Modificare reglementări contabile aplicabile operatorilor economici

În Monitorul oficial nr. 28/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1592/2021 pentru modificarea şi completarea reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici.

Acest ordin modifica:

- Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014
- Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016

 
I. Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014

Potrivit Ordinului nr. 1592/2021 veniturile corespunzătoare cifrei de afaceri se determină de către entitate în funcţie de specificul activităţii desfăşurate, potrivit legii.

Un activ este în mod normal pregătit pentru utilizarea sau vânzarea sa prestabilită atunci când construcţia fizică a activului este terminată, chiar dacă unele lucrări administrative de rutină pot continua încă. Dacă mai sunt de realizat doar modificări minore, cum ar fi decorarea interioară a unei clădiri conform specificaţiilor cumpărătorului sau utilizatorului, atunci se consideră că a fost încheiată cea mai mare parte a activităţilor.

În înţelesul acestor reglementări, data începerii capitalizării costurilor îndatorării, ca parte a costului unui activ cu ciclu lung de producţie, este data la care entitatea îndeplineşte pentru prima dată toate condiţiile de mai jos:

a) suportă cheltuielile pentru activul respectiv;
b) suportă costurile îndatorării; şi
c) întreprinde activităţile necesare pentru pregătirea activului în vederea utilizării sale prestabilite sau pentru vânzare.

(2) În înţelesul prezentelor reglementări, o entitate suportă cheltuieli pentru un activ cu ciclu lung de fabricaţie doar atunci când acele cheltuieli au generat plăţi în numerar, transferuri de alte active sau preluarea unor datorii purtătoare de dobândă.

(3) Activităţile necesare pregătirii activului pentru utilizarea sa prestabilită sau pentru vânzare nu cuprind numai construirea fizică a activului. Ele includ lucrările tehnice şi administrative anterioare începerii construcţiei fizice, cum ar fi activităţile asociate cu obţinerea avizelor anterioare începerii construcţiei fizice. Totuşi, asemenea activităţi exclud deţinerea unui activ atunci când nu are loc nicio activitate de producţie sau de dezvoltare care să modifice starea activului. De exemplu, costurile îndatorării suportate în cursul amenajării terenului sunt capitalizate în perioada în care se desfăşoară activităţile legate de amenajare. În schimb, costurile îndatorării suportate în perioada în care un teren dobândit în scopul construirii de clădiri este deţinut fără a fi supus unor activităţi asociate de amenajare nu sunt acceptate pentru capitalizare.

Capitalul social prezentat în situaţiile financiare anuale trebuie să corespundă cu cel înregistrat la oficiul registrului comerţului.

O entitate care acţionează în nume propriu îşi poate îndeplini obligaţia de executare pentru a furniza chiar ea un bun sau un serviciu specificat sau poate angaja o altă parte (de exemplu, un subcontractant) pentru a îndeplini o obligaţie de executare parţial sau în întregime în numele său. O entitate care acţionează în nume propriu recunoaşte venituri la valoarea corespunzătoare bunurilor sau serviciilor transferate.


II. Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016

In cazul scoaterii din evidenţă a unei imobilizări necorporale sau corporale sunt evidenţiate distinct veniturile generate de această operaţiune (contul 7583 «Venituri din vânzarea imobilizărilor necorporale şi corporale şi alte operaţiuni de capital»), cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării (contul 6583 «Cheltuieli cu cedarea altor active şi alte operaţiuni de capital») şi alte cheltuieli legate de cedarea acesteia. În această situaţie, eventualele ajustări pentru depreciere constituite anterior se reiau corespunzător la venituri (contul 7813 «Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor, a investiţiilor imobiliare şi a activelor biologice productive evaluate la cost»).

Stabilirea produselor cu risc fiscal ridicat, comercializate în relaţia B2B

În Monitorul oficial nr. 27/2022 a fost publicat Ordinul nr. 12/2022 privind stabilirea produselor cu risc fiscal ridicat, comercializate în relaţia B2B.

Acest ordin precizeaza produsele cu risc fiscal ridicat, comercializate în relaţia B2B, pentru care se transmit facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piaţă, punerii la dispoziţie pe piaţă, înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi supravegherea pieţei pentru acestea.

Pentru produsele cu risc fiscal ridicat stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, comercializate în relaţia B2B:
  
a) furnizorii pot, în perioada 1 aprilie-30 iunie 2022, să transmită facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistraţi în Registrul RO e-Factura;
 
b) furnizorii sunt obligaţi, începând cu data de 1 iulie 2022, să transmită facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistraţi în Registrul RO e-Factura.  

