Se afișează postările cu eticheta impozit pe venit microintreprinderi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta impozit pe venit microintreprinderi. Afișați toate postările

marți, 31 octombrie 2023

Măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung

În Monitorul oficial nr. 977/2023 a fost publicata Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, in vigoare de la 30 octombrie 2023.

Aceasta lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru a consolida sustenabilitatea financiară a României pe termen lung astfel încât statul român şi unităţile sale administrativ-teritoriale să poată susţine din fonduri publice finanţarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetăţenilor la un nivel calitativ şi competitiv impus de standardele europene.


A. Masuri fiscale de modificare a Codului Fiscal, care vor intra in vigoare de la 1 ianuarie 2024:


A1.
Introducerea impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare.


A2.
Introducerea impozitul minim. Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la art. 15, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro şi care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri, sunt obligaţi la plata impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro a cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. În sensul prezentului alineat, cifra de afaceri a anului precedent reprezintă diferenţa dintre veniturile totale (VT) şi veniturile care se scad din veniturile totale (Vs).

Impozitul minim pe cifra de afaceri se determină astfel:

IMCA = 1% x (VT - Vs - I - A), unde indicatorii au următoarea semnificaţie:

IMCA - impozit minim pe cifra de afaceri, determinat cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul;

VT - venituri totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, după caz;

Vs - venituri care se scad din veniturile totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, după caz, reprezentând:

(i) veniturile neimpozabile prevăzute la art. 23 şi 24;
(ii) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
(iii) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;
(iv) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale, care nu sunt cuprinse în indicatorul I;
(v) veniturile din subvenţii;
(vi) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
(vii) veniturile reprezentând accizele care au fost reflectate concomitent în conturile de cheltuieli;

I - valoarea imobilizărilor în curs de execuţie ocazionate de achiziţia/producţia de active, înregistrate în evidenţa contabilă începând cu data de 1 ianuarie 2024, respectiv începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024;
A - amortizarea contabilă la nivelul costului istoric aferentă activelor achiziţionate/produse începând cu data de 1 ianuarie 2024/prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024. Nu se cuprinde în acest indicator amortizarea contabilă a activelor incluse în valoarea indicatorului I.

In cazul în care din aplicarea formulei de calcul pentru determinarea impozitului minim pe cifra de afaceri rezultă o valoare negativă, impozitul minim este zero.

A3. Instituţiile de credit - persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit - persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:

a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2025 inclusiv;
b) 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

Cifra de afaceri cuprinde:

a) venituri din dobânzi;
b) venituri din dividende;
c) venituri din taxe şi comisioane;
d) câştiguri (pierderi) din derecunoaşterea activelor şi datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
e) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării, net;
f) câştiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacţionării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
g) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
h) câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net;
i) diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net;
j) câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net;
k) alte venituri din exploatare.

Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, se declară şi se plăteşte trimestrial, astfel:

a) pentru trimestrele I-III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata;

b) pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

Pentru determinarea rezultatului fiscal, impozitul pe cifra de afaceri reprezintă cheltuială nedeductibilă.

Impozitul pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferenţă între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal şi impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.

În cazul grupului fiscal, prevederile se aplică în mod corespunzător de către membri, în funcţie de situaţia individuală.

Modelul şi conţinutul declaraţiei impozitului suplimentar se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală se emite în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.


A4. Persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale, stabilite prin ordin al ministrului finanţelor, alţii decât cei prevăzuţi la art. 15, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro a cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. În sensul prezentului alineat, cifra de afaceri a anului precedent reprezintă diferenţa dintre veniturile totale (VT) şi veniturile care se scad din veniturile totale (Vs).

Impozitul specific pe cifra de afaceri se determină astfel:

ICAS = 0,5% x (VT - Vs - I - A), unde indicatorii au următoarea semnificaţie:

ICAS - impozit specific pe cifra de afaceri, determinat cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul;

VT - venituri totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, după caz;

Vs - venituri care se scad din veniturile totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, după caz, reprezentând:

(i) veniturile neimpozabile prevăzute la art. 23 şi 24;
(ii) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
(iii) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;
(iv) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale, care nu sunt cuprinse în indicatorul I;
(v) veniturile din subvenţii;
(vi) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
(vii) veniturile reprezentând accizele care au fost reflectate concomitent în conturile de cheltuieli;

I - valoarea imobilizărilor în curs de execuţie ocazionate de achiziţia/producţia de active, înregistrate în evidenţa contabilă începând cu data de 1 ianuarie 2024, respectiv începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024;
A - amortizarea contabilă la nivelul costului istoric aferentă activelor achiziţionate/produse începând cu data de 1 ianuarie 2024/prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024. Nu se cuprinde în acest indicator amortizarea contabilă a activelor incluse în valoarea indicatorului I.

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează, se declară şi se plăteşte trimestrial, astfel:

a) pentru trimestrele I-III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata;

b) pentru trimestrul IV, până la data depunerii declaraţiei anuale privind impozitul pe profit.

Pentru determinarea rezultatului fiscal, impozitul specific pe cifra de afaceri reprezintă cheltuială nedeductibilă.

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul specific pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferenţă între impozitul specific pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal şi impozitul specific pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.

În cazul grupului fiscal, prevederile se aplică în mod corespunzător de către membri, în funcţie de situaţia individuală.

Modelul şi conţinutul declaraţiei impozitului specific pe cifra de afaceri se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Contribuabilii care desfăşoară exclusiv activităţi de distribuţie/furnizare/transport de energie electrică şi gaze naturale şi care sunt reglementaţi/licenţiaţi de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei nu intră sub incidenţa impozitului suplimentar pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale.

A5. Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:

a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depăşesc 60.000 euro inclusiv şi care nu desfăşoară activităţile prevăzute la lit. b) pct. 2;

b) 3%, pentru microîntreprinderile care:

1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau
2. desfăşoară activităţi, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 - Activităţi de editare a jocurilor de calculator, 5829 - Activităţi de editare a altor produse software, 6201 - Activităţi de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 - Alte activităţi de servicii privind tehnologia informaţiei, 5510 - Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare, 5520 - Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată, 5530 - Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 - Alte servicii de cazare, 5610 - Restaurante, 5621 - Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente, 5629 - Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 - Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, 6910 - Activităţi juridice - numai pentru societăţile cu personalitate juridică care nu sunt entităţi transparente fiscal, constituite de avocaţi potrivit legii, 8621 - Activităţi de asistenţă medicală generală, 8622 - Activităţi de asistenţă medicală specializată, 8623 - Activităţi de asistenţă stomatologică, 8690 - Alte activităţi referitoare la sănătatea umană.

În cazul în care, în cursul anului fiscal, veniturile realizate de o microîntreprindere depăşesc nivelul de 60.000 euro sau microîntreprinderea începe să desfăşoare activităţile prevăzute la lit. b) pct. 2, începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situaţii, este aplicabilă cota de impozitare de 3%.

În situaţia în care, în cursul anului fiscal, o microîntreprindere nu mai desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2 şi veniturile nu depăşesc nivelul de 60.000 euro, începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situaţii, este aplicabilă cota de impozitare
de 1%.

