Medierea fiscală cu ANAF se poate desfășura și prin videoconferință. Noile reguli din Ordinul nr. 992/2026

Procedura de mediere dintre contribuabili și organul fiscal a fost actualizată prin Ordinul președintelui ANAF nr. 992/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 734 din 1 septembrie 2026. Principala noutate este posibilitatea organizării întâlnirii prin platforma de videoconferință a Ministerului Finanțelor – ANAF, fără ca debitorul să fie obligat să se deplaseze la sediul organului fiscal.

Ordinul modifică Procedura de mediere aprobată prin Ordinul președintelui ANAF nr. 1.757/2019 și actualizează formularele utilizate pentru organizarea și reprogramarea întâlnirilor.

Ce este medierea fiscală

Medierea fiscală este o procedură în legătură cu executarea silită. Ea îi permite debitorului care a primit o somație să discute cu organul fiscal despre obligațiile înscrise în aceasta și despre situația sa economică și financiară.

În cadrul întâlnirii pot fi urmărite două obiective principale:

• clarificarea obligațiilor fiscale înscrise în somație, atunci când debitorul are nelămuriri sau deține documente relevante;
• analizarea situației economice și financiare, pentru identificarea unor soluții legale de stingere a obligațiilor, inclusiv a posibilității de a beneficia de înlesniri la plată.

Medierea nu anulează automat datoriile și nici nu garantează aprobarea unei eșalonări. Ea creează însă cadrul în care situația poate fi clarificată direct cu organul fiscal, înainte de continuarea măsurilor de executare.

Cum se depune notificarea privind intenția de mediere

Potrivit noilor prevederi, notificarea privind intenția de mediere se transmite:

• prin Spațiul Privat Virtual, de către persoanele care au obligația legală de a utiliza această modalitate de comunicare;
• la sediul organului fiscal;
• prin poștă, după caz.

Modalitatea concretă depinde de categoria în care se încadrează debitorul și de regulile aplicabile comunicării sale cu ANAF.

Întâlnirea poate avea loc la sediul ANAF sau online

Înștiințarea transmisă debitorului va indica data și ora stabilite pentru mediere. Potrivit noului model, procedura poate fi organizată:

• la sediul organului fiscal; sau
• prin mijloace video de comunicare la distanță, utilizând platforma de videoconferință MF–ANAF.

Această modificare simplifică participarea contribuabililor și a reprezentanților lor, în special atunci când aceștia se află în altă localitate sau când deplasarea la sediul administrației fiscale ar presupune timp și costuri suplimentare.

Opțiunea pentru videoconferință trebuie exprimată în două zile lucrătoare

Debitorul care dorește ca medierea să se desfășoare online trebuie să își exprime opțiunea în termen de două zile lucrătoare de la primirea înștiințării.

Opțiunea se exercită în secțiunea dedicată din SPV. Acolo trebuie completate informațiile despre persoanele care vor participa la întâlnire. Dacă debitorul este reprezentat, actul de împuternicire trebuie transmis în forma cerută de procedură, semnat electronic de reprezentantul legal.

Ulterior, ANAF comunică prin SPV:

• regulile și condițiile de participare la întâlnirea online;
• informațiile tehnice necesare;
• linkul de acces la videoconferință.

Condițiile generale de desfășurare a întâlnirilor video sunt cele stabilite prin Ordinul președintelui ANAF nr. 705/2026.

Ce documente pot fi prezentate la mediere

Debitorul poate prezenta orice documente și informații relevante pentru obiectul notificării. Dacă solicitarea privește clarificarea sumelor din somație, pot fi utile, în funcție de situație:

• declarațiile fiscale și recipisele de depunere;
• ordinele de plată și extrasele de cont;
• fișa sintetică pe plătitor;
• deciziile și actele comunicate de ANAF;
• documentele privind compensări, restituiri sau alte modalități de stingere;
• situațiile financiare și documentele care susțin capacitatea de plată a debitorului.

La întâlnire pot fi aduse și alte date decât cele menționate inițial în notificare, dacă acestea ajută la clarificarea obligațiilor sau la prezentarea situației economice și financiare.

Medierea poate fi reprogramată pentru motive temeinice

Dacă debitorul nu poate participa la data și ora stabilite, acesta poate solicita amânarea pentru motive temeinic justificate. Noua dată este stabilită și comunicată de organul fiscal, cu respectarea termenului procedural de 10 zile calculat de la primirea notificării privind intenția de mediere.

Ordinul introduce modele distincte pentru:

• reprogramarea unei întâlniri care poate avea loc la sediul ANAF sau prin videoconferință;
• reprogramarea întâlnirii organizate la sediul organului fiscal.

Și în cazul reprogramării, opțiunea pentru videoconferință trebuie exercitată în două zile lucrătoare de la primirea noii înștiințări.

Ce se întâmplă dacă debitorul nu participă

Neparticiparea nu trebuie ignorată. Noile formulare precizează că, dacă debitorul nu se prezintă la întâlnire, măsurile de executare silită continuă de îndată, după întocmirea procesului-verbal în care este consemnată neparticiparea.

De aceea, contribuabilul care nu poate participa trebuie să contacteze organul fiscal și să solicite reprogramarea în interiorul termenului aplicabil.

Cum se consemnează rezultatul medierii online

Rezultatul întâlnirii și soluțiile identificate pentru stingerea obligațiilor se înscriu într-un proces-verbal privind rezultatul medierii. Documentul se întocmește în două exemplare: unul se înmânează sau se comunică debitorului, iar celălalt se păstrează la organul fiscal.

Atunci când medierea s-a desfășurat prin videoconferință, organul de executare silită atașează la procesul-verbal și minuta întâlnirii.

Formularele actualizate prin Ordinul nr. 992/2026

Lista documentelor utilizate în cadrul procedurii cuprinde:

1. Notificarea privind intenția de mediere;
2. Înștiințarea privind organizarea medierii;
3. Procesul-verbal privind rezultatul medierii;
4. Înștiințarea privind organizarea medierii la sediul organului fiscal;
5. Înștiințarea privind reprogramarea organizării medierii;
6. Înștiințarea privind reprogramarea organizării medierii la sediul organului fiscal.

Ordinul nr. 992/2026 înlocuiește modelul înștiințării privind organizarea medierii și introduce trei formulare noi, adaptate întâlnirilor la sediu, reprogramării și utilizării platformei video.

Ce trebuie să rețină contribuabilii

Ordinul nr. 992/2026 face procedura mai accesibilă prin posibilitatea participării la distanță, însă termenele rămân esențiale. După primirea înștiințării, contribuabilul trebuie să verifice imediat SPV, să decidă dacă dorește videoconferință și să transmită opțiunea în cele două zile lucrătoare prevăzute de formular.

Înaintea întâlnirii este recomandată verificarea sumelor din somație și pregătirea documentelor justificative. O mediere eficientă depinde de prezentarea clară a situației fiscale și, dacă se urmărește identificarea unei soluții de plată, de informații complete privind situația financiară a debitorului.

ANAF modifică invitația pentru audiere în cadrul verificării documentare

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.019/2026 modifică documentele utilizate de organele fiscale în activitatea de verificare documentară. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 732 din 1 septembrie 2026 și a intrat în vigoare la aceeași dată.

Prin acest ordin este înlocuit modelul „Invitației pentru audiere”, cuprins în anexa nr. 2 la Ordinul președintelui ANAF nr. 3.666/2020.

Ce este verificarea documentară

Verificarea documentară reprezintă o procedură de control fiscal efectuată pe baza documentelor și informațiilor existente în evidențele organului fiscal, precum și a celor obținute de la alte persoane și instituții.

