In Monitorul oficial nr. 688/2020 a fost publicata Hotărârea nr. 588/2020 pentru modificarea și completarea anexelor nr. 2
și 3 la Hotărârea Guvernului nr. 553/2020 privind prelungirea stării de
alertă pe teritoriul României începând cu data de 17 iulie 2020, precum
și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru
prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
miercuri, 5 august 2020
Majorarea alocației de stat pentru copii
In Monitorul oficial nr. 688/2020 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 123/2020 pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii.
Potrivit acestei ordonante, începând cu drepturile aferente lunii iulie 2022, alocația de stat pentru copii se stabilește în cuantum de:
a) 600 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap;
b) 300 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani, precum și pentru tinerii care urmează cursurile învățământului liceal sau profesional, organizate în condițiile legii, până la terminarea acestora.;
c) 600 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și 18 ani, în cazul copilului cu handicap.
Începând cu drepturile bănești aferente lunii august 2020, cuantumul alocației de stat se majorează cu 20 de puncte procentuale, aplicate sumei rezultate din diferența dintre cuantumul prevăzut mai sus și cuantumul acordat anterior, în luna iulie 2020.
În perioada 1 ianuarie 2021-1 iulie 2022, majorarea se aplică de două ori pe an, respectiv începând cu drepturile aferente lunii ianuarie și drepturile aferente lunii iulie a fiecărui an.
Începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2023, cuantumul alocației de stat pentru copii se indexează anual, din oficiu, cu rata medie anuală a inflației. În condițiile în care bugetul de stat poate susține un cuantum mai mare al alocației de stat pentru copii, prin hotărâre a Guvernului se poate stabili un nivel mai ridicat.
Titular al dreptului la alocația de stat pentru copii este copilul.
Alocația de stat pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap, se cumulează cu indemnizația lunară, stimulentul lunar sau stimulentul de inserție, prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările și completările ulterioare, respectiv de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Dacă din calculul cuantumului alocației de stat pentru copii rezultă fracțiuni în bani, cuantumul se rotunjește la leu în favoarea beneficiarului.
Potrivit acestei ordonante, începând cu drepturile aferente lunii iulie 2022, alocația de stat pentru copii se stabilește în cuantum de:
a) 600 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap;
b) 300 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani, precum și pentru tinerii care urmează cursurile învățământului liceal sau profesional, organizate în condițiile legii, până la terminarea acestora.;
c) 600 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și 18 ani, în cazul copilului cu handicap.
Începând cu drepturile bănești aferente lunii august 2020, cuantumul alocației de stat se majorează cu 20 de puncte procentuale, aplicate sumei rezultate din diferența dintre cuantumul prevăzut mai sus și cuantumul acordat anterior, în luna iulie 2020.
În perioada 1 ianuarie 2021-1 iulie 2022, majorarea se aplică de două ori pe an, respectiv începând cu drepturile aferente lunii ianuarie și drepturile aferente lunii iulie a fiecărui an.
Începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2023, cuantumul alocației de stat pentru copii se indexează anual, din oficiu, cu rata medie anuală a inflației. În condițiile în care bugetul de stat poate susține un cuantum mai mare al alocației de stat pentru copii, prin hotărâre a Guvernului se poate stabili un nivel mai ridicat.
Titular al dreptului la alocația de stat pentru copii este copilul.
Alocația de stat pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap, se cumulează cu indemnizația lunară, stimulentul lunar sau stimulentul de inserție, prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările și completările ulterioare, respectiv de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Dacă din calculul cuantumului alocației de stat pentru copii rezultă fracțiuni în bani, cuantumul se rotunjește la leu în favoarea beneficiarului.
Modificarea regimurilor de TVA speciale pentru servicii electronice, de telecomunicații, de radiodifuziune sau televiziune
In Monitorul oficial nr. 684/2020 a fost publicat Ordinul nr. 3039/2020 privind modificarea și completarea anexei la Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.737/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a persoanelor impozabile, în vederea utilizării unuia dintre regimurile speciale pentru servicii electronice, de telecomunicații, de radiodifuziune sau televiziune, precum și pentru declararea taxei pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 314 și art. 315 din Codul fiscal, în situația în care România este stat membru de înregistrare.
marți, 4 august 2020
Raportarea contabilă de la 30 iunie 2020 a operatorilor economici
In Monitorul oficial nr. 675/2020 a fost publicat Ordinul nr. 2206/2020 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2020 a operatorilor economici, precum și pentru completarea unor prevederi contabile.
Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2020 a operatorilor economici se aplică entităților cărora le sunt incidente Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, și care în exercițiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 220.000 lei.
Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2020 a operatorilor economici se aplică, de asemenea, persoanelor cărora le sunt incidente Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016, cu modificările și completările ulterioare, și care în exercițiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 220.000 lei.
Prevederile acestui ordin se aplică inclusiv operatorilor economici al căror exercițiu financiar este diferit de anul calendaristic.
Raportările contabile la 30 iunie 2020 se depun la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice până cel mai târziu la data de 30 septembrie 2020.
