Stabilirea mijloacelor electronice de transmitere la distanţă a actelor de executare şi a procedurii de comunicare a acestora

În Monitorul oficial nr. 466/2022 a fost publicat Ordinul nr. 878/2022 privind stabilirea mijloacelor electronice de transmitere la distanţă a actelor de executare şi a procedurii de comunicare a acestora.

Acest ordin a fost aprobat luând în considerare necesitatea creării mecanismului privind automatizarea înfiinţării şi ridicării popririlor bancare de către organele de executare silită din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în limita sumelor înscrise în actele de executare silită, astfel încât disponibilităţile băneşti existente în conturile contribuabililor să nu fie afectate peste limita sumelor înscrise în adresa de înfiinţare a popririi bancare şi să nu se producă sincope în activitatea desfăşurată de aceştia, iar ridicarea măsurilor de executare silită prin poprire bancară să se realizeze cu operativitate.

Procedura privind recalcularea din oficiu de către organul fiscal a contribuției de asigurări sociale de sănătate

În Monitorul oficial nr. 460/2022 a fost publicat Ordinul nr. 493/2022 pentru aprobarea Procedurii privind recalcularea din oficiu de către organul fiscal a contribuției de asigurări sociale de sănătate, precum și a modelului și conținutului formularului "Referat privind recalcularea contribuției de asigurări sociale de sănătate".

Aceasta procedură se aplică, începând cu data de 1 ianuarie 2021, persoanelor fizice prevăzute la art. 180 din Codul fiscal care au optat pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate prin depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice - capitolul II (denumită declaraţie unică estimativă) şi care au decedat în cursul aceluiaşi an fiscal/celor 12 luni pentru care datorează contribuţia, după caz.

Persoanele fizice prevăzute la art. 180 din Codul fiscal sunt persoanele care se încadrează în următoarele categorii şi au optat pentru plata contribuţiei:

a) persoanele fizice care au estimat pentru anul fiscal venituri anuale cumulate din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b) -h) din Codul fiscal sub nivelul plafonului minim anual de cel puţin 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice estimative;

b) persoanele fizice care nu au realizat venituri de natura celor prevăzute la art. 155 din Codul fiscal şi nu s-au încadrat în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate prevăzute la art. 154 alin. (1) din Codul fiscal;

c) persoanele fizice care au realizat venituri de natura celor prevăzute la art. 155 din Codul fiscal, pentru care nu se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

Recalcularea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se face până la data de 31 decembrie a anului fiscal în care contribuabilul a decedat sau ori de câte ori se constată îndeplinirea condiţiilor pentru efectuarea recalculării, potrivit legii.

Recalcularea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se face după cum urmează:

a) se recalculează baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, proporţional cu perioada de până la luna în care survine decesul;
b) se stabileşte contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată, prin aplicarea cotei de 10%, prevăzută la art. 156 din Codul fiscal, asupra bazei de calcul recalculate de la lit. a).

Modificari la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată

În Monitorul oficial nr. 456/2022 a fost publicata Legea nr. 128/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Potrivit acestei legi, operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică, precum şi instituţiile şi autorităţile publice definite de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, care încasează impozite, taxe, contribuţii, amenzi, dobânzi, penalităţi de întârziere, penalităţi, tarife, alte obligaţii de plată şi sume pentru serviciile prestate sau intermediate, au obligaţia să accepte încasări şi prin intermediul cardurilor de debit, de credit sau preplătite, atât prin intermediul unui terminal POS, cât şi prin aplicaţii care facilitează acceptarea plăţilor electronice. 

Totodata, persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, aşa cum acestea sunt definite de Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 50.000 euro în echivalent lei, au obligaţia să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii ce facilitează acceptarea plăţilor electronice. Prin activitatea de prestări de servicii se intelege orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri.

Obligaţia de acceptare de către persoanele juridice a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, se naşte începând cu trimestrul următor celui în care încasările din cursul anului respectiv au depăşit pragul de 50.000 euro. Cursul de schimb valutar pentru determinarea echivalentului în lei este cel comunicat de BNR în ultima zi a anului precedent.

În cazul în care, timp de 2 ani consecutivi, pragul menţionat mai sus nu a fost depăşit, entităţile desemnate nu mai au obligaţia de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare.