În situaţia în care persoanele juridice române care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2 obţin venituri şi din alte activităţi în afara celor corespunzătoare acestor coduri CAEN, cota de impozitare de 3% se aplică şi pentru veniturile din aceste alte activităţi.


Limitele fiscale se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar precedent.

Microîntreprinderile care devin plătitoare de impozit pe profit ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 47 sau ca urmare a exercitării opţiunii comunică organelor fiscale competente ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal următor.


A6. Stabilirea impozitului pentru veniturile din activităţi independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă, potrivit legii. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut din care se deduce contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată şi reţinută la sursă potrivit prevederilor titlului V. Impozitul pe venit se reţine la sursă, de către plătitorii de venituri, la momentul plăţii venitului.


A7. Orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului şi al accesoriilor. Prevederea intră în vigoare începând cu data de 1 iulie 2024 şi se aplică deciziilor de impunere emise de organele fiscale începând cu aceeaşi dată.


A8. Venitul net anual impozabil pt activitati independente se determină prin însumarea tuturor veniturilor nete anuale, recalculate, din care se deduc contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorate potrivit prevederilor titlului V
Cod fiscal, cu excepţia diferenţei de contribuţie de asigurări sociale de sănătate prevăzută la art. 174 alin. (5) Cod fiscal


A9. Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate. Prevederile nu sunt aplicabile angajaţilor care beneficiază de vouchere de vacanţă, în conformitate cu legislaţia în vigoare.


A10. Incepand cu 1 ianuarie 2024 tichetele de masă şi a voucherede vacanţă, acordate de angajatori, potrivit legii, vor fi incluse in baza de calcul a contributiei
de asigurări sociale de sanatate.


A11. Persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, din una sau mai multe surse, datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate, la o bază anuală de calcul egală cu venitul net anual realizat/brut sau norma anuală de venit, respectiv norma anuală de venit ajustată, după caz, stabilite potrivit art. 68, 68^1 şi 69, după caz, care nu poate fi mai mare decât cea corespunzătoare unei baze anuale de calcul egală cu nivelul de 60 de salarii minime brute pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120. La determinarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate nu se iau în considerare pierderile fiscale anuale prevăzute la art. 118.

În situaţia în care baza de calcul cumulată din una sau mai multe surse de venit din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b), corespunzătoare veniturilor estimate/realizate sau pentru care s-a aplicat reţinerea la sursă în cursul anului, după caz, este mai mică decât cea corespunzătoare unei baze de calcul egale cu nivelul de 6 salarii minime brute pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120, persoanele fizice datorează o diferenţă de contribuţie de asigurări sociale de sănătate până la nivelul celei corespunzătoare bazei de calcul egală cu 6 salarii minime brute pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120 şi depun declaraţia prevăzută la art. 122 până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor.


A12.
Persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. c)-h), adica:

- venituri din drepturi de proprietate intelectuale;
- venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau titlului III;
- venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
- venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;
- venituri din investiţii.
- venituri din alte surse,

din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate dacă estimează pentru anul curent venituri a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120.

Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. c)-h) o reprezintă:

a) nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 12 salarii minime brute pe ţară;
b) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 24 de salarii minime brute pe ţară;
c) nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cel puţin egale cu 24 de salarii minime brute pe ţară.


A12. Locuinţe care în momentul livrării pot fi locuite ca atare în sensul dispoziţiilor art. 291 alin. (2) lit. m) pct. 3, reprezintă locuinţele care la data livrării îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) acces liber individual la spaţiul locuibil, fără tulburarea posesiei şi a folosinţei exclusive a spaţiului deţinut de către o altă persoană sau familie;
b) acces la energie electrică şi apă potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate şi a reziduurilor menajere;
c) sunt formate cel puţin dintr-un spaţiu pentru odihnă, un spaţiu pentru pregătirea hranei şi un grup sanitar;
d) finisajele exterioare includ cel puţin: acoperiş, dacă, în funcţie de tipul construcţiei, este prevăzut acest element constructiv, geamuri, uşă de/la intrare;
e) finisajele interioare includ cel puţin: pereţi finisaţi cu vopsea, tapet, faianţă sau alte elemente utilizate pentru finisare, podele finisate cu gresie, parchet sau alte elemente utilizate pentru finisare, uşi interioare, în funcţie de proiect;
f) instalaţii sanitare şi obiecte sanitare, respectiv vas WC, lavoar şi spălător cu cuvă, cu bateriile aferente;
g) instalaţii electrice, inclusiv tablou, doze, întrerupătoare/comutatoare şi prize.



A13. Cota de TVA de 9% nu se aplica la livrarea următoarelor bunuri:

- băuturil alcoolice;
- băuturi nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202;
- alimente cu zahăr adăugat, al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, altele decât cozonacul şi biscuiţii.



A14. Se mareste cota de TVA de la 5% la 9% pt. livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei. În sensul prezentului titlu, prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege:

1. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari;

2. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;

3. livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul livrării pot fi locuite ca atare. Orice persoană fizică poate achiziţiona, începând cu data de 1 ianuarie 2024, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuinţă a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 9%;

4. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei.


A15.
Se mareste cota de TVA de la 5% la 9% pt. livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, cu emisii scăzute, care se încadrează în valorile de referinţă pentru emisiile de particule stabilite în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.189 al Comisiei din 28 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică aplicabile cazanelor cu combustibil solid şi în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.185 al Comisiei din 24 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid şi cărora li s-a atribuit o etichetă energetică a Uniunii Europene pentru a demonstra întrunirea criteriului menţionat la art. 7 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2017/1.369 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică şi de abrogare a Directivei 2010/30/UE, destinate locuinţelor, inclusiv a kiturilor de instalare, precum şi a tuturor componentelor necesare achiziţionate separat.


A16. Se mareste cota de TVA de la 5% la 9% pt.livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, cu emisii scăzute, care se încadrează în valorile de referinţă pentru emisiile de particule stabilite în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.189 al Comisiei din 28 aprilie 2015 şi în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.185 al Comisiei din 24 aprilie 2015 şi cărora li s-a atribuit o etichetă energetică a Uniunii Europene pentru a demonstra întrunirea criteriului menţionat la art. 7 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2017/1.369 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2017, inclusiv a kiturilor de instalare, precum şi a tuturor componentelor necesare achiziţionate separat, destinate clădirilor administraţiei publice centrale sau locale, clădirilor entităţilor aflate în coordonarea/subordonarea acestora, cu excepţia societăţilor.



A17. Se mareste cota de TVA de la 5% la 9% pt. serviciile constând în permiterea accesului la bâlciuri, parcuri de distracţii şi parcuri recreative ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9321 şi 9329, potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, actualizată prin Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007, târguri, expoziţii, cinematografe şi evenimente culturale, altele decât prestările de servicii culturale şi/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de instituţiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial, recunoscute ca atare de către Ministerul Culturii care sunt scutite de TVA.


A18. Se mareste cota de TVA de la 5% la 9% pt. serviciile constând în permiterea accesului la evenimente sportive.


