Inspectorii antifraudă pot folosi mijloace foto-audio-video portabile în controale. Cum sunt realizate, stocate și folosite înregistrările ANAF

Începând cu 30 iulie 2026, inspectorii antifraudă din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală pot utiliza mijloace foto-audio-video portabile pentru înregistrarea unor activități desfășurate în cadrul controalelor antifraudă.

Procedura este prevăzută de Ordinul nr. 898/899/2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 30 iulie 2026.

Noile reguli stabilesc când pot fi realizate înregistrările, dacă este necesar acordul persoanelor vizate, cum sunt stocate datele, cine poate avea acces la acestea și în ce condiții pot deveni probe în proceduri administrative sau judiciare.

Când pot inspectorii antifraudă să înregistreze?

ANAF, prin Direcția generală antifraudă fiscală, poate înregistra și fixa prin mijloace foto-audio-video momente operative desfășurate în exercitarea atribuțiilor de control.

Înregistrarea poate fi realizată atunci când există suspiciuni privind săvârșirea unor acte sau fapte de:

• evaziune fiscală;
• fraudă fiscală.

Un element important este că nu este necesar consimțământul persoanelor vizate pentru realizarea acestor înregistrări în condițiile prevăzute de procedură.

Inspectorii antifraudă pot utiliza echipamentele din dotare și pentru activități desfășurate în spații publice, de asemenea fără consimțământul persoanelor înregistrate.

Înregistrările pot constitui probe

Imaginile și înregistrările audio-video realizate de inspectorii antifraudă nu au doar rol de documentare internă.

Procedura prevede expres că acestea pot constitui mijloace de probă și pot fi utilizate în:

• proceduri administrative;
• proceduri judiciare.

Prin urmare, o înregistrare realizată în timpul unui control antifraudă poate ajunge să fie folosită ulterior în susținerea constatărilor autorității sau într-un dosar aflat în fața organelor judiciare ori a instanței.

Înregistrările sunt asociate inspectorului, datei și locației GPS

Datele stocate trebuie să permită identificarea exactă a fiecărei înregistrări.

Pentru aceasta, sistemul trebuie să permită identificarea după:

• numele inspectorului antifraudă;
• data începerii și terminării înregistrării;
• ora începerii și terminării;
• locația GPS;
• numărul de serie al echipamentului utilizat.

Această trasabilitate este importantă deoarece permite stabilirea clară a persoanei care a realizat înregistrarea și a momentului în care aceasta a fost efectuată.

Înregistrările sunt descărcate automat în cloud

Datele colectate prin intermediul bodycam-urilor sunt descărcate securizat din echipamente într-un mediu de stocare.

Procedura prevede descărcarea automată în platforma cloud pusă la dispoziție de producătorul echipamentelor.

Transferul datelor trebuie realizat astfel încât să fie asigurate:

• integritatea înregistrării;
• autenticitatea datelor;
• securitatea informațiilor.

Prin această procedură se urmărește și reducerea posibilității de modificare sau ștergere neautorizată a materialelor înregistrate.

Cât timp sunt păstrate înregistrările ANAF?

Regula generală este că imaginile fotografice și înregistrările audio-video realizate de inspectorii antifraudă sunt păstrate pentru o perioadă de 6 luni de la data obținerii.

Există însă o excepție importantă.

Dacă înregistrările sunt utilizate într-o procedură judiciară, acestea nu mai sunt șterse după expirarea celor 6 luni, ci urmează regimul juridic al probelor.

După expirarea perioadei legale de păstrare, înregistrările care nu mai trebuie conservate sunt distruse prin proceduri ireversibile.

De asemenea, procedura interzice distrugerea înregistrărilor înainte de expirarea perioadei minime de 6 luni.

Cine poate avea acces la înregistrări?

Accesul la materialele stocate este strict limitat.

Pot avea acces:

• inspectorul antifraudă care a realizat înregistrarea, pentru consultarea propriilor materiale;
• administratorii desemnați ai sistemului, pentru gestionarea tehnică;
• structura de integritate din cadrul ANAF;
• conducerea ierarhică a inspectorilor antifraudă, atunci când accesul este necesar pentru activitatea de coordonare și control;
• organele de urmărire penală;
• instanțele judecătorești;
• alte autorități competente, dacă există un temei legal expres sau un act procedural.

Prin urmare, înregistrările nu pot fi consultate liber de orice persoană din cadrul ANAF.

Operațiunile asupra înregistrărilor trebuie evidențiate

Orice operațiune importantă efectuată asupra materialelor înregistrate trebuie să poată fi urmărită.

În mod concret, operațiunile de:

• descărcare;
• consultare;
• partajare;
• multiplicare

trebuie consemnate într-un registru special organizat la nivelul Direcției generale antifraudă fiscală.

Descărcarea locală a unei înregistrări este permisă numai cu aprobarea conducătorului structurii și numai în scopuri procedurale, cum ar fi:

• atașarea materialului la un dosar de urmărire penală;
• prezentarea înregistrării în fața instanței.

Înregistrările bodycam nu sunt informații de interes public

Procedura precizează că înregistrările foto-audio-video care conțin date cu caracter personal nu reprezintă informații de interes public, în sensul Legii nr. 544/2001.

Acest lucru înseamnă că simplul fapt că înregistrarea a fost realizată de o instituție publică nu conduce automat la posibilitatea obținerii ei printr-o cerere obișnuită formulată în baza legislației privind accesul la informațiile de interes public.

Accesul și comunicarea acestor materiale se fac numai în condițiile prevăzute de lege.

Cum sunt protejate datele personale?

Utilizarea bodycam-urilor de către inspectorii antifraudă trebuie realizată cu respectarea Regulamentului general privind protecția datelor – GDPR.

Datele colectate nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele prevăzute de lege.

Atunci când imaginile trebuie transmise unei instanțe sau unei alte instituții, iar în material apar persoane care nu fac obiectul procedurii, pot fi utilizate măsuri precum:

• anonimizarea;
• pseudonimizarea;
• mascarea;
• blurarea imaginilor.

Scopul este protejarea persoanelor care apar incidental în înregistrări și care nu au legătură cu situația investigată.

Utilizarea necorespunzătoare a bodycam-ului poate fi sancționată

Procedura stabilește și reguli clare pentru inspectorii antifraudă.

Sunt interzise, printre altele:

• accesarea neautorizată a dispozitivelor sau a înregistrărilor;
• divulgarea neautorizată a datelor personale;
• modificarea nejustificată a înregistrărilor;
• ștergerea nejustificată a datelor;
• folosirea echipamentelor în alte scopuri decât cele prevăzute de lege.

Nerespectarea obligației de utilizare a echipamentelor sau folosirea lor necorespunzătoare poate constitui abatere disciplinară.

Ce înseamnă noile reguli pentru firme?

Pentru contribuabili, introducerea bodycam-urilor poate avea un efect important asupra modului în care se desfășoară controalele antifraudă.

În primul rând, discuțiile, acțiunile și anumite momente operative din timpul controlului pot fi documentate direct prin înregistrări audio-video.

În al doilea rând, înregistrările pot fi folosite ulterior ca probe.

Acest lucru poate fi relevant atât pentru ANAF, cât și pentru contribuabil, deoarece poate exista o imagine mai clară asupra modului concret în care s-a desfășurat controlul.

În practică, firmele ar trebui să acorde și mai multă atenție modului în care sunt gestionate controalele antifraudă:

• persoanele care discută cu inspectorii trebuie să fie desemnate clar;
• documentele furnizate autorităților trebuie verificate înainte de predare;
• explicațiile oferite inspectorilor trebuie să fie clare și corecte;
• situațiile fiscale neclare trebuie analizate înainte de formularea unor răspunsuri;
• trebuie păstrată o evidență proprie a documentelor și explicațiilor furnizate în timpul controlului.

Pot firmele refuza să fie filmate?

Procedura stabilește expres că, în situațiile prevăzute de aceasta, inspectorii antifraudă pot realiza înregistrări fără consimțământul persoanelor vizate.

Prin urmare, simplul refuz al persoanei controlate de a fi înregistrată nu împiedică utilizarea echipamentului atunci când sunt îndeplinite condițiile legale.