Produsele cu risc fiscal ridicat sunt:

1.    Legume, fructe, rădăcini şi tuberculi alimentari, alte plante comestibile:

- COD NC de la 0701-0714 inclusiv Legume comestibile şi anumite rădăcini şi tuberculi
- COD NC de la 0801-0814 inclusiv Fructe comestibile şi fructe cu coajă lemnoasă; coajă de citrice sau de pepeni   

2.    Băuturi alcoolice

- COD NC de la 2203-2208 inclusiv Băuturi, băuturi spirtoase   

3.    Construcţii noi

Construcţiile noi sunt cele menţionate la art. 292 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.   

4.    Produse minerale (apă minerală naturală, nisip şi pietriş)

- COD NC de la 2201-2202 inclusiv Ape, inclusiv ape minerale naturale sau artificiale şi ape gazeificate care nu conţin zahăr sau alţi îndulcitori şi nici aromatizanţi
- COD NC 2505 - Nisipuri naturale de orice fel, chiar colorate
- COD NC 2517 - Prundiş, pietriş, pietre concasate, din cele folosite în general ca agregate pentru betoane sau pietruirea drumurilor, pentru căile ferate sau alt balast, pietriş şi silex, chiar tratate termic; macadam de zgură, de zgură metalurgică, de deşeuri industriale similare, care conţine chiar materiale cuprinse în prima parte a poziţiei; macadam gudronat pentru şosele; granule, spărturi şi praf din pietre de la poziţiile 2515 sau 2516, chiar tratate termic   

