu maximum 9 locuri, inclusiv conducătorul auto
B	Vehicule de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de cel mult 3,5 tone
C	Vehicule de transport persoane cu 10–23 de locuri, inclusiv conducătorul auto
D	Vehicule de transport persoane cu peste 23 de locuri, inclusiv conducătorul auto

Numărul locurilor include locul șoferului. Astfel, un vehicul de transport persoane cu 9 locuri aparține categoriei A, iar unul cu 10 locuri se încadrează în categoria C.

Pentru categoria B se ia în considerare masa totală maximă autorizată, nu greutatea efectivă a vehiculului în momentul deplasării.

Tarifele pentru autoturisme — categoria A

Sumele sunt în lei, cu TVA inclus.

Valabilitate	Electrice	Euro VI	Euro V–IV	Euro III–0
1 zi	20	22	26	29
10 zile	27	30	35	39
30 de zile	43	48	55	62
60 de zile	68	76	87	99
12 luni	228	254	292	330

Pentru un autoturism Euro VI, rovinieta pe 12 luni este de 254 lei. Pentru un autoturism Euro IV sau Euro V, tariful anual este de 292 lei.

Tarifele pentru transportul de marfă de cel mult 3,5 tone — categoria B

Sumele sunt în lei, cu TVA inclus.

Valabilitate	Electrice	Euro VI	Euro V–IV	Euro III–0
1 zi	46	52	59	67
10 zile	62	69	79	90
30 de zile	98	110	126	142
60 de zile	156	173	199	225
12 luni	521	579	665	752

O autoutilitară Euro VI cu masa totală maximă autorizată de 3,5 tone are un tarif anual de 579 lei.

Tarifele pentru transportul de persoane cu 10–23 de locuri — categoria C

Sumele sunt în lei, cu TVA inclus.

Valabilitate	Electrice	Euro VI	Euro V–IV	Euro III–0
1 zi	49	54	63	71
10 zile	156	173	199	225
30 de zile	247	274	315	356
60 de zile	390	433	498	563
12 luni	2.471	2.746	3.157	3.569

Un vehicul cu exact 23 de locuri, inclusiv șoferul, rămâne în categoria C.

Tarifele pentru transportul de persoane cu peste 23 de locuri — categoria D

Sumele sunt în lei, cu TVA inclus.

Valabilitate	Electrice	Euro VI	Euro V–IV	Euro III–0
1 zi	86	96	110	124
10 zile	273	303	349	394
30 de zile	432	480	552	624
60 de zile	683	759	872	986
12 luni	4.326	4.807	5.528	6.249

Cum se calculează valabilitatea

Perioadele prevăzute în anexă se determină astfel:

• 1 zi: ziua calendaristică pentru care a fost achitată rovinieta;
• 10 zile: data de început și următoarele 9 zile;
• 30 de zile: data de început și următoarele 29 de zile;
• 60 de zile: data de început și următoarele 59 de zile;
• 12 luni: de la data de început până în ziua anterioară aceleiași zile a anului următor, inclusiv.

Rovinieta pentru o zi este, așadar, legată de o dată calendaristică. Aceasta nu reprezintă o perioadă mobilă de 24 de ore calculată de la momentul cumpărării.

Rovinietele cumpărate anterior

Rovinietele emise în vechiul sistem pentru vehiculele care rămân supuse rovinietei își mențin valabilitatea până la expirare, potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 226/2023. Introducerea noii grile nu impune cumpărarea unei alte roviniete pentru aceste vehicule cât timp cea existentă este valabilă.

Rovinieta pentru vehicule electrice și norma Euro: cum se stabilește tariful

Ordinul nr. 888/2026 diferențiază tarifele rovinietei în funcție de clasa de emisii poluante și prevede niveluri distincte pentru vehiculele electrice.

Anexa cuprinde patru coloane de tarifare: vehicule electrice, Euro VI, Euro V–IV și Euro III–0. Încadrarea corectă influențează suma de plată pentru fiecare perioadă de valabilitate.

Vehiculele electrice au o coloană proprie de tarife

Grila aprobată prevede tarife pentru vehicule electrice în toate cele patru categorii.

Categoria	Rovinietă pentru vehicule electrice, 12 luni
A — autoturisme	228 lei
B — transport marfă de cel mult 3,5 tone	521 lei
C — transport persoane cu 10–23 de locuri	2.471 lei
D — transport persoane cu peste 23 de locuri	4.326 lei

Toate sumele includ TVA.