Nedepunerea raportărilor contabile la 30 iunie 2020 în condițiile prevăzute de ordin se sancționează conform prevederilor art. 42 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2020 a operatorilor economici se aplică entităților cărora le sunt incidente Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, și care în exercițiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 220.000 lei.
Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2020 a operatorilor economici se aplică, de asemenea, persoanelor cărora le sunt incidente Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016, cu modificările și completările ulterioare, și care în exercițiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 220.000 lei.
Prevederile acestui ordin se aplică inclusiv operatorilor economici al căror exercițiu financiar este diferit de anul calendaristic.
Raportările contabile la 30 iunie 2020 se depun la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice până cel mai târziu la data de 30 septembrie 2020.
Nedepunerea raportărilor contabile la 30 iunie 2020 în condițiile prevăzute de ordin se sancționează conform prevederilor art. 42 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Situațiile financiare anuale individuale ale entităților din sistemul de pensii private
In Monitorul oficial nr. 671/2020 a fost publicata Norma nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr. 7/2017 privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale individuale ale entităților din sistemul de pensii private.
Modificarea normelor privind autorizarea auditorilor financiari și a firmelor de audit în România
In Monitorul oficial nr. 665/2020 a fost publicat Ordinul nr. 274/2020 pentru modificarea și completarea Normelor privind autorizarea auditorilor financiari și a firmelor de audit în România, recunoașterea firmelor de audit din alte state membre, retragerea și redobândirea autorizării, aprobate prin Ordinul președintelui Autorității pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar nr. 87/2018, a Normelor privind suspendarea exercitării activității auditorilor financiari și firmelor de audit, aprobate prin Ordinul președintelui Autorității pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar nr. 88/2018, și a Normelor privind buna reputație a stagiarilor în activitatea de audit financiar, a auditorilor financiari și a firmelor de audit, aprobate prin Ordinul președintelui Autorității pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar nr. 89/2018.
Extinderea aplicarii transportului alternativ si la autoturisme care au maximum 9 locuri
In Monitorul oficial nr. 659/2020 a fost publicata Legea nr. 154/2020 pentru modificarea art. 19 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2019 privind activitățile de transport alternativ cu autoturism și conducător auto.
Potrivit acestei legi autoturismele cu care se poate efectua transport alternativ pot avea maximum 9 locuri, inclusiv locul conducătorului auto. Pana la aparitia acestei legi numarul locurilor era limitat la 5.
Potrivit OUG nr. 49/2019 autoturismele cu care se efectuează transport alternativ trebuie să mai îndeplinească si următoarele condiții:
- au inspecția tehnică periodică (ITP) realizată la fiecare 6 luni;
- la momentul cursei trebuie să corespundă normelor tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și utilizarea conform destinației;
- dețin copia conformă a autorizației pentru transportul alternativ.
Potrivit acestei legi autoturismele cu care se poate efectua transport alternativ pot avea maximum 9 locuri, inclusiv locul conducătorului auto. Pana la aparitia acestei legi numarul locurilor era limitat la 5.
Potrivit OUG nr. 49/2019 autoturismele cu care se efectuează transport alternativ trebuie să mai îndeplinească si următoarele condiții:
- au inspecția tehnică periodică (ITP) realizată la fiecare 6 luni;
- la momentul cursei trebuie să corespundă normelor tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și utilizarea conform destinației;
- dețin copia conformă a autorizației pentru transportul alternativ.
Instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul anchetei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2
In Monitorul oficial nr. 658/2020 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 120/2020 privind instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.
Prin derogare de la prevederile art. 24 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările ulterioare, salariații angajatorilor a căror activitate a fost suspendată ca urmare a anchetei epidemiologice efectuate de direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București beneficiază de acordarea indemnizației prevăzute la art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 59/2020, cu completările ulterioare.
Indemnizația se calculează pentru numărul de zile în care activitatea a fost suspendată. Măsura se aplică pe toată perioada în care activitatea este suspendată, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020.
De aceasta măsura nu beneficiază salariații aflați în concediu medical și care primesc indemnizația de asigurări sociale aferentă.
Regimul fiscal aplicabil indemnizațiilor de mai sus este cel reglementat la art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 59/2020, cu completările ulterioare, și la art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, cu modificările ulterioare.
Prin derogare de la prevederile art. 24 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările ulterioare, salariații angajatorilor a căror activitate a fost suspendată ca urmare a anchetei epidemiologice efectuate de direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București beneficiază de acordarea indemnizației prevăzute la art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 59/2020, cu completările ulterioare.
Indemnizația se calculează pentru numărul de zile în care activitatea a fost suspendată. Măsura se aplică pe toată perioada în care activitatea este suspendată, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020.
De aceasta măsura nu beneficiază salariații aflați în concediu medical și care primesc indemnizația de asigurări sociale aferentă.
Regimul fiscal aplicabil indemnizațiilor de mai sus este cel reglementat la art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 59/2020, cu completările ulterioare, și la art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, cu modificările ulterioare.
