Programul național de digitalizare a microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, finanțat în cadrul Programului operațional Competitivitate 2014-2020

In Monitorul oficial nr. 756/2020 a fost publicata Hotărârea nr. 677/2020 privind aprobarea Programului național de digitalizare a microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, finanțat în cadrul Programului operațional Competitivitate 2014-2020.

Valoarea Programului național de digitalizare a microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, finanțat în cadrul Programului operațional Competitivitate 2014-2020, este de 726 milioane lei, echivalentul a 150 milioane euro, la cursul InforEuro din luna iulie 2020, din care contribuția Uniunii Europene este de 617,1 milioane lei, echivalentul a 127,5 milioane euro, corespunzând unei contribuții a Uniunii Europene de 85%, iar contribuția națională este de 108,9 milioane lei, echivalentul a 22,5 milioane euro, corespunzând unei contribuții naționale de 15%.

Obiectivul Programului național de digitalizare a microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii este creșterea competitivității IMM-urilor din România prin:

a) dezvoltarea unor produse/servicii/aplicații inovative din domeniul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor care să vină în sprijinul IMM-urilor și autorităților publice, urmărindu-se finanțarea unor produse/servicii/aplicații TIC inovative care să asigure trecerea de la producția prin externalizare, respectiv outsourcing, la dezvoltarea bazată pe inovare, precum și colaborarea între membrii din cadrul unui cluster din industria TIC sau între aceștia și membrii altor clustere, pentru asigurarea unui acces rapid și facil la implementarea produselor din domeniul tehnologiei informației inovative obținute;

b) acordarea de sprijin financiar nerambursabil pentru digitalizarea microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii din alte sectoare de activitate decât TIC, în cele 8 regiuni de dezvoltate ale României, în vederea creșterii competitivității IMM și dinamizării sectorului TIC.

Cresterea punctului de pensie si a pensiei sociale minime garantate

In Monitorul oficial nr. 751/2020 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020,modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare.

Potrivit acestei ordonante, incepând cu 1 septembrie 2020 nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare, este de 800 lei. 

Totodata, de la data de 1 septembrie 2020 valoarea punctului de pensie va fi 1.442 lei.

Sistemul de raportare contabilă semestrială aplicabil entităților ce intră în sfera de reglementare contabilă a Băncii Naționale a României

In Monitorul oficial nr. 746/2020 a fost publicat Ordinul nr. 4/2020 privind modificarea și completarea Ordinului Băncii Naționale a României nr. 10/2012 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă semestrială aplicabil entităților ce intră în sfera de reglementare contabilă a Băncii Naționale a României.

Prezentul ordin se aplică începând cu raportarea contabilă semestrială întocmită pentru data de raportare 30.06.2020.

Prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 16 august 2020

In Monitorul oficial nr. 742/2020 a fost publicata Hotărârea nr. 668/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 16 august 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Începând cu data de 16 august 2020 se prelungește cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul țării, instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, aprobată cu modificări și completări prin Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2020, cu modificările și completările ulterioare, prelungită prin Hotărârea Guvernului nr. 476/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, și prin Hotărârea Guvernului nr. 553/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 17 iulie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare. 

Pe durata starii de alerta măsurile de prevenire și control al infecțiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri, precum și instituțiile și autoritățile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor pe durata stării de alertă sunt prevăzute în:

a) anexa nr. 1 - "Măsuri pentru creșterea capacității de răspuns";
b) anexa nr. 2 - "Măsuri pentru asigurarea rezilienței comunităților";
c) anexa nr. 3 - "Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc", la aceasta hotarare.

Modificarea și completarea Legii nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale

In Monitorul oficial nr. 736/2020 a fost publicata Legea nr. 172/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale.

Conform modificarii aduse salariatul detașat de pe teritoriul României este salariatul unui angajator stabilit pe teritoriul României, care, pe o perioadă limitată de timp, dar nu mai mult de 24 de luni, conform art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, desfășoară muncă pe teritoriul unui stat membru, altul decât cel în care își are sediul angajatorul stabilit pe teritoriul României, sau pe teritoriul Confederației Elvețiene, pe perioada executării contractului încheiat cu angajatorul din celălalt stat membru, în cadrul prestării de servicii transnaționale.

Măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică

In Monitorul oficial nr. 736/2020 a fost publicata Legea nr. 173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică.

Potrivit acestei legi, de la data 18 august 2020 se interzice, pentru o perioadă de 2 ani, înstrăinarea participațiilor statului la companiile și societățile naționale, la bănci, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de participație deținută.

Se suspendă, pentru o perioadă de 2 ani, orice operațiuni privind înstrăinarea participațiilor statului la companiile și societățile naționale, precum și la societățile la care statul are calitatea de acționar, începute anterior intrării în vigoare a acestei legi. Aceste dispoziții nu se aplică operațiunilor postprivatizare și operațiunilor specifice privatizării, în cazul în care transferul dreptului de proprietate asupra participațiilor deținute de stat s-a realizat.

DE asemenea, se suspendă, în mod corespunzător, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare. 