În sensul anexei, vehiculul electric este un autovehicul înmatriculat care dispune de un dispozitiv de stocare a energiei electrice și utilizează unul sau mai multe motoare electrice pentru propulsie, în locul unui motor cu ardere internă. Definiția cuprinde și ansamblurile formate dintr-un vehicul electric și remorcile sau semiremorca tractată.

Cum se încadrează un vehicul electric fără normă Euro

Pentru vehiculele electrice cărora nu le este atribuită o clasă Euro, ordinul stabilește o regulă expresă.

Informațiile necesare încadrării se consideră furnizate prin mențiunea privind sursa de energie electrică înscrisă la rubrica P.3 a certificatului de înmatriculare sau în documentul echivalent al statului de înmatriculare.

În această situație se aplică tariful din coloana „Vehicule electrice”. Lipsa unei clase Euro nu conduce la încadrarea acestor vehicule în Euro 0.

Ce se întâmplă când nu se pot furniza date despre norma Euro

Regula generală din anexă prevede că, dacă nu pot fi furnizate date privind clasa de emisii poluante, vehiculul se încadrează în Euro 0.

Tariful se stabilește atunci potrivit coloanei Euro III–0. Pentru un autoturism, rovinieta pe 12 luni este de 330 lei, față de 254 lei pentru Euro VI.

Diferența de 76 lei arată de ce este utilă verificarea documentelor și a informațiilor privind norma de poluare înainte de achiziție.

Vehiculele hibride beneficiază de tariful pentru electrice?

Simpla existență a unui motor electric nu determină automat aplicarea tarifului pentru vehicule electrice.

Definiția anexei se referă la utilizarea propulsiei electrice în locul unui motor cu ardere internă. Prin interpretarea acestei definiții, un vehicul hibrid care păstrează motorul cu ardere internă trebuie încadrat potrivit caracteristicilor și clasei de emisii ale vehiculului, fără a beneficia automat de coloana destinată electricelor.

3. Actualizarea anuală a rovinietei: formula de calcul și rotunjirea tarifelor

Tarifele rovinietei aprobate prin Ordinul nr. 888/2026 sunt supuse unei actualizări anuale în funcție de indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.

Pentru utilizatori și firmele care gestionează parcuri auto, această regulă trebuie luată în considerare la estimarea costurilor pentru anii următori.

Când se actualizează tarifele

Potrivit art. 2 alin. (1), actualizarea se efectuează anual, până la 31 decembrie.

Valorile rezultate se aplică începând cu 1 ianuarie al anului următor, conform art. 3 alin. (3). Calculul se realizează, astfel, înainte de începutul anului pentru care noile valori devin aplicabile.

Formula prevăzută de ordin

Actualizarea se realizează folosind formula:

Tapl = Tact × IPC / 100

În această formulă:

• Tapl reprezintă tariful aplicabil în anul următor;
• Tact reprezintă tariful aplicabil în anul în care se efectuează calculul;
• IPC reprezintă indicele lunar al prețurilor de consum total, comunicat de INS, pentru intervalul octombrie al anului anterior – septembrie al anului în care se face calculul.

Pentru o actualizare efectuată în 2026, intervalul relevant este octombrie 2025 – septembrie 2026.

Indicele se introduce în formulă ca nivel procentual. De exemplu, o creștere ipotetică de 5% corespunde unui indice de 105.

Cum se rotunjește rezultatul

Ordinul prevede rotunjirea la un leu prin neglijarea fracțiunilor de până la 0,99 lei inclusiv.

Prin urmare, partea zecimală se elimină, fără rotunjire în sus.

Exemplu ipotetic: pentru un tarif de 254 lei și un IPC de 105, calculul este:

254 × 105 / 100 = 266,70 lei

După eliminarea fracțiunii, tariful rezultat este de 266 lei.

Acest exemplu explică mecanismul de actualizare; nu reprezintă un tarif oficial pentru anul 2027.

Efectul asupra bugetului unei firme

Actualizarea anuală poate avea un efect cumulat asupra societăților care cumpără roviniete pentru mai multe vehicule.

Folosind același exemplu ipotetic, zece roviniete la un tarif de 266 lei ar costa 2.660 lei, comparativ cu 2.540 lei la nivelul de 254 lei. Diferența totală ar fi de 120 lei.