În vederea finalizării verificării documentare, contribuabilului îi este transmis proiectul actului administrativ fiscal și i se oferă posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere.

Noul formular de invitație este utilizat tocmai în această etapă, înainte de finalizarea verificării documentare.

Ce documente poate primi contribuabilul

Odată cu invitația pentru audiere, organul fiscal transmite contribuabilului, după caz:

• proiectul Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale principale stabilite ca urmare a verificării documentare;
• proiectul Dispoziției de măsuri ca urmare a verificării documentare.

Pe baza acestor documente, contribuabilul poate analiza constatările organului fiscal și poate pregăti explicațiile, documentele justificative și argumentele pe care dorește să le prezinte.

Două termene stabilite pentru audiere

Noul formular prevede înscrierea în invitație a două termene pentru audierea contribuabilului.

Primul termen este data la care contribuabilul este invitat inițial să își exprime punctul de vedere. În cazul în care acesta nu se prezintă, invitația trebuie să indice și un al doilea termen la care audierea poate avea loc.

Dacă persoana nu se prezintă la niciunul dintre cele două termene și nu notifică organul fiscal că renunță la dreptul de a fi audiată, audierea se consideră îndeplinită.

Prin urmare, neprezentarea nu împiedică organul fiscal să continue și să finalizeze procedura de verificare documentară.

Contribuabilul poate renunța la audiere

Contribuabilul are posibilitatea de a renunța la exercitarea dreptului de a fi audiat. În această situație, renunțarea trebuie notificată organului fiscal înaintea datei sau datelor stabilite pentru audiere.

Este recomandat ca notificarea să fie transmisă printr-un mijloc care permite dovedirea datei comunicării.

Renunțarea la audierea orală nu ar trebui confundată cu formularea unui punct de vedere scris. În funcție de situație, contribuabilul poate considera necesară transmiterea unor explicații și documente chiar dacă nu participă la întâlnirea stabilită de organul fiscal.

Punctul de vedere poate fi prezentat oral și în scris

Contribuabilul își poate exprima oral punctul de vedere în cadrul audierii, dar poate transmite și un punct de vedere scris.

Potrivit noului formular, punctul de vedere scris poate fi depus în termen de cinci zile lucrătoare de la data audierii, în conformitate cu art. 149 alin. (5) din Codul de procedură fiscală.

Termenul poate fi prelungit cu cel mult cinci zile lucrătoare dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

• există motive justificate pentru solicitarea prelungirii;
• prelungirea este aprobată de conducătorul organului de control fiscal.

Prelungirea nu operează automat. Contribuabilul trebuie să formuleze solicitarea și să prezinte motivele care justifică acordarea unui termen suplimentar.

Cum poate fi transmis punctul de vedere

Noul model de invitație menționează expres modalitățile prin care contribuabilul poate transmite punctul de vedere referitor la constatările organului fiscal:

• prin Spațiul privat virtual – SPV;
• prin e-mail, la adresa indicată de organul fiscal;
• prin poștă, cu scrisoare recomandată și confirmare de primire;
• prin depunere la registratura organului fiscal.

Indiferent de modalitatea aleasă, contribuabilul trebuie să păstreze dovada transmiterii și să se asigure că documentele au fost expediate în interiorul termenului legal.

Punctul de vedere ar trebui să răspundă punctual constatărilor din proiectul actului administrativ fiscal și să fie însoțit de documentele justificative relevante.

Audierea poate avea loc și prin videoconferință

Audierea nu presupune în mod obligatoriu deplasarea contribuabilului la sediul organului fiscal.

Potrivit noului formular, aceasta se poate desfășura:

• prin prezentarea contribuabilului la sediul indicat în invitație;
• prin intermediul sistemelor electronice de comunicare la distanță care permit o conexiune audio-video.

Dacă este aleasă varianta online, audierea se desfășoară prin platforma de videoconferință a Ministerului Finanțelor și Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Informațiile referitoare la regulile și condițiile tehnice aplicabile întâlnirilor online sunt disponibile pe portalul ANAF, în secțiunea destinată serviciilor online.

Invitația trebuie să conțină datele persoanei de contact

Formularul prevede și indicarea persoanei desemnate de organul fiscal pentru furnizarea informațiilor suplimentare privind procedura.

În invitație vor putea fi înscrise:

• numele persoanei de contact;
• numărul de telefon;
• adresa de e-mail;
• numărul camerei în care poate fi contactată.

Aceste date îi permit contribuabilului să solicite clarificări privind programarea, modalitatea de desfășurare a audierii și transmiterea documentelor.

Ce trebuie să facă un contribuabil care primește invitația

Primirea unei invitații pentru audiere nu trebuie ignorată. Contribuabilul ar trebui să verifice imediat:

1. constatările înscrise în proiectul deciziei de impunere sau al dispoziției de măsuri;
2. cele două date stabilite pentru audiere;
3. termenul de transmitere a punctului de vedere scris;
4. documentele justificative necesare pentru contestarea sau clarificarea constatărilor;
5. modalitatea în care dorește să participe la audiere;
6. necesitatea solicitării unei prelungiri a termenului pentru formularea punctului de vedere.

Argumentele și documentele prezentate în această etapă pot determina organul fiscal să corecteze sau să elimine anumite constatări înainte de emiterea actului administrativ fiscal definitiv.

Ce instituții aplică noul formular

Prevederile Ordinului nr. 1.019/2026 vor fi aplicate de:

• Direcția generală de administrare a marilor contribuabili;
• direcțiile generale regionale ale finanțelor publice și structurile subordonate;
• Direcția generală antifraudă fiscală;
• Direcția generală control venituri persoane fizice;
• Direcția proceduri și programare control fiscal.

Concluzie

Începând cu 1 septembrie 2026, organele fiscale utilizează noul model al invitației pentru audiere în cadrul verificării documentare.

Formularul stabilește în mod clar cele două termene pentru audiere, posibilitatea participării prin videoconferință, modalitățile de transmitere a punctului de vedere și termenul de cinci zile lucrătoare în care contribuabilul poate formula observații scrise.

Contribuabilii care primesc o asemenea invitație trebuie să analizeze proiectul actului fiscal și să reacționeze în termenele indicate. Neprezentarea la ambele termene, fără notificarea renunțării la audiere, permite organului fiscal să considere audierea îndeplinită și să continue procedura.

Recompense financiare pentru angajații ANAF din 2027: cum vor fi stabilite în funcție de performanță

Începând cu anul 2027, personalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală va putea beneficia de recompense financiare anuale acordate în funcție de performanță, în baza unui mecanism care corelează activitatea structurilor ANAF cu indicatori-cheie de performanță și cu contribuția individuală a angajaților.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 685/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 731 din 31 august 2026, a fost aprobată metodologia care stabilește indicatorii de performanță, condițiile de eligibilitate și modul în care vor fi acordate aceste recompense. Noile reguli intră în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismul va lua în considerare activitatea desfășurată începând cu anul de referință 2027.

Recompensele financiare anuale se acordă cu condiţia realizării programului de încasări stabilit de Ministerul Finanţelor şi cu încadrarea în plafonul prevăzut la art. 2 din Legea nr. 164/2026 şi în creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate anual pentru Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Indicatorii de performanță vor fi stabiliți anual

Indicatorii-cheie de performanță nu sunt stabiliți definitiv prin HG nr. 685/2026. Aceștia urmează să fie aprobați în fiecare an prin ordin al ministrului finanțelor, pe baza propunerilor formulate de ANAF.