A19. Se organizează «Registrul achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA», în format electronic, pe baza informaţiilor din actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuinţele prevăzute la alin. (2) lit. m) pct. 3, autentificate începând cu data de 1 ianuarie 2024, şi a informaţiilor din «Registrul achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%, începând cu 1 ianuarie 2023». Procedura privind organizarea «Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA» se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu consultarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România. Notarii publici au obligaţia:

a) să verifice îndeplinirea condiţiei referitoare la achiziţia unei singure locuinţe a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de TVA, prin consultarea «Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA», înainte de autentificarea actelor juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata în avans pentru achiziţia unei astfel de locuinţe, şi, în situaţia în care constată că nu este îndeplinită această condiţie, să le autentifice doar dacă livrarea se efectuează cu cota standard de TVA;

b) să completeze «Registrul achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA» la data autentificării actelor juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuinţele prevăzute la alin. (2) lit. m) pct. 3;

c) să înscrie în actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata în avans pentru achiziţia unei locuinţe prevăzute la alin. (2) lit. m) pct. 3 menţiuni cu privire la respectarea obligaţiilor prevăzute la lit. a) şi, după caz, la lit. b);

d) să înscrie în actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata în avans pentru locuinţele prevăzute la alin. (2) lit. m) pct. 3 cota de TVA aplicată, indiferent dacă TVA se aplică la preţ sau este inclusă în preţ."


A20. Se introduce o nou model al declaraţiei pe propria răspundere pt aplicarea cotei reduse de TVA de 9%, în conformitate cu prevederile art. 291 alin. (2) lit. n) -q) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.


A21. Accizele nearmonizate sunt taxe speciale percepute asupra următoarelor produse cu potenţial de risc redus:

a) produse care conţin tutun, destinate inhalării fără ardere, cu încadrarea tarifară NC 2404 11 00, inclusiv cele conţinute în rezerve livrate împreună cu ţigări electronice şi alte dispozitive de vaporizare electrice personale similare de la codul NC 8543 40 00;
b) lichide cu sau fără nicotină, destinate inhalării fără ardere, cu încadrarea tarifară NC 2404 12 00, 2404 19 90, inclusiv cele conţinute în rezerve livrate împreună cu ţigări electronice şi alte dispozitive de vaporizare electrice personale similare de la codul NC 8543 40 00;
c) produse destinate inhalării fără ardere, care conţin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină, cu încadrarea tarifară NC 2404 12 00, 2404 19 10, inclusiv cele conţinute în rezerve livrate împreună cu ţigări electronice şi alte dispozitive de vaporizare electrice personale similare de la codul NC 8543 40 00;
d) băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5 g-8 g/100 ml;
e) băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml.

Prin zahăr adăugat se înţelege zahăr din trestie, zahăr brun, zaharoză cristalină, zahăr invertit, dextroză, melasă, zaharuri din miere, melasă şi siropuri, cum ar fi sirop de malţ, sirop de fructe, sirop de malţ de orez, sirop de porumb, sirop de porumb bogat în fructoză, sirop de arţar, sirop de glucoză, glucoză-fructoză, fructoză, zaharoză, glucoză, lactoză, lactoză hidrolizată şi galactoză adăugate ca ingrediente, zaharuri în nectaruri, cum ar fi nectarul de flori de cocos, nectarul de curmale, nectarul de agave, zaharuri din sucurile de fructe neîndulcite, concentrat de suc de fructe, zaharuri din piureuri de fructe şi dulceaţă.


A23. Impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare

Sunt obligate la plata impozitului special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare, stabilit conform prezentului titlu, următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:

a) persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidenţiale potrivit definiţiei de la art. 453 lit. f), situate în România, dacă valoarea impozabilă a clădirii, calculată potrivit art. 457, depăşeşte 2.500.000 lei;
b) persoanele fizice şi persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziţie individuală depăşeşte 375.000 lei. Impozitul se datorează pe o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului sau pentru fracţiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de 5 ani de la această

Impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare se calculează după cum urmează:

a) în cazul proprietăţilor reprezentând clădiri rezidenţiale, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenţei dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere şi plafonul de 2.500.000 lei;
b) în cazul proprietăţilor reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie şi plafonul de 375.000 lei.

Impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare este datorat pentru întregul an fiscal.

Contribuabilii sunt obligaţi să calculeze şi să declare impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare, după cum urmează:

a) până la data de 30 aprilie inclusiv a anului fiscal curent, la organul fiscal central în a cărui rază de competenţă se află domiciliul contribuabilului, în cazul impozitului special pe bunurile imobile;
b) până la data de 31 decembrie inclusiv a anului fiscal curent, la organul fiscal central în a cărui rază de competenţă se află domiciliul/sediul contribuabilului, în cazul impozitului special pe bunurile mobile.

Impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare se plăteşte la bugetul de stat, până la data de 30 aprilie inclusiv a anului pentru care se datorează şi, respectiv, până la data de 31 decembrie inclusiv a anului pentru care se datorează impozitul.

Impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare constituie venit al bugetului de stat şi se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Modelul şi conţinutul declaraţiei privind impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care se emite în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.



B. Masuri fiscale de modificare a Codului Fiscal, care vor intra in vigoare de la 1 noiembrie 2023 şi se aplică începând cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023


B1.  Sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor, până la 31 decembrie 2028 inclusiv, ca urmare a desfăşurării activităţii de creare de programe pentru calculator, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării, al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, al ministrului educaţiei şi al ministrului finanţelor.

Scutirea se aplică la locul unde se află funcţia de bază, pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv, obţinute din salarii şi asimilate salariilor realizate de persoana fizică în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale.


B2. Veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea, sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi prin raportare la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prevăzut de lege pentru activităţile din domeniul construcţiilor prevăzute la lit. a). Scutirea se aplică la locul unde se află funcţia de bază, pentru veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv, realizate de persoana fizică în baza unui contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parţial, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale.


B3. Veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea sunt calculate la un salariu brut de încadrare lunar pentru 8 ore de muncă/zi, prin raportare la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în domeniul/sectorul agricol şi în industria alimentară, stabilit potrivit legii pentru domeniul/sectorul agricol şi în industria alimentară. Scutirea se aplică la locul unde se află funcţia de bază, pentru veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv, realizate de persoana fizică în baza unui contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parţial, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale.


B4.  Pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5, cota contribuţiei de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) se reduce cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuţie la fondul de pensii administrat privat prevăzute în Legea nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028.


B5. Pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară şi se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7, cota contribuţiei de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) se reduce cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuţie la fondul de pensii administrat privat prevăzute în Legea nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028.


B6. Pentru persoanele fizice prevăzute la art. 60 pct. 2 care desfasoara activitati de creare de programe pentru calculator, cota contribuţiei de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) se reduce cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuţie la fondul de pensii administrat privat prevăzute în Legea nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028.

Persoanele care datorează contribuţia la fondul de pensii administrat privat reglementat de Legea nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt scutite de la plata acestei contribuţii în limita cotei prevăzute mai sus.

Prin excepţie persoanele fizice pot opta pentru plata contribuţiei datorată la fondul de pensii administrat privat. Opţiunea se depune în scris, la angajator, acesta reţinând contribuţia aferentă potrivit prevederilor legale, începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat opţiunea.


B7. Dispare scutirea de de la plata contribuţiei de asigurări sociale pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau în alte condiţii de munca, pentru angajatorii care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii si pentru angajatorii care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară.


B8. Nu mai sunt exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate:

- persoanele fizice pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5.
- persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi din industria alimentară şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7.