La întocmirea bugetului trebuie luate în calcul categoria fiecărui vehicul, clasa de emisii, durata de valabilitate și tarifele oficiale aplicabile în anul respectiv.

Munca la domiciliu: reguli pentru angajatori și salariați

Munca la domiciliu este o formă de organizare a activității prin care salariatul își îndeplinește atribuțiile specifice funcției la propriul domiciliu. Regimul juridic este stabilit de articolele 108–110 din Codul muncii și presupune reguli speciale privind programul, verificarea activității și conținutul contractului individual de muncă.

Cine este considerat salariat cu munca la domiciliu

Potrivit art. 108 din Codul muncii, salariatul cu munca la domiciliu este persoana care își îndeplinește la domiciliul său atribuțiile corespunzătoare funcției ocupate.

Una dintre particularitățile acestei forme de muncă este că salariatul își stabilește singur programul necesar îndeplinirii sarcinilor de serviciu. Această libertate nu înseamnă însă că salariatul poate ignora durata timpului de muncă, termenele stabilite sau celelalte obligații prevăzute în contract.

Angajatorul păstrează dreptul de a verifica activitatea desfășurată. Controlul trebuie realizat numai în programul și prin modalitatea stabilite în contractul individual de muncă. Astfel, condițiile verificării trebuie cunoscute și acceptate de ambele părți încă de la încheierea contractului.

Contractul trebuie încheiat în formă scrisă

Contractul individual de muncă la domiciliu se încheie obligatoriu în formă scrisă. Pe lângă elementele generale prevăzute pentru orice contract de muncă, documentul trebuie să conțină anumite clauze specifice.

În contract trebuie precizat în mod expres că salariatul lucrează la domiciliu. Nu este suficient ca părțile să aplice în practică acest sistem fără ca forma de organizare a activității să fie menționată în documentele de muncă.

Contractul trebuie să prevadă și:

• intervalul în care angajatorul poate verifica activitatea salariatului;
• modalitatea concretă în care se realizează verificarea;
• obligația angajatorului de a asigura, după caz, transportul materiilor prime și materialelor la domiciliul salariatului;
• transportul produselor finite realizate de salariat, atunci când natura activității impune acest lucru.

Prevederea clară a acestor elemente reduce riscul apariției unor neînțelegeri privind programul, controlul activității și suportarea cheltuielilor necesare desfășurării muncii.

Drepturile salariatului care lucrează la domiciliu

Salariatul cu munca la domiciliu beneficiază de aceleași drepturi recunoscute salariaților care lucrează la sediul angajatorului. Alegerea acestui mod de organizare nu poate justifica un tratament mai puțin favorabil în privința salariului, concediului de odihnă, vechimii în muncă sau a celorlalte drepturi prevăzute de lege și de contractele colective aplicabile.

Părțile pot stabili prin contractul individual de muncă și alte condiții specifice, precum:

• modul de predare a lucrărilor;
• termenele de executare;
• utilizarea echipamentelor și materialelor;
• modalitatea de comunicare cu angajatorul;
• regulile privind păstrarea și arhivarea documentelor;
• condițiile de suportare a anumitor cheltuieli.

Aceste clauze trebuie să respecte legislația muncii și să nu limiteze drepturile recunoscute salariatului.

Obligația de confidențialitate

Salariatul care lucrează la domiciliu trebuie să respecte confidențialitatea informațiilor și documentelor folosite în activitatea profesională.

Această obligație este importantă mai ales atunci când salariatul lucrează cu date personale, documente financiar-contabile, informații comerciale sau alte date care nu sunt destinate publicității. Angajatorul poate stabili prin contract proceduri privind accesul la documente, păstrarea acestora și prevenirea accesului persoanelor neautorizate.

Munca la domiciliu nu este identică cu telemunca

Munca la domiciliu și telemunca sunt reglementate separat. Munca la domiciliu presupune îndeplinirea atribuțiilor la domiciliul salariatului, în condițiile articolelor 108–110 din Codul muncii.

Telemunca este reglementată prin Legea nr. 81/2018 și presupune desfășurarea regulată și voluntară a activității în alt loc decât cel organizat de angajator, folosind tehnologia informației și comunicațiilor. Contractul de telemuncă trebuie să conțină mai multe clauze specifice, inclusiv privind evidența orelor, echipamentele, securitatea și sănătatea în muncă și protecția datelor.