Indicatorii vor fi stabiliți pe structuri organizatorice și vor fi corelați cu obiectivele strategice ale ANAF, atribuțiile structurilor respective și programul anual de încasări.

Pentru fiecare indicator trebuie stabilite cel puțin ținta urmărită, sursa datelor, periodicitatea raportării, structura responsabilă, formula de calcul și documentele justificative.

Un element important al metodologiei este faptul că indicatorii trebuie să fie atât cantitativi, cât și calitativi, măsurabili și verificabili.

În același timp, metodologia prevede expres că aceștia nu trebuie să conducă la comportamente abuzive, controale nejustificate, afectarea disproporționată a contribuabililor sau diminuarea drepturilor persoanelor supuse activităților fiscale.

Această prevedere este relevantă deoarece recompensarea personalului ANAF este legată, printre altele, de rezultatele activității de colectare și control fiscal.

Recompensele nu sunt drepturi salariale permanente

Sumele acordate în baza acestui mecanism nu reprezintă o majorare permanentă a salariilor personalului ANAF.

Metodologia precizează expres că mecanismul nu instituie drepturi salariale permanente și nu modifică regimul evaluării profesionale individuale, al răspunderii disciplinare, incompatibilităților, conflictelor de interese sau procedurilor de integritate.

Recompensa financiară este definită drept o sumă acordată o singură dată pe an.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească angajații ANAF

Simpla apartenență la o structură care și-a îndeplinit indicatorii de performanță nu conduce automat la acordarea recompensei.

Angajatul trebuie să îndeplinească mai multe condiții cumulative. Printre acestea se numără existența unor raporturi de serviciu sau de muncă active în anul de referință, contribuția la realizarea indicatorilor structurii și obținerea calificativului „foarte bine” sau „bine” la evaluarea anuală.

De asemenea, nu trebuie să fi fost constatate abateri de la normele de integritate și comportament și persoana nu trebuie să se afle într-o situație de excludere prevăzută de lege.

Pentru personalul care a lucrat numai o parte din anul de referință, recompensa poate fi acordată proporțional cu perioada efectiv lucrată, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de metodologie.

Condiție esențială: ANAF trebuie să își realizeze programul de încasări

Chiar dacă indicatorii de performanță sunt realizați, acordarea efectivă a recompenselor este condiționată și de realizarea programului de încasări stabilit de Ministerul Finanțelor.

Totodată, sumele trebuie să se încadreze în creditele bugetare aprobate anual pentru această destinație.

Recompensele se acordă după finalizarea evaluării profesionale individuale și după validarea gradului de îndeplinire a indicatorilor-cheie de performanță.

Recompense de până la trei salarii de bază

Metodologia instituie trei niveluri de recompensare, diferențiate în funcție de activitatea desfășurată.

Nivelul 1 – maximum trei salarii de bază

Cea mai mare recompensă poate ajunge la maximum trei salarii de bază.

În această categorie intră personalul care desfășoară sau coordonează activități precum:

• managementul riscurilor de neconformare fiscală;
• antifrauda fiscală;
• executarea silită;
• emiterea acordurilor de preț în avans și procedurile amiabile;
• atragerea răspunderii patrimoniale;
• managementul informației;
• evidența pe plătitor;
• registrul contribuabililor;
• monitorizarea veniturilor.

Nivelul 2 – maximum două salarii de bază

O recompensă de maximum două salarii de bază poate fi acordată personalului care desfășoară sau coordonează activități de executare silită în cazuri speciale, inspecție fiscală, verificarea situației fiscale personale, anumite activități juridice, precum și managementul resurselor umane și pregătirea profesională.

Prin urmare, inspectorii fiscali implicați în inspecția fiscală sunt încadrați la nivelul 2, nu la nivelul maxim de trei salarii.

Nivelul 3 – maximum un salariu de bază

Personalul care desfășoară alte activități decât cele încadrate la primele două niveluri poate primi o recompensă de maximum un salariu de bază.

Important este termenul „maximum”: încadrarea într-un anumit nivel nu înseamnă că persoana va primi automat trei, două sau un salariu integral.

Ce criterii vor conta la stabilirea recompensei

Metodologia introduce o serie de criterii care permit evaluarea contribuției efective a personalului ANAF.

Printre acestea se află contribuția personală la încasarea veniturilor bugetare, contribuția la sechestrarea bunurilor pentru recuperarea creanțelor sau confiscare, gradul de periculozitate și dificultate al acțiunilor și contribuția la activitățile specifice administrării fiscale.

Pentru activitatea de control sunt prevăzute criterii deosebit de relevante: frecvența, natura, dificultatea și valoarea constatărilor efectuate în activitatea de control, precum și complexitatea procesului de constatare a abaterilor de la normele legale.

Prin urmare, mecanismul nu urmărește exclusiv performanța generală a unei structuri ANAF, ci ia în calcul și contribuția individuală a angajatului.

Cine propune angajații care vor primi recompense

Propunerile sunt formulate de conducătorii structurilor evaluate.

Documentația trebuie să cuprindă indicatorii aplicabili structurii, gradul lor de îndeplinire, nivelul de recompensare, contribuția individuală a persoanei la realizarea indicatorilor, confirmarea inexistenței situațiilor de excludere și încadrarea în fondurile repartizate.

Recompensele sunt aprobate ulterior prin ordin al președintelui ANAF.

Când se plătesc recompensele

Plata nu se face în anul pentru care este evaluată activitatea.

Metodologia stabilește că recompensele financiare anuale se achită în cursul anului următor celui de referință, în limita creditelor bugetare aprobate.

Astfel, pentru activitatea și indicatorii aferenți anului 2027, plata recompenselor va putea avea loc în 2028, după efectuarea evaluărilor și validarea rezultatelor.

Ce înseamnă noul mecanism pentru contribuabili

HG nr. 685/2026 creează un sistem prin care o parte a personalului ANAF poate primi recompense financiare substanțiale atunci când sunt îndeplinite obiectivele instituționale și individuale.

Legătura dintre recompense și colectarea veniturilor bugetare, executarea silită, antifraudă sau rezultatele controalelor fiscale poate determina o orientare mai puternică a administrației fiscale către performanță și recuperarea creanțelor.

În același timp, metodologia introduce o garanție expresă importantă pentru contribuabili: indicatorii de performanță nu trebuie concepuți astfel încât să stimuleze controale nejustificate sau comportamente abuzive.

Efectele concrete ale mecanismului vor putea fi evaluate însă abia după stabilirea prin ordin al ministrului finanțelor a indicatorilor-cheie de performanță care vor fi utilizați pentru anul 2027.

Depunerea declarațiilor fiscale online: noua procedură și regulile privind împuternicirea contabilului

Începând cu 19 septembrie 2025 se aplică o nouă procedură pentru transmiterea declarațiilor fiscale prin mijloace electronice. Aceasta a fost aprobată prin Ordinul președintelui ANAF nr. 2.213/2025 și reglementează înregistrarea certificatelor calificate, utilizarea formularului 150 și revocarea dreptului de depunere online.

Ordinul este important atât pentru contribuabili, cât și pentru experții contabili, consultanții fiscali și celelalte persoane împuternicite să semneze și să transmită declarații fiscale.

Ce reglementează Ordinul nr. 2.213/2025

Noul ordin aprobă:

• procedura de transmitere electronică a declarațiilor fiscale;
• formularul 150 „Cerere pentru utilizarea unui certificat calificat”;
• formularul 151 „Cerere pentru revocarea dreptului de utilizare a serviciului Depunere declarații online”.

Totodată, este abrogat Ordinul ANAF nr. 2.520/2010, care reglementa depunerea electronică a declarațiilor fiscale de către contribuabilii mari și mijlocii.