C. Masuri fiscale de modificare a Codului Fiscal, care vor intra in vigoare de la 1 iulie 2024


C1. E-factura: pentru operaţiunile realizate între persoane impozabile stabilite în România conform art. 266 alin. (2), sunt considerate facturi numai facturile care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România.

vineri, 14 octombrie 2022

Procedura privind redirecționarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit legii, pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private

În Monitorul oficial nr. 923/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1679/2022 pentru aprobarea Procedurii privind redirecționarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit legii, pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private, precum și a modelului și conținutului unor formulare.

Plătitorii de impozit pe profit sau de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, după caz, pot dispune redirecţionarea unor sume din impozitul datorat, potrivit legii, în termen de 6 luni de la termenul legal de depunere a declaraţiei anuale de impozit pe profit, respectiv a declaraţiei de impozit pe veniturile microîntreprinderilor aferente trimestrului IV.

Valoarea impozitului pe profit sau a diferenţei de impozit pe profit care poate fi redirecţionată se calculează prin scăderea din valoarea minimă stabilită, potrivit art. 25 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, a sumelor reprezentând sponsorizare şi/sau mecenat, burse private, acordate entităţilor beneficiare în anul pentru care s-a depus declaraţia anuală de impozit pe profit, conform art. 25 alin. (4) lit. i) şi ţ), şi a sumelor reportate, astfel cum au fost înscrise în formularul 101 "Declaraţie privind impozitul pe profit" a anului respectiv.

Pentru stabilirea limitei impozitului pe profit prevăzute la art. 25 alin. (4) lit. i) pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se va avea în vedere şi scăderea din acesta a sumelor aferente creditului fiscal şi a impozitului pe profit scutit/redus, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.386/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor 101 "Declaraţie privind impozitul pe profit" şi 120 "Decont privind accizele", cu modificările şi completările ulterioare.

Valoarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor sau valoarea diferenţei de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care poate fi redirecţionată se calculează prin scăderea din valoarea stabilită, potrivit art. 56 alin. (1^1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, calculată pentru întregul an fiscal, a sumelor acordate entităţilor beneficiare în anul respectiv, conform art. 56 alin. (1^1), (1^5) şi (2^2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi a sumelor reportate.

Obligaţia plăţii sumei redirecţionate din impozitul pe profit, respectiv din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor revine organului fiscal competent.

Redirecţionarea impozitului pe profit, respectiv a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru sponsorizarea entităţilor persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv a unităţilor de cult, poate fi efectuată doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris la data plăţii sumei respective de către organul fiscal în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.

În cazul redirecţionării impozitului pe profit, respectiv a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor către Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii - UNICEF şi către alte organizaţii internaţionale care îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte, nu există obligaţia înscrierii entităţii beneficiare respective în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.

În sensul acestei proceduri, entitatea beneficiară poate fi o persoană juridică fără scop lucrativ, unitate de cult, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii - UNICEF, orice organizaţie internaţională care îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte, alţi beneficiari prevăzuţi de Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare, Legea bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de art. 25 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi beneficiarii de burse private, potrivit legii.

Aceasta procedură se aplică de către compartimentul cu atribuţii în gestiunea registrului contribuabililor şi declaraţiilor fiscale din cadrul organului fiscal central competent, denumit în continuare compartiment de specialitate.

Termenul pentru soluţionarea cererilor privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor este de 45 de zile de la depunere, potrivit art. 77 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru contribuabilii care, la data depunerii cererii, nu au stinse debitele reprezentând impozitul pe profit, respectiv impozitul pe venitul microîntreprinderilor, termenul de 45 de zile începe să curgă de la data stingerii debitului.


Depunerea cererilor privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor

Contribuabilii îşi exercită opţiunea de redirecţionare a impozitului pe profit/impozitului pe venitul microîntreprinderilor prin completarea şi depunerea formularului 177 "Cerere privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor".

Opţiunea de redirecţionare poate fi exercitată pentru una sau mai multe entităţi.

Formularul 177 se depune cu respectarea prevederilor art. 79 alin. (1^1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, adica prin mijloace electronice de transmitere la distanţă. În cazul contribuabililor membri ai unui grup fiscal, redirecţionarea poate fi dispusă numai de persoana juridică responsabilă.

Cererile depuse peste termenul prevăzut de lege nu vor fi prelucrate de către compartimentul de specialitate.

 
Soluţionarea cererilor privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor

Compartimentul de specialitate realizează următoarele operaţiuni în vederea soluţionării formularului 177 "Cerere privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor":

a) primeşte şi înregistrează cererile;
b) organizează evidenţa cererilor;
c) procesează cererile;
d) verifică stingerea obligaţiilor privind impozitul pe profit sau impozitul pe venitul microîntreprinderilor, după caz, pentru contribuabilii care au depus cereri de redirecţionare;
e) notifică contribuabilii ale căror cereri conţin erori de completare privind datele de identificare ale contribuabilului/entităţii beneficiare;
f) transmite borderoul către unitatea de trezorerie în vederea virării sumelor către entităţile beneficiare.

Compartimentul de specialitate organizează o evidenţă, în format electronic, a cererilor primite. Evidenţa cererilor conţine următoarele elemente:

a) denumirea contribuabilului;
b) domiciliul fiscal al contribuabilului;
c) codul de identificare fiscală;
d) categoria din care face parte contribuabilul, respectiv plătitor de impozit pe profit sau plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor;
e) numărul de înregistrare a cererii la organul fiscal;
f) datele de identificare ale fiecărei entităţi beneficiare înscrise în cerere;
g) suma redirecţionată către fiecare entitate beneficiară;
h) numărul şi data notificării privind erori de completare sau alte situaţii, după caz, potrivit procedurii în redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, având în vedere operaţiunea de la pct. 8 lit. e);
i) motivul notificării contribuabilului;
j) data comunicării notificării privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit legii;
k) data stingerii obligaţiilor de plată privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
l) modul de soluţionare a cererilor privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor:

- aprobarea cererii, fiind completate numărul şi data borderoului transmis unităţii de trezorerie, în vederea virării sumelor;
- respingerea cererii, în situaţia în care entitatea nu figurează în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, dacă entitatea are obligaţia înscrierii în registrul respectiv sau nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege;
- clasarea cererii, în situaţia în care cererea este depusă peste termenul prevăzut de lege sau în situaţia în care contribuabilul nu corectează informaţiile eronate, ca urmare a notificării primite.

Compartimentul de specialitate înregistrează în evidenţă datele, în termen de o zi lucrătoare de la primirea cererilor.

Compartimentul de specialitate înregistrează următoarele date privind entitatea beneficiară înscrisă în cerere:

a) denumirea entităţii beneficiare;
b) codul de identificare fiscală;
c) contul bancar.

Compartimentul de specialitate înregistrează în evidenţă, pentru fiecare entitate beneficiară, suma din impozitul pe profit, respectiv din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor pentru care a fost solicitată redirecţionarea.

În situaţia în care contribuabilii solicită redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, prin depunerea mai multor formulare 177 "Cerere privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor", solicitările vor fi analizate în ordinea cronologică a înregistrării acestora la organul fiscal.

În vederea soluţionării cererii, compartimentul de specialitate verifică în evidenţele fiscale informaţiile cuprinse în cerere, referitoare la:

a) datele de identificare a contribuabilului;
b) datele de identificare a entităţii beneficiare.