Concluzie

Munca la domiciliu oferă salariatului flexibilitate în organizarea programului, dar trebuie reglementată clar printr-un contract individual de muncă scris. Angajatorul trebuie să stabilească precis condițiile de verificare a activității și obligațiile privind transportul materialelor, iar salariatul beneficiază de aceleași drepturi ca persoanele care lucrează la sediul angajatorului și trebuie să respecte confidențialitatea informațiilor utilizate.

Noi obligații de raportare pentru operatorii de pe piața benzinei și motorinei

Ordinul nr. 1.229/598/2.182/2026 aprobă metodologia de raportare a informațiilor necesare verificării măsurilor instituite în perioada situației de criză de pe piața țițeiului și a produselor petroliere.

Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 789 din 17 septembrie 2026 și a intrat în vigoare la aceeași dată.

Noile instrucțiuni stabilesc informațiile care trebuie raportate, formularul utilizat, termenele de transmitere și modul de calcul al valorii medii a adaosului comercial practicat pentru benzină și motorină.

Cine are obligația de raportare?

Obligația se aplică operatorilor economici, persoane fizice sau juridice, care:

• importă benzină sau motorină;
• produc benzină sau motorină;
• distribuie aceste produse;
• comercializează benzină sau motorină cu ridicata ori cu amănuntul.

Obligația de raportare se aplică inclusiv activităților de rafinare și primă vânzare a produselor obținute din procesarea țițeiului, precum și activităților de import și primă vânzare a produselor petroliere importate.

Prin urmare, excepțiile de la anumite reguli privind limitarea adaosului comercial nu îi scutesc pe operatorii respectivi de obligația depunerii rapoartelor.

Raportarea se efectuează lunar

Operatorii economici trebuie să transmită lunar Ministerului Finanțelor, prin intermediul ANAF, „Raportul privind valoarea medie lunară a adaosului comercial”.

Termenul de depunere este de 20 de zile calendaristice de la încheierea lunii de raportare.

Pentru luna august 2026 se raportează numai perioada cuprinsă între 7 și 31 august 2026. Perioada inițială avută în vedere de măsurile speciale este 7 august–31 octombrie 2026, cu posibilitatea prelungirii acesteia odată cu situația de criză.

Raportul se completează cu ajutorul programului de asistență pus la dispoziție gratuit și se transmite electronic prin intermediul platformei e-guvernare.ro.

Ce informații trebuie raportate?

Pentru fiecare tip de produs și segment de activitate se declară:

• veniturile obținute din vânzarea produselor;
• costul de achiziție sau costul de producție;
• cantitatea totală vândută, exprimată în litri sau tone;
• valoarea medie lunară a adaosului comercial;
• prețul mediu ponderat lunar.

Veniturile declarate nu includ TVA, exporturile și livrările intracomunitare.

Raportarea se efectuează distinct pentru:

• benzină – segmentul de rafinare;
• benzină – vânzare angro;
• benzină – vânzare cu amănuntul;
• motorină – segmentul de rafinare;
• motorină – vânzare angro;
• motorină – vânzare cu amănuntul.

Dacă un operator desfășoară pentru același produs activități încadrate la coduri diferite, datele trebuie raportate separat pentru fiecare cod de activitate.

Cum se calculează adaosul comercial mediu?

Valoarea medie lunară a adaosului comercial se determină după următoarea formulă:

(Venituri din vânzări – costul de achiziție sau de producție) / cantitatea totală vândută

Prețul mediu ponderat lunar se calculează astfel:

Venituri din vânzări / cantitatea totală vândută

La ultima raportare lunară trebuie completate și valorile cumulate pentru întreaga perioadă a situației de criză.

Raportarea valorii medii din anul 2025

Formularul cuprinde și o secțiune referitoare la valoarea medie anuală a adaosului comercial aferentă anului 2025.

Limita maximă poate fi majorată o singură dată, proporțional cu rata inflației stabilită pentru anul 2025 față de anul 2024. Rata inflației utilizată de instrucțiuni este de 7,32%.

Valoarea medie a adaosului comercial practicată în perioada situației de criză se compară cu limita maximă astfel determinată.

Corectarea raportului

În cazul constatării unor erori, operatorul economic poate depune un raport rectificativ.