În condițiile legii, statul român poate dobândi, în oricare dintre modalitățile prevăzute de lege, participații la societățile care desfășoară activități economice în domeniile:

a) producția și comercializarea de medicamente, dispozitive medicale, seruri și vaccinuri, servicii medicale și paramedicale;
b) industria constructoare de mașini, metalurgică, alimentară, agricultură, silvicultură, exploatarea forestieră;
c) producția, transportul, distribuția și furnizarea de energie electrică și energie termică;
d) explorarea, exploatarea, extracția, producția și prelucrarea resurselor minerale;
e) transportul, construcția și administrarea de infrastructură rutieră, feroviară, navală și aeriană;
f) captarea, tratarea și distribuția apei potabile și a apei pentru irigații;
g) poștă, comunicații și tehnologia informației.

Dobândirea de participații de către stat se face cu respectarea dispozițiilor privind ajutorul de stat, concurența și competitivitatea.

S-a prelungit perioada in care se pot solicita certificatele de situații de urgență

In Monitorul oficial nr. 730/2020 a fost publicat Ordinul nr. 2673/2020 pentru completarea Ordinului ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri nr. 791/2020 privind acordarea certificatelor de situații de urgență operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2. 

Potrivit acestui ordin in perioada 1 august-15 septembrie 2020, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliberează certificate de situații de urgență, la cerere, operatorilor economici a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19 în perioada stării de urgență.

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri va asigura adaptarea și funcționarea platformei electronice http://prevenire.gov.ro/, în scopul ducerii la îndeplinire a acestui ordin.

Măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2

In Monitorul oficial nr. 720/2020 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă.

 

Persoana asigurată poate solicita informatii cu privire la serviciile medicale decontate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate

In Monitorul oficial nr. 720/2020 a fost publicata Ordinul nr. 1416/820/2020 privind aprobarea Normelor metodologice pentru implementarea Legii nr. 165/2019 pentru completarea art. 234 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Potrivit acestui ordin persoana asigurată are dreptul de a fi informată la cerere, prin casele de asigurări de sănătate, cu privire la serviciile medicale, medicamentele și dispozitivele medicale decontate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de care a beneficiat în anul precedent.

În vederea obținerii informațiilor, asiguratul formulează o cerere al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1 la Ordinul nr. 1416/820/2020. Cererea este pusă la dispoziția asiguratului pe site-ul caselor de asigurări de sănătate sau la sediile acestora.

Cererea, completată și semnată de către persoana asigurată sau, după caz, reprezentantul legal al acesteia, se depune la sediul casei de asigurări de sănătate unde este luat în evidență asiguratul sau se transmite prin e-mail cu semnătură electronică calificată și este însoțită, după caz, de copia actului de împuternicire.

În cazul cererilor care se depun la casele de asigurări de sănătate se verifică identitatea solicitantului.

În situația în care solicitantul optează pentru transmiterea listei prin intermediul poștei electronice, acesta va completa în cerere o parolă din 8 caractere, necesară accesării listei. Cererile ulterioare de furnizare a acelorași informații, pentru același an calendaristic, precum și cererile vizând alte perioade de timp decât anul calendaristic anterior formulării cererii se vor clasa, potrivit actelor normative în vigoare.

Lista poate fi solicitată și accesată și prin intermediul dosarului electronic de sănătate, după autentificarea solicitantului în baza parolei de acces și a matricei de securitate proprii, în conformitate cu prevederile art. 346^7 din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din momentul în care această funcționalitate va fi disponibilă în cadrul sistemului dosarului electronic de sănătate al pacientului.

Hărțuirea morală la locul de muncă

In Monitorul oficial nr. 713/2020 a fost publicata Legea nr. 167/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, precum și pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați.

Hărțuirea morală la locul de muncă  se sancționează disciplinar, contravențional sau penal. Aceasa este orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme:

    a) conduită ostilă sau nedorită;
    b) comentarii verbale;
    c) acțiuni sau gesturi. 

Constituie hărțuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. Stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă.

Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărțuire morală. Niciun angajat nu va fi sancționat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărțuirii morale la locul de muncă.

Angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă răspund disciplinar, în condițiile legii și ale prezentului regulament intern.  Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea contravențională sau penală a angajatului pentru faptele respective.
 
Angajatorul are obligația de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea de sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă. 

Este interzisă stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajații la săvârșirea de acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă. Angajatul, victimă a hărțuirii morale la locul de muncă, trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărțuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, în condițiile legii. Intenția de a prejudicia prin acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă nu trebuie dovedită.

Ori de câte ori va constata săvârșirea unei fapte de hărțuire morală la locul de muncă, instanța de judecată poate, în condițiile legii:
 
    a) să dispună obligarea angajatorului la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în cauză;
    b) să dispună reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză;
    c) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit;
    d) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unor daune compensatorii și morale;
    e) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologică de care angajatul are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicină a muncii;
    f) să dispună obligarea angajatorului la modificarea evidențelor disciplinare ale angajatului.

Hărțuirea morală la locul de muncă pe criteriul de sex este interzisă.