Noua procedură are o aplicabilitate generală și stabilește modul în care contribuabilul, reprezentantul legal sau împuternicitul obține dreptul de a utiliza un certificat calificat pentru semnarea declarațiilor fiscale.

Declarațiile fiscale se semnează cu semnătură electronică calificată

Declarațiile fiscale transmise online trebuie semnate cu o semnătură electronică calificată, în condițiile Legii nr. 214/2024 și ale Regulamentului european eIDAS.

Certificatul calificat poate aparține:

• contribuabilului persoană fizică;
• reprezentantului legal al unei persoane juridice;
• reprezentantului desemnat al unei entități fără personalitate juridică;
• unei persoane împuternicite, precum un expert contabil sau consultant fiscal.

Titularul aceluiași certificat calificat poate fi împuternicit să semneze declarațiile fiscale pentru mai mulți contribuabili.

Cum se înregistrează certificatul calificat

Înregistrarea se realizează pe site-ul ANAF, prin completarea și transmiterea formularului 150 – „Cerere pentru utilizarea unui certificat calificat”.

Cererea este transmisă electronic și trebuie semnată cu semnătură electronică calificată de către contribuabil, reprezentantul legal sau persoana împuternicită.

Dacă titularul certificatului nu este reprezentantul legal al contribuabilului, formularul trebuie însoțit de:

• documentul de împuternicire; sau
• documentul care dovedește calitatea în care persoana reprezintă contribuabilul.

Documentele justificative sunt atașate cererii într-un fișier electronic.

Un element care trebuie observat este că procedura prevede că, atunci când sunt transmise mai multe cereri pentru același contribuabil, va fi înregistrată prima cerere depusă. Aplicarea practică a acestei prevederi trebuie urmărită mai ales în situațiile în care contribuabilul dorește să autorizeze titularii mai multor certificate.

Împuternicirea poate fi transmisă electronic

Dacă documentul de împuternicire este întocmit în format electronic și semnat cu o semnătură electronică calificată, cererea poate fi soluționată fără prezentarea documentului pe hârtie la organul fiscal.

Această regulă simplifică înregistrarea certificatelor utilizate de contabili și de ceilalți profesioniști care transmit declarații pentru clienți.

În schimb, dacă actul de împuternicire nu este întocmit și semnat electronic, ANAF notifică solicitantul prin e-mail, în termen de cinci zile de la înregistrarea cererii, că aprobarea trebuie realizată la organul fiscal.

Când trebuie prezentată împuternicirea la ANAF

Dacă formularul 150 nu este semnat electronic, acesta poate fi depus la sediul oricărui organ fiscal central, împreună cu documentul de împuternicire sau cu actul care dovedește calitatea de reprezentant.

În cazul unei împuterniciri sub semnătură privată:

• se depune documentul în original;
• dacă originalul nu este prezentat, trebuie depusă o copie legalizată.

Prin urmare, regula nu impune în toate cazurile o procură autentificată de notar. O împuternicire sub semnătură privată este admisă, cu condiția prezentării originalului.

Regula specială pentru experții contabili

În cazul în care contribuabilul este reprezentat de un avocat, consultant fiscal sau expert contabil, forma și conținutul împuternicirii sunt cele prevăzute de legislația care reglementează profesia respectivă.

Aceasta înseamnă că, pentru expertul contabil, nu se aplică automat cerința unei procuri notariale. Dreptul de reprezentare poate fi demonstrat prin documentele profesionale corespunzătoare, dacă acestea prevăd clar dreptul de a semna și transmite declarațiile fiscale în numele clientului.

Este recomandat ca documentul să precizeze în mod expres:

• identificarea contribuabilului și a expertului contabil;
• dreptul de semnare electronică;
• dreptul de transmitere a declarațiilor fiscale;
• perioada pentru care se acordă împuternicirea;
• posibilitatea depunerii formularului 150;
• condițiile de încetare sau revocare a mandatului.

Cum soluționează ANAF formularul 150

Organul fiscal verifică informațiile înscrise în cerere și documentele justificative prezentate.

Validitatea certificatului și identitatea titularului sunt verificate cu ajutorul prestatorului de servicii de încredere care a emis certificatul.

Dacă informațiile sunt corecte, cererea este aprobată, iar contribuabilul primește confirmarea la adresa de e-mail indicată. Din acel moment, certificatul poate fi utilizat pentru transmiterea declarațiilor fiscale în numele contribuabilului.

Dacă sunt identificate erori sau informațiile nu pot fi verificate, cererea este respinsă, iar motivul respingerii este comunicat prin e-mail. După corectarea problemelor poate fi transmis un nou formular 150.

Revocarea dreptului de depunere online

Revocarea dreptului de utilizare a certificatului pentru un anumit contribuabil se solicită prin formularul 151.

Cererea poate fi transmisă electronic de contribuabil, reprezentantul legal sau persoana împuternicită. Dacă nu este semnată electronic, formularul 151 se depune la sediul oricărui organ fiscal central.

Confirmarea revocării este transmisă la adresa de e-mail menționată în cerere.

Revocarea trebuie solicitată, de exemplu, atunci când:

• încetează contractul cu expertul contabil;
• contribuabilul schimbă persoana responsabilă de declarații;
• certificatul nu mai trebuie utilizat pentru contribuabil;
• există suspiciunea utilizării neautorizate a certificatului;
• titularul certificatului își încetează activitatea.

Depunerea declarațiilor online nu este același lucru cu accesul în SPV

Ordinul nr. 2.213/2025 reglementează serviciul „Depunere declarații online”, respectiv dreptul titularului certificatului de a semna și transmite declarații fiscale.

Accesul și comunicarea prin Spațiul Privat Virtual sunt reglementate separat, prin Ordinul ANAF nr. 1.090/2022.

Prin urmare, împuternicirea trebuie formulată în funcție de operațiunile pe care profesionistul trebuie să le efectueze:

• semnarea și transmiterea declarațiilor fiscale;
• accesarea SPV;
• consultarea situației fiscale;
• primirea actelor administrative fiscale;
• transmiterea cererilor și a altor documente către ANAF.

Pentru evitarea neclarităților, este indicat ca împuternicirea să menționeze distinct atât dreptul de depunere a declarațiilor, cât și dreptul de acces și operare în SPV, dacă se dorește acordarea ambelor categorii de atribuții.

Concluzie

Ordinul nr. 2.213/2025 actualizează procedura de înregistrare a certificatelor calificate și permite soluționarea electronică a formularului 150 atunci când cererea și documentele justificative sunt semnate corespunzător.

Pentru firmele de contabilitate, principala clarificare privește posibilitatea utilizării împuternicirii profesionale, fără ca o procură notarială să fie obligatorie în toate situațiile. Totuși, documentul trebuie să prevadă explicit operațiunile pe care expertul contabil este autorizat să le efectueze.

Sursa oficială: Ordinul ANAF nr. 2.213/2025 – Portalul Legislativ.

Inspectorii antifraudă pot folosi mijloace foto-audio-video portabile în controale. Cum sunt realizate, stocate și folosite înregistrările ANAF

Începând cu 30 iulie 2026, inspectorii antifraudă din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală pot utiliza mijloace foto-audio-video portabile pentru înregistrarea unor activități desfășurate în cadrul controalelor antifraudă.

Procedura este prevăzută de Ordinul nr. 898/899/2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 30 iulie 2026.

Noile reguli stabilesc când pot fi realizate înregistrările, dacă este necesar acordul persoanelor vizate, cum sunt stocate datele, cine poate avea acces la acestea și în ce condiții pot deveni probe în proceduri administrative sau judiciare.