Dacă, în urma verificării informaţiilor se constată erori în cererea depusă, compartimentul de specialitate transmite contribuabilului o notificare privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, în care detaliază erorile identificate şi solicită contribuabililor remedierea acestora.

Notificarea se completează pe modelul prevăzut în anexa nr. 3 la ordin şi se comunică potrivit art. 47 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Corectarea informaţiilor din cerere se realizează prin depunerea unui formular 177 rectificativ, care va cuprinde informaţiile corectate solicitate în notificare, precum şi toate informaţiile corecte înscrise în cererea iniţială.

Dacă, în termenul prevăzut în notificare, contribuabilul nu corectează informaţiile eronate, identificate în notificare, cererea se clasează.

Contribuabilul poate depune, în cadrul termenului legal de depunere, un nou formular 177 "Cerere privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor".

Zilnic, compartimentul de specialitate verifică stingerea obligaţiilor fiscale reprezentând impozit pe profit/impozit pe veniturile microîntreprinderilor pentru contribuabilii care au depus cereri de redirecţionare corecte.

Compartimentul de specialitate întocmeşte lista privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe venitul microîntreprinderilor, care cuprinde contribuabilii care au depus cereri corecte şi care nu înregistrează obligaţii de plată reprezentând impozit pe profit/impozit pe veniturile microîntreprinderilor, precum şi entităţile beneficiare.

Compartimentul de specialitate verifică dacă entităţile beneficiare care au obligaţia înregistrării în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale figurează în acest registru.

Compartimentul de specialitate editează, cu ajutorul aplicaţiei informatice, pentru fiecare categorie de contribuabili, respectiv plătitori de impozit pe profit şi plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, câte un borderou, care cuprinde următoarele informaţii:

a) numărul/data borderoului;
b) informaţii privind contribuabilul:
   (i) cod de identificare fiscală;
   (ii) denumire;

c) informaţii privind entitatea beneficiară:
   (i) denumirea entităţii beneficiare;
   (ii) codul de identificare fiscală al entităţii beneficiare;
   (iii) simbolul contului bancar (IBAN);
   (iv) suma redirecţionată.

Înainte de transmiterea borderoului către unitatea de trezorerie, în vederea virării sumelor către entităţile beneficiare, compartimentul de specialitate verifică dacă entităţile beneficiare care au obligaţia înregistrării în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale figurează în acest registru.

Borderoul se aprobă de către conducătorul unităţii fiscale, cu menţiunea "Bun de plată", şi se transmite unităţii de trezorerie.


Cererea 177 privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor

Formularul se completează şi se depune de către contribuabilii care, potrivit legii, dispun redirecţionarea impozitului pe profit sau a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, după caz, pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private.

Cererea se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în conformitate cu prevederile art. 79 alin. (11) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul în care contribuabilul corectează formularul depus, cererea rectificativă se întocmeşte pe acelaşi model de formular, înscriind "X" în spaţiul special prevăzut în acest scop. În acest caz, se completează elementele de identificare a cererii care se rectifică, respectiv data şi numărul de înregistrare.

Termen de depunere:

a) în termen de maximum 6 luni de la termenul legal de depunere a declaraţiei anuale de impozit pe profit, în cazul contribuabililor plătitori de impozit pe profit;
b) în termen de 6 luni de la termenul legal de depunere a declaraţiei de impozit aferente trimestrului IV, în cazul contribuabililor plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

Formularul se depune la organul fiscal competent pentru administrarea creanţelor fiscale datorate de către contribuabil/plătitor.

În cazul contribuabililor membri ai unui grup fiscal, formularul se depune la organul fiscal competent pentru administrarea creanţelor fiscale datorate de persoana juridică responsabilă a grupului.

În cazul contribuabililor membri ai unui grup fiscal, redirecţionarea poate fi dispusă numai de persoana juridică responsabilă.

Contribuabilii care dispun redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor completează în acelaşi formular câte o secţiune privind destinaţia sumei, respectiv sponsorizare/mecenat/burse private. Secţiunile sunt generate cu ajutorul programului de asistenţă, pentru fiecare beneficiar.

Contribuabilii înscriu suma maximă care poate fi redirecţionată, potrivit legii, precum şi, după caz, suma redirecţionată prin formularele 177 "Cerere privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor" depuse anterior în acelaşi an fiscal şi suma rămasă de redirecţionat, în căsuţele corespunzătoare din formular.

joi, 9 septembrie 2021

Modificare Cod Fiscal

In Monitorul oficial nr. 832/2021 a fost publicata Ordonanța nr. 8/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Modificari introduse:

A. Incepand cu 03/09/2021

1. Când un contribuabil se înființează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă începe de la data înregistrării la organul fiscal central, pentru persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România.

2. La regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene se introduce sintagma: "impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opțiuni sau exceptări, sau un alt impozit care substituie impozitul pe profit, potrivit legislației naționale".

3. Referitor la declararea, reținerea și plata impozitului pe dividende pe care o persoană juridică română le plătește către o persoană juridică română.

In cazul în care dividendele distribuite, potrivit legii, nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende aferent se plătește, după caz, până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat următor anului în care s-a aprobat distribuirea dividendelor. Aceste prevederi nu se aplică pentru dividendele distribuite și neplătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, dacă persoana juridică română care primește dividendele îndeplinește condițiile de scutire în ultima zi a anului calendaristic sau în ultima zi a anului fiscal modificat, după caz.

4. Prin excepție de la prevederile art. 41 alin. (8) Cod Fiscal, contribuabilii care declară și plătesc impozitul pe profit anual, cu plăți anticipate, și care intră sub incidența prevederilor art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative, efectuează plata anticipată pentru trimestrul I al fiecărui an fiscal/an fiscal modificat la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului I. Această regulă este aplicabilă și pentru contribuabilii care sunt în al doilea an al perioadei obligatorii prevăzute la art. 41 alin. (3). Aplicarea regulii de calcul a plății anticipate pentru trimestrul I începe cu anul fiscal 2022, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2022, și se încheie cu anul fiscal 2026, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2026, după caz.

5. Sumele care se scad din impozitul pe profit anual, prevăzute la art. I alin. (12) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020, se completează cu «Alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legislației în vigoare».

6. Referitor la stabilirea venitului net anual din cedarea folosinței bunurilor

Opțiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68 Cod Fiscal, este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi și se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior, prin completarea corespunzătoare a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 25 mai inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani. În cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal, opțiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se exercită în termen de 30 de zile de la începerea activității.

7. Referitor la reținerea impozitului din veniturile din investiții pt. persoane fizice

Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare definite de legislația în materie la organisme de plasament colectiv se impun cu o cotă de 5% din suma acestora, impozitul fiind final. Obligația calculării și reținerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor/sumelor reprezentând câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare de către acționari/asociați/investitori. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor/câștigurilor obținute ca urmare a deținerii de titluri de participare, distribuite, dar care nu au fost plătite acționarilor/asociaților/investitorilor până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende/câștig se plătește până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor distribuirii. Impozitul datorat se virează integral la bugetul de stat.

8. Impozitul datorat în cazul veniturilor obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 lei, se determină prin aplicarea baremului asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obținut se scade suma de 667,5 lei.