Raportul rectificativ se întocmește folosind același formular, prin marcarea căsuței corespunzătoare, și trebuie completat integral. Se înscriu din nou toate datele solicitate, inclusiv informațiile care nu au fost modificate față de raportarea inițială.

Autoritățile pot solicita documente suplimentare

Ministerul Finanțelor, prin ANAF, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Consiliul Concurenței pot solicita operatorilor economici informații suplimentare privind formarea prețurilor și a adaosurilor comerciale.

Solicitările pot viza, printre altele:

• primele și discounturile acordate;
• formulele utilizate pentru stabilirea prețurilor;
• cotațiile internaționale de referință, inclusiv cotațiile Platts;
• documentele justificative aferente operațiunilor raportate.

Operatorii economici trebuie să răspundă acestor solicitări în termen de 10 zile de la data primirii lor.

Informațiile colectate pot fi transmise între ANAF, ANPC și Consiliul Concurenței, cu respectarea regulilor privind confidențialitatea datelor.

Sancțiuni pentru depășirea adaosului comercial

Depășirea limitei maxime a adaosului comercial se verifică prin raportare la media adaosului practicat pe întreaga perioadă a situației de criză.

Nerespectarea limitei constituie contravenție și se sancționează potrivit art. 18 din Legea nr. 162/2026.

Operatorii din domeniu trebuie, astfel, să asigure o evidență contabilă distinctă și verificabilă pentru fiecare produs, segment și tip de activitate, astfel încât raportările lunare să poată fi întocmite corect și susținute cu documente justificative.

Tichetele culturale în semestrul II din 2026: valori de până la 260 lei lunar sau 510 lei pentru fiecare eveniment

Pentru semestrul al doilea al anului 2026, valoarea maximă a tichetelor culturale acordate salariaților este de:

• 260 de lei pe lună, în cazul acordării lunare;
• 510 lei pentru fiecare eveniment, în cazul acordării ocazionale.

Angajatorul poate acorda și sume mai mici, în funcție de politica internă și de bugetul disponibil. Acordarea tichetelor culturale reprezintă un beneficiu opțional, nefiind obligatorie pentru angajator.

Pentru ce pot fi folosite tichetele culturale?

Tichetele culturale pot fi utilizate pentru achitarea unor bunuri și servicii culturale, precum:

• cărți și manuale școlare;
• bilete sau abonamente la spectacole și concerte;
• bilete la cinematograf, muzee, festivaluri sau expoziții;
• filme și albume muzicale;
• accesul în parcuri tematice, inclusiv în cele destinate copiilor.

Valorile se aplică și în anul 2027

Plafoanele de 260 de lei pe lună și 510 lei pentru fiecare eveniment se aplică și în lunile februarie și martie 2027, până la stabilirea unor noi valori.

Regimul fiscal al tichetelor culturale

Potrivit art. 76 alin. (3) lit. h) din Codul fiscal, tichetele culturale acordate conform legii sunt considerate avantaje primite în legătură cu activitatea salarială.

Prin urmare, valoarea acestora:

• este supusă impozitului pe venit de 10%;
• nu intră în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale – CAS;
• nu intră în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate – CASS;
• nu intră în baza de calcul a contribuției asiguratorii pentru muncă – CAM.

De exemplu, pentru tichete culturale în valoare de 260 de lei, impozitul pe venit este de 26 de lei. Pentru tichete în valoare de 510 lei, impozitul este de 51 de lei.

Tichetele culturale sunt evidențiate distinct în Declarația 112, în categoria avantajelor în bani și în natură.

Tratamentul la nivelul angajatorului

Pentru angajatorii plătitori de impozit pe profit, tichetele culturale reprezintă cheltuieli sociale, deductibile în limita de 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului.

Aceste tichete nu se includ în plafonul lunar de 33% din salariul de bază brut aplicabil anumitor beneficii extrasalariale neimpozabile.

Noile valori sunt stabilite în aplicarea Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare și a normelor metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.045/2018.

Contractul individual de muncă cu timp parțial: condiții, program și drepturile salariatului

Contractul individual de muncă cu timp parțial permite angajarea unei persoane pentru un număr de ore mai mic decât programul normal al unui salariat cu normă întreagă comparabil.

Potrivit art. 103–107 din Codul muncii, acest tip de contract trebuie să respecte anumite condiții privind forma, programul de lucru, salarizarea și interdicția efectuării orelor suplimentare.