Când pot inspectorii antifraudă să înregistreze?

ANAF, prin Direcția generală antifraudă fiscală, poate înregistra și fixa prin mijloace foto-audio-video momente operative desfășurate în exercitarea atribuțiilor de control.

Înregistrarea poate fi realizată atunci când există suspiciuni privind săvârșirea unor acte sau fapte de:

• evaziune fiscală;
• fraudă fiscală.

Un element important este că nu este necesar consimțământul persoanelor vizate pentru realizarea acestor înregistrări în condițiile prevăzute de procedură.

Inspectorii antifraudă pot utiliza echipamentele din dotare și pentru activități desfășurate în spații publice, de asemenea fără consimțământul persoanelor înregistrate.

Înregistrările pot constitui probe

Imaginile și înregistrările audio-video realizate de inspectorii antifraudă nu au doar rol de documentare internă.

Procedura prevede expres că acestea pot constitui mijloace de probă și pot fi utilizate în:

• proceduri administrative;
• proceduri judiciare.

Prin urmare, o înregistrare realizată în timpul unui control antifraudă poate ajunge să fie folosită ulterior în susținerea constatărilor autorității sau într-un dosar aflat în fața organelor judiciare ori a instanței.

Înregistrările sunt asociate inspectorului, datei și locației GPS

Datele stocate trebuie să permită identificarea exactă a fiecărei înregistrări.

Pentru aceasta, sistemul trebuie să permită identificarea după:

• numele inspectorului antifraudă;
• data începerii și terminării înregistrării;
• ora începerii și terminării;
• locația GPS;
• numărul de serie al echipamentului utilizat.

Această trasabilitate este importantă deoarece permite stabilirea clară a persoanei care a realizat înregistrarea și a momentului în care aceasta a fost efectuată.

Înregistrările sunt descărcate automat în cloud

Datele colectate prin intermediul bodycam-urilor sunt descărcate securizat din echipamente într-un mediu de stocare.

Procedura prevede descărcarea automată în platforma cloud pusă la dispoziție de producătorul echipamentelor.

Transferul datelor trebuie realizat astfel încât să fie asigurate:

• integritatea înregistrării;
• autenticitatea datelor;
• securitatea informațiilor.

Prin această procedură se urmărește și reducerea posibilității de modificare sau ștergere neautorizată a materialelor înregistrate.

Cât timp sunt păstrate înregistrările ANAF?

Regula generală este că imaginile fotografice și înregistrările audio-video realizate de inspectorii antifraudă sunt păstrate pentru o perioadă de 6 luni de la data obținerii.

Există însă o excepție importantă.

Dacă înregistrările sunt utilizate într-o procedură judiciară, acestea nu mai sunt șterse după expirarea celor 6 luni, ci urmează regimul juridic al probelor.

După expirarea perioadei legale de păstrare, înregistrările care nu mai trebuie conservate sunt distruse prin proceduri ireversibile.

De asemenea, procedura interzice distrugerea înregistrărilor înainte de expirarea perioadei minime de 6 luni.

Cine poate avea acces la înregistrări?

Accesul la materialele stocate este strict limitat.

Pot avea acces:

• inspectorul antifraudă care a realizat înregistrarea, pentru consultarea propriilor materiale;
• administratorii desemnați ai sistemului, pentru gestionarea tehnică;
• structura de integritate din cadrul ANAF;
• conducerea ierarhică a inspectorilor antifraudă, atunci când accesul este necesar pentru activitatea de coordonare și control;
• organele de urmărire penală;
• instanțele judecătorești;
• alte autorități competente, dacă există un temei legal expres sau un act procedural.

Prin urmare, înregistrările nu pot fi consultate liber de orice persoană din cadrul ANAF.

Operațiunile asupra înregistrărilor trebuie evidențiate

Orice operațiune importantă efectuată asupra materialelor înregistrate trebuie să poată fi urmărită.

În mod concret, operațiunile de:

• descărcare;
• consultare;
• partajare;
• multiplicare

trebuie consemnate într-un registru special organizat la nivelul Direcției generale antifraudă fiscală.

Descărcarea locală a unei înregistrări este permisă numai cu aprobarea conducătorului structurii și numai în scopuri procedurale, cum ar fi:

• atașarea materialului la un dosar de urmărire penală;
• prezentarea înregistrării în fața instanței.

Înregistrările bodycam nu sunt informații de interes public

Procedura precizează că înregistrările foto-audio-video care conțin date cu caracter personal nu reprezintă informații de interes public, în sensul Legii nr. 544/2001.

Acest lucru înseamnă că simplul fapt că înregistrarea a fost realizată de o instituție publică nu conduce automat la posibilitatea obținerii ei printr-o cerere obișnuită formulată în baza legislației privind accesul la informațiile de interes public.

Accesul și comunicarea acestor materiale se fac numai în condițiile prevăzute de lege.

Cum sunt protejate datele personale?

Utilizarea bodycam-urilor de către inspectorii antifraudă trebuie realizată cu respectarea Regulamentului general privind protecția datelor – GDPR.

Datele colectate nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele prevăzute de lege.

Atunci când imaginile trebuie transmise unei instanțe sau unei alte instituții, iar în material apar persoane care nu fac obiectul procedurii, pot fi utilizate măsuri precum:

• anonimizarea;
• pseudonimizarea;
• mascarea;
• blurarea imaginilor.

Scopul este protejarea persoanelor care apar incidental în înregistrări și care nu au legătură cu situația investigată.

Utilizarea necorespunzătoare a bodycam-ului poate fi sancționată

Procedura stabilește și reguli clare pentru inspectorii antifraudă.

Sunt interzise, printre altele:

• accesarea neautorizată a dispozitivelor sau a înregistrărilor;
• divulgarea neautorizată a datelor personale;
• modificarea nejustificată a înregistrărilor;
• ștergerea nejustificată a datelor;
• folosirea echipamentelor în alte scopuri decât cele prevăzute de lege.

Nerespectarea obligației de utilizare a echipamentelor sau folosirea lor necorespunzătoare poate constitui abatere disciplinară.

Ce înseamnă noile reguli pentru firme?

Pentru contribuabili, introducerea bodycam-urilor poate avea un efect important asupra modului în care se desfășoară controalele antifraudă.

În primul rând, discuțiile, acțiunile și anumite momente operative din timpul controlului pot fi documentate direct prin înregistrări audio-video.

În al doilea rând, înregistrările pot fi folosite ulterior ca probe.

Acest lucru poate fi relevant atât pentru ANAF, cât și pentru contribuabil, deoarece poate exista o imagine mai clară asupra modului concret în care s-a desfășurat controlul.

În practică, firmele ar trebui să acorde și mai multă atenție modului în care sunt gestionate controalele antifraudă:

• persoanele care discută cu inspectorii trebuie să fie desemnate clar;
• documentele furnizate autorităților trebuie verificate înainte de predare;
• explicațiile oferite inspectorilor trebuie să fie clare și corecte;
• situațiile fiscale neclare trebuie analizate înainte de formularea unor răspunsuri;
• trebuie păstrată o evidență proprie a documentelor și explicațiilor furnizate în timpul controlului.

Pot firmele refuza să fie filmate?

Procedura stabilește expres că, în situațiile prevăzute de aceasta, inspectorii antifraudă pot realiza înregistrări fără consimțământul persoanelor vizate.

Prin urmare, simplul refuz al persoanei controlate de a fi înregistrată nu împiedică utilizarea echipamentului atunci când sunt îndeplinite condițiile legale.