Discriminarea directă sau indirectă si hartuirea: Modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii
In Monitorul oficial nr. 658/2020 a fost publicata Legea nr. 151/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.
Potrivit acestei legi orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat, discriminare prin asociere, hărțuire sau faptă de victimizare, bazată pe criteriul de rasă, cetățenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare cu HIV, opțiune politică, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, apartenență la o categorie defavorizată, este interzisă.
Constituie discriminare directă orice act sau faptă de deosebire, excludere, restricție sau preferință, întemeiat(ă) pe unul sau mai multe dintre criteriile de mai sus, care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute în legislația muncii.
Constituie discriminare indirectă orice prevedere, acțiune, criteriu sau practică aparent neutră care are ca efect dezavantajarea unei persoane față de o altă persoană în baza unuia dintre criteriile de mai sus, în afară de cazul în care acea prevedere, acțiune, criteriu sau practică se justifică în mod obiectiv, printr-un scop legitim, și dacă mijloacele de atingere a acelui scop sunt proporționale, adecvate și necesare.
Hărțuirea constă în orice tip de comportament care are la bază unul dintre criteriile de mai sus care are ca scop sau ca efect lezarea demnității unei persoane și duce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.
Discriminarea prin asociere constă din orice act sau faptă de discriminare săvârșit(ă) împotriva unei persoane care, deși nu face parte dintr-o categorie de persoane identificată potrivit criteriilor de mai sus, este asociată sau prezumată a fi asociată cu una sau mai multe persoane aparținând unei astfel de categorii de persoane.
Constituie victimizare orice tratament advers, venit ca reacție la o plângere sau acțiune în justiție cu privire la încălcarea principiului tratamentului egal și al nediscriminării.
Orice comportament care constă în a dispune, scris sau verbal, unei persoane să utilizeze o formă de discriminare, care are la bază unul dintre criteriile de mai sus, împotriva uneia sau mai multor persoane este considerat discriminare.
Nu constituie discriminare excluderea, deosebirea, restricția sau preferința în privința unui anumit loc de muncă în cazul în care, prin natura specifică a activității în cauză sau a condițiilor în care activitatea respectivă este realizată, există anumite cerințe profesionale esențiale și determinante, cu condiția ca scopul să fie legitim și cerințele proporționale.
Totodata aceasta lege precizeaza ca este interzisă concedierea salariaților pe criterii de rasă, cetățenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, opțiune politică, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, apartenență la o categorie defavorizată.
Codul Muncii sanctioneaza nerespectarea dispozițiilor de mai sus cu amendă de la 1.000 lei la 20.000 lei.
Potrivit acestei legi orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat, discriminare prin asociere, hărțuire sau faptă de victimizare, bazată pe criteriul de rasă, cetățenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare cu HIV, opțiune politică, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, apartenență la o categorie defavorizată, este interzisă.
Constituie discriminare directă orice act sau faptă de deosebire, excludere, restricție sau preferință, întemeiat(ă) pe unul sau mai multe dintre criteriile de mai sus, care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute în legislația muncii.
Constituie discriminare indirectă orice prevedere, acțiune, criteriu sau practică aparent neutră care are ca efect dezavantajarea unei persoane față de o altă persoană în baza unuia dintre criteriile de mai sus, în afară de cazul în care acea prevedere, acțiune, criteriu sau practică se justifică în mod obiectiv, printr-un scop legitim, și dacă mijloacele de atingere a acelui scop sunt proporționale, adecvate și necesare.
Hărțuirea constă în orice tip de comportament care are la bază unul dintre criteriile de mai sus care are ca scop sau ca efect lezarea demnității unei persoane și duce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.
Discriminarea prin asociere constă din orice act sau faptă de discriminare săvârșit(ă) împotriva unei persoane care, deși nu face parte dintr-o categorie de persoane identificată potrivit criteriilor de mai sus, este asociată sau prezumată a fi asociată cu una sau mai multe persoane aparținând unei astfel de categorii de persoane.
Constituie victimizare orice tratament advers, venit ca reacție la o plângere sau acțiune în justiție cu privire la încălcarea principiului tratamentului egal și al nediscriminării.
Orice comportament care constă în a dispune, scris sau verbal, unei persoane să utilizeze o formă de discriminare, care are la bază unul dintre criteriile de mai sus, împotriva uneia sau mai multor persoane este considerat discriminare.
Nu constituie discriminare excluderea, deosebirea, restricția sau preferința în privința unui anumit loc de muncă în cazul în care, prin natura specifică a activității în cauză sau a condițiilor în care activitatea respectivă este realizată, există anumite cerințe profesionale esențiale și determinante, cu condiția ca scopul să fie legitim și cerințele proporționale.
Totodata aceasta lege precizeaza ca este interzisă concedierea salariaților pe criterii de rasă, cetățenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, opțiune politică, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, apartenență la o categorie defavorizată.
Codul Muncii sanctioneaza nerespectarea dispozițiilor de mai sus cu amendă de la 1.000 lei la 20.000 lei.
Modificarea şi completarea normelor privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii
In Monitorul oficial nr. 658/2020 a fost publicata Legea nr. 149/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)