9. Entitățile nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii, precum și unitățile de cult beneficiază de sumele reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit, dacă la momentul plății acestora de către organul fiscal sau angajatorul/plătitorul de venit figurează în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Sumele primite din impozitul anual datorat sunt folosite în scopul desfășurării activităților nonprofit.

10. Contribuabilii pot opta pentru depunerea cererii privind destinația sumei de 3,5% din impozitul anual pe venit, la entitatea nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii/unitatea de cult, beneficiară a sumei. Entitatea nonprofit/unitatea de cult are obligația de a transmite, prin mijloace electronice de transmitere la distanță, la organul fiscal competent un formular prin care centralizează cererile primite de la contribuabili, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului, sub sancțiunea decăderii.

11. Contribuabilii care în anul 2021 au realizat venituri din închirierea în scop turistic a unui număr de sub 5 camere închiriate în scop turistic, situate în locuințe proprietate personală, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea, și au determinat venitul net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, în anul 2022 determină venitul net anual pe baza normelor de venit.

12. Referitor la reținerea impozitului din veniturile impozabile obținute din România de nerezidenți

Impozitul se calculează, respectiv se reține în momentul plății venitului, se declară și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul. Impozitul se calculează, se reține, se declară și se plătește, în lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, pentru ziua în care se efectuează plata venitului către nerezidenți. În cazul dividendelor distribuite, potrivit legii, dar care nu au fost plătite acționarilor sau asociaților până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende se declară și se plătește până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care s-a aprobat distribuirea dividendelor, după caz. Impozitul nu se calculează, nu se reține și nu se plătește la bugetul de stat pentru dividendele distribuite și neplătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, dacă în ultima zi a anului calendaristic sau în ultima zi a anului fiscal modificat, după caz, persoana juridică străină beneficiară a dividendelor îndeplinește condițiile de scutire prevăzute la art. 229 alin. (1) lit. c) sau c^1 ) Cod Fiscal.

13. Sunt scutite de impozit dividendele plătite de un rezident român unei persoane juridice rezidente într-un stat membru al Spațiului Economic European, altul decât statele membre ale Uniunii Europene, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, dacă persoana juridică străină beneficiară a dividendelor îndeplinește condițiile prevăzute la art. 43 Cod Fiscal, referitoare la rezidentul român care primește dividendele.

14. Referitor la coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convențiilor de evitare a dublei impuneri și a legislației Uniunii Europene

Certificatul de rezidență fiscală însoțit de o traducere autorizată în limba română, depus prin mijloace electronice de transmitere la distanță la organul fiscal central competent, este acceptat în copie conformă cu originalul și mențiunea că originalul sau copia legalizată a certificatului se află la plătitorul de venit în cazul veniturilor cu regim de reținere la sursă, la persoana juridică română ale cărei titluri de valoare sunt înstrăinate în cazul câștigului de capital, la sediul permanent din România în cazul veniturilor care sunt atribuibile sediului permanent, respectiv la persoana juridică din România unde persoana fizică nerezidentă a fost detașată.

15. Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c) -f) și j) din Legea nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat.

16. Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 și art. 5 alin. (1) - (3) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, și a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă și în cazul transferului proprietății prin moștenire către copiii acestora, indiferent unde aceștia domiciliază.

17. În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea:

a) impozitului calculat pentru suprafața folosită în scop rezidențial conform art. 457 Cod Fiscal;
b) impozitului determinat pentru suprafața folosită în scop nerezidențial, indicată prin declarație pe propria răspundere, prin aplicarea cotei menționate la art. 458 Cod Fiscal asupra valorii impozabile determinate potrivit art. 457 Cod Fiscal, fără a fi necesară stabilirea valorii prin depunerea documentelor prevăzute la art. 458 alin. (1) Cod Fiscal.

18. Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru terenul aferent clădirii de domiciliu aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c) -f) și j) din Legea nr. 168/2020.

19. Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru terenul aferent clădirii de domiciliu aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 și art. 5 alin. (1) - (3) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, și a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă și în cazul transferului proprietății prin moștenire către copiii acestora, indiferent unde aceștia domiciliază.

20. Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului pe mijloacele de transport pentru:

a) mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol. În cazul scutirii sau reducerii impozitului pe mijloacele de transport acordate persoanelor juridice se vor avea în vedere prevederile legale în vigoare privind acordarea ajutorului de stat;

b) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, pentru un singur mijloc de transport la alegerea contribuabilului.

21. Actul de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport se poate încheia și în formă electronică și semna cu semnătură electronică în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, cu completările ulterioare, între persoane care au domiciliul fiscal în România și se comunică electronic organului fiscal local de la domiciliul persoanei care înstrăinează, organului fiscal local de la domiciliul persoanei care dobândește și organului competent privind radierea/înregistrarea/înmatricularea mijlocului de transport, în scopul radierii/înregistrării/înmatriculării, de către persoana care înstrăinează, de către persoana care dobândește sau de către persoana împuternicită, după caz.

Organul fiscal local de la domiciliul persoanei care înstrăinează mijlocul de transport transmite electronic persoanei care înstrăinează și persoanei care dobândește sau, după caz, persoanei împuternicite, respectiv organului fiscal local de la domiciliul dobânditorului, exemplarul actului de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport încheiat în formă electronică, completat și semnat cu semnătură electronică, conform prevederilor legale în vigoare. În situația în care organul fiscal local nu deține semnătură electronică în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001, republicată, cu completările ulterioare, documentul completat se transmite sub formă scanată, în fișier format pdf, cu mențiunea letrică «Conform cu originalul».

Organul fiscal local de la domiciliul persoanei care dobândește mijlocul de transport completează exemplarul actului de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport încheiat în formă electronică, conform prevederilor în vigoare, pe care îl transmite electronic persoanelor, semnat cu semnătura electronică. În situația în care organul fiscal local nu deține semnătură electronică în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001, republicată, cu completările ulterioare, documentul completat se transmite sub formă scanată, în fișier format pdf, cu mențiunea letrică «Conform cu originalul».

Persoana care dobândește/înstrăinează mijlocul de transport sau persoana împuternicită, după caz, transmite electronic un exemplar completat organului competent privind înmatricularea/înregistrarea/radierea mijloacelor de transport. Orice alte documente necesare și obligatorii, cu excepția actului de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport întocmit în formă electronică și semnat cu semnătură electronică, se pot depune pe suport hârtie sau electronic conform procedurilor stabilite de organul competent.

Actul de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport întocmit, în format electronic se utilizează de către:

a) persoana care înstrăinează;
b) persoana care dobândește;
c) organele fiscale locale competente;
d) organul competent privind înmatricularea/înregistrarea/radierea mijloacelor de transport.

Orice alte acte, cu excepția actului de înstrăinaredobândire a mijloacelor de transport întocmit în formă electronică și semnat cu semnătură electronică, solicitate de organele fiscale locale pentru scoaterea din evidența fiscală a bunului, respectiv înregistrarea fiscală a acestuia, se pot depune și electronic la acestea, sub formă scanată, în fișier format pdf, cu mențiunea letrică «Conform cu originalul» însușită de către vânzător sau de cumpărător și semnate cu semnătură electronică de către contribuabilul care declară.