Utilizarea acestor mijloace trebuie însă să rămână legată de exercitarea atribuțiilor de control antifraudă și să respecte regulile privind protecția datelor.

Ce se întâmplă dacă înregistrarea ajunge într-un proces?

Dacă materialul foto-audio-video este utilizat într-o procedură judiciară, acesta nu mai este supus regulii generale de ștergere după 6 luni.

În acest caz, înregistrarea urmează regimul probelor și este păstrată conform regulilor aplicabile dosarului respectiv.

Transmiterea către instanțe, organele de urmărire penală sau alte autorități se realizează numai atunci când există un temei legal sau un act procedural care permite comunicarea.

Concluzie

Începând cu 30 iulie 2026, utilizarea bodycam-urilor de către inspectorii antifraudă are un cadru procedural clar stabilit.

ANAF poate realiza înregistrări foto-audio-video în timpul activităților de control, inclusiv fără consimțământul persoanelor vizate în situațiile prevăzute de procedură, iar materialele obținute pot constitui probe în proceduri administrative și judiciare.

Înregistrările sunt păstrate, ca regulă generală, timp de 6 luni, sunt stocate în condiții de securitate, accesul la ele este limitat și trebuie respectate cerințele GDPR.

Pentru contribuabili, noua procedură înseamnă că desfășurarea controlului antifraudă poate fi documentată mult mai riguros, ceea ce face cu atât mai importantă gestionarea corectă a relației cu inspectorii și prezentarea atentă a documentelor și explicațiilor solicitate.

Bonusuri de performanță pentru angajații ANAF și ai Autorității Vamale din 2027. Ce prevede Legea nr. 164/2026

 

Începând cu 1 ianuarie 2027, personalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al Autorității Vamale Române va putea beneficia de un nou mecanism de recompensare financiară în funcție de performanță.

Măsura este prevăzută de Legea nr. 164/2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 5 august 2026.

Noua reglementare introduce atât recompense financiare anuale pentru personalul performant, cât și stimulente speciale pentru rezultate excepționale în activități de control fiscal și vamal.

În același timp, legea prevede că personalul cu rezultate slabe poate suporta inclusiv diminuarea drepturilor salariale, în condițiile legii.

Care este scopul noului sistem?

Legea urmărește creșterea performanței instituționale și consolidarea capacității administrative a:

• Agenției Naționale de Administrare Fiscală – ANAF;
• Autorității Vamale Române – AVR.

Pentru atingerea acestui obiectiv se introduce un mecanism de recompensare financiară anuală pentru personalul aparatului propriu și al structurilor subordonate celor două instituții.

Recompensele vor fi acordate în funcție de gradul de îndeplinire a unor indicatori-cheie de performanță, specifici activității desfășurate.

Indicatorii vor fi aprobați prin ordin al ministrului finanțelor.

Pe ce principii se bazează recompensarea?

Legea stabilește expres mai multe principii care trebuie respectate în aplicarea sistemului.

Printre acestea se numără:

• legalitatea și transparența;
• obiectivitatea și nediscriminarea;
• proporționalitatea;
• corelarea performanței individuale cu performanța instituțională;
• prevenirea conflictelor de interese și a comportamentelor abuzive;
• respectarea drepturilor contribuabililor.

Un element deosebit de important este faptul că acordarea recompenselor este condiționată direct de absența abuzurilor sau a viciilor de procedură în activitatea de control și impunere.

Prin urmare, cel puțin la nivelul principiilor stabilite de lege, recompensa nu ar trebui să depindă exclusiv de valoarea sumelor stabilite suplimentar în urma controalelor.

Cât poate reprezenta fondul anual de recompense?

Valoarea totală a recompenselor financiare acordate într-un an calendaristic nu poate depăși:

12% din sumele prevăzute pentru cheltuielile cu salariile de bază

în bugetul aprobat al ANAF, respectiv al Autorității Vamale Române pentru anul respectiv.

Sumele vor fi suportate din bugetele celor două instituții.

Această limită privește valoarea totală a fondului de recompensare la nivel instituțional, nu un bonus individual de 12% pentru fiecare angajat.

Evaluarea anuală devine esențială

Rezultatele evaluării anuale a performanțelor profesionale individuale vor reprezenta baza pentru stabilirea personalului care poate primi recompense.

Evaluarea va avea însă efecte și în sens invers.

Dacă un angajat:

• nu îndeplinește indicatorii de performanță stabiliți;
• și obține calificativul „satisfăcător”

la evaluarea anuală,

acestuia i se poate aplica diminuarea drepturilor salariale, în condițiile prevăzute de Codul administrativ.

Prin urmare, noul mecanism nu introduce doar bonusuri, ci accentuează și consecințele rezultatelor profesionale slabe.

Cine nu poate primi recompensa financiară?

Legea stabilește mai multe situații în care recompensa anuală nu se acordă.

Nu va putea beneficia de recompensă angajatul care:

• nu a contribuit la îndeplinirea indicatorilor-cheie de performanță ai instituției;
• a fost sancționat disciplinar în anul pentru care se acordă recompensa;
• a obținut calificativul „satisfăcător” sau „nesatisfăcător”;
• a săvârșit abateri de la normele de etică și integritate.

Astfel, recompensa nu va reprezenta un drept salarial automat pentru întreg personalul ANAF sau AVR.

Regulile detaliate trebuie stabilite de Guvern

Legea stabilește cadrul general, însă modul concret de funcționare a sistemului urmează să fie detaliat ulterior.

În termen de 90 de zile de la publicarea legii, Guvernul trebuie să aprobe:

• mecanismul de recompensare;
• mecanismul privind diminuarea drepturilor salariale;
• metodologia de stabilire a indicatorilor-cheie de performanță;
• criteriile privind acordarea recompenselor financiare anuale;
• regulile diferențiate în funcție de activitatea desfășurată.

Prin urmare, aplicarea efectivă a Legii nr. 164/2026 va depinde în mare măsură de aceste norme.

Stimulente speciale pentru rezultate excepționale

Pe lângă recompensa anuală bazată pe performanță, legea introduce o categorie distinctă de stimulente financiare pentru performanțe excepționale.

Acestea pot fi acordate pentru anumite constatări rezultate din activitatea de control fiscal și vamal, inclusiv în domeniul:

• produselor accizabile;
• traficului ilicit de mărfuri;
• inspecției fiscale;
• antifraudei fiscale;
• controlului vamal.

Condiția principală este ca sumele stabilite prin titlurile executorii să fie:

• rămase definitive prin necontestare sau confirmate prin hotărâri judecătorești definitive;
• efectiv încasate;
• mai mari decât echivalentul în lei al sumei de 1 milion de euro.

Această condiție este importantă deoarece stimulentul nu se acordă pentru simple constatări sau sume contestate, ci pentru creanțe definitive și efectiv colectate.

Cine poate primi stimulentele pentru performanțe excepționale?

Categoria beneficiarilor este relativ largă.

Legea menționează personalul din:

• echipele de inspecție fiscală;
• structurile antifraudă;
• controlul ulterior;
• echipele mobile;
• echipele canine;
• structurile de control vamal nedistructiv;
• verificarea situației fiscale;
• supravegherea vamală și fiscală a produselor accizabile;
• structurile de analiză de risc;
• structurile juridice care reprezintă instituțiile în instanță;
• organele de executare silită;
• structurile de confiscare.

Poate beneficia, după caz, și conducerea ierarhică a personalului care a contribuit la obținerea rezultatului.

Stimulente de maximum 3% din creanțele încasate

Pentru cazurile de performanță excepțională, stimulentele vor fi finanțate de la bugetul de stat, prin bugetele ANAF și AVR.