Vechimea în muncă in cazul persoanele fizice autorizate (PFA)

În Monitorul oficial nr. 456/2022 a fost publicata Legea nr. 125/2022 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.

Potrivit acestei legi, perioada în care o persoană fizică autorizată desfăşoară activităţi economice în temeiul ordonanţei de urgenţă nr. 44/2008 constituie vechime în specialitate, cu îndeplinirea următoarelor condiţii:

a) activitatea economică pe care o desfăşoară a produs venituri nete în anul supus recunoaşterii vechimii a căror valoare este cel puţin egală cu nivelul a de 12 ori salariul minim brut pe ţară garantat în plată stabilit potrivit legii în anul respectiv;
b) este înregistrată la registrul comerţului cu un singur cod CAEN de activitate sau cu codul CAEN principal de activitate pentru care se doreşte recunoaşterea vechimii.

Vechimea în muncă şi, după caz, vechimea în specialitate este considerată perioada în care PFA a desfăşurat activitate economică şi a achitat contribuţiile, taxele şi impozitele legale, nefiind luată în considerare perioada în care PFA nu a avut activitate generatoare de venit sau a avut activitatea suspendată.

Modificarea unor acte normative în domeniul străinilor

În Monitorul oficial nr. 450/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 59/2022 pentru modificarea unor acte normative în domeniul străinilor.

Potrivit acestei ordonante, cererea pentru eliberarea avizului de angajare/detaşare se depune de către angajator/beneficiarul prestării de servicii la oricare dintre formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări. Documentaţia necesară obţinerii avizului de angajare/detaşare poate fi depusă de orice persoană care are calitatea de reprezentant legal al angajatorului/beneficiarului prestării de servicii, în condiţiile legii.

Totodata, străinul poate solicita viza de lungă şedere pentru angajare în muncă în termen de 180 de zile de la data obţinerii avizului de angajare de către angajator. Viza se soluţionează de Centrul Naţional de Vize, în termen de 20 de zile de la data depunerii cererii de eliberare a vizei.

Bunurile cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport

În Monitorul oficial nr. 430/2022 a fost publicat Ordinul nr. 802/2022 privind stabilirea bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport, in vigoare de la 03 mai 2022.

Bunurile cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport sunt urmatoarele:

1.    Legume, plante, rădăcini şi tuberculi, alimentare, care se încadrează la codurile NC de la 0701 la 0714 inclusiv
2.    Fructe comestibile; coji de citrice sau de pepeni, care se încadrează la codurile NC de la 0801 la 0814 inclusiv
3.    Băuturi, lichide alcoolice şi oţet**, care se încadrează la codurile NC de la 2201 la 2208 inclusiv
4.    Sare; sulf; pământuri şi pietre; ipsos, var şi ciment, care se încadrează la codurile NC 2505 şi 2517
5.    Îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte, tricotate sau croşetate, care se încadrează la codurile NC de la 6101 la 6117 inclusiv
6.    Îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croşetate, care se încadrează la codurile NC de la 6201 la 6212 inclusiv şi la codurile NC de la 6214 la 6217 inclusiv
7.    Încălţăminte, ghetre şi articole similare; părţi ale acestor articole, care se încadrează la codurile NC de la 6401 la 6405 inclusiv
8.    Fontă, fier şi oţel, care se încadrează la codurile NC 7213 şi 7214

Hotărârea CECCAR nr. 149/2022 privind iniţiativa legislativă PL-x nr. 596/2018 pentru reorganizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi

În Monitorul oficial nr. 410/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 149/2022 privind iniţiativa legislativă PL-x nr. 596/2018 pentru reorganizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi.

Prin aceasta hotarare se ia act de iniţiativa legislativă PL-x nr. 596/2018, proiect de lege care vizează reorganizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi.