Utilizarea acestor mijloace trebuie însă să rămână legată de exercitarea atribuțiilor de control antifraudă și să respecte regulile privind protecția datelor.

Ce se întâmplă dacă înregistrarea ajunge într-un proces?

Dacă materialul foto-audio-video este utilizat într-o procedură judiciară, acesta nu mai este supus regulii generale de ștergere după 6 luni.

În acest caz, înregistrarea urmează regimul probelor și este păstrată conform regulilor aplicabile dosarului respectiv.

Transmiterea către instanțe, organele de urmărire penală sau alte autorități se realizează numai atunci când există un temei legal sau un act procedural care permite comunicarea.

Concluzie

Începând cu 30 iulie 2026, utilizarea bodycam-urilor de către inspectorii antifraudă are un cadru procedural clar stabilit.

ANAF poate realiza înregistrări foto-audio-video în timpul activităților de control, inclusiv fără consimțământul persoanelor vizate în situațiile prevăzute de procedură, iar materialele obținute pot constitui probe în proceduri administrative și judiciare.

Înregistrările sunt păstrate, ca regulă generală, timp de 6 luni, sunt stocate în condiții de securitate, accesul la ele este limitat și trebuie respectate cerințele GDPR.

Pentru contribuabili, noua procedură înseamnă că desfășurarea controlului antifraudă poate fi documentată mult mai riguros, ceea ce face cu atât mai importantă gestionarea corectă a relației cu inspectorii și prezentarea atentă a documentelor și explicațiilor solicitate.

Bonusuri de performanță pentru angajații ANAF și ai Autorității Vamale din 2027. Ce prevede Legea nr. 164/2026

 

Începând cu 1 ianuarie 2027, personalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al Autorității Vamale Române va putea beneficia de un nou mecanism de recompensare financiară în funcție de performanță.

Măsura este prevăzută de Legea nr. 164/2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 5 august 2026.

Noua reglementare introduce atât recompense financiare anuale pentru personalul performant, cât și stimulente speciale pentru rezultate excepționale în activități de control fiscal și vamal.

În același timp, legea prevede că personalul cu rezultate slabe poate suporta inclusiv diminuarea drepturilor salariale, în condițiile legii.

Care este scopul noului sistem?

Legea urmărește creșterea performanței instituționale și consolidarea capacității administrative a:

• Agenției Naționale de Administrare Fiscală – ANAF;
• Autorității Vamale Române – AVR.

Pentru atingerea acestui obiectiv se introduce un mecanism de recompensare financiară anuală pentru personalul aparatului propriu și al structurilor subordonate celor două instituții.

Recompensele vor fi acordate în funcție de gradul de îndeplinire a unor indicatori-cheie de performanță, specifici activității desfășurate.

Indicatorii vor fi aprobați prin ordin al ministrului finanțelor.

Pe ce principii se bazează recompensarea?

Legea stabilește expres mai multe principii care trebuie respectate în aplicarea sistemului.

Printre acestea se numără:

• legalitatea și transparența;
• obiectivitatea și nediscriminarea;
• proporționalitatea;
• corelarea performanței individuale cu performanța instituțională;
• prevenirea conflictelor de interese și a comportamentelor abuzive;
• respectarea drepturilor contribuabililor.

Un element deosebit de important este faptul că acordarea recompenselor este condiționată direct de absența abuzurilor sau a viciilor de procedură în activitatea de control și impunere.

Prin urmare, cel puțin la nivelul principiilor stabilite de lege, recompensa nu ar trebui să depindă exclusiv de valoarea sumelor stabilite suplimentar în urma controalelor.

Cât poate reprezenta fondul anual de recompense?

Valoarea totală a recompenselor financiare acordate într-un an calendaristic nu poate depăși:

12% din sumele prevăzute pentru cheltuielile cu salariile de bază

în bugetul aprobat al ANAF, respectiv al Autorității Vamale Române pentru anul respectiv.

Sumele vor fi suportate din bugetele celor două instituții.

Această limită privește valoarea totală a fondului de recompensare la nivel instituțional, nu un bonus individual de 12% pentru fiecare angajat.

Evaluarea anuală devine esențială

Rezultatele evaluării anuale a performanțelor profesionale individuale vor reprezenta baza pentru stabilirea personalului care poate primi recompense.

Evaluarea va avea însă efecte și în sens invers.

Dacă un angajat:

• nu îndeplinește indicatorii de performanță stabiliți;
• și obține calificativul „satisfăcător”

la evaluarea anuală,

acestuia i se poate aplica diminuarea drepturilor salariale, în condițiile prevăzute de Codul administrativ.

Prin urmare, noul mecanism nu introduce doar bonusuri, ci accentuează și consecințele rezultatelor profesionale slabe.

Cine nu poate primi recompensa financiară?

Legea stabilește mai multe situații în care recompensa anuală nu se acordă.

Nu va putea beneficia de recompensă angajatul care:

• nu a contribuit la îndeplinirea indicatorilor-cheie de performanță ai instituției;
• a fost sancționat disciplinar în anul pentru care se acordă recompensa;
• a obținut calificativul „satisfăcător” sau „nesatisfăcător”;
• a săvârșit abateri de la normele de etică și integritate.

Astfel, recompensa nu va reprezenta un drept salarial automat pentru întreg personalul ANAF sau AVR.

Regulile detaliate trebuie stabilite de Guvern

Legea stabilește cadrul general, însă modul concret de funcționare a sistemului urmează să fie detaliat ulterior.

În termen de 90 de zile de la publicarea legii, Guvernul trebuie să aprobe:

• mecanismul de recompensare;
• mecanismul privind diminuarea drepturilor salariale;
• metodologia de stabilire a indicatorilor-cheie de performanță;
• criteriile privind acordarea recompenselor financiare anuale;
• regulile diferențiate în funcție de activitatea desfășurată.

Prin urmare, aplicarea efectivă a Legii nr. 164/2026 va depinde în mare măsură de aceste norme.

Stimulente speciale pentru rezultate excepționale

Pe lângă recompensa anuală bazată pe performanță, legea introduce o categorie distinctă de stimulente financiare pentru performanțe excepționale.

Acestea pot fi acordate pentru anumite constatări rezultate din activitatea de control fiscal și vamal, inclusiv în domeniul:

• produselor accizabile;
• traficului ilicit de mărfuri;
• inspecției fiscale;
• antifraudei fiscale;
• controlului vamal.

Condiția principală este ca sumele stabilite prin titlurile executorii să fie:

• rămase definitive prin necontestare sau confirmate prin hotărâri judecătorești definitive;
• efectiv încasate;
• mai mari decât echivalentul în lei al sumei de 1 milion de euro.

Această condiție este importantă deoarece stimulentul nu se acordă pentru simple constatări sau sume contestate, ci pentru creanțe definitive și efectiv colectate.

Cine poate primi stimulentele pentru performanțe excepționale?

Categoria beneficiarilor este relativ largă.

Legea menționează personalul din:

• echipele de inspecție fiscală;
• structurile antifraudă;
• controlul ulterior;
• echipele mobile;
• echipele canine;
• structurile de control vamal nedistructiv;
• verificarea situației fiscale;
• supravegherea vamală și fiscală a produselor accizabile;
• structurile de analiză de risc;
• structurile juridice care reprezintă instituțiile în instanță;
• organele de executare silită;
• structurile de confiscare.

Poate beneficia, după caz, și conducerea ierarhică a personalului care a contribuit la obținerea rezultatului.

Stimulente de maximum 3% din creanțele încasate

Pentru cazurile de performanță excepțională, stimulentele vor fi finanțate de la bugetul de stat, prin bugetele ANAF și AVR.

Valoarea destinată stimulentelor poate reprezenta cel mult:

3% din cuantumul creanțelor definitive și efectiv încasate.

Procentul se aplică numai asupra sumelor care depășesc pragul de 1 milion de euro prevăzut de lege.

Prin urmare, stimulentele pentru performanțe excepționale sunt distincte de fondul anual general de recompensare de maximum 12% din cheltuielile cu salariile de bază.

Stimulentul se acordă o singură dată

Pentru fiecare caz de performanță excepțională, stimulentul financiar se acordă o singură dată.