Valoarea destinată stimulentelor poate reprezenta cel mult:

3% din cuantumul creanțelor definitive și efectiv încasate.

Procentul se aplică numai asupra sumelor care depășesc pragul de 1 milion de euro prevăzut de lege.

Prin urmare, stimulentele pentru performanțe excepționale sunt distincte de fondul anual general de recompensare de maximum 12% din cheltuielile cu salariile de bază.

Stimulentul se acordă o singură dată

Pentru fiecare caz de performanță excepțională, stimulentul financiar se acordă o singură dată.

În plus, poate beneficia numai personalul care a avut raporturi de serviciu sau de muncă active în cadrul ANAF sau AVR în anul calendaristic anterior celui în care are loc plata.

Procedura concretă de acordare va fi aprobată prin ordin al președintelui ANAF, respectiv al președintelui Autorității Vamale Române.

Ce poate însemna legea pentru contribuabili?

Deși Legea nr. 164/2026 reglementează în principal recompensarea personalului fiscal și vamal, efectele sale pot fi relevante și pentru contribuabili.

Pe de o parte, legarea recompensei de performanță poate încuraja:

• controale mai eficiente;
• o mai bună analiză de risc;
• recuperarea efectivă a creanțelor;
• o reprezentare juridică mai bună a autorităților;
• creșterea gradului de colectare.

Pe de altă parte, mecanismul trebuie aplicat cu atenție pentru a nu genera o presiune excesivă asupra inspectorilor pentru stabilirea unor obligații fiscale suplimentare.

Tocmai de aceea este important că legea condiționează recompensarea de respectarea legalității și a drepturilor contribuabililor și de lipsa abuzurilor sau a viciilor procedurale.

În plus, pentru stimulentele excepționale, creanța trebuie să fie definitivă și efectiv încasată, ceea ce reduce riscul recompensării unor constatări ulterior anulate.

Se abrogă o reglementare anterioară

Legea nr. 164/2026 abrogă articolul VIII din OUG nr. 132/2024.

Prin această măsură, noul sistem de recompensare va înlocui mecanismul anterior prevăzut de ordonanța din 2024.

De când se aplică noile reguli?

Deși Legea nr. 164/2026 a fost publicată la 5 august 2026, aceasta nu produce efecte imediat.

Data expres prevăzută pentru intrarea în vigoare este:

1 ianuarie 2027.

Până atunci trebuie aprobate și actele subsecvente care vor stabili indicatorii, metodologia și procedurile concrete.

Concluzie

Legea nr. 164/2026 introduce, începând cu 1 ianuarie 2027, un sistem mult mai clar de recompensare a performanței personalului ANAF și al Autorității Vamale Române.

Sistemul are două componente principale:

• recompensa financiară anuală, bazată pe îndeplinirea indicatorilor de performanță, în limita unui fond total de 12% din cheltuielile cu salariile de bază;

și

• stimulentele pentru performanțe excepționale, acordate în cazul unor creanțe de peste 1 milion de euro, definitive și efectiv încasate, în limita a 3% din aceste sume.

Legea pune însă accent și pe calitatea activității administrației fiscale, deoarece recompensarea este legată de respectarea legalității, eticii și drepturilor contribuabililor.

Modul în care aceste principii vor funcționa efectiv va depinde de indicatorii de performanță și de metodologia care urmează să fie aprobate înainte de aplicarea noului sistem.

ANAF introduce notificările de alertă pentru firmele cu datorii bugetare de cel puțin 40.000 lei

 

Începând cu 26 iunie 2026, contribuabilii profesioniști care înregistrează obligații bugetare restante de minimum 40.000 lei pot primi din partea organului fiscal o nouă formă de avertizare: notificarea de alertă privind neîndeplinirea obligațiilor bugetare de plată.

Procedura a fost aprobată prin Ordinul nr. 758/2026 și are ca obiectiv identificarea din timp a situațiilor în care acumularea datoriilor fiscale poate indica apariția unor dificultăți financiare sau chiar riscul intrării în insolvență.

Mecanismul nu reprezintă o nouă sancțiune fiscală, ci un instrument de avertizare prin care contribuabilului îi este semnalată necesitatea de a analiza rapid situația financiară și de a lua măsuri pentru stingerea sau restructurarea obligațiilor restante.

Cine poate primi notificarea de alertă

Procedura se adresează debitorilor profesioniști, respectiv persoanelor sau entităților care desfășoară în mod organizat și sistematic activități economice.

În această categorie intră, în principal:

• societățile și alte persoane juridice înregistrate fiscal;
• entitățile fără personalitate juridică ce dețin cod de înregistrare fiscală;
• persoanele și entitățile înregistrate la registrul comerțului;
• persoanele fizice care desfășoară activități economice independente;
• persoanele care exercită profesii liberale.

Prin urmare, procedura poate viza atât societăți comerciale, cât și PFA-uri sau persoane care desfășoară profesii independente, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de ordin.

Pragul de 40.000 lei

Elementul central al procedurii îl reprezintă pragul obligațiilor bugetare restante.

Notificarea este transmisă pentru prima dată atunci când totalul datoriilor restante ajunge la cel puțin 40.000 lei.

Ulterior, dacă obligațiile nu sunt stinse și continuă să se situeze peste acest nivel, notificarea se transmite din nou la intervale de șase luni.

Comunicările periodice încetează atunci când:

• obligațiile sunt achitate integral; sau
• valoarea datoriilor restante scade sub pragul de 40.000 lei.

Astfel, notificarea nu este un mesaj unic dacă situația fiscală nu este remediată, ci poate deveni un mecanism periodic de avertizare.

Ce datorii sunt luate în calcul

La stabilirea existenței obligațiilor restante sunt avute în vedere sumele care figurează în evidența fiscală în ultima zi a lunii precedente celei în care este emisă notificarea.

Obligațiile restante sunt cele determinate potrivit regulilor din Codul de procedură fiscală.

În cazul societăților care au sedii secundare înregistrate fiscal, analiza nu se limitează exclusiv la obligațiile sediului principal. Sunt avute în vedere atât datoriile aferente activității societății, cât și cele datorate pentru sediile secundare.

O regulă specială este prevăzută și pentru persoanele fizice care desfășoară activități profesionale.

Dacă aceeași persoană are datorii personale evidențiate pe CNP și datorii aferente activității profesionale înregistrate pe codul de identificare fiscală, pragul de 40.000 lei se verifică prin raportare la totalul acestor obligații.

Când nu se transmite notificarea

Procedura conține și o serie de excepții.

Nu sunt supuși mecanismului, printre alții:

• debitorii pentru care a fost deja deschisă procedura insolvenței sau o procedură de prevenire a insolvenței;
• instituțiile și unitățile de învățământ prevăzute de legislația specială;
• instituțiile de credit și anumite instituții financiare;
• fondurile și organismele de investiții reglementate distinct;
• societățile de asigurare și reasigurare;
• contrapărțile centrale;
• depozitarii centrali de instrumente financiare;
• unitățile administrativ-teritoriale și instituțiile publice finanțate integral de la bugetul de stat;
• persoanele fizice care nu desfășoară activități comerciale sau profesionale;
• societățile aflate sub administrare specială în condițiile legislației privind privatizarea;
• asociațiile și fundațiile reglementate de OG nr. 26/2000.

În plus, notificarea nu este transmisă atunci când contribuabilul figurează simultan cu obligații bugetare de plată și cu sume nedistribuite sau sume care trebuie restituite de organul fiscal.

Cum ajunge notificarea la contribuabil

Comunicarea se realizează electronic.

ANAF transmite notificarea prin intermediul Spațiului Privat Virtual – SPV.