Faţă de amendamentele propuse în Camera Deputaţilor la iniţiativa legislativă PL-x nr. 596/2018 se hotărăste de CECCAR următoarele:

a) să se menţină actuala formă de organizare teritorială, respectiv filiale fără personalitate juridică; această formă de organizare răspunde cel mai bine nevoilor membrilor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR);

b) să se menţină actualul sistem de gestiune financiară; colectarea veniturilor se va realiza centralizat, prin intermediul filialelor, şi redistribuirea acestora pentru acoperirea cheltuielilor conform bugetului propus de adunarea generală a filialei şi aprobat de Conferinţa naţională a CECCAR;

c) să se menţină actualul sistem de supraveghere directă de către Ministerul Finanţelor; se consideră injustă instituirea unui nou sistem ce presupune o supraveghere suplimentară şi impunerea de sarcini financiare suplimentare membrilor CECCAR; se solicită nediscriminarea profesiei de expert contabil/contabil autorizat în raport cu alte profesii supravegheate direct de către Ministerul Finanţelor;

d) să se menţină actualul sistem de guvernanţă şi validitatea mandatelor structurilor de conducere locală şi centrală obţinute prin votul membrilor; să se respingă numirea unui administrator al CECCAR din partea unei autorităţi aflate în subordinea Ministerului Finanţelor în locul mandatelor legal obţinute pentru structurile de conducere centrale şi locale, având în vedere neconstituţionalitatea unui astfel de demers şi compromiterea independenţei în exercitarea profesiei; asupra patrimoniului CECCAR există un drept de proprietate privată;

e) să se menţină actuala competenţă a experţilor contabili în materie de expertiză contabilă judiciară care vizează expertiza contabilă cu componentă fiscală, fără a exista obligaţia expertului contabil judiciar de a deţine şi calitatea de consultant fiscal.

Exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri

În Monitorul oficial nr. 411/2022 a fost publicata Legea nr. 118/2022 pentru completarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, in vigoare de la 02 mai 2022.

Prin aceasta lege a fost introdusa o noua categorie de activitati care se poate desfasura de zilieri, si anume, activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice - clasa 7320.

Reglementarea activităţii prestatorului casnic

În Monitorul oficial nr. 402/2022 a fost publicata Legea nr. 111/2022 privind reglementarea activităţii prestatorului casnic, care va intra în vigoare la 01 ianuarie 2024.

Activitatea casnică este activitatea ocazională, necalificată, desfăşurată de un prestator casnic în legătură cu gospodăria/gospodăriile unei familii sau a/ale unei persoane singure, în calitate de beneficiar casnic; activitatea casnică nu este efectuată în scop comercial şi nu se efectuează în beneficiul unor terţi. Activitatea include: servicii de curăţenie/igienizare, spălatul/călcatul rufelor, servicii de croitorie, servicii de preparare a hranei, servicii de îngrijire corporală, hrănire, supraveghere a beneficiarului casnic dependent.

Prestatorul casnic este persoana fizică ce poate desfăşura activităţi casnice ocazionale în una sau mai multe gospodării, în schimbul unei remuneraţii acordate exclusiv sub formă de tichete de activităţi casnice, în condiţiile prezentei legi. Prestatorul casnic nu poate fi un membru al familiei beneficiarului casnic, astfel cum este definită la art. 2 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare.

Beneficiarul casnic este persoana fizică în folosul căreia prestatorul casnic desfăşoară activităţi casnice, iar tichetul de activităţi casnice este bonul valoric destinat remunerării activităţilor casnice desfăşurate de către prestatorul casnic.

Tichetul de activităţi casnice se poate achiziţiona de la oricare dintre agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti, denumite în continuare agenţii pentru ocuparea forţei de muncă, de la furnizorul de serviciu universal, astfel cum este definit la art. 2 pct. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 187/2013, cu modificările şi completările ulterioare, sau de pe Platforma electronică de evidenţă a desfăşurării activităţilor casnice.

Valoarea nominală a tichetului de activităţi casnice este de 15 lei şi poate fi actualizată anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Pentru veniturile realizate din desfăşurarea activităţilor casnice, prestatorul casnic datorează impozitul pe venit şi contribuţia de asigurări sociale, în cotele prevăzute la art. 64 alin. (1) şi art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin derogare de la prevederile art. 78 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, baza de calcul la care se aplică cota impozitului pe venit este 50% din valoarea nominală a tichetului de activităţi casnice.

Prin derogare de la prevederile art. 139 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, baza de calcul pentru cota contribuţiei de asigurări sociale este 50% din valoarea nominală a tichetului de activităţi casnice.