În plus, poate beneficia numai personalul care a avut raporturi de serviciu sau de muncă active în cadrul ANAF sau AVR în anul calendaristic anterior celui în care are loc plata.

Procedura concretă de acordare va fi aprobată prin ordin al președintelui ANAF, respectiv al președintelui Autorității Vamale Române.

Ce poate însemna legea pentru contribuabili?

Deși Legea nr. 164/2026 reglementează în principal recompensarea personalului fiscal și vamal, efectele sale pot fi relevante și pentru contribuabili.

Pe de o parte, legarea recompensei de performanță poate încuraja:

• controale mai eficiente;
• o mai bună analiză de risc;
• recuperarea efectivă a creanțelor;
• o reprezentare juridică mai bună a autorităților;
• creșterea gradului de colectare.

Pe de altă parte, mecanismul trebuie aplicat cu atenție pentru a nu genera o presiune excesivă asupra inspectorilor pentru stabilirea unor obligații fiscale suplimentare.

Tocmai de aceea este important că legea condiționează recompensarea de respectarea legalității și a drepturilor contribuabililor și de lipsa abuzurilor sau a viciilor procedurale.

În plus, pentru stimulentele excepționale, creanța trebuie să fie definitivă și efectiv încasată, ceea ce reduce riscul recompensării unor constatări ulterior anulate.

Se abrogă o reglementare anterioară

Legea nr. 164/2026 abrogă articolul VIII din OUG nr. 132/2024.

Prin această măsură, noul sistem de recompensare va înlocui mecanismul anterior prevăzut de ordonanța din 2024.

De când se aplică noile reguli?

Deși Legea nr. 164/2026 a fost publicată la 5 august 2026, aceasta nu produce efecte imediat.

Data expres prevăzută pentru intrarea în vigoare este:

1 ianuarie 2027.

Până atunci trebuie aprobate și actele subsecvente care vor stabili indicatorii, metodologia și procedurile concrete.

Concluzie

Legea nr. 164/2026 introduce, începând cu 1 ianuarie 2027, un sistem mult mai clar de recompensare a performanței personalului ANAF și al Autorității Vamale Române.

Sistemul are două componente principale:

• recompensa financiară anuală, bazată pe îndeplinirea indicatorilor de performanță, în limita unui fond total de 12% din cheltuielile cu salariile de bază;

și

• stimulentele pentru performanțe excepționale, acordate în cazul unor creanțe de peste 1 milion de euro, definitive și efectiv încasate, în limita a 3% din aceste sume.

Legea pune însă accent și pe calitatea activității administrației fiscale, deoarece recompensarea este legată de respectarea legalității, eticii și drepturilor contribuabililor.

Modul în care aceste principii vor funcționa efectiv va depinde de indicatorii de performanță și de metodologia care urmează să fie aprobate înainte de aplicarea noului sistem.

ANAF introduce notificările de alertă pentru firmele cu datorii bugetare de cel puțin 40.000 lei

 

Începând cu 26 iunie 2026, contribuabilii profesioniști care înregistrează obligații bugetare restante de minimum 40.000 lei pot primi din partea organului fiscal o nouă formă de avertizare: notificarea de alertă privind neîndeplinirea obligațiilor bugetare de plată.

Procedura a fost aprobată prin Ordinul nr. 758/2026 și are ca obiectiv identificarea din timp a situațiilor în care acumularea datoriilor fiscale poate indica apariția unor dificultăți financiare sau chiar riscul intrării în insolvență.

Mecanismul nu reprezintă o nouă sancțiune fiscală, ci un instrument de avertizare prin care contribuabilului îi este semnalată necesitatea de a analiza rapid situația financiară și de a lua măsuri pentru stingerea sau restructurarea obligațiilor restante.

Cine poate primi notificarea de alertă

Procedura se adresează debitorilor profesioniști, respectiv persoanelor sau entităților care desfășoară în mod organizat și sistematic activități economice.

În această categorie intră, în principal:

• societățile și alte persoane juridice înregistrate fiscal;
• entitățile fără personalitate juridică ce dețin cod de înregistrare fiscală;
• persoanele și entitățile înregistrate la registrul comerțului;
• persoanele fizice care desfășoară activități economice independente;
• persoanele care exercită profesii liberale.

Prin urmare, procedura poate viza atât societăți comerciale, cât și PFA-uri sau persoane care desfășoară profesii independente, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de ordin.

Pragul de 40.000 lei

Elementul central al procedurii îl reprezintă pragul obligațiilor bugetare restante.

Notificarea este transmisă pentru prima dată atunci când totalul datoriilor restante ajunge la cel puțin 40.000 lei.

Ulterior, dacă obligațiile nu sunt stinse și continuă să se situeze peste acest nivel, notificarea se transmite din nou la intervale de șase luni.

Comunicările periodice încetează atunci când:

• obligațiile sunt achitate integral; sau
• valoarea datoriilor restante scade sub pragul de 40.000 lei.

Astfel, notificarea nu este un mesaj unic dacă situația fiscală nu este remediată, ci poate deveni un mecanism periodic de avertizare.

Ce datorii sunt luate în calcul

La stabilirea existenței obligațiilor restante sunt avute în vedere sumele care figurează în evidența fiscală în ultima zi a lunii precedente celei în care este emisă notificarea.

Obligațiile restante sunt cele determinate potrivit regulilor din Codul de procedură fiscală.

În cazul societăților care au sedii secundare înregistrate fiscal, analiza nu se limitează exclusiv la obligațiile sediului principal. Sunt avute în vedere atât datoriile aferente activității societății, cât și cele datorate pentru sediile secundare.

O regulă specială este prevăzută și pentru persoanele fizice care desfășoară activități profesionale.

Dacă aceeași persoană are datorii personale evidențiate pe CNP și datorii aferente activității profesionale înregistrate pe codul de identificare fiscală, pragul de 40.000 lei se verifică prin raportare la totalul acestor obligații.

Când nu se transmite notificarea

Procedura conține și o serie de excepții.

Nu sunt supuși mecanismului, printre alții:

• debitorii pentru care a fost deja deschisă procedura insolvenței sau o procedură de prevenire a insolvenței;
• instituțiile și unitățile de învățământ prevăzute de legislația specială;
• instituțiile de credit și anumite instituții financiare;
• fondurile și organismele de investiții reglementate distinct;
• societățile de asigurare și reasigurare;
• contrapărțile centrale;
• depozitarii centrali de instrumente financiare;
• unitățile administrativ-teritoriale și instituțiile publice finanțate integral de la bugetul de stat;
• persoanele fizice care nu desfășoară activități comerciale sau profesionale;
• societățile aflate sub administrare specială în condițiile legislației privind privatizarea;
• asociațiile și fundațiile reglementate de OG nr. 26/2000.

În plus, notificarea nu este transmisă atunci când contribuabilul figurează simultan cu obligații bugetare de plată și cu sume nedistribuite sau sume care trebuie restituite de organul fiscal.

Cum ajunge notificarea la contribuabil

Comunicarea se realizează electronic.

ANAF transmite notificarea prin intermediul Spațiului Privat Virtual – SPV.

Din acest motiv, administratorii și persoanele responsabile de activitatea financiar-contabilă ar trebui să verifice în mod constant mesajele și documentele primite în SPV.

Ignorarea notificării nu rezolvă situația fiscală și poate determina acumularea în continuare de dobânzi, penalități și alte consecințe generate de neachitarea obligațiilor bugetare.

Notificarea nu este somație de executare silită

Este important de făcut distincția între notificarea de alertă și actele emise în cadrul executării silite.

Scopul acestei notificări este, în principal, preventiv.

Documentul urmărește să atragă atenția contribuabilului că nivelul obligațiilor restante poate indica o deteriorare a situației financiare și că este necesară adoptarea unor măsuri înainte ca dificultățile să devină mai greu de gestionat.

Primirea notificării nu înseamnă, prin ea însăși, că societatea este în insolvență și nici că a fost declanșată automat procedura insolvenței.

De asemenea, notificarea nu înlocuiește somațiile, titlurile executorii sau celelalte acte utilizate de organul fiscal în procedura de recuperare a creanțelor.