Actul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport încheiat între persoane cu domiciliul fiscal în România și persoane care nu au domiciliul fiscal în România, se comunică electronic de către persoana care l-a înstrăinat către autoritățile implicate în procedura de scoatere din evidența fiscală a bunului.

În cazul unei hotărâri judecătorești care consfințește faptul că o persoană a pierdut dreptul de proprietate asupra mijlocului de transport, aceasta se poate depune la organul fiscal local în formă electronică sub formă scanată, în fișier format pdf, cu mențiunea letrică «Conform cu originalul» și semnată electronic de către contribuabil.

22. Impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare și a abonamentelor, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.


B. Incepand cu 01/10/2021

1. Prin excepție, în cazul persoanelor fizice care obțin avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali români, angajatorul rezident fiscal român sau angajatorul care nu este rezident fiscal român și care intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte poate opta pentru obligația de calcul, reținere și plată a contribuției de asigurări sociale.

2. Prin excepție, în cazul persoanelor fizice care obțin avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali români, angajatorul rezident fiscal român sau angajatorul care nu este rezident fiscal român și care intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte poate opta pentru obligația de calcul, reținere și plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate.

3. Prin excepție, în cazul persoanelor fizice care obțin avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali români, angajatorul rezident fiscal român sau angajatorul care nu este rezident fiscal român și care intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte poate opta pentru obligația de calcul, reținere și plată a contribuției asiguratorie pentru muncă.


C. Incepand cu 01/11/2021

1. Este scutit de TVA importul de bunuri efectuat în România de către Comisia Europeană sau de către o agenție ori un organism înființat în temeiul dreptului Uniunii Europene, în cazul în care Comisia Europeană sau o astfel de agenție ori un astfel de organism importă bunurile respective în scopul îndeplinirii sarcinilor care îi sunt conferite prin dreptul Uniunii Europene pentru a combate pandemia de COVID-19, cu excepția situației în care bunurile importate sunt utilizate, fie imediat, fie la o dată ulterioară, în scopul unor livrări ulterioare efectuate cu titlu oneros de către Comisia Europeană sau de către o astfel de agenție ori organism. 

Atunci când condițiile pentru scutire încetează să se aplice, Comisia Europeană sau agenția ori organismul în cauză care a efectuat importul de bunuri informează organul vamal competent, iar importul bunurilor respective este supus TVA în condițiile aplicabile la momentul respectiv.

2. Este scutita de TVA livrarea de bunuri sau prestarea de servicii către Comisia Europeană sau către o agenție ori un organism înființat în temeiul dreptului Uniunii Europene, în cazul în care Comisia Europeană sau o astfel de agenție ori un astfel de organism achiziționează bunurile sau serviciile respective în scopul îndeplinirii sarcinilor care îi sunt conferite prin dreptul Uniunii Europene pentru a combate pandemia de COVID-19, cu excepția situației în care bunurile și serviciile achiziționate sunt utilizate, fie imediat, fie la o dată ulterioară, în scopul unor livrări ulterioare efectuate cu titlu oneros de către Comisia Europeană sau de către o astfel de agenție ori organism.

Atunci când condițiile pentru scutire încetează să se aplice, Comisia Europeană sau agenția ori organismul în cauză care a primit livrarea de bunuri sau prestarea de servicii scutită informează organul fiscal competent, iar livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor respective este supusă TVA în condițiile aplicabile la momentul respectiv.

 

D.  Incepand cu 01/01/2022

1. Contribuabilul are dreptul la deducerea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, în limita unui procent de 50% din valoarea acestora, altele decât cele prevăzute la lit. d)-f), h) și i), dacă creanțele îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

- sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței;
- nu sunt garantate de altă persoană;
- sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;

2. Se introduc in categoria veniturilor neimpozabile din activități agricole, silvicultură și piscicultură, produsele vegetale, plantele furajere până la 2,0 ha inclusiv.

miercuri, 20 ianuarie 2021

Formularele 100-Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat si 710-Declarație rectificativă se modifica

In Monitorul oficial nr. 57/2021 a fost publicat Ordinul nr. 51/2021 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la sursă.

Declaratia 100 privind obligațiile de plată la bugetul de stat a fost modificata pentru introducerea urmatoarelor informatii:

- sponsorizărilor și burselor acordate - la acest rand se va înscrie, dacă este cazul, suma reprezentând sponsorizări, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările ulterioare, pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care la data încheierii contractului sunt înscrise în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. De asemenea, la acest rând se cuprind, dacă este cazul, și bursele acordate elevilor școlarizați în învățământul profesional-dual în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (4) lit. c) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare. Valoarea cumulată a sponsorizărilor și a burselor nu trebuie să depășească nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat. Acest rând se completează numai de către contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

- costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale - la acest rand se va înscrie suma reprezentând costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale, potrivit prevederilor Legii nr. 153/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru completarea Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități. Acest rând se completează numai de către contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.


vineri, 27 noiembrie 2020

Codul Fiscal: Scutiri de impozit pentru susținerea învățământului profesional- dual prin asigurarea pregătirii practice și formării de calitate a elevilor

In Monitorul oficial nr. 1112/2020 a fost publicata Legea nr. 262/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Prin aceasta lege se introduce scutirea de impozit a profitului reinvestit în susținerea învățământului profesional- dual prin asigurarea pregătirii practice și formării de calitate a elevilor.

Va readucem aminte ca pana acum era scutit doar profitul investit în echipamente tehnologice, calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturare, în programe informatice, precum și pentru dreptul de utilizare a programelor informatice, produse și/sau achiziționate, inclusiv în baza contractelor de leasing financiar, și puse în funcțiune, folosite în scopul desfășurării activității economice, este scutit de impozit. Activele corporale pentru care se aplică scutirea de impozit sunt cele prevăzute în subgrupa 2.1, respectiv în clasa 2.2.9 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Prin Legea nr. 262/2020 se introduc in categoria cheltuielile care se pot scadea din impozitul pe profit si cele prin care se asigură pregătirea practică a elevilor, bursă, cel puțin la nivelul celei acordate din fonduri publice pentru învățământul profesional, și alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor.

Totodata, microîntreprinderile care acordă burse elevilor școlarizați în învățământul profesional-dual în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, scad sumele aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective.


duminică, 4 octombrie 2020

Rectificarea privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020, din 21.09.2020

In Monitorul oficial nr. 861/2020 a fost publicata Rectificarea privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020.

Ordonanța de urgență nr. 153/2020 se refera la instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii.

marți, 15 septembrie 2020

Măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii

In Monitorul oficial nr. 817/2020 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative.

Aceasta ordonanta a fost publicata pentru a stimula asigurarea de resurse financiare suplimentare contribuabililor plătitori de impozit pe profit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor sau impozit specific unor activități, prin reducerea sarcinii fiscale, având în vedere necesitatea stimulării și dezvoltării capitalului românesc și a competitivității operatorilor economici pentru tranziția la o economie durabilă. 

Prin aceasta ordonanta se vor acorda reduceri la determinarea impozitului pe profit, impozitului pe veniturile microîntreprinderilor și impozitului specific unor activități în funcție de menținerea/creșterea capitalurilor proprii.

Contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare și plată prevăzut la art. 41 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal, contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor potrivit titlului III "Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” din Codul fiscal, precum și contribuabilii care intră sub incidența prevederilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, cu completările ulterioare, beneficiază de reduceri ale impozitului pe profit anual/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor/impozitului specific unor activități, astfel:

a) 2%, în cazul în care capitalul propriu contabil, prezentat în situațiile financiare anuale, respectiv în raportările contabile anuale pentru sediile permanente ale persoanelor juridice rezidente în state aparținând Spațiului Economic European, în anul pentru care datorează impozitul, este pozitiv. Pentru contribuabilii care, potrivit prevederilor legale, au obligația constituirii capitalului social, capitalul propriu contabil trebuie să îndeplinească concomitent și condiția de a fi la nivelul unei valori cel puțin egale cu jumătate din capitalul social subscris;

b) dacă înregistrează o creștere anuală a capitalului propriu ajustat al anului pentru care datorează impozitul față de capitalul propriu ajustat înregistrat în anul precedent și îndeplinește concomitent condiția prevăzută la lit. a), reducerile au următoarele valori:
       
Procentul de reducere a impozitului / Intervalele de creștere anuală a capitalului propriu ajustat 

- 5% / până la 5% inclusiv
- 6% / peste 5% și până la 10% inclusiv
- 7% / peste 10% și până la 15% inclusiv
- 8% / peste 15% și până la 20% inclusiv
- 9% / peste 20% și până la 25% inclusiv
- 10% / peste 25%

c) 3%, dacă înregistrează o creștere peste nivelul prevăzut mai jos a capitalului propriu ajustat al anului pentru care datorează impozitul față de capitalul propriu ajustat înregistrat în anul 2020 și dacă îndeplinește concomitent condiția prevăzută la lit. a). Prevederile prezentei litere se aplică începând cu anul 2022, respectiv începând cu anul fiscal modificat care începe în anul 2022.

Procentul de creștere a capitalului propriu ajustat al anului pentru care datorează impozitul față de capitalul propriu ajustat înregistrat în anul 2020 are următoarele valori:       

Anul pentru care datorează impozitul / Procentul minim de creștere a capitalului propriu ajustat
- 2022 / 5%
- 2023 / 10%
- 2024 / 15%
- 2025 / 20%

În cazul în care sunt aplicabile două sau trei din reducerile prevăzute  mai sus, pentru determinarea valorii reducerii, procentele corespunzătoare acestora se adună, iar valoarea rezultată se aplică asupra impozitului.

Nu intră sub incidența acestor prevederi contribuabilii pentru care reglementările contabile sunt emise de Banca Națională a României, respectiv de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Capitalul propriu ajustat cuprinde următoarele elemente:

a) capital subscris vărsat/capital de dotare;
b) patrimoniul regiei;
c) patrimoniul public;
d) patrimoniul privat;
e) patrimoniul institutelor naționale de cercetare-dezvoltare;
f) prime de capital;
g) rezerva legală, statutară sau contractuală și alte rezerve constituite din profitul net ca urmare a deciziei acționarilor/asociaților sau potrivit prevederilor legale;
h) rezultatul net reportat - sold creditor, reprezentând diferența pozitivă dintre soldurile creditoare și debitoare.

luni, 25 mai 2020

Legea nr. 54/2020 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2020 privind unele măsuri fiscale și modificarea unor acte normative

In Monitorul oficial nr. 396/2020 a fost publicata Legea nr. 54/2020 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2020 privind unele măsuri fiscale și modificarea unor acte normative.
 
Potrivit acestei legi contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare și plată prevăzut la art. 41 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, contribuabilii care plătesc impozit pe venitul microîntreprinderilor, care plătesc impozitul datorat la termenele scadente, 25 iulie 2020 inclusiv, pentru trimestrul II, și 25 octombrie 2020 inclusiv, pentru trimestrul III, beneficiază de o bonificație de 10% calculată asupra impozitului pe profit datorat.

joi, 9 mai 2019

Modificare procedurii privind organizarea Registrului entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, precum şi a modelului şi conţinutului unor formulare

In Monitorul oficial nr. 303/2019 a fost publicat Ordinul nr. 1086/2019 privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 819/2019 pentru aprobarea Procedurii privind organizarea Registrului entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, precum şi a modelului şi conţinutului unor formulare.

Potrivit acestei noi proceduri cererea se soluţionează în termen de maximum 5 zile (si nu 10 zile ca pana acum) de la depunere, de către compartimentul cu atribuţii în gestiunea registrului contribuabililor şi declaraţiilor fiscale din cadrul organului fiscal competent în a cărui evidenţă fiscală este înregistrată entitatea/unitatea de cult, denumit în continuare compartiment de specialitate.  

Totodata cel târziu în ziua următoare (si nu 2 zile lucratoare) depunerii cererii, compartimentul de specialitate solicită compartimentului cu atribuţii în domeniul organizării evidenţei pe plătitori informaţii privind îndeplinirea condiţiei de la pct. 4 lit. c) din Procedura. Compartimentul cu atribuţii în domeniul organizării evidenţei pe plătitori transmite compartimentului de specialitate, în maximum o zi (si nu 3 zile lucratoare) de la solicitare, dacă entitatea/unitatea de cult are/nu are obligaţii fiscale restante mai vechi de 90 de zile de la scadenţă/termen de plată.  
  
In plus, entitatea/unitatea de cult care îndeplineşte toate condiţiile se înscrie în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale cu data aprobării (si nu comunicarii) Deciziei privind aprobarea cererii de înscriere în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.  

joi, 4 aprilie 2019

Procedura privind organizarea Registrului entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, precum şi a modelului şi conţinutului unor formulare

In Monitorul oficial nr. 223/2019 a fost publicat Ordinul nr. 819/2019 pentru aprobarea Procedurii privind organizarea Registrului entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, precum şi a modelului şi conţinutului unor formulare.
  
Potrivit acestui ordin registrul cuprinde următoarele informaţii: 
 
a) denumirea entităţii/unităţii de cult; 
b) codul de identificare fiscală; 
c) adresa domiciliului fiscal; 
d) data înscrierii în registru; 
e) data radierii din registru; 
f) informaţii privind înscrierile şi radierile în/din registru.
   
Entitatea/Unitatea de cult se înscrie în registru dacă, la data depunerii cererii, îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: 
 
a) desfăşoară activitatea în domeniul pentru care a fost constituită; 
b) a îndeplinit toate obligaţiile fiscale declarative prevăzute de lege; 
c) nu are obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, mai vechi de 90 de zile de la scadenţă/termen de plată; 
d) a depus situaţiile financiare anuale, prevăzute de lege; 
e) nu a fost declarată inactivă, potrivit art. 92 din Codul de procedură fiscală. Condiţia de la lit. d) se consideră îndeplinită în cazul entităţilor/unităţilor de cult care, potrivit legii, nu sunt obligate să întocmească şi să depună situaţii financiare anuale. 
 

marți, 16 ianuarie 2018

Termenul de depunere al declaratiei de mentiuni 010 pt. aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor

Potrivit art. 55 din Codul Fiscal, persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit comunică organelor fiscale competente aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului pentru care se plătește impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.

Declaratia care trebuie depusa pana la 31 martie 2018 este declarația de înregistrare fiscală/declarație de mențiuni/declarație de radiere pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică 010, prevazuta de Ordinul PANAF nr. 3725 / 2017.