Se afișează postările cu eticheta interes general. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta interes general. Afișați toate postările

vineri, 2 februarie 2024

Zilele lucrătoare pentru care se acordă zile libere, zile care precedă şi/sau care succedă zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează, pentru anul 2024

În Monitorul oficial nr. 1172/2023 a fost publicata Hotărârea nr. 1307/2023 privind stabilirea zilelor lucrătoare pentru care se acordă zile libere, zile care precedă şi/sau care succedă zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează, pentru anul 2024.

Pentru personalul din sistemul bugetar, zilele de 2 mai, 16 august şi 27 decembrie 2024 se stabilesc drept zile libere.


luni, 29 ianuarie 2024

Punctul gastronomic local

În Monitorul oficial nr. 1144/2023 a fost publicata Legea nr. 412/2023 pentru înfiinţarea şi funcţionarea punctelor gastronomice locale, in vigoare de la 22 decembrie 2023.

Punctul gastronomic local este o unitate de valorificare a producţiei primare locale, situată într-o localitate rurală, unde se prepară şi se servesc produse alimentare, după reţete specifice zonei, direct către consumatorul final, pentru un număr maxim de 15 persoane simultan.

Localitatea rurală este reprezentată de sate reşedinţă de comună, sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor sau oraşelor.

Planul local este reprezentat de unitatea administrativ-teritorială de care aparţine punctul gastronomic local şi/sau de locul de domiciliu al persoanei care deţine punctul gastronomic local, precum şi de unităţile administrativ-teritoriale limitrofe acestora.

Produsele alimentare din oferta punctului gastronomic local se prepară din materii prime disponibile pe plan local, provenite în principal din producţia primară de la nivelul exploataţiei proprii, de la producători, pescari, vânători, culegători şi colectori de produse forestiere nelemnoase.

Punctul gastronomic local poate funcţiona în incintele existente în locuinţe particulare, ferme agricole, amenajări piscicole, stâne, stupine, crame, adăposturi pescăreşti, fonduri de vânătoare, crescătorii de vânat, complexuri de vânătoare, centre de colectare a ciupercilor şi fructelor de pădure, centre de colectare a vânatului, ocoale silvice, mănăstiri, precum şi în alte construcţii şi amenajări dintr-o localitate rurală, unde se desfăşoară una sau mai multe activităţi conexe cu producţia primară de produse agricole, pescuitul, vânătoarea, recoltarea sau colectarea produselor forestiere nelemnoase.

Punctul gastronomic local poate fi înfiinţat de către persoane fizice şi persoane juridice, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind înregistrarea sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a acestui tip de unitate, la direcţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de pe raza judeţului unde acesta îşi desfăşoară activitatea. Înregistrarea sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a punctului gastronomic local de către persoanele fizice se realizează în baza atestatului de producător, însoţit de copia carnetului de comercializare, a carnetului de membru vânător vizat pe anul în curs, a permisului de pescuit comercial vizat pe anul în curs sau a autorizaţiei de recoltare a produselor forestiere nelemnoase, eliberată de autorităţile competente, după caz, în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice în vigoare.

Înregistrarea sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a punctului gastronomic local de către persoanele juridice se realizează în baza certificatului constatator de înregistrare emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, având coduri CAEN care dovedesc că acestea desfăşoară una sau mai multe activităţi de producţie agricolă, pescuit sau vânat, de colectare a produselor forestiere nelemnoase, în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice în vigoare.

Înfiinţarea unui punct gastronomic local de către persoanele fizice ce sunt producători locali se realizează în baza atestatului de producător/carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol.

Veniturile realizate de persoanele fizice ca urmare a desfăşurării activităţii ca punct gastronomic local reprezintă venituri din activităţi independente pentru care venitul net anual se determină pe baza normelor de venit, conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin derogare de la dispoziţiile art. 69 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, nivelul normelor anuale de venit, pe categorii de localităţi, în funcţie de amplasamentul punctului gastronomic local, precum şi coeficienţii de corecţie a acestora se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin structurile subordonate, transmite, anual, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, nivelul normelor anuale de venit şi coeficienţii de corecţie a acestora, în cursul trimestrului IV, dar nu mai târziu de data de 30 noiembrie a anului anterior celui în care urmează să se aplice.

În vederea valorificării superioare a producţiei primare şi accelerării procesului de dezvoltare rurală, inclusiv a serviciilor din spaţiul rural, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sprijină dezvoltarea punctelor gastronomice locale prin acţiuni specifice de informare, promovare şi difuzare în mediul online: site-uri media, aplicaţii mobile şi orice alte mijloace de informare în masă.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin unităţile subordonate la nivel naţional, judeţean sau local, poate să organizeze gratuit cursuri de formare profesională pentru persoanele fizice sau juridice care doresc să înfiinţeze un punct gastronomic local, în limita competenţelor stabilite de legislaţie.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va propune măsuri pentru acordarea de sprijin în vederea înfiinţării sau susţinerii activităţii punctelor gastronomice locale, în limita prevederilor bugetare.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională a Zonei Montane, întocmeşte şi gestionează Registrul punctelor gastronomice locale pe baza datelor din lista publică ce se poate consulta/accesa de pe site-ul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Pentru anul 2024, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin structurile subordonate, transmite Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nivelul normelor anuale de venit şi coeficienţii de corecţie a acestora până la data de 31 decembrie 2023.

miercuri, 27 decembrie 2023

Informarea consumatorilor de către operatorii economici care desfăşoară activitate în mediul online

În Monitorul oficial nr. 1110/2023 a fost publicat Ordinul nr. 225/2023 privind informarea consumatorilor de către operatorii economici care desfăşoară activitate în mediul online, care va intra în vigoare la 25 ianuarie 2024.

Operatorii economici, care desfăşoară activitatea de comercializare/prestare de servicii în mediul online, au obligaţia de a informa consumatorii, cu privire la condiţiile de legalitate ale acesteia, prin afişarea tuturor informaţiilor în baza cărora funcţionează: denumirea persoanei juridice; cod unic de înregistrare; numărul din registrul persoanelor juridice corespunzător, din care să rezulte obiectul/obiectele de activitate; adresa sediului şi/sau a punctului de lucru, unde îşi desfăşoară efectiv activitatea; seria şi numărul tuturor autorizaţiilor, avizelor, atestatelor, certificatelor, licenţelor necesare desfăşurării activităţii, precum şi emitentul acestora.