Ce soluții sunt indicate contribuabilului

Un element util al noii proceduri este faptul că notificarea nu se limitează la prezentarea existenței datoriilor.

Documentul trebuie să informeze contribuabilul și cu privire la variantele pe care le are la dispoziție pentru gestionarea situației fiscale.

Printre acestea se numără:

Procedura de mediere

Contribuabilul poate analiza împreună cu organul fiscal situația obligațiilor restante și posibilitățile legale existente pentru stingerea acestora.

Înlesnirile la plată

În funcție de situația concretă, contribuabilul poate verifica dacă îndeplinește condițiile pentru accesarea unei forme de eșalonare sau a altor facilități prevăzute de legislația fiscală.

Serviciile de îndrumare și asistență

ANAF poate furniza contribuabilului informații cu privire la obligațiile fiscale și procedurile care pot fi utilizate pentru regularizarea situației.

Notificarea poate conține și alte informații pe care autoritatea fiscală le consideră relevante pentru contribuabil.

Ce ar trebui să facă o firmă care primește notificarea

Primirea unei astfel de notificări nu ar trebui ignorată.

Primul pas ar trebui să fie verificarea situației fiscale efective și reconcilierea acesteia cu evidența contabilă a societății.

Este recomandată verificarea:

1. obligațiilor declarate și neachitate;
2. plăților efectuate și a modului în care acestea au fost distribuite de organul fiscal;
3. eventualelor sume achitate, dar nealocate;
4. declarațiilor fiscale care ar putea necesita rectificare;
5. existenței unor sume de rambursat sau restituit;
6. capacității societății de a achita obligațiile restante;
7. posibilității de accesare a unei eșalonări la plată.

Dacă diferențele provin din neconcordanțe între evidența contribuabilului și cea a ANAF, acestea ar trebui clarificate cât mai rapid.

De ce este important noul mecanism

Introducerea notificărilor de alertă schimbă într-o anumită măsură modul în care este abordată acumularea obligațiilor fiscale.

În loc ca dificultatea financiară să fie observată exclusiv în momentul în care procedurile de recuperare sunt deja avansate, contribuabilul primește un semnal atunci când datoria depășește un anumit nivel.

Pentru managementul unei societăți, notificarea ar trebui privită ca un indicator financiar important.

O datorie fiscală de peste 40.000 lei care se menține pentru o perioadă îndelungată poate indica probleme de lichiditate, dezechilibre ale fluxului de numerar sau dificultăți structurale care necesită măsuri înainte de agravarea situației.

Concluzie

Prin Ordinul nr. 758/2026 a fost introdus un mecanism suplimentar de avertizare a contribuabililor profesioniști care acumulează obligații bugetare restante.

Pragul relevant este de 40.000 lei, iar notificarea este transmisă prin SPV. Dacă datoriile rămân peste acest nivel, contribuabilul poate primi o nouă notificare la fiecare șase luni.

Pentru firme, primirea documentului ar trebui să conducă la o analiză imediată a situației fiscale și a fluxului de numerar.

Cu cât dificultățile sunt identificate și gestionate mai devreme, cu atât există mai multe posibilități pentru achitarea, restructurarea sau eșalonarea obligațiilor înainte ca situația să evolueze spre executare silită ori dificultăți financiare severe.

Temei legal: Ordinul nr. 758/2026 pentru aprobarea Procedurii de comunicare a notificărilor de alertă privind neîndeplinirea obligațiilor bugetare de plată, publicat în Monitorul Oficial nr. 526 din 26 iunie 2026, în vigoare de la aceeași dată.

Bodycam ANAF: Ce trebuie să știe contribuabilii despre noile controale antifraudă

Începând cu anul 2026, inspectorii antifraudă din cadrul ANAF pot utiliza camere audio-video portabile (bodycam) în timpul controalelor fiscale. Măsura are scopul de a crește transparența acțiunilor de control și de a proteja atât inspectorii, cât și contribuabilii.

Ce este bodycam-ul ANAF?

Bodycam-ul este o cameră video portabilă purtată de inspectorii antifraudă în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. Utilizarea acestuia este reglementată prin Ordinul ANAF nr. 851/2026, care stabilește condițiile în care pot fi realizate înregistrările audio-video. (ANAF Static)

În ce situații poate fi utilizat?

Inspectorii antifraudă pot utiliza bodycam-ul în timpul:

• controalelor antifraudă la sediul contribuabililor;
• legitimării administratorilor sau a altor persoane implicate;
• verificărilor privind suspiciuni de evaziune fiscală;
• ridicării de documente sau bunuri;
• controalelor privind transporturile de mărfuri, inclusiv RO e-Transport;
• constatării și sancționării contravențiilor;
• altor acțiuni aprobate de conducerea ierarhică. (ANAF Static)

Care este scopul utilizării bodycam-ului?

ANAF urmărește:

• creșterea transparenței controalelor;
• protejarea inspectorilor împotriva acuzațiilor neîntemeiate;
• prevenirea faptelor de corupție;
• documentarea faptelor constatate în timpul controlului;
• obținerea unor mijloace de probă atunci când legea permite. (ANAF Static)

Trebuie contribuabilul să își dea acordul?

Nu. În anumite situații prevăzute de procedură, inspectorii antifraudă pot realiza înregistrări în timpul activităților de control fără consimțământul persoanelor vizate. Totuși, procedura prevede obligația inspectorilor de a informa persoanele controlate că acțiunea este înregistrată, cu anumite excepții justificate de natura intervenției. (ANAF Static)

Ce înseamnă acest lucru pentru firme?

Pentru majoritatea contribuabililor, utilizarea bodycam-ului nu schimbă obligațiile fiscale. În schimb, poate contribui la:

• desfășurarea mai transparentă a controlului;
• reducerea disputelor privind modul în care s-a desfășurat verificarea;
• protejarea atât a inspectorilor, cât și a reprezentanților societății.

Recomandarea B&B Consulting

În cazul unui control antifraudă:

• păstrați o atitudine cooperantă;
• puneți la dispoziție documentele solicitate conform legii;
• solicitați clarificări dacă anumite aspecte nu sunt înțelese;
• apelați la consultantul contabil sau fiscal atunci când controlul vizează operațiuni complexe.

O bună organizare a evidenței contabile și fiscale rămâne cea mai eficientă modalitate de a reduce riscurile în timpul unui control ANAF.

B&B Consulting urmărește permanent modificările legislative și vă oferă sprijin în relația cu autoritățile fiscale, precum și consultanță pentru pregătirea documentației necesare în cazul controalelor ANAF.

Sistemul naţional RO e-Sigiliu

În Monitorul oficial nr. 977/2023 a fost publicata Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, in vigoare de la 30 octombrie 2023.

În vederea asigurării respectării trasabilităţii transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul României se instituie Sistemul naţional RO e-Sigiliu.

Sistemul naţional RO e-Sigiliu este un sistem bazat pe utilizarea unor dispozitive electronice şi a unei aplicaţii informatice care permite autorităţilor competente determinarea potenţialelor puncte de deturnare a transporturilor rutiere de bunuri, indiferent dacă acestea se află în tranzit sau au ca destinaţie finală un operator economic de pe teritoriul naţional.

Prin dispozitive electronice se înţelege sigiliul inteligent care înregistrează date şi transmite informaţii de stare şi poziţie către aplicaţia informatică în vederea urmăririi deplasării pe calea rutieră a bunurilor.

Aplicarea sigiliilor inteligente şi monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul naţional se realizează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Autoritatea Vamală Română în baza unei analize de risc. Procedura privind stabilirea criteriilor de risc care stau la baza analizei, aplicarea sigiliilor inteligente şi monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri se stabilesc prin ordin comun al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi al preşedintelui Autorităţii Vamale Române, elaborat în termen de 60 de zile de la data de 27 octombrie 2023.
 
Sistemul naţional RO e-Sigiliu este utilizat şi gestionat de către Ministerul Finanţelor prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Autoritatea Vamală Română şi Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare.