Ce înseamnă salariat cu fracțiune de normă?

Este considerat salariat cu fracțiune de normă cel al cărui număr de ore normale de muncă, calculat săptămânal sau ca medie lunară, este mai mic decât cel al unui salariat cu normă întreagă comparabil.

Contractul poate fi încheiat:

• pe durată nedeterminată;
• pe durată determinată;
• numai în formă scrisă.

Salariatul comparabil este persoana cu normă întreagă din aceeași unitate care desfășoară aceeași activitate sau una similară, ținând cont de vechime, calificare și aptitudini profesionale.

Ce trebuie să conțină contractul cu timp parțial?

Pe lângă elementele obligatorii ale oricărui contract individual de muncă, în contractul cu timp parțial trebuie precizate expres:

• durata muncii și repartizarea programului de lucru;
• condițiile în care programul poate fi modificat;
• interdicția efectuării orelor suplimentare.

Orele suplimentare sunt permise numai în cazuri de forță majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii unor accidente ori înlăturării consecințelor acestora.

Dacă aceste elemente nu sunt prevăzute în contract, acesta se consideră încheiat pentru normă întreagă.

Drepturile salariatului cu timp parțial

Salariatul cu timp parțial beneficiază de drepturile recunoscute salariaților cu normă întreagă, în condițiile legii și ale contractului colectiv de muncă aplicabil.

Drepturile salariale se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat, raportat la salariul stabilit pentru programul normal de lucru.

Prin urmare, fracțiunea de normă nu permite angajatorului să aplice un tratament mai puțin favorabil salariatului în privința drepturilor care nu depind de timpul lucrat.

Trecerea de la normă parțială la normă întreagă

Angajatorul trebuie să ia în considerare, în măsura în care este posibil, solicitările salariaților privind:

• trecerea de la normă întreagă la timp parțial;
• trecerea de la timp parțial la normă întreagă;
• majorarea numărului de ore de lucru.

Salariații trebuie informați la timp despre posturile disponibile cu normă întreagă sau cu timp parțial. Informarea se realizează prin afișarea unui anunț la sediul angajatorului, iar o copie se transmite sindicatului sau reprezentanților salariaților.

Cum se calculează CAS și CASS pentru contractele cu timp parțial?

În cazul în care venitul brut realizat în baza unui contract cu timp parțial este mai mic decât salariul minim brut pe țară, contribuția de asigurări sociale – CAS și contribuția de asigurări sociale de sănătate – CASS nu pot fi mai mici decât contribuțiile calculate asupra salariului minim.

Nivelul minim al contribuțiilor se stabilește în funcție de salariul minim aflat în vigoare în luna respectivă și proporțional cu numărul zilelor lucrătoare în care contractul a fost activ.

Această regulă nu înseamnă că salariul brut al angajatului se majorează până la nivelul salariului minim. CAS și CASS se calculează în mod obișnuit asupra venitului salarial realizat, iar diferența până la nivelul contribuțiilor aferente salariului minim este suportată de angajator în numele salariatului.

Excepții de la calcularea contribuțiilor la nivelul salariului minim

Regula nu se aplică dacă salariatul se află în una dintre următoarele situații:

• este elev sau student, are vârsta de până la 26 de ani și urmează o formă de școlarizare;
• este ucenic și are vârsta de până la 18 ani;
• este persoană cu dizabilități sau face parte dintr-o categorie căreia legea îi permite să lucreze mai puțin de opt ore pe zi;
• este pensionar pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepțiile prevăzute de Codul fiscal;
• realizează în aceeași lună venituri din două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară cumulată este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară.

Pentru aplicarea excepțiilor, angajatorul trebuie să dețină documentele justificative prevăzute de lege.

În cazul cumulului de contracte, salariatul trebuie să prezinte o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

Concluzie

Contractul individual de muncă cu timp parțial oferă flexibilitate atât angajatorului, cât și salariatului, dar programul trebuie stabilit clar și respectat în practică.

Angajatorul trebuie să acorde o atenție deosebită repartizării programului și interdicției orelor suplimentare. Lipsa elementelor obligatorii din contract poate conduce la considerarea acestuia drept contract cu normă întreagă.

Înainte de calcularea salariilor, angajatorul trebuie să verifice și dacă salariatul se încadrează într-o excepție de la plata CAS și CASS la nivelul contribuțiilor aferente salariului minim.