Obligaţiile fiscale se calculează şi se reţin din contravaloarea aferentă tichetelor de activităţi casnice preschimbate, se plătesc, în numele prestatorilor casnici, de către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă începând cu data de întâi până la data de 25 a lunii următoare lunii în care tichetele de activităţi casnice au fost preschimbate şi se declară prin "Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate", prevăzută la art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Procedura de restituire a impozitului pe dividende rezultat din regularizarea anuală a dividendelor distribuite parţial în cursul anului

În Monitorul oficial nr. 402/2022 a fost publicat Ordinul nr. 765/2022 privind Procedura de restituire a impozitului pe dividende rezultat din regularizarea anuală a dividendelor distribuite parţial în cursul anului.

1. Obiectul acestei proceduri îl constituie impozitul pe dividende plătit în plus la bugetul de stat, rezultat din regularizarea anuală a dividendelor distribuite parţial în cursul anului, potrivit art. 67 din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după restituirea de către asociaţi sau acţionari a dividendelor încasate în plus de către aceştia sau după aprobarea situaţiilor financiare anuale în cazul dividendelor interimare distribuite şi neplătite, până la sfârşitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora.

2. În situaţia în care din regularizarea anuală a dividendelor plătite ca urmare a distribuirii parţiale în cursul anului a acestora, denumită în continuare regularizare anuală a dividendelor, rezultă sume de restituit de la buget, plătitorul de dividende poate solicita restituirea acestora.

3. În situaţia în care plătitorul de dividende constată că sumele distribuite au fost mai mari decât dividendele datorate, acesta corectează debitele reprezentând impozit pe dividende declarate la organul fiscal central competent în administrarea obligaţiilor fiscale ale acestuia, denumit în continuare organ fiscal competent, prin depunerea unei declaraţii rectificative în care se evidenţiază suma reprezentând impozit pe dividende rezultată ca fiind plătită în plus ca urmare a regularizării anuale a dividendelor, după restituirea de către asociaţi/acţionari a dividendelor.

4. Ulterior depunerii declaraţiei rectificative prevăzute la pct. 3, plătitorul de dividende depune la organul fiscal competent o declaraţie de regularizare/cerere de restituire a impozitului pe dividende.

5. Declaraţia de regularizare/Cererea de restituire a impozitului pe dividende, prevăzută în anexa nr. 2 la ordin, denumită în continuare cerere de restituire, se depune la organul fiscal competent în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul de procedură fiscală, numai după restituirea de către asociaţi sau acţionari a dividendelor distribuite în plus.

6. Cererea de restituire se poate depune până la împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de a cere restituirea prevăzut la art. 219 din Codul de procedură fiscală, respectiv de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere dreptul la restituire.

7. În cazul în care plătitorul de dividende înregistrează obligaţii fiscale restante, inclusiv amenzi de orice fel şi alte creanţe bugetare, transmise spre recuperare organului fiscal competent, suma rezultată după regularizarea anuală a dividendelor, denumită în continuare sumă de restituit, se restituie numai după efectuarea compensării potrivit art. 167 şi 168 din Codul de procedură fiscală.

8. În cazul în care suma de restituit plătitorului de dividende este mai mică decât obligaţiile fiscale restante ale acestuia, inclusiv amenzi de orice fel şi alte creanţe bugetare, transmise spre recuperare organului fiscal competent, compensarea se efectuează până la concurenţa acestei sume.

9. În cazul în care suma de restituit plătitorului de dividende este mai mare decât suma reprezentând obligaţii fiscale restante ale acestuia, inclusiv amenzi de orice fel şi alte creanţe bugetare, transmise spre recuperare organului fiscal competent, compensarea se efectuează până la concurenţa acestor obligaţii, diferenţa rezultată restituindu-se acestuia.

10. În vederea efectuării compensării/restituirii potrivit pct. 7-9, dispoziţiile Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.899/2004 pentru aprobarea Procedurii de restituire şi de rambursare a sumelor de la buget, precum şi de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depăşirea termenului legal se aplică în mod corespunzător.

11. Restituirea sumelor reprezentând impozit pe dividende cuvenite plătitorului se efectuează prin decontare bancară, în termenul prevăzut de art. 77 din Codul de procedură fiscală, în contul bancar indicat de plătitorul de dividende în cererea de restituire.

12. Plătitorul de dividende poate solicita restituirea impozitului pe dividende şi în situaţia în care după aprobarea situaţiilor financiare anuale în cazul dividendelor interimare distribuite şi neplătite acţionarilor sau asociaţiilor rezultă sume plătite în plus la buget, prevederile pct. 3-10 aplicându-se în mod corespunzător.