5.    Îmbrăcăminte şi încălţăminte

- COD NC 6401 - Încălţăminte etanşă cu tălpi exterioare şi feţe din cauciuc sau din material plastic, a cărei faţă nu a fost nici fixată de talpa exterioară prin coasere sau prin nituri, cuie, şuruburi, ştifturi sau dispozitive similare, nici formată din diferite părţi asamblate prin procedee similare
- COD NC 6402 - Altă încălţăminte cu tălpi exterioare şi feţe din cauciuc sau din material plastic
- COD NC 6403 - Încălţăminte cu tălpi exterioare din cauciuc, material plastic, piele naturală sau reconstituită şi cu feţe din piele naturală
- COD NC 6404 - Încălţăminte cu tălpi exterioare din cauciuc, material plastic, piele naturală sau reconstituită şi cu feţe din materiale textile
- COD NC 6405 - Altă încălţăminte
- COD NC 6101 - Paltoane, scurte, pelerine, hanorace, bluzoane şi articole similare, tricotate sau croşetate, pentru bărbaţi sau pentru băieţi, cu excepţia articolelor de la poziţia 6103
- COD NC 6102 - Paltoane, scurte, pelerine, hanorace, bluzoane şi articole similare, tricotate sau croşetate, pentru femei sau fete, cu excepţia articolelor de la poziţia 6104
- COD NC 6103 - Costume sau compleuri, ansambluri, jachete, sacouri, pantaloni, salopete cu bretele, pantaloni scurţi şi şorturi (altele decât cele pentru baie), tricotate sau croşetate, pentru bărbaţi sau băieţi
- COD NC 6104 - Taioare, ansambluri, jachete, sacouri, rochii, fuste, fuste-pantalon, pantaloni, salopete cu bretele, pantaloni scurţi şi şorturi (altele decât cele de baie), tricotate sau croşetate, pentru femei sau fete
- COD NC 6105 - Cămăşi şi bluze, tricotate sau croşetate, pentru bărbaţi sau băieţi
- COD NC 6106 - Cămăşi, bluze, bluze-cămaşă, tricotate sau croşetate, pentru femei sau fete
- COD NC 6107 - Chiloţi, indispensabili, cămăşi de noapte, pijamale, halate de baie, halate de casă şi articole similare, tricotate sau croşetate, pentru bărbaţi sau băieţi
- COD NC 6108 - Combinezoane sau furouri, jupoane, chiloţi, cămăşi de noapte, pijamale, dezabieuri, halate de baie, halate de casă şi articole similare, tricotate sau croşetate, pentru femei şi fete
- COD NC 6109 - Tricouri (T-shirts), bluze şi maiouri de corp, tricotate sau croşetate
- COD NC 6110 - Jerseuri, pulovere, cardigane şi articole similare, veste şi articole similare, inclusiv tricotajele subţiri care se poartă sub pulovere, tricotate sau croşetate
- COD NC 6111 - Îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte, tricotate sau croşetate, pentru sugari
- COD NC 6112 - Treninguri, combinezoane şi costume de schi şi costume, chiloţi şi slipuri de baie, tricotate sau croşetate
- COD NC 6113 - Îmbrăcăminte confecţionată din materiale tricotate sau croşetate de la poziţiile 5903, 5906 sau 5907
- COD NC 6114 - Alte articole de îmbrăcăminte din materiale tricotate sau croşetate
- COD NC 6115 - Ciorapi-chilot, dresuri, ciorapi, şosete şi alte articole similare, inclusiv ciorapii cu compresie progresivă (spre exemplu, pentru varice) şi încălţăminte fără talpă aplicată, tricotate sau croşetate
- COD NC 6116 - Mănuşi, mitene şi mănuşi cu un deget, tricotate sau croşetate
- COD NC 6117 - Alte accesorii confecţionate de îmbrăcăminte, tricotate sau croşetate; părţi de îmbrăcăminte sau accesorii de îmbrăcăminte, tricotate sau croşetate
- COD NC 6201 - Paltoane, scurte, pelerine, hanorace (inclusiv geci de schi), geci de vânt şi alte articole similare, pentru bărbaţi sau băieţi, cu excepţia articolelor de la poziţia 6203
- COD NC 6202 - Paltoane, scurte, pelerine, hanorace (inclusiv geci de schi), geci de vânt şi articole similare, pentru femei sau fete, cu excepţia articolelor de la poziţia 6204
- COD NC 6203 - Costume sau compleuri, ansambluri, jachete, sacouri, pantaloni, salopete cu bretele, pantaloni scurţi şi şorturi (altele decât cele pentru baie), pentru bărbaţi sau băieţi
- COD NC 6204 - Taioare, ansambluri, jachete, sacouri, rochii, fuste, fuste-pantalon, pantaloni, salopete cu bretele, pantaloni scurţi şi şorturi (altele decât pentru baie), pentru femei şi fete
- COD NC 6205 - Cămăşi şi cămăşi cu mânecă scurtă pentru bărbaţi sau băieţi
- COD NC 6206 - Cămăşi, bluze, bluze-cămăşi şi cămăşi cu mânecă scurtă pentru femei sau fete
- COD NC 6207 - Bluze şi maiouri de corp, chiloţi, indispensabili, cămăşi de noapte, pijamale, halate de baie, halate de casă şi articole similare, pentru bărbaţi sau pentru băieţi
- COD NC 6208 - Bluze de corp şi cămăşi de zi, combinezoane sau furouri, jupoane, chiloţi, cămăşi de noapte, pijamale, neglijeuri, halate de baie, halate de casă şi articole similare, pentru femei sau fete
- COD NC 6209 - Îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte pentru sugari
- COD NC 6210 - Îmbrăcăminte confecţionată din produsele de la poziţiile 5602, 5603, 5903, 5906 sau 5907
- COD NC 6211 - Îmbrăcăminte de sport (treninguri), combinezoane şi costume de schi, costume, chiloţi şi slipuri, de baie; alte articole de îmbrăcăminte
- COD NC 6212 - Sutiene, brâuri, corsete, bretele, suspensoare, jartiere şi articole similare şi părţile lor, chiar tricotate sau croşetate
- COD NC 6214 - Şaluri, eşarfe, fulare, mantile, voaluri, voalete şi articole similare
- COD NC 6215 - Cravate, papioane şi fulare-cravată
- COD NC 6216 - Mănuşi, mitene şi mănuşi cu un deget
- COD NC 6217 - Alte accesorii de îmbrăcăminte confecţionate; părţi de îmbrăcăminte sau de accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele de la poziţia 6212   

 

 

Instituirea obligativităţii purtării măştii de protecţie, a triajului epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă

În Monitorul oficial nr. 25/2022 a fost publicat Ordinul nr. 30/1/2022 privind instituirea obligativităţii purtării măştii de protecţie, a triajului epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă, in vigoare de la 07 ianuarie 2022.

Potrivit acestui ordin, incepând cu data de 8.01.2022 se instituie obligativitatea purtării măştii de protecţie doar de tip medical cu 3 pliuri sau FFP2 (N95), astfel încât să acopere gura şi nasul, în toate spaţiile publice închise şi deschise.

Sunt considerate neconforme măştile care sunt confecţionate din material textil şi/sau plastic.

Se exceptează de la măsura, următoarele categorii de persoane:

a) copiii cu vârsta mai mică de 5 ani;
b) persoanele care sunt singure în birou;
c) prezentatorii TV şi invitaţii acestora, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane;
d) reprezentanţii cultelor religioase, în timpul slujbelor, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane;
e) vorbitorii aflaţi în spaţii închise sau deschise cu condiţia respectării distanţei de minimum 3 metri între aceştia şi oricare din celelalte persoane din public;
f) persoanele care desfăşoară activităţi fizice intense şi/sau în condiţii de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută etc.) sau activităţi sportive;
g) persoanele cu dizabilităţi cognitive.