În cazul aplicării de sigilii inteligente pe mijloacele de transport, conducătorul auto are obligaţia asigurării integrităţii acestora. Neîndeplinirea de către conducătorul auto a obligaţiei constituie contravenţie, dacă nu a fost săvârşită în astfel de condiţii încât să fie considerată, potrivit legii penale, infracţiune, şi se sancţionează cu amendă de la 20.000 la 50.000 lei.

Ministerul Finanţelor, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Autoritatea Vamală Română, asigură managementul datelor şi informaţiilor existente în Sistemul naţional RO e-Sigiliu, cu respectarea prevederilor art. 11 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Modificare la procedura de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanţă către instituţiile de credit a actelor de executare silită

În Monitorul oficial nr. 399/2023 a fost publicat Ordinul nr. 626/2023 pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 878/2022 privind stabilirea mijloacelor electronice de transmitere la distanţă a actelor de executare şi a procedurii de comunicare a acestora, in vigoare de la 09 mai 2023.

Notificarea de conformare emisă de organul de inspecţie fiscală

În Monitorul oficial nr. 291/2023 a fost publicat Ordinul nr. 420/2023 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului "Notificare de conformare emisă de organul de inspecţie fiscală", a procedurii de notificare şi a periodicităţii de emitere, precum şi pentru modificarea anexei nr. 1.a la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.711/2015 privind modelul şi conţinutul formularelor şi documentelor utilizate în activitatea de inspecţie fiscală, in vigoare de la 06 aprilie 2023.

Pentru contribuabilii/plătitorii prezumtivi a fi selectaţi pentru efectuarea inspecţiei fiscale, organul de inspecţie fiscală transmite acestora, în scris, o notificare de conformare cu privire la riscurile fiscale identificate în scopul reanalizării de către aceştia a situaţiei fiscale şi, după caz, de a depune sau de a corecta declaraţiile fiscale.

Notificarea se emite de organul de inspecţie fiscală competent pentru efectuarea inspecţiei fiscale la contribuabilul/plătitorul vizat, în baza analizei de risc primite de la structurile cu atribuţii din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi/sau în baza analizelor proprii efectuate.

Notificările de conformare pot fi transmise lunar, trimestrial, semestrial sau anual, raportat la perioada fiscală corespunzătoare impozitului, taxei, contribuţiei în care a fost identificat riscul fiscal.

Prin notificare se comunică contribuabilului/plătitorului că în termen de 30 de zile de la data comunicării notificării are posibilitatea să depună sau să corecteze declaraţiile fiscale. Până la expirarea acestui termen, organul de inspecţie fiscală nu întreprinde nicio acţiune în vederea selectării pentru efectuarea inspecţiei fiscale. Depunerea sau corectarea declaraţiilor fiscale de către contribuabil/plătitor nu împiedică selectarea pentru efectuarea inspecţiei fiscale, însă numai după împlinirea termenului.

In acest termen contribuabilui are posibilitatea să transmita o informare referitoare la rezultatele analizei proprii efectuate, precum şi la măsurile întreprinse, după caz, însoţită de documente justificative care să ateste modul de conformare sau de trimiteri la documente deţinute deja de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - depuse la organul fiscal pentru conformare.

După împlinirea termenului de 30 de zile contribuabilii/plătitorii cu risc fiscal ridicat care nu au remediat riscurile fiscale pentru care au fost notificaţi sunt supuşi obligatoriu unei inspecţii fiscale sau unei verificări documentare.

In notificare se vor prezenta elementele de risc fiscal identificate de organul fiscal, perioadele impozabile, impozitele, taxele, contribuţiile aferente riscurilor identificate, după caz, inclusiv cu estimarea impactului fiscal, dacă acesta poate fi cuantificat, alte elemente relevante care pot conduce la reevaluarea situaţiei fiscale de către contribuabil/plătitor.

Notificarea poate fi emisă inclusiv în format electronic prin utilizarea de aplicaţii informatice dedicate. În situaţia în care notificările vor fi emise prin intermediul unor aplicaţii informatice dedicate, întocmirea, avizarea, aprobarea şi arhivarea acestora se vor realiza exclusiv în mediul electronic, comunicarea către contribuabil/plătitor urmând a se efectua, de regulă, prin intermediul platformei dedicate a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - Spaţiul privat virtual. În situaţia în care, din motive tehnice sau de altă natură, comunicarea prin Spaţiul privat virtual nu este posibilă, se va proceda la listarea unui exemplar al notificării care va conţine doar semnătura conducătorului structurii de inspecţie fiscală, în vederea comunicării către contribuabil/plătitor prin utilizarea altor mijloace legale de comunicare.

Modificarea procedurii de agreare şi selecţie a practicienilor în insolvenţă de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

În Monitorul oficial nr. 287/2023 a fost publicat Ordinul nr. 473/2023 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.443/2019 privind procedurile de agreare şi selecţie a practicienilor în insolvenţă de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, in vigoare de la 06 aprilie 2023.

Noi atributii ale Direcţiei generale antifraudă fiscală

În Monitorul oficial nr. 1272/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 188/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, in vigoare de la 29 decembrie 2022.

Aceasta ordonanta modifica atributiile Direcţiei generale antifraudă fiscală astfel ca personalul care ocupă funcţii publice are dreptul:

a) să cerceteze şi să evalueze activităţi şi/sau operaţiuni în vederea stabilirii stării de fapt fiscale şi să constate împrejurările în care au fost săvârşite faptele care pot avea consecinţe fiscale şi să aplice, după caz, prevederile lit. n);

b) să efectueze, în condiţiile legii, controale în vederea prevenirii, descoperirii şi combaterii faptelor de evaziune fiscală şi fraudă fiscală la toate categoriile de contribuabili, indiferent de forma de organizare, precum şi în orice loc, indiferent de forma sub care se desfăşoară activităţi economice, generatoare de venituri impozabile ori unde se află bunurile impozabile;

c) să verifice legalitatea activităţilor desfăşurate, existenţa şi autenticitatea documentelor justificative în activităţile de producţie şi prestări de servicii ori pe timpul transportului, depozitării şi comercializării bunurilor;

d) să efectueze investigaţii, supravegheri şi verificări fiscale necesare prevenirii şi descoperirii faptelor de evaziune fiscală şi fraudă fiscală, inclusiv în cazurile în care sunt semnalate situaţii de încălcare a legislaţiei specifice;

e) să oprească mijloacele de transport de persoane şi bunuri, în condiţiile legii, pentru verificarea documentelor de însoţire a bunurilor şi pentru verificarea legalităţii activităţii comerciale de transport de persoane;

f) să verifice, în condiţiile legii, respectarea reglementărilor legale privind circulaţia mărfurilor pe drumurile publice, pe căi ferate şi fluviale, în porturi, gări, autogări, aeroporturi, interiorul zonelor libere, în vecinătatea unităţilor vamale, în antrepozite, precum şi în alte locuri în care se desfăşoară activităţi economice;

g) să reţină documente, să solicite copii certificate de pe documentele originale, să preleveze probe, eşantioane, mostre şi alte asemenea specimene şi să solicite efectuarea expertizelor tehnice necesare finalizării actului de control, în condiţiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;

h) să legitimeze şi să stabilească identitatea administratorilor entităţilor controlate, precum şi a oricăror persoane implicate în activităţile şi/sau operaţiunile investigate şi să solicite acestora explicaţii scrise, după caz;

i) să solicite, în condiţiile legii, informaţii sau, după caz, documente de la orice entitate privată şi/sau publică, în scopul instrumentării şi fundamentării constatărilor cu privire la săvârşirea unor fapte care contravin legislaţiei în domeniul financiar-fiscal;

j) să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni contravenţionale în toate domeniile de competenţă ale Agenţiei;

k) să confişte bunuri şi sume de bani în condiţiile legii;

l) să aplice sigilii, pentru asigurarea integrităţii bunurilor, întocmind în acest sens proces-verbal;

m) să dispună măsuri asigurătorii în condiţiile Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

n) să sesizeze organele de urmărire penală dacă în desfăşurarea activităţii specifice constată împrejurări privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar-fiscal;

o) să efectueze verificarea documentară reglementată prin Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

p) să dispună măsuri pentru prevenirea şi corectarea abaterilor de la prevederile legislaţiei financiar-fiscale şi contabile, în condiţiile legii;

q) să sesizeze organele competente în vederea valorificării constatărilor;

r) în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu să poarte uniformă, să păstreze, să folosească şi să facă uz de armamentul şi mijloacele de apărare din dotare, în condiţiile legii;

s) să utilizeze mijloacele auto purtând însemne şi dispozitive de avertizare sonore şi luminoase specifice, în condiţiile legii;

ş) să constituie şi să utilizeze baze de date, inclusiv ale altor instituţii publice sau persoane juridice de drept public, necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege. Accesul la bazele de date se face cu respectarea dispoziţiilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal şi a informaţiilor clasificate, condiţiile concrete urmând a fi stabilite prin protocoale încheiate cu respectivele instituţii publice sau persoane juridice de drept public.