Din acest motiv, administratorii și persoanele responsabile de activitatea financiar-contabilă ar trebui să verifice în mod constant mesajele și documentele primite în SPV.

Ignorarea notificării nu rezolvă situația fiscală și poate determina acumularea în continuare de dobânzi, penalități și alte consecințe generate de neachitarea obligațiilor bugetare.

Notificarea nu este somație de executare silită

Este important de făcut distincția între notificarea de alertă și actele emise în cadrul executării silite.

Scopul acestei notificări este, în principal, preventiv.

Documentul urmărește să atragă atenția contribuabilului că nivelul obligațiilor restante poate indica o deteriorare a situației financiare și că este necesară adoptarea unor măsuri înainte ca dificultățile să devină mai greu de gestionat.

Primirea notificării nu înseamnă, prin ea însăși, că societatea este în insolvență și nici că a fost declanșată automat procedura insolvenței.

De asemenea, notificarea nu înlocuiește somațiile, titlurile executorii sau celelalte acte utilizate de organul fiscal în procedura de recuperare a creanțelor.

Ce soluții sunt indicate contribuabilului

Un element util al noii proceduri este faptul că notificarea nu se limitează la prezentarea existenței datoriilor.

Documentul trebuie să informeze contribuabilul și cu privire la variantele pe care le are la dispoziție pentru gestionarea situației fiscale.

Printre acestea se numără:

Procedura de mediere

Contribuabilul poate analiza împreună cu organul fiscal situația obligațiilor restante și posibilitățile legale existente pentru stingerea acestora.

Înlesnirile la plată

În funcție de situația concretă, contribuabilul poate verifica dacă îndeplinește condițiile pentru accesarea unei forme de eșalonare sau a altor facilități prevăzute de legislația fiscală.

Serviciile de îndrumare și asistență

ANAF poate furniza contribuabilului informații cu privire la obligațiile fiscale și procedurile care pot fi utilizate pentru regularizarea situației.

Notificarea poate conține și alte informații pe care autoritatea fiscală le consideră relevante pentru contribuabil.

Ce ar trebui să facă o firmă care primește notificarea

Primirea unei astfel de notificări nu ar trebui ignorată.

Primul pas ar trebui să fie verificarea situației fiscale efective și reconcilierea acesteia cu evidența contabilă a societății.

Este recomandată verificarea:

1. obligațiilor declarate și neachitate;
2. plăților efectuate și a modului în care acestea au fost distribuite de organul fiscal;
3. eventualelor sume achitate, dar nealocate;
4. declarațiilor fiscale care ar putea necesita rectificare;
5. existenței unor sume de rambursat sau restituit;
6. capacității societății de a achita obligațiile restante;
7. posibilității de accesare a unei eșalonări la plată.

Dacă diferențele provin din neconcordanțe între evidența contribuabilului și cea a ANAF, acestea ar trebui clarificate cât mai rapid.

De ce este important noul mecanism

Introducerea notificărilor de alertă schimbă într-o anumită măsură modul în care este abordată acumularea obligațiilor fiscale.

În loc ca dificultatea financiară să fie observată exclusiv în momentul în care procedurile de recuperare sunt deja avansate, contribuabilul primește un semnal atunci când datoria depășește un anumit nivel.

Pentru managementul unei societăți, notificarea ar trebui privită ca un indicator financiar important.

O datorie fiscală de peste 40.000 lei care se menține pentru o perioadă îndelungată poate indica probleme de lichiditate, dezechilibre ale fluxului de numerar sau dificultăți structurale care necesită măsuri înainte de agravarea situației.

Concluzie

Prin Ordinul nr. 758/2026 a fost introdus un mecanism suplimentar de avertizare a contribuabililor profesioniști care acumulează obligații bugetare restante.

Pragul relevant este de 40.000 lei, iar notificarea este transmisă prin SPV. Dacă datoriile rămân peste acest nivel, contribuabilul poate primi o nouă notificare la fiecare șase luni.

Pentru firme, primirea documentului ar trebui să conducă la o analiză imediată a situației fiscale și a fluxului de numerar.

Cu cât dificultățile sunt identificate și gestionate mai devreme, cu atât există mai multe posibilități pentru achitarea, restructurarea sau eșalonarea obligațiilor înainte ca situația să evolueze spre executare silită ori dificultăți financiare severe.

Temei legal: Ordinul nr. 758/2026 pentru aprobarea Procedurii de comunicare a notificărilor de alertă privind neîndeplinirea obligațiilor bugetare de plată, publicat în Monitorul Oficial nr. 526 din 26 iunie 2026, în vigoare de la aceeași dată.

Bodycam ANAF: Ce trebuie să știe contribuabilii despre noile controale antifraudă

Începând cu anul 2026, inspectorii antifraudă din cadrul ANAF pot utiliza camere audio-video portabile (bodycam) în timpul controalelor fiscale. Măsura are scopul de a crește transparența acțiunilor de control și de a proteja atât inspectorii, cât și contribuabilii.

Ce este bodycam-ul ANAF?

Bodycam-ul este o cameră video portabilă purtată de inspectorii antifraudă în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. Utilizarea acestuia este reglementată prin Ordinul ANAF nr. 851/2026, care stabilește condițiile în care pot fi realizate înregistrările audio-video. (ANAF Static)

În ce situații poate fi utilizat?

Inspectorii antifraudă pot utiliza bodycam-ul în timpul:

• controalelor antifraudă la sediul contribuabililor;
• legitimării administratorilor sau a altor persoane implicate;
• verificărilor privind suspiciuni de evaziune fiscală;
• ridicării de documente sau bunuri;
• controalelor privind transporturile de mărfuri, inclusiv RO e-Transport;
• constatării și sancționării contravențiilor;
• altor acțiuni aprobate de conducerea ierarhică. (ANAF Static)

Care este scopul utilizării bodycam-ului?

ANAF urmărește:

• creșterea transparenței controalelor;
• protejarea inspectorilor împotriva acuzațiilor neîntemeiate;
• prevenirea faptelor de corupție;
• documentarea faptelor constatate în timpul controlului;
• obținerea unor mijloace de probă atunci când legea permite. (ANAF Static)

Trebuie contribuabilul să își dea acordul?

Nu. În anumite situații prevăzute de procedură, inspectorii antifraudă pot realiza înregistrări în timpul activităților de control fără consimțământul persoanelor vizate. Totuși, procedura prevede obligația inspectorilor de a informa persoanele controlate că acțiunea este înregistrată, cu anumite excepții justificate de natura intervenției. (ANAF Static)

Ce înseamnă acest lucru pentru firme?

Pentru majoritatea contribuabililor, utilizarea bodycam-ului nu schimbă obligațiile fiscale. În schimb, poate contribui la:

• desfășurarea mai transparentă a controlului;
• reducerea disputelor privind modul în care s-a desfășurat verificarea;
• protejarea atât a inspectorilor, cât și a reprezentanților societății.

Recomandarea B&B Consulting

În cazul unui control antifraudă:

• păstrați o atitudine cooperantă;
• puneți la dispoziție documentele solicitate conform legii;
• solicitați clarificări dacă anumite aspecte nu sunt înțelese;
• apelați la consultantul contabil sau fiscal atunci când controlul vizează operațiuni complexe.

O bună organizare a evidenței contabile și fiscale rămâne cea mai eficientă modalitate de a reduce riscurile în timpul unui control ANAF.

B&B Consulting urmărește permanent modificările legislative și vă oferă sprijin în relația cu autoritățile fiscale, precum și consultanță pentru pregătirea documentației necesare în cazul controalelor ANAF.