Operatorii economici, care administrează sau sunt prezenţi pe pagini de vânzări, preluare comenzi online şi/sau publicitate la produse şi/sau servicii, servicii turistice, de comercializare de pachete turistice sau bilete de avion, inclusiv e-commerce - comerţ electronic, sunt obligaţi să afişeze următoarele informaţii: denumirea persoanei juridice; cod unic de înregistrare; numărul din registrul persoanelor juridice corespunzător, din care să rezulte obiectul/obiectele de activitate; adresa sediului şi/sau a punctului de lucru, unde îşi desfăşoară efectiv activitatea; seria şi numărul tuturor autorizaţiilor, avizelor, atestatelor, certificatelor, licenţelor necesare desfăşurării activităţii, precum şi emitentul acestora.

Documentele de mai sus sunt plasate în câmpul vizual al consumatorului, la primul contact cu prezentarea operatorului economic, înainte de a lansa comanda, astfel încât informaţiile să fie uşor de identificat. Operatorii economici care refuză afişarea informaţiilor cu privire la legalitatea activităţii desfăşurate vor fi delistaţi de pe pagina de vânzări, la solicitarea ANPC.


joi, 16 noiembrie 2023

Majorarea unor amenzi contravenţionale

În Monitorul oficial nr. 977/2023 a fost publicata Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, in vigoare de la 30 octombrie 2023.

Prin derogare de la prevederile art. 16 alin. (1) şi art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, cu modificările şi completările ulterioare, contravenienţii, sancţionaţi în baza prevederilor actelor normative de mai jos, nu beneficiază de posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ:

- art. LVII (RO e-Sigiliu) şi LXV (RO e-Factura) din Legea nr. 296/2023
- Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
- Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, cu modificările şi completările ulterioare
- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
- Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare
- Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare
- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport şi de abrogare a art. XXVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare


Ordonanţa de urgenţă nr. 98/2023 pentru modificarea articolului LXIV din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung

În Monitorul oficial nr. 1026/2023 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 98/2023 pentru modificarea articolului LXIV din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, in vigoare de la 11 noiembrie 2023.

Prin aceasta ordonanta se revine la vechile plafoane prevazute de Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar, inainte de modificarea introdusa de Legea nr. 296/2023.

Ramane in vigoare plafonul de plăţi din avansuri spre decontare, în limita zilnica a 1.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.

Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar efectuate între persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică şi persoane în calitate de asociaţi/acţionari/administratori/persoane fizice/alţi creditori exclusiv creditorii instituţionali care desfăşoară activităţi de intermediere financiară prevăzute de lege reprezentând împrumuturi, indiferent de natura şi destinaţia acestora, pot fi efectuate numai prin instrumente de plată fără numerar.

Sumele în numerar aflate în casieria persoanelor prevăzute mai sus nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei. Sumele în numerar care depăşesc plafonul se depun în conturile bancare ale acestor persoane în termen de două zile lucrătoare. Se admite depăşirea acestui plafon numai cu sumele aferente plăţii salariilor şi a altor drepturi de personal, precum şi a altor operaţiuni cu persoane fizice, pentru o perioadă de 3 zile lucrătoare de la data prevăzută pentru plata acestora.

joi, 9 noiembrie 2023

Măsuri de prevenire şi combatere a activităţilor economice ilicite

În Monitorul oficial nr. 977/2023 a fost publicata Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, in vigoare de la 30 octombrie 2023.

Aceasta lege reglementează si unele măsuri de prevenire şi combatere a activităţilor economice ilicite.

(1) Prezenta secţiune reglementează unele măsuri de prevenire şi combatere a activităţilor economice ilicite.

(2) În sensul prezentei secţiuni, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) activitate economică - activitatea cu scop lucrativ constând în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, având ca rezultat obţinerea de venituri;

b) activitate economică ilicită - activitatea economică desfăşurată de către persoanele care nu sunt organizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, precum şi activitatea economică desfăşurată cu bunuri care nu sunt însoţite de documente de provenienţă.

(3) Prevederile prezentei secţiuni nu sunt aplicabile activităţilor economice care se circumscriu bunurilor şi domeniilor care fac obiectul unor reglementări speciale şi care sunt sancţionate de aceste reglementări speciale.

(4) Sunt interzise efectuarea de activităţi economice de către persoanele care nu sunt organizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi efectuarea de activităţi economice în perioada în care acestea sunt suspendate în condiţiile prevederilor alin. (13).

(5) Este interzisă efectuarea de activităţi economice cu bunuri care nu sunt însoţite de documente de provenienţă, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării.

(6) Prin documente de provenienţă se înţelege, după caz, factura, avizul de însoţire a mărfii, documentele vamale sau orice alte documente justificative prevăzute de lege care stau la baza înregistrării în contabilitate, în format fizic sau în format electronic.

(7) În cazul transportului internaţional rutier de marfă, documentul care însoţeşte transportul este documentul definit la art. 3 pct. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, cu modificările şi completările ulterioare.

(8) Sunt asimilate bunurilor pentru care este necesară prezentarea documentelor legale de provenienţă numerarul şi substitutele de numerar. În cazul operatorilor economici care au obligaţia utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, verificarea numerarului şi a substitutelor de numerar existente la locul desfăşurării activităţii economice se face în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(9) Constituie contravenţie, dacă nu a fost săvârşită în astfel de condiţii încât să fie considerată, potrivit legii penale, infracţiune, nerespectarea prevederilor alin. (4) şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 15.000 lei, dacă este săvârşită de persoane fizice, respectiv cu amendă de la 5.000 lei la 35.000 lei, dacă este săvârşită de persoane juridice.

(10) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din contravenţia prevăzută la alin. (9), precum şi sumele de bani şi bunurile dobândite prin săvârşirea contravenţiei se confiscă.

(11) Constituie contravenţie, dacă nu a fost săvârşită în astfel de condiţii încât să fie considerată, potrivit legii penale, infracţiune, nerespectarea prevederilor pct. 5 şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 15.000 lei, dacă este săvârşită de persoane fizice, respectiv cu amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei, dacă este săvârşită de persoane juridice. La aplicarea sancţiunii agentul constatator este obligat să înştiinţeze contravenientul asupra sancţiunilor care urmează a fi aplicate potrivit alin. (13), dacă acesta mai săvârşeşte încă o contravenţie într-un interval de 12 luni de la data aplicării ultimei sancţiuni.