Persoanele care suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare, după evaluarea riscului efectuată de medicul de medicina muncii al unităţii, pot fi exceptate de la măsura, la locul de muncă.

Pe durata stării de alertă se instituie obligativitatea instituţiilor şi autorităţilor publice, operatorilor economici şi profesioniştilor de a organiza activitatea astfel încât să se asigure, la intrarea în sediu, efectuarea triajului epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, în condiţiile şi cu respectarea Instrucţiunilor generale privind măsurile de igienă, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.


INSTRUCŢIUNI GENERALE privind măsurile de igienă

I. Portul măştii

1. Obligaţii la nivelul angajatorului/conducătorului instituţiei:

a) angajatorul va lua măsuri pentru elaborarea propriilor proceduri pe baza evaluării de risc pentru fiecare angajat, în funcţie de programul de lucru, specificul activităţii desfăşurate, structura organizatorică, structura incintei;
b) medicii de medicina muncii vor efectua evaluarea de risc şi vor stabili condiţiile purtării măştii pentru angajaţii care suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare, în vederea exceptării acestora de la măsura purtării măştii de protecţie de tip medical sau FFP2 la locul de muncă;
c) responsabilul cu securitatea şi sănătatea în muncă va face instruirea angajaţilor în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă (SSM).

2. Utilizarea corectă a măştilor:

a) măştile sunt eficiente dacă sunt folosite în combinaţie cu curăţarea frecventă a mâinilor cu soluţie pe bază de alcool sau cu apă şi săpun;
b) înainte de a pune masca, mâinile trebuie igienizate (cu soluţie pe bază de alcool sau cu apă şi săpun). Masca trebuie să acopere atât gura, cât şi nasul;
c) masca de tip medical trebuie schimbată o dată la 4 ore şi ori de câte ori aceasta s-a umezit ori s-a deteriorat;
d) masca nu se atinge în timpul purtării; în cazul atingerii măştii, mâinile trebuie igienizate (cu soluţie pe bază de alcool sau cu apă şi săpun);
e) după folosire, masca se aruncă imediat, într-un coş de gunoi, preferabil cu capac, urmată de igienizarea mâinilor;
f) nu se recomandă reutilizarea măştilor medicale;
g) în cazul apariţiei febrei, tusei şi strănutului, purtarea măştii este recomandată în orice circumstanţă (de exemplu, în spaţiile deschise, la domiciliu).

II. Triajul la intrarea într-o incintă a instituţiilor şi autorităţilor publice, operatorilor economici şi profesioniştilor

A. Pentru personalul angajat

1. La intrarea într-un sediu sunt obligatorii triajul epidemiologic şi dezinfectarea mâinilor.

2. Triajul epidemiologic nu implică înregistrarea datelor cu caracter personal şi constă în:

a) măsurarea temperaturii prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depăşească 37,3°C), la care se poate adăuga marja de eroare prevăzută în prospectul dispozitivului;
b) observarea semnelor şi simptomelor respiratorii (de tipul: tuse frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată);
c) în cazul în care temperatura înregistrată depăşeşte 37,3°C, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus;
d) dacă se constată menţinerea unei temperaturi peste 37,3°C sau/şi prezenţa altor simptome respiratorii, persoana este trimisă pentru consult la medicul de familie; dacă persoana:

    (i) se încadrează în definiţia de caz suspect COVID-19, medicul de familie îi va recomanda testarea;
    (ii) nu se încadrează în definiţia de caz suspect COVID-19, medicul de familie va orienta diagnosticul către altă afecţiune.

3. Persoanele cu funcţie de conducere din fiecare unitate (şefii de structură) au responsabilitatea de a dispune triajul observaţional al angajaţilor din subordinea directă.

4. Medicul de medicina muncii:

a) are obligaţia monitorizării stării de sănătate a angajaţilor;
b) va face instruirea angajaţilor în ceea ce priveşte SSM (securitatea şi sănătatea în muncă);
c) va realiza o evaluare a riscului pentru a decide dacă sunt şi alte zone unde nu este obligatorie masca.


B. Pentru alte persoane decât personalul angajat

1. Intrarea într-o incintă este permisă doar pentru persoanele care, în mod rezonabil, au motive justificate de a se afla în acea incintă.

2. În cazul în care este necesară doar predarea unor documente, colete etc., aceasta se va realiza în afara incintei, direct persoanei căreia îi sunt destinate, cu respectarea măsurilor de precauţie.

3. Dacă este necesară intrarea în incintă, sunt obligatorii triajul epidemiologic şi dezinfectarea mâinilor.

4. Triajul epidemiologic nu implică înregistrarea datelor cu caracter personal şi constă în:

a) măsurarea temperaturii prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depăşească 37,3°C);

b) observarea semnelor şi simptomelor respiratorii (de tipul: tuse frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată).

În cazul în care temperatura înregistrată depăşeşte 37,3°C, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus.

Dacă se constată menţinerea unei temperaturi peste 37,3°C sau/şi prezenţa altor simptome respiratorii, persoanei nu i se permite accesul în incintă.

Dacă temperatura înregistrată nu depăşeşte 37,3°C, iar persoana nu prezintă alte simptome respiratorii, i se permite accesul doar însoţită de către o persoană din sediu şi după înregistrarea biroului/camerei/departamentului unde va merge.

Prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 8 ianuarie 2022 pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

În Monitorul oficial nr. 18/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 34/2022 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 8 ianuarie 2022, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Potrivit acestei hotarari, incepând cu data de 8 ianuarie 2022 se prelungeşte cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul ţării.

Protocol de modificare a Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Israel pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit

În Monitorul oficial nr. 13/2022 a fost publicata Legea nr. 4/2022 pentru ratificarea Protocolului, semnat la Ierusalim la 3 noiembrie 2020, de modificare a Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Israel pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Ierusalim la 15 iunie 1997.

Guvernul României şi Guvernul Statului Israel, dorind să modifice Convenţia dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Israel pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Ierusalim la 15 iunie 1997 (denumită în continuare "Convenţia"),

au convenit după cum urmează:

ARTICOLUL I
1. Paragraful 3 al articolului 2 (Impozite vizate) din Convenţie este eliminat şi înlocuit cu următoarele:

"
3. Impozitele existente asupra cărora se aplică Convenţia sunt în special:

a) în cazul României:

(i) impozitul pe venit;

(ii) impozitul pe profit;

(denumite în continuare «impozit român»);

b) în cazul Israelului:

(i) impozitul pe venit şi impozitul pe societate (inclusiv impozitul pe câştigurile de capital şi impozitele percepute în baza Legii 5771-2011 privind Impozitarea Profiturilor Petroliere);

(ii) impozitul perceput pe câştigurile din înstrăinarea proprietăţii în conformitate cu Legea privind Impozitarea Proprietăţii Imobiliare;

(denumite în continuare «impozit israelian»)."

2. Paragraful 4 al articolului 2 (Impozite vizate) din Convenţie este eliminat.

3. Paragraful 5 al articolului 2 (Impozite vizate) din Convenţie este renumerotat ca paragraful 4.

ARTICOLUL II
Litera b) a paragrafului 1 al articolului 3 (Definiţii generale) din Convenţie este eliminată şi înlocuită cu următoarele:

"
b) termenul «România» înseamnă teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială şi spaţiul aerian de deasupra acestora, asupra cărora România îşi exercită suveranitatea, precum şi zona contiguă, platoul continental şi zona economică exclusivă asupra cărora România exercită drepturi suverane şi jurisdicţie, în conformitate cu legislaţia sa şi cu normele şi principiile dreptului internaţional;".

ARTICOLUL III
Textul articolului 27 (Schimbul de informaţii) din Convenţie este eliminat şi înlocuit cu următoarele:

"
ARTICOLUL 27
SCHIMBUL DE INFORMAŢII
1. Autorităţile competente ale statelor contractante vor schimba astfel de informaţii care se consideră că sunt relevante pentru aplicarea prevederilor prezentei Convenţii sau pentru administrarea ori aplicarea legislaţiilor interne ale statelor contractante privitoare la impozitele vizate de prezenta Convenţie percepute în numele statelor contractante, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară prezentei Convenţii. Schimbul de informaţii nu este limitat de articolul 1.

2. Orice informaţie obţinută în baza paragrafului 1 de un stat contractant va fi tratată ca fiind secretă în acelaşi mod ca şi informaţia obţinută în baza legislaţiei interne a acelui stat şi va fi dezvăluită numai persoanelor sau autorităţilor (inclusiv instanţelor judecătoreşti şi organelor administrative) însărcinate cu stabilirea, încasarea, aplicarea, urmărirea sau soluţionarea contestaţiilor cu privire la impozitele de orice fel sau natură sau cu supravegherea acţiunilor menţionate anterior. Asemenea persoane sau autorităţi vor folosi informaţia numai în astfel de scopuri. Acestea pot dezvălui informaţia în procedurile judecătoreşti publice sau în deciziile judiciare.