Completarea Nomenclatorului obligaţiilor fiscale care se plătesc în contul unic

În Monitorul oficial nr. 1080/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1985/2022 privind completarea anexei la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.612/2018 pentru aprobarea Nomenclatorului obligaţiilor fiscale care se plătesc în contul unic, in vigoare de la 9 noiembrie 2022.

Acest ordin introduce in Nomenclatorul obligaţiilor fiscale care se plătesc în contul unic urmatoarele contributii:

- contribuţia de asigurări sociale suportată de angajatorul/plătitorul de venit, după caz conform art. 2 alin. (2) şi art. 146 alin. (59) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

- contribuţia de asigurări sociale de sănătate suportată de angajatorul/plătitorul de venit, după caz conform art. 2 alin. (2) şi art. 168 alin. (61) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

- contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice, pensionari, care realizează venituri din pensii, pentru partea de venituri care depăşeşte suma lunară de 4.000 lei conform art. 2 alin. (2) şi art. 155 alin. (1) lit. a1) şi art. 168 alin. (71) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Procedura de publicare a listei contribuabililor care nu înregistrează obligații restante

În Monitorul oficial nr. 1058/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1923/2022 privind Procedura de publicare a listei contribuabililor care nu înregistrează obligații restante, in vigoare de la 1 noiembrie 2022.

În vederea mediatizării contribuabililor, persoane juridice, care şi-au declarat şi achitat la scadenţă obligaţiile fiscale de plată şi care nu figurează în evidenţele fiscale cu obligaţii bugetare restante, organele fiscale centrale, publică pe pagina de internet proprie lista acestor contribuabili. Lista va cuprinde denumirea contribuabililor şi codul de identificare fiscală.

Pentru întocmirea listei se au în vedere următoarele condiţii ce trebuie îndeplinite cumulativ de către contribuabili:

a) sunt depuse, pe perioada de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale, toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data întocmirii listei. Această condiţie se consideră îndeplinită şi în cazul în care, pentru perioadele în care nu s-au depus declaraţii fiscale, obligaţiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal;
b) au achitate la scadenţă/termenul de plată prevăzut de lege obligaţiile fiscale principale şi accesorii, în trimestrul pentru care se realizează publicarea listei;
c) nu înregistrează obligaţii bugetare restante la data întocmirii listei.

Nu fac obiectul publicării contribuabilii care au fost declaraţi în inactivitate temporară înscrisă în registrul comerţului, potrivit legii, sau au fost declaraţi inactivi potrivit dispoziţiilor art. 92 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

La întocmirea listei se au în vedere informaţiile referitoare la obligaţiile bugetare înregistrate în evidenţele fiscale ale contribuabililor persoane juridice, existente la nivelul organelor fiscale.

La publicarea listei pentru contribuabilii care au înfiinţate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, se verifică condiţiile atât pentru activitatea proprie, cât şi pentru sediile secundare ale acestora. În acest caz, lista cuprinde contribuabilii care au înfiinţate sedii secundare înregistrate fiscal potrivit legii, fără a mai fi menţionate sediile secundare ale acestora.

Publicarea listei se face trimestrial, până în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare.

În situaţia în care se constată erori materiale şi omisiuni cu privire la informaţiile cuprinse în listă, organul fiscal, în baza unui referat aprobat de conducătorul acestuia, prelucrează, de îndată, în sistem informatic, modificările informaţiilor publicate pentru fiecare contribuabil. Prin eroare materială se înţelege:

a) preluarea eronată a datelor din evidenţele fiscale existente la nivelul organelor fiscale;
b) publicarea eronată a unor contribuabili care, potrivit legii, nu îndeplinesc conditiile.

Constituie omisiune la publicare neselectarea, din eroare, a unor contribuabili care îndeplineau criteriile.

Ordinul nr. 1842/2022 privind modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.036/2021 pentru aprobarea formularului tipizat "Proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor" utilizat în activitatea de verificare a situației fiscale personale

În Monitorul oficial nr. 1037/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1842/2022 privind modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.036/2021 pentru aprobarea formularului tipizat "Proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor" utilizat în activitatea de verificare a situației fiscale personale.

Ordinul nr. 1522/2022 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 63/2017 privind aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanţelor fiscale, precum şi pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.454/2016 pentru aprobarea Procedurii de executare silită în cazul debitorilor care au de încasat sume certe, lichide şi exigibile de la autorităţi sau instituţii publice

În Monitorul oficial nr. 818/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1522/2022 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 63/2017 privind aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanţelor fiscale, precum şi pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.454/2016 pentru aprobarea Procedurii de executare silită în cazul debitorilor care au de încasat sume certe, lichide şi exigibile de la autorităţi sau instituţii publice, in vigoare de la 19 august 2022.

Competenţa de exercitare a verificării situaţiei fiscale personale şi a activităţilor preliminare acesteia

În Monitorul oficial nr. 733/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1286/2022 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.778/2020 privind competenţa de exercitare a verificării situaţiei fiscale personale şi a activităţilor preliminare acesteia.

Verificarea situaţiei fiscale personale se exercită de către:

a) Direcţia generală control venituri persoane fizice din cadrul aparatului propriu al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;
b) serviciile de verificări fiscale din cadrul aparatului propriu al direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice;
c) structurile de inspecţie fiscală persoane fizice din cadrul unităţilor subordonate direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice.

Procedura de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanţă între organul fiscal central şi persoanele fizice, persoanele juridice şi alte entităţi fără personalitate juridică

În Monitorul oficial nr. 585/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1090/2022 privind aprobarea Procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanţă între organul fiscal central şi persoanele fizice, persoanele juridice şi alte entităţi fără personalitate juridică.

Actele administrative fiscale emise în formă electronică de către organul fiscal central se comunică prin mijloace electronice de transmitere la distanţă prin intermediul serviciului "Spaţiul privat virtual", denumit SPV, disponibil pe portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Comunicarea prin mijloace electronice de transmitere la distanţă se realizează prin intermediul serviciului "Spaţiul privat virtual" - serviciu de distribuţie electronică înregistrată care permite transmiterea de date prin mijloace electronice şi furnizează dovezi referitoare la manipularea datelor transmise, inclusiv dovezi privind trimiterea şi primirea datelor, asigurând protejarea datelor transmise împotriva riscului de pierdere, furt, deteriorare sau orice modificare neautorizată. 

Procedura de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanţă între organul fiscal central şi persoanele fizice, persoanele juridice şi alte entităţi fără personalitate juridică se referă la:

a) mijloacele de identificare electronică a persoanelor fizice, persoanelor juridice şi altor entităţi fără personalitate juridică în mediul electronic;
b) comunicarea informaţiilor şi înscrisurilor prin serviciul "Spaţiul privat virtual";
c) comunicarea informaţiilor şi înscrisurilor, după caz, prin serviciile "Buletinul informativ", "Programare online" şi "Formularul de contact";
d) condiţii de comunicare prin serviciile prevăzute mai sus.

Documentele comunicate de organul fiscal central prin "Spaţiul privat virtual" se semnează de către Ministerul Finanţelor cu semnătură electronică extinsă bazată pe un certificat calificat obţinut de Ministerul Finanţelor în condiţiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, cu completările ulterioare, sau ale Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE.

SPV constă în punerea la dispoziţia persoanelor fizice, persoanelor juridice şi altor entităţi fără personalitate juridică a unui spaţiu virtual, aflat pe serverele Ministerului Finanţelor, prin intermediul căruia se efectuează comunicarea electronică a informaţiilor şi înscrisurilor între organul fiscal central şi persoana fizică, persoana juridică sau altă entitate fără personalitate juridică în legătură cu situaţia financiară sau fiscală proprie a acesteia.

În cazul utilizării SPV nu se mai utilizează şi altă modalitate de comunicare a actului administrativ-fiscal.

Prin SPV persoanele fizice, persoanele juridice şi alte entităţi fără personalitate juridică pot transmite organului fiscal central cereri, înscrisuri sau orice alte documente.

 

ANAF: Modificarea anexei referitoare la competenţa teritoriala de administrare

În Monitorul oficial nr. 1179/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1940/2021 privind modificarea anexei la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.631/2015 pentru aprobarea competenţei teritoriale de administrare.

Acest ordin pune in aplicare prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Potrivit acestui articol, pentru administrarea creanţelor fiscale şi a altor creanţe datorate bugetelor prevăzute la art. 29 alin. (1) şi (2), competenţa revine acelui organ fiscal teritorial din cadrul A.N.A.F., stabilit prin ordin al preşedintelui A.N.A.F., în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului/plătitorului.

Tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din transferul de monedă virtuală

ANAF a publicat in sectiunea Ghiduri: broșura privind tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din transferul de monedă virtuală.

Acest ghid se poate descarca de aici >>>

ANAF: Ghid privind actele justificative necesare eliberării diverselor categorii de documente solicitate de contribuabili persoane fizice

ANAF a publicat pe site-ul anaf.ro ghidul privind actele justificative necesare eliberării diverselor categorii de documente solicitate de contribuabili persoane fizice.

Acest ghid contine informatii despre:

- obținerea dreptului de utilizare a serviciului „Spațiul privat virtual” (SPV)
- modificarea elementelor de identificare electronică în SPV
- renunțarea la SPV
- obținerea dreptului de utilizare a serviciului „Depunere declarații on-line”
- revocarea dreptului de utilizare a serviciului „Depunere declarații on-line”
- obținerea  adeverinței de venit
- obținerea certificatului de atestare fiscală
- obținerea certificatului de cazier fiscal
- eliberarea   formularului   „Certificat   privind   atestarea   plății   taxei   pe   valoarea adăugată,  în   cazul   achizițiilor   intracomunitare   de   mijloace   de   transport”  și   a formularului   „Certificat” prevăzute   la   art.   7   alin.   (1²)   din  Ordinul   ministrului administrației   și   internelor   nr. 1.501/2006   privind   procedura   înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor, cu modificările și completările ulterioare
- stabilirea rezidenței de către organul fiscal central competent la sosirea persoanei fizice în România
- inregistrarea contractelor de inchiriere
- obținerea Numărului de Identificare Fiscală  (NIF) pentru persoanele fizice care nu dețin Cod Numeric Personal
- inregistrarea fiscală a persoanelor fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii liberale și a altor persoane fizice
- declararea modificărilor survenite ulterior înregistrării fiscale de către persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii liberale și de către alte persoane fizice
- inregistrarea în scopuri de TVA la depășirea plafonului de  88.500 euro (300.000 lei)
- anularea codului de înregistrare în scopuri de TVA
- solicitarea regimului de declarare derogatoriu
- alte acte justificative necesare gestiunii fiscale a contribuabililor persoane fizice.

Ghidul complet poate fi descarcat de aici: https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/asistenta_contribuabili/servicii_oferite_contribuabililor/ghiduri_curente/#lightboxCustom

D406 - Declaraţia informativa privind fişierul standard de control fiscal (saf-t)

În Monitorul oficial nr. 1073/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1783/2021 privind natura informaţiilor pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le declare prin fişierul standard de control fiscal, modelul de raportare, procedura şi condiţiile de transmitere, precum şi termenele de transmitere şi data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să transmită fişierul standard de control fiscal.

Fişierul standard de control fiscal (SAF-T), prevăzut la art. 59^1 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă un standard internaţional utilizat pentru transferul electronic de date din evidenţa contabilă şi fiscală, de la contribuabili/plătitori către autorităţile fiscale şi auditori. Acest standard a fost conceput de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în anul 2005, ulterior fiind extins cu informaţii suplimentare, versiunea actualizată la data aprobării acestui ordin fiind versiunea OECD SAF-T 2.0, care a stat la baza definirii fişierului standard de control pentru România.

SAF-T permite organelor fiscale accesul la date din evidenţa contabilă şi fiscală ale contribuabililor/plătitorilor, stocate şi prelucrate în mediu electronic, într-un format uşor de citit pentru testarea substanţială a controalelor şi datelor sistemului, folosind software de audit proprietar, ca parte a unei metodologii care asigură eficacitate şi productivitate crescută în controlul fiscal asistat de computer.

Formularul Declaraţiei informative D406, fişierul XML, programul de asistenţă (Validatorul J) şi instrucţiunile/documentaţia necesare/necesară sunt puse la dispoziţia contribuabililor/plătitorilor de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi pot fi descărcate de la secţiunea dedicată SAF-T pe portalul agenţiei.

Declaraţia informativă D406 se completează electronic. Semnarea declaraţiilor se realizează prin utilizarea certificatului calificat emis de un furnizor de servicii de certificare, acreditat în condiţiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, cu completările ulterioare.

Completarea şi verificarea formularului "Declaraţie informativă D406" se realizează având în vedere următoarele elemente:

- formularul are câmpurile distinct evidenţiate în culorile albastru şi galben. Marcajul albastru indică etichete ale câmpurilor, iar marcajul galben indică spaţiile în care informaţiile solicitate sunt preluate automat din documentul XML;
- secţiunea A cuprinde datele de identificare ale contribuabilului/plătitorului care depune declaraţia, respectiv: denumirea, codul de identificare fiscală, adresa domiciliului fiscal;
- secţiunea B cuprinde secţiunile şi subsecţiunile structurii fişierului SAF-T, ce se marchează automat în cazul în care datele asociate se regăsesc în documentul XML;
- secţiunea C are ca scop identificarea persoanei care depune Declaraţia informativă D406, prin intermediul semnăturii electronice aplicate;
- secţiunea D este rezervată pentru Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în scopul acordării numărului de înregistrare. Numărul de înregistrare va fi furnizat contribuabilului prin intermediul mijloacelor canalului de interacţiune (depunere online în format electronic);
- numărul de identificare din secţiunea E este un şir alfanumeric generat de aplicaţiile ANAF, care identifică în mod unic documentul XML ataşat în PDF, şi este utilizat ca o amprentă digitală a fişierului în scopul detectării situaţiilor în care apar modificări în document, după transmiterea către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Declaraţia informativă D406 se transmite în format electronic, data-limită de transmitere fiind:

- ultima zi calendaristică a lunii următoare perioadei de raportare, respectiv luna/trimestrul calendaristic, după caz, pentru alte informaţii decât cele privind secţiunile "Stocuri" şi "Active";
- la termenul de depunere a situaţiilor financiare aferente exerciţiului financiar, în cazul secţiunii "Active";
- la termenul stabilit de organul fiscal central, care nu poate fi mai mic de 30 de zile calendaristice de la data solicitării, în cazul secţiunii "Stocuri".

Contribuabilii/Plătitorii transmit Declaraţia informativă D406 lunar sau trimestrial, urmând perioada fiscală aplicabilă pentru taxa pe valoarea adăugată (TVA). Contribuabilii care au ca perioadă fiscală aplicabilă pentru taxa pe valoarea adăugată semestrul sau anul transmit Declaraţia informativă D406 trimestrial.

Contribuabilii care nu sunt înregistraţi în scopuri de TVA transmit Declaraţia informativă D406 trimestrial.

Data-limită pentru transmiterea declaraţiilor informative D406 privind fişierul standard de control fiscal este ultima zi calendaristică din luna depunerii, reprezentând luna calendaristică imediat următoare perioadei pentru care a fost pregătită declaraţia informativă.

Contribuabilii/Plătitorii beneficiază de o perioadă de graţie de:

- 6 (şase) luni pentru prima raportare, respectiv cinci (cinci) luni pentru a doua raportare, 4 (patru) luni pentru a treia raportare, 3 (trei) luni pentru a patra raportare, 2 (două) luni pentru a cincea raportare, pentru contribuabilii care au obligaţia de transmitere lunară a fişierului SAF-T;

- 3 (trei) luni pentru prima raportare, pentru contribuabilii care au obligaţia de transmitere trimestrială a fişierului SAF-T.

Obligaţia de transmitere a fişierului standard de control fiscal prin intermediul Declaraţiei informative D406 devine efectivă pentru fiecare categorie de contribuabili, astfel:

- pentru contribuabilii încadraţi în categoria marilor contribuabili la data de 1 ianuarie 2022, care au făcut parte din această categorie şi în anul 2021, obligaţia de depunere a Declaraţiei informative D406 începe de la data de 1 ianuarie 2022, care reprezintă data de referinţă pentru mari contribuabili;
- pentru contribuabilii încadraţi în categoria marilor contribuabili la data de 1 ianuarie 2022, care nu au făcut parte din această categorie în anul 2021, obligaţia de depunere a Declaraţiei informative D406 începe de la data de 1 iulie 2022, care reprezintă data de referinţă pentru noii mari contribuabili;
- pentru contribuabilii încadraţi în categoria contribuabili mijlocii la data de 31 decembrie 2021, obligaţia de depunere a Declaraţiei informative D406 începe de la data de 1 ianuarie 2023, care reprezintă data de referinţă pentru contribuabilii mijlocii;
- pentru contribuabilii încadraţi în categoria de contribuabili mici la data de 31 decembrie 2021, obligaţia de depunere a Declaraţiei informative D406 începe de la data de 1 ianuarie 2025, care reprezintă data de referinţă pentru contribuabilii mici;
- pentru contribuabilii nou-înregistraţi/încadraţi după data de referinţă pentru fiecare categorie în parte, obligaţia de depunere a Declaraţiei informative D406 începe de la data efectivă a înregistrării, prima depunere a Declaraţiei informative D406 urmând să se facă în ultima zi a lunii care urmează perioadei pentru care se face raportarea, ulterior datei de referinţă pentru categoria în care au fost înregistraţi/încadraţi.

Următoarele categorii de contribuabili au obligaţia de depunere a fişierului standard de control fiscal (SAF-T), prin intermediul Declaraţiei informative D406:

- regiile autonome;
- institutele naţionale de cercetare-dezvoltare;
- societăţile pe acţiuni (S.A.);
- societăţile în comandită pe acţiuni (SCA);
- societăţile în comandită simplă (SCS);
- societăţile în nume colectiv (SNC);
- societăţile cu răspundere limitată (S.R.L.);
- societăţile/companiile naţionale;
- organizaţiile cooperatiste meşteşugăreşti (OC1);
- organizaţiile cooperatiste de consum (OC2);
- organizaţiile cooperatiste de credit (OC3);
- unităţile fără personalitate juridică din România, care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate;
- persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii permanente în România;
- persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România;
- asociaţiile cu scop patrimonial;
- asociaţiile/persoanele fără scop patrimonial;
- organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, astfel cum sunt prevăzute în legislaţia pieţei de capital, fondurile de pensii facultative, fondurile de pensii administrate privat şi alte entităţi organizate pe baza Codului civil;
- societăţile nerezidente care au în România un cod de înregistrare în scopuri de TVA (contribuabilii înregistraţi prin înregistrare directă, contribuabilii înregistraţi prin reprezentant fiscal, sediile fixe);
- alte persoane juridice, care nu se regăsesc menţionate mai sus.
Următoarele categorii de contribuabili nu au obligaţia de depunere a fişierului standard de control fiscal (SAF-T):

- persoanele fizice autorizate (PFA);
- întreprinderile individuale (II);
- întreprinderile familiale (IF);
- persoanele fizice care desfăşoară activităţi cu scop lucrativ (PFL);
- asociaţiile familiale (ASF);
- societăţile profesionale de avocaţi cu răspundere limitată (SPAR) şi cabinetele individuale de avocat;
- societăţile profesionale notariale şi birourile individuale notariale;
- cabinetele medicale individuale (CMI);
- societăţile profesionale practicieni în insolvenţă (SPI);
- întreprinderile profesionale unipersonale cu răspundere limitată (URL);
- instituţiile publice (PUB), indiferent de sursa lor de finanţare sau de categoria de contribuabili la care sunt încadrate;
- autorităţile administrative, indiferent de sursa lor de finanţare.

Procedura de acordare a eşalonării la plată, în formă simplificată, de către organul fiscal central

În Monitorul oficial nr. 1072/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1767/2021 pentru aprobarea Procedurii de acordare a eşalonării la plată, în formă simplificată, de către organul fiscal central.

Aceasta procedură se aplică obligaţiilor fiscale principale şi accesorii restante, administrate de organul fiscal central, a căror vechime este de maximum 12 luni anterioare depunerii cererii şi nestinse până la data eliberării certificatului de atestare fiscală, pentru care debitorii pot depune cereri de eşalonare la plată.

Prin obligaţii fiscale administrate de organul fiscal se înţelege:

a) obligaţiile fiscale principale reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat, precum şi obligaţiile fiscale accesorii;
b) amenzile de orice fel administrate de organul fiscal;
c) creanţele bugetare stabilite de alte organe şi transmise spre recuperare organelor fiscale, potrivit legii, inclusiv creanţele bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale stabilite prin hotărâri judecătoreşti sau alte înscrisuri care, potrivit legii, constituie titluri executorii;
d) creanţe rezultate din săvârşirea unor infracţiuni, respectiv prejudicii, cheltuieli judiciare şi amenzi judiciare/penale.

Eşalonările la plată ale obligaţiilor fiscale se solicită de către debitor în baza unei cereri, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1 la ordin, depusă la organul fiscal. Modalităţile de depunere sunt următoarele:

a) la registratura organului fiscal;
b) prin poştă, cu confirmare de primire;
c) prin intermediul serviciului "Spaţiu privat virtual".

În situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 209^1 alin. (6) - (9) din Codul de procedură fiscală, organul fiscal emite decizia de eşalonare la plată a obligaţiilor fiscale, la care se anexează graficul de eşalonare, precum şi, după caz, decizia de amânare la plată a penalităţilor de nedeclarare. În cazul debitorilor care au înfiinţate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, decizia de eşalonare la plată a obligaţiilor fiscale cuprinde în anexă graficele de eşalonare, separat pentru debitor şi separat pentru fiecare dintre sediile sale secundare, iar decizia de amânare la plată a penalităţilor de nedeclarare se emite separat pentru debitor şi separat pentru fiecare dintre sediile sale secundare. Pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, potrivit legii, organul fiscal competent emite deciziile de eşalonare la plată a obligaţiilor fiscale, precum şi deciziile de amânare la plată a penalităţilor de nedeclarare, separat pentru persoana fizică şi separat pentru persoana/persoanele fizică (e), după caz, care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere.

Termenul de plată a ratelor de eşalonare este data de 15 a fiecărei luni. Prima rată din graficul de eşalonare la plată are termenul de plată data de 15 a lunii următoare emiterii deciziei de eşalonare la plată a obligaţiilor fiscale.

Graficul de eşalonare cuprinde rate de eşalonare, reprezentând obligaţii fiscale principale şi/sau obligaţii fiscale accesorii eşalonate la plată, inclusiv dobânzile datorate pe perioada eşalonării la plată, după caz. Cuantumul obligaţiilor fiscale eşalonate la plată se împarte în mod egal pentru fiecare rată de eşalonare.

Pentru debitorul care propune prin cererea de acordare a eşalonării la plată un grafic, ratele de eşalonare la plată trebuie să fie în primele 6 luni de cel puţin 5% din cuantumul obligaţiilor fiscale eşalonate la plată, la care se adaugă dobânda pe perioada eşalonării la plată calculată de organul fiscal, iar în următoarele luni debitorul trebuie să achite restul obligaţiilor fiscale, proporţional cu lunile pentru care a fost acordată eşalonarea la plată.