(12) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din contravenţia prevăzută la pct. 11 se indisponibilizează, în vederea confiscării, în condiţiile prevăzute la alin. (14) lit. b).

(13) În situaţia în care, într-un interval de 12 luni de la data aplicării ultimei sancţiuni pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute la alin. (11), contravenientul săvârşeşte o nouă contravenţie din categoria celor prevăzute la alin. (11), pentru care a fost sancţionat, se aplică o amendă de la 4.000 lei la 30.000 lei, dacă este săvârşită de persoane fizice, respectiv o amendă de la 10.000 lei la 60.000 lei, dacă este săvârşită de persoane juridice, precum şi sancţiunea complementară constând în suspendarea activităţii acestuia, care constă în transport, depozitare şi/sau comercializare, după caz, pentru o perioadă de până la 15 zile. La aplicarea sancţiunii agentul constatator este obligat să înştiinţeze contravenientul asupra sancţiunilor care urmează a fi aplicate dacă contravenientul mai săvârşeşte încă o faptă contravenţională într-un interval de 12 luni de la data sancţionării faptei contravenţionale.

(14) La constatarea contravenţiei prevăzute la alin. (11) agentul constatator întocmeşte un proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, prin care dispune următoarele măsuri:

a) aplicarea sancţiunii contravenţionale principale prevăzute la alin. (11) sau (13), după caz;

b) măsura indisponibilizării provizorii a bunurilor care au servit sau sunt destinate să servească la săvârşirea contravenţiei prevăzute la alin. (11), precum şi a sumelor de bani şi a bunurilor dobândite prin săvârşirea contravenţiei, pentru o perioadă de maximum 24 de ore, termen în interiorul căruia contravenientul poate prezenta documente de provenienţă. În acelaşi proces-verbal organul constatator informează contravenientul cu privire la faptul că după acest termen bunurile care nu pot fi justificate urmează a fi confiscate;

c) aplicarea sancţiunii suspendării activităţii, prevăzută la alin. (13).

(15) Termenul de 24 de ore prevăzut la alin. (14) lit. b) începe să curgă la momentul constatării contravenţiei şi se încheie la aceeaşi oră a zilei următoare, prevederile art. 181 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nefiind aplicabile.

(16) Prin excepţie de la prevederile alin. (14) lit. b) şi alin. (15), în cazul în care contravenientul refuză semnarea procesuluiverbal, termenul măsurii indisponibilizării provizorii şi prezentării documentelor de provenienţă se prelungeşte cu 24 de ore de la data comunicării procesului-verbal.

(17) Indisponibilizarea provizorie a bunurilor reprezintă o măsură de suspendare temporară a dreptului de dispoziţie materială şi juridică asupra bunurilor a căror provenienţă nu poate fi dovedită, pentru conservarea acestora, cu scopul de a preveni distrugerea, îndepărtarea, transferul, ascunderea, înstrăinarea sau utilizarea bunurilor până la stabilirea provenienţei legale a acestora sau până la împlinirea termenului de 24 de ore prevăzut la alin. (14) lit. b), după caz. Orice acte de dispoziţie în legătură cu bunurile indisponibilizate temporar în conformitate cu alin. (14) sunt lovite de nulitate absolută.

(18) În procesul-verbal prevăzut la alin. (14) sunt descrise împrejurările care pot servi la aprecierea naturii şi gravităţii faptei constatate şi la evaluarea eventualelor consecinţe ale acesteia.

Procesul-verbal cuprinde:

a) data şi locul unde este încheiat;

b) numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator;

c) numele, prenumele, domiciliul şi codul numeric personal ale persoanei verificate ori denumirea, codul de identificare fiscală, sediul social ale persoanei juridice şi numele, prenumele, domiciliul şi codul numeric personal ale persoanei/persoanelor care reprezintă persoana juridică la momentul controlului;

d) descrierea faptei contravenţionale, cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;

e) indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia;

f) termenul de exercitare a căii de atac şi instanţa la care se depune plângerea;

g) locul şi termenul de prezentare a documentelor de provenienţă de către persoana verificată;

h) persoanele responsabile să prezinte documentele de provenienţă; temeiul legal al indisponibilizării, măsura indisponibilizării, descrierea bunurilor indisponibilizate şi referinţele asupra locului de depozitare, după caz;

i) data şi locul predării bunurilor care se confiscă, după caz;

j) punctul de vedere al persoanei verificate cu privire la aspectele constatate, faptul că persoana sancţionată are la dispoziţie 24 de ore de la momentul constatării contravenţiei să prezinte documente justificative care să ateste provenienţa bunurilor, precum şi faptul că după acest termen bunurile care nu pot fi justificate urmează a fi confiscate.

(19) Contravenientul are dreptul să prezinte documente care să ateste provenienţa bunurilor în termenul prevăzut la alin. (14) lit. b).

(20) După prezentarea şi verificarea documentelor în termenul prevăzut la alin. (18) lit. j) se încheie un proces-verbal de încetare totală sau parţială a indisponibilizării şi de restituire totală sau parţială, după caz, a bunurilor indisponibilizate, ca anexă la procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, situaţie în care procesul-verbal de sancţionare şi constatare a contravenţiei încheiat şi comunicat/înmânat contravenientului va produce efecte doar cu privire la sancţiunea contravenţională principală şi sancţiunea complementară a suspendării activităţii, în condiţiile alin. (13), în situaţia încetării totale a indisponibilizării, respectiv cu privire la sancţiunea contravenţională principală, sancţiunea complementară a suspendării activităţii, în condiţiile alin. (13), şi sancţiunea complementară a confiscării în situaţia încetării parţiale a indisponibilizării.

(21) În cazul bunurilor perisabile pentru care a încetat total sau parţial indisponibilizarea, sancţiunea suspendării activităţii prevăzute la alin. (13) se aplică după un termen de 15 zile de la înmânarea sau comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii.

(22) În cazul cetăţenilor străini, al persoanelor fără cetăţenie sau cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, în procesulverbal vor fi cuprinse şi următoarele date: seria şi numărul paşaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia şi statul emitent.

(23) După expirarea termenului prevăzut la alin. (14) lit. b), în situaţia în care contravenientul nu prezintă documente care să ateste provenienţa bunurilor, măsura indisponibilizării temporare dispusă prin procesul-verbal prevăzut la alin. (14) se transformă în măsura confiscării, fără îndeplinirea altor formalităţi.

(24) Procesul-verbal prevăzut la alin. (14) se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient şi se înmânează o copie contravenientului.

(25) În cazul în care este refuzată semnarea procesuluiverbal sau se refuză primirea acestuia, agentul constatator îi aduce la cunoştinţă contravenientului faptul că are la dispoziţie 24 de ore să prezinte documentele care să ateste provenienţa bunurilor, făcând menţiune în procesul-verbal despre aceste împrejurări care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor. În acest caz, procesul-verbal va cuprinde şi datele de identificare ale martorului şi semnătura acestuia, iar comunicarea se face în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(26) Procesul-verbal prevăzut la alin. (14) poate fi contestat în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

(27) Bunurile indisponibilizate potrivit dispoziţiilor alin. (14) lit. b) rămân la contravenient până la clarificarea provenienţei acestora, respectiv până la încetarea măsurii indisponibilizării provizorii sau confiscarea bunurilor, încheindu-se un proces-verbal de custodie.

(28) În situaţia în care există pericolul ca bunurile să fie sustrase şi astfel, după expirarea termenului de 24 de ore, să fie periclitată sau îngreunată punerea în aplicare a măsurii confiscării, precum şi în situaţia în care este refuzată semnarea procesului-verbal sau primirea acestuia, bunurile se depozitează într-un spaţiu stabilit de agentul constatator, caz în care se încheie un proces-verbal de custodie. În situaţia în care este refuzată semnarea procesului-verbal sau primirea acestuia şi bunurile indisponibilizate sunt restituite total sau parţial după expirarea termenului de 24 de ore, după caz, cheltuielile cu manipularea, transportul şi depozitarea bunurilor şi alte cheltuieli cu gestionarea acestora se suportă de contravenient, proporţional cu valoarea bunurilor restituite. Cheltuielile se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă titlu executoriu şi se recuperează de către organele fiscale centrale potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

(29) Bunurile indisponibilizate potrivit dispoziţiilor alin. (14) lit. b), rămase la contravenient potrivit alin. (27), care se confiscă în condiţiile alin. (23), se predau organului de control în condiţiile stabilite de acesta, respectiv la data şi locul indicate de acesta în procesul-verbal prevăzut la alin. (14).

(30) În situaţia prevăzută la alin. (27) contravenientul este responsabil de păstrarea calităţii şi integrităţii bunurilor şi de luarea tuturor măsurilor pentru evitarea oricărui impact asupra calităţii mediului, până la expirarea termenului de 24 de ore prevăzut la alin. (14) lit. b) ori până la predarea către organul de control.

(31) Bunurile depozitate potrivit alin. (28) se consideră abandonate în cazul în care contravenientul nu se prezintă pentru a le ridica în termen de 3 luni de la data la care i-a fost comunicat/înmânat procesul-verbal de încetare în tot sau în parte a măsurii indisponibilizării sau de la data rămânerii definitive a unei hotărâri judecătoreşti de anulare sau de constatare a nulităţii procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.

(32) În toate cazurile în care se constată existenţa unor împrejurări privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală în legătură cu documentele prezentate sunt sesizate organele de urmărire penală competente.

(33) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale se fac de către persoanele împuternicite din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi Autorităţii Vamale Române, precum şi de către persoanele împuternicite din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

(34) Modelul procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prevăzut la alin. (14) şi al procesului-verbal de custodie prevăzut la alin. (27) şi (28) se stabilesc în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, după cum urmează:

a) în cazul persoanelor împuternicite din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi al Autorităţii Vamale Române, prin ordin comun al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi al preşedintelui Autorităţii Vamale Române;

b) în cazul persoanelor împuternicite din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

(35) Criteriile de aplicare a sancţiunii complementare de suspendare a activităţii, prevăzute la alin. (13), se aprobă prin ordin comun al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, al preşedintelui Autorităţii Vamale Române şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

(36) În măsura în care nu se dispune altfel, prevederile prezentei secţiuni se completează cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

luni, 6 noiembrie 2023

Modificarea măsurilor cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare

În Monitorul oficial nr. 978/2023 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 89/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare, in vigoare de la 27 octombrie 2023.

Potrivit acestei modificari, pentru produsele agricole şi alimentare care intră pe teritoriul României şi nu sunt introduse în procesul de procesare/abatorizare, cota de adaos comercial este de maximum 5% faţă de preţul de achiziţie, la care se adaugă cheltuielile directe şi indirecte prevăzute de Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.826/2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune. Produsele agricole şi alimentare care fac obiectul acestei măsuri sunt: ulei, zahăr, făină, mălai, carne de porc, carne de pui, carne de vită, pentru cantităţi de produs ambalat mai mari de 5 kg, respectiv 5 l.

Unităţile emitente de tichete de masă, cadou şi sociale, inclusiv cele emise prin Programul Sprijin pentru România, indiferent de modalitatea prin care tichetele sunt emise, în format electronic sau pe suport hârtie, şi de tipul acestora, pot aplica comercianţilor la momentul decontării lor un comision de maximum 2% pentru toate produsele agricole şi alimentare care se pot achiziţiona cu acestea, fără a se limita la produsele prevăzute în anexa la OUG nr. 67/2023.

Pe perioada de aplicare a OUG nr. 67/2023 este interzisă refacturarea produselor agricole şi alimentare din anexă, precum şi a serviciilor aferente livrării şi comercializării acestora. Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenţie, dacă nu a fost săvârşită în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiune, şi se sancţionează cu amendă de la 100.000 lei la 2.000.000 lei

OUG nr. 67/2023 se aplică până la data de 31 ianuarie 2024.

Produsele agricole şi alimentare care benficiaza de masurile de combatere a creşterii excesive a preţurilor sunt:

1. Pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300 şi 500 grame, fără specialităţi
2. Lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepţia UHT
3. Brânză telemea de vacă vrac
4. Iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame
5. Făină albă de grâu "000" până la 1 kg
6. Mălai până la 1 kg
7. Ouă de găină calibrul M
8. Ulei de floarea-soarelui până la 2 l
9. Carne proaspătă pui (carne pui, în aplicarea ordonanţei de urgenţă, înseamnă: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os şi aripi de pui, varianta standard.)
10. Carne proaspătă porc (carne porc, în aplicarea ordonanţei de urgenţă, înseamnă: carne porc lucru, pulpă porc cu os şi fără os, spată de porc.)
11. Legume proaspete vrac (legume proaspete vrac, în aplicarea ordonanţei de urgenţă, înseamnă: roşii, ceapă, castraveţi, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca şi ardei capia, usturoi.)
12. Fructe proaspete vrac (fructe proaspete vrac, în aplicarea ordonanţei de urgenţă, înseamnă mere roşii şi mere golden, prune, pere, struguri de masă.)
13. Cartofi proaspeţi albi vrac
14. Zahăr alb tos până la 1 kg
15. Orez - bob rotund - cu gramaj cuprins între 0,5 şi 1,5 kg
16. Cozonac
17. Bulion de roşii
18. Smântână - 12% grăsime
19. Margarină
20. Drojdie
21. Carne tocată

joi, 26 octombrie 2023

Accesul cu prioritate pentru femei gravide, precum şi pentru persoane însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani

În Monitorul oficial nr. 944/2023 a fost publicata Legea nr. 280/2023 privind accesul cu prioritate pentru femei gravide, precum şi pentru persoane însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani, in vigoare de la 22 octombrie 2023.

Femeile gravide, precum şi persoanele însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani au prioritate la casieriile/ghişeele/casele de marcat din cadrul entităţilor publice şi private, precum şi la serviciile oferite de acestea, cu excepţia cazurilor în care acestea deţin casierii/ghişee/case de marcat speciale pentru categoriile de persoane enunţate.

Se acordă prioritate la casieriile/ghişeele/casele de marcat ale instituţiilor publice, precum şi la serviciile oferite de acestea femeilor gravide, precum şi persoanelor însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani, cu excepţia cazurilor în care în instituţiile publice există casierii/ghişee/case de marcat speciale pentru aceste categorii de persoane.

Entităţile publice şi private au obligaţia de a amplasa la vedere, lângă casele de marcat/casierii/ghişee sau acolo unde se prestează serviciul oferit de acestea, afişe care să prevadă acordarea de prioritate femeilor gravide, precum şi persoanelor însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani, cu excepţia cazurilor în care există casierii/ghişee/case de marcat speciale pentru aceste categorii de persoane.

În spaţiile de parcare aparţinând entităţilor publice şi private, precum şi în spaţiile de parcare organizate de către acestea, dacă numărul locurilor de parcare este mai mare de 10, vor fi amenajate, rezervate şi/sau semnalizate minimum 4% din numărul total al locurilor de parcare, dar nu mai puţin de 2 locuri, pentru parcarea mijloacelor de transport folosite de către femeile gravide, precum şi de către persoanele însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani. Dacă numărul locurilor de parcare este mai mic de 10, dispoziţiile nu se aplică.

Orice persoană care este martoră directă a încălcării prevederilor acestei legi poate sesiza organele abilitate.

Nerespectarea prevederilor acestei legi constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează cu amendă de la 200 de lei la 10.000 de lei.

Fapta persoanei care foloseşte, fără drept, locurile de parcare destinate a fi folosite de femeile gravide şi/sau persoanele însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani, cu amendă de la 2.000 de lei la 10.000 de lei.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către:

a) personalul de control cu atribuţii în acest sens din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor;
b) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei Române, care au calitatea de poliţist rutier, precum şi poliţiştii locali.

vineri, 11 august 2023

Plângerea impotriva procesului-verbal prevazut de OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice se poate depune si la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul

În Monitorul oficial nr. 678/2023 a fost publicata Legea nr. 254/2023 pentru modificarea art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, in vigoare de la 27 iulie 2023.

Potrivit acestei legi, incepand cu data de 27 iulie 2023, impotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul.

marți, 30 mai 2023

Infiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comitetului Român pentru Inteligenţă Artificială

În Monitorul oficial nr. 382/2023 a fost publicat Ordinul nr. 20484/2023 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comitetului Român pentru Inteligenţă Artificială, in vigoare de la 04 mai 2023.

Se înfiinţează Comitetul Român pentru Inteligenţă Artificială, organism consultativ, fără personalitate juridică, al Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, denumit în continuare MCID, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 371/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, cu modificările şi completările ulterioare.

Scopul Comitetului este de a asigura cadrul de guvernanţă pentru canalizarea resurselor existente, precum şi pentru identificarea şi mobilizarea de noi resurse, în vederea dezvoltării unitare a domeniului inteligenţei artificiale în România.

Principalul obiectiv al Comitetului constă în crearea unui ecosistem de inteligenţă artificială bazat pe excelenţă, încredere şi respectarea principiilor etice, coerent, performant şi sustenabil, care să genereze valoare adăugată în plan social şi economic prin utilizarea tehnologiilor de inteligenţă artificială, să promoveze şi să susţină cercetarea-dezvoltarea-inovarea şi educaţia/formarea în acest domeniu, să crească numărul de specialişti locali şi să fructifice aportul mediului privat şi al cetăţenilor români din străinătate, urmărind stimularea adoptării pe scară largă a domeniului inteligenţei artificiale în România.

Principalele atribuţii ale Comitetului sunt:

a) analiza provocărilor majore cu care se confruntă România, respectiv a necesităţilor de dezvoltare la nivel naţional, în domeniul inteligenţei artificiale;
b) definirea şi actualizarea unei liste cu proiecte şi acţiuni strategice care să răspundă acestor provocări, în mod organizat şi eficient;
c) monitorizarea, direcţionarea şi coordonarea eforturilor strategice pentru dezvoltarea domeniului inteligenţei artificiale în România;
d) sprijinirea elaborării Strategiei naţionale privind inteligenţa artificială şi a planului de acţiune pentru implementarea strategiei la nivel naţional;
e) monitorizarea şi facilitarea implementării Strategiei naţionale privind inteligenţa artificială şi sprijinirea eforturilor de actualizare a acesteia;
f) facilitarea şi armonizarea eforturilor de cooperare la nivel naţional şi internaţional în domeniul inteligenţei artificiale, în sfera reglementării, proiectelor şi dezvoltării competenţelor şi abilităţilor specifice domeniului;
g) facilitarea operaţionalizării şi a bunei funcţionări a Consiliului ştiinţific şi de etică inteligenţă artificială şi a Consiliului de educaţie inteligenţă artificială.

Comitetul desfăşoară următoarele activităţi:

a) asigurarea comunicării şi colaborării cu Administraţia Prezidenţială, Secretariatul General al Guvernului şi cu alte autorităţi şi instituţii publice relevante pentru domeniul inteligenţei artificiale din România;
b) colaborarea cu Hubul Român pentru Inteligenţă Artificială, precum şi cu Comisia interinstituţională pentru elaborarea Strategiei României în domeniul inteligenţei artificiale;
c) cooperarea cu mediul academic, mediul de cercetare, mediul de afaceri şi societatea civilă în domeniul inteligenţei artificiale;
d) asigurarea unei platforme online care să permită implicarea într-un mod relevant şi comunicarea cu cetăţenii interesaţi de evoluţia domeniului IA în România, incluzând specialişti în inteligenţă artificială, dar şi utilizatori de IA;
e) formularea de opinii de expertiză privind aplicabilitatea inteligenţei artificiale în România, precum şi opinii privind dezvoltarea acesteia în educaţie, în societate, aspecte de etică, respectiv orice alte aspecte de interes pentru domeniul IA;
f) formularea de propuneri pentru implementarea inteligenţei artificiale în administraţia publică centrală şi locală din România;
g) elaborarea de propuneri privind dezvoltarea industriei naţionale în domeniul inteligenţei artificiale şi promovarea parteneriatului public-privat în acest domeniu;
h) elaborarea de rapoarte cu privire la progresul şi oportunităţile domeniului inteligenţei artificiale în România, precum şi orice alt aspect relevant pentru acest domeniu şi asigurarea informării Administraţiei Prezidenţiale, a Secretariatului General al Guvernului, a principalelor ministere şi a instituţiilor publice, în funcţie de necesităţi;
i) consultarea persoanelor fizice şi juridice din mediul public, privat, academic şi de cercetare, inclusiv consultarea publică, cu privire la aspecte având ca obiect inteligenţa artificială, precum şi integrarea punctelor de vedere primite;
j) colaborarea cu Ministerul Educaţiei şi cu oricare altă autoritate şi instituţie publică relevantă pentru dezvoltarea unei abordări unitare, centralizate privind creşterea nivelului de cunoaştere şi competenţe în IA, precum şi pentru identificarea şi promovarea soluţiilor de IA cu impact pozitiv în domeniul educaţiei;
k) iniţierea de parteneriate cu organizaţii naţionale şi internaţionale pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale în România;
l) organizarea de sesiuni de informare, ateliere de lucru, evenimente, hackatoane, conferinţe şi alte activităţi similare pentru susţinerea schimbului de idei, cunoaştere şi competenţe în domeniul inteligenţei artificiale;
m) implementarea oricărei alte activităţi relevante pentru elaborarea, punerea în aplicare şi monitorizarea Strategiei naţionale de inteligenţă artificială.

miercuri, 11 ianuarie 2023

Certificatul de cazier judiciar se va putea elibera şi în formă electronică

În Monitorul oficial nr. 3/2023 a fost publicata Legea nr. 3/2023 pentru completarea art. 28 din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, in vigoare de la 06 ianuarie 2023.

Potrivit acestei legi, la solicitarea persoanelor fizice sau juridice, în urma consemnării opţiunii în cererea-tip, certificatul de cazier judiciar se eliberează gratuit şi în formă electronică.

Certificatele de cazier judiciar eliberate în formă electronică sunt semnate cu semnătură electronică calificată şi sunt asimilate înscrisurilor autentice. Noţiunea de semnătură electronică calificată are înţelesul dat de dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE.

În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a acestei legi, prin ordin comun al ministrului afacerilor interne şi al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării, sunt stabilite procedurile pentru eliberarea în formă electronică a cazierului judiciar.

duminică, 4 decembrie 2022

Formatul formularului-tip de act constitutiv

În Monitorul oficial nr. 1131/2022 a fost publicat Ordinul nr. 5.307/C/2022 pentru aprobarea formatului formularului-tip de act constitutiv, a formatului cererii de înregistrare, a formatului, a elementelor de siguranţă şi a structurii certificatului de înregistrare, în formă letrică şi electronică, a modelului declaraţiei-tip pe propria răspundere cu privire la îndeplinirea condiţiilor de funcţionare/desfăşurare a activităţii, a modelului certificatului constatator privind înregistrarea declaraţiei pe propria răspundere cu privire la îndeplinirea condiţiilor de funcţionare/desfăşurare a activităţii şi a structurii identificatorului unic la nivel european - EUID.

Acest ordin aproba formatul formularului-tip de act constitutiv. Formularul-tip de act constitutiv se foloseşte în procedura de constituire online a unei societăţi cu răspundere limitată cu aport exclusiv în numerar la capitalul social, procedură definită de art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerţului şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative cu incidenţă asupra înregistrării în registrul comerţului. Acesta poate servi şi ca model de act constitutiv pentru constituirea unei societăţi cu răspundere limitată şi înregistrarea acesteia în registrul comerţului prin mijloacele prevăzute de lege.

Totodata, acest ordin mai aproba si:

- formatul, elementele de siguranţă şi structura certificatului de înregistrare, în formă letrică şi electronică
- modelul declaraţiei pe propria răspundere cu privire la îndeplinirea condiţiilor de funcţionare/desfăşurare a activităţii
- formatul cererii de înregistrare pentru persoane juridice şi pentru persoane fizice
- modelul declaraţiei pe propria răspundere cu privire la îndeplinirea condiţiilor de funcţionare/desfăşurare a activităţii
- modelul certificatului constatator privind înregistrarea declaraţiei pe propria răspundere cu privire la îndeplinirea condiţiilor de funcţionare/desfăşurare a activităţii
- structura identificatorului unic la nivel european - EUID în următorul format: < cod ţară>< id registru>.< nr. de ordine în registrul comerţului>, care se alocă în sistemul informatic integrat al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului la înmatricularea/înregistrarea în registrul comerţului.

marți, 29 noiembrie 2022

Creste rata dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României

În Monitorul oficial nr. 1078/2022 a fost publicata Circulara nr. 37/2022 privind nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României.

Începând cu data de 9 noiembrie 2022, nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României este de 6,75% pe an.

joi, 22 septembrie 2022

Modul de organizare şi desfăşurare a activităţii de schimb valutar pentru persoane fizice şi de încasare a cecurilor de călătorie, pe teritoriul României

În Monitorul oficial nr. 874/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 1096/2022 pentru aprobarea procedurii de autorizare a caselor de schimb valutar care solicită să desfăşoare activităţi de schimb valutar pentru persoane fizice şi de încasare a cecurilor de călătorie, precum şi a entităţilor care deţin în administrare structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică, ce solicită să desfăşoare operaţiuni de cumpărare de valute de la persoane fizice şi de încasare a cecurilor de călătorie, şi pentru aprobarea procedurii de înregistrare a punctelor de schimb valutar.

Aceasta hotărâre reprezintă cadrul legal privind modul de organizare şi desfăşurare a activităţii de schimb valutar pentru persoane fizice şi de încasare a cecurilor de călătorie, pe teritoriul României, de către următoarele entităţi:

a) casele de schimb valutar, organizate ca persoane juridice conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) entităţile care deţin în administrare structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică.

Casele de schimb valutar pot efectua:

a) cumpărare de valute, cotate şi necotate, contra monedei naţionale, de la persoane fizice;
b) vânzare de valute, cotate şi necotate, contra monedei naţionale, către persoane fizice;
c) încasare de cecuri de călătorie.

Entităţile care deţin în administrare structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică pot efectua:

a) cumpărare de valute, cotate şi necotate, contra monedei naţionale, de la persoane fizice, clienţi ai structurii de primire turistice;
b) încasare a cecurilor de călătorie de la clienţi ai structurii de primire turistice.

Dreptul de organizare şi desfăşurare a activităţii de schimb valutar şi de încasare a cecurilor de călătorie, pe teritoriul României, se acordă entităţilor prevăzute mai sus, pe bază de autorizaţie şi, respectiv, scrisoare de atribuire a codului statistic, documente care sunt exploatate în mod direct de deţinătorul acestora.

Autorizarea entităţilor prevăzute mai sus şi înregistrarea punctelor de schimb valutar se realizează de către Ministerul Finanţelor, prin Comisia de autorizare a activităţii de schimb valutar. Activitatea curentă a Comisiei se realizează prin intermediul Direcţiei generale management al domeniilor reglementate specific din cadrul Ministerului Finanţelor, denumită în continuare direcţie de specialitate.

Este interzisă desfăşurarea activităţii de schimb valutar prin intermediul automatelor de schimb valutar de către entităţile prevăzute mai sus.

Entităţile sunt obligate să afişeze autorizaţia şi scrisoarea de atribuire a codului statistic, în copie, într-un loc vizibil, situat în cadrul fiecărui punct de schimb valutar. Originalul scrisorii de atribuire a codului statistic se păstrează prin grija entităţii la punctul de schimb valutar, iar autorizaţia, în original, se păstrează la domiciliul fiscal declarat. Acestea sunt prezentate organelor de control abilitate conform legii, la solicitarea acestora.

Listele cursurilor de schimb valutar de vânzare/cumpărare, pentru valutele cotate şi necotate, semnate şi ştampilate de persoanele împuternicite de conducerea entităţilor care desfăşoară activităţi de schimb valutar şi de încasare a cecurilor de călătorie, după caz, precum şi comisionul practicat sunt afişate la loc vizibil, pe perioada programului zilnic de lucru, iar la sfârşitul zilei de lucru listele cursurilor de schimb valutar sunt anexate la registrul tranzacţiilor.

luni, 15 august 2022

Circulara nr. 22/2022 privind nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României

În Monitorul oficial nr. 783/2022 a fost publicata Circulara nr. 22/2022 privind nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României. 

Începând cu data de 8 august 2022, nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României este de 5,50% pe an.

vineri, 5 august 2022

Legea nr. 258/2022 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

În Monitorul oficial nr. 744/2022 a fost publicata Legea nr. 258/2022 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Potrivit acestei legi, persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, a prelucrării ţiţeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparafinos, a distilării ţiţeiului în vederea producerii păcurii şi a uleiurilor, respectiv în localităţile Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum şi în localităţile Abrud, Avram Iancu, Baia de Arieş, Lupşa, Ocoliş, Roşia Montană şi Zlatna din judeţul Alba, Băiţa din judeţul Bihor, Bacău şi Oneşti din judeţul Bacău, Maieru, Rodna şi Şanţ din judeţul Bistriţa-Năsăud, Crizbav, Făgăraş, Feldioara, Hălchiu, Satu Nou şi Victoria din judeţul Braşov, Brăila, Tichileşti şi Chişcani din judeţul Brăila, Anina, Armeniş, Ciudanoviţa, Moldova Nouă, Oţelu Roşu şi Reşiţa din judeţul Caraş-Severin, Aghireşu, Câmpia Turzii, Căpuşu Mare, Dej, Iara şi Turda din judeţul Cluj, Năvodari din judeţul Constanţa, Baraolt din judeţul Covasna, Târgovişte şi Titu din judeţul Dâmboviţa, Işalniţa din judeţul Dolj, Galaţi din judeţul Galaţi, Brăneşti, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgoteşti, Fărcăşeşti, Ioneşti, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopşoru, Prigoria, Roşia de Amaradia, Rovinari, Turburea, Turceni şi Urdari din judeţul Gorj, Bălan, Borsec, Corbu, Jolotca, Sândominic şi Tulgheş din judeţul Harghita, Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Răchitova, Şoimuş, Teliucu Inferior, Uricani, Vaţa de Jos, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara, Ciulniţa şi Slobozia din judeţul Ialomiţa, Borşa din judeţul Maramureş, Grinţieş şi Săvineşti din judeţul Neamţ, Brazi şi Ploieşti din judeţul Prahova, Broşteni, Crucea, Iacobeni, Ostra, Stulpicani şi Vatra Dornei din judeţul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş, Mina Altân Tepe şi Tulcea din judeţul Tulcea, Berbeşti şi Râmnicu Vâlcea din judeţul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul localităţii în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea.

 

luni, 11 iulie 2022

Acordarea unei reduceri de preţ pentru carburanţi

În Monitorul oficial nr. 657/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 106/2022 pentru susţinerea acordării de reduceri ale preţurilor la benzină şi motorină şi pentru modificarea art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport şi de abrogare a art. XXVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscalbugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Potrivit acestei ordonate in perioada 1 iulie-30 septembrie 2022, operatorii economici care comercializează benzină şi motorină către clienţii finali - persoane fizice şi juridice care achiziţionează carburanţii din depozite şi/sau staţii de distribuţie pentru consumul propriu -, şi care acordă o reducere de preţ de 0,5 lei/litru, inclusiv TVA, la preţul de vânzare, beneficiază de la bugetul de stat de o compensare de 0,25 lei/litru, inclusiv TVA, aferentă reducerii acordate. Pentru fracţiuni dintr-un litru reducerea de preţ şi respectiv compensarea se vor acorda proporţional.

În perioada de aplicare a prezentei scheme de compensare, operatorii economici care comercializează benzina şi motorina către clienţi finali prin intermediul staţiilor de carburanţi, vor afişa pe totem preţul care include această reducere de preţ, iar în sistemul de gestiune şi la pompă va fi înscris preţul de vânzare fără reducerea comercială.

În cazul acordării reducerii de preţ, aceasta se va evidenţia distinct pe documentele fiscale aferente vânzărilor, bonuri fiscale şi/sau facturi. 

Operatorii economici care operează staţii de distribuţie carburanţi, cărora li se aplică prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă şi care au obligaţia de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, evidenţiază pe bon fiscal distinct contravaloarea carburantului comercializat şi reducerea de 0,5 lei/litru.

Creşterea nejustificată a preţurilor la carburanţi în perioada de aplicare a prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă constituie acţiune speculativă în sensul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2022 privind combaterea acţiunilor speculative şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi se sancţionează potrivit Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Constatarea şi aplicarea sancţiunilor de către Consiliul Concurenţei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2022 se fac prin excepţie de la procedura prevăzută la art. 1 alin. (1) şi (2) din acest act normativ, de la dispoziţiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 11/1991, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de la prevederile art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

miercuri, 29 iunie 2022

Legea nr. 182/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului

În Monitorul oficial nr. 599/2022 a fost publicata Legea nr. 182/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului, in vigoare de la 23 iunie 2022.

joi, 9 iunie 2022

Acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, ai sistemului pensiilor militare de stat, precum şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, în luna iulie 2022

În Monitorul oficial nr. 542/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 74/2022 privind acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, ai sistemului pensiilor militare de stat, precum şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, în luna iulie 2022, in vigoare de la 2 iunie 2022.

Dat fiind faptul că, prin liberalizarea preţurilor la energie, măsură impusă la nivel internaţional şi european, s-a generat o creştere fără precedent a preţului la energia electrică, gazele naturale, precum şi la combustibil care au avut impact atât asupra creşterii preţurilor la utilităţile publice pentru populaţie precum şi asupra creşterii preţurilor la bunurile de consum, determinând în principal o scădere a puterii de cumpărare a persoanelor vulnerabile, cu impact semnificativ asupra standardelor de viaţă ale populaţiei,

luând în considerare criza războiului din Ucraina care a determinat la rândul său un impact puternic asupra preţurilor la bunurile de consum, întrucât Ucraina este un mare producător şi exportator de cereale pentru Uniunea Europeană, iar odată cu declanşarea războiului aceste importuri s-au diminuat semnificativ, astfel încât impactul asupra preţului la bunurile de consum destinate populaţiei a fost unul semnificativ,

dat fiind faptul că o consecinţă imediată a creşterii preţurilor la utilităţile publice destinate populaţiei, precum şi a preţului bunurilor de consum, în special cele destinate hranei, a reprezentat-o creşterea ratei inflaţiei, care nu poate fi controlată, fiind reflectată în creşterea preţurilor la mărfurile alimentare de 7,1% în luna ianuarie 2022 faţă de luna ianuarie 2021, dar şi a celorlalte bunuri de consum şi servicii, rata medie anuală a inflaţiei fiind de 5,1%, iar cea prognozată având în vedere o rată a inflaţiei de peste 10%,

Guvernul României a decis acordarea, în luna iulie 2022, a unui ajutor financiar în cuantum de 700 de lei pentru pensionarii sistemului public de pensii şi ai sistemului pensiilor militare de stat, ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2.000 de lei.

Prin sintagma venituri lunare se înţelege:

a) venituri din pensii acordate în sistemul public de pensii, plătite în luna iulie 2022;
b) venituri din pensii acordate în sistemele neintegrate sistemului public de pensii, plătite în luna iulie 2022;
c) venituri din drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite în luna iulie 2022, prin casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale;
d) venituri din indemnizaţia socială pentru pensionari acordată în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea indemnizaţiei sociale pentru pensionari, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
e) venituri din salarii şi asimilate salariilor, definite conform art. 76 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, raportate în "Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate", al cărei termen de depunere, conform art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, este luna anterioară celei în care se efectuează calculul drepturilor aferente lunii în care se plăteşte ajutorul financiar.

Ajutorul financiar de 700 de lei se acordă în situaţia în care veniturile cumulate prevăzute mai sus şi realizate de aceeaşi persoană sunt mai mici sau egale cu 2.000 de lei.

Ajutorul financiar se plăteşte, din oficiu, în luna iulie 2022, prin casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale şi se suportă din bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii.

Ajutorul financiar nu se consideră venit în înţelesul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, şi nu se iau în calcul la stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, cu modificările ulterioare.

Ajutorul financiar nu este supus executării silite prin poprire.

Interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora

În Monitorul oficial nr. 542/2022 a fost publicata Legea nr. 166/2022 pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora, in vigoare de la 5 iunie 2022.

Potrivit acestei legi, se interzice achiziţionarea de la persoane fizice a următoarelor categorii de metale feroase şi neferoase şi aliaje ale acestora:

a) utilizate în activitatea feroviară, rutieră, aeriană, maritimă şi fluvială, de transport cu metroul, de transport public şi electric de suprafaţă sau de irigaţii şi desecări;
b) utilizate în infrastructura pentru furnizarea utilităţilor de energie electrică, apă-canal, gaze şi termoficare;
c) utilizate în infrastructura aferentă operaţiunilor de extracţie, prelucrare, distribuţie, transport şi comercializare a gazelor naturale, a petrolului şi a produselor petroliere;
d) utilizate în semnalizarea şi dirijarea circulaţiei pe drumurile publice;
e) de tipul şinelor, pieselor aparatelor de cale, materialului mărunt de cale, contraşinelor, ecliselor, părţilor componente ale instalaţiilor de siguranţa circulaţiei, cablurilor de semnalizare şi telecomunicaţii, componentelor instalaţiilor de electrificare, componentelor materialului rulant, semnelor de semnalizare şi dirijare a circulaţiei, semafoarelor, capacelor căminelor de vizitare sau părţilor componente şi altele asemenea, parazăpezilor sau părţilor componente ale unor construcţii metalice destinate pentru protecţia împotriva viscolului, avalanşelor, inundaţiilor sau altor calamităţi;
f) obţinute prin prelucrarea chimică sau termică a materialelor compozite, a cablurilor şi conductorilor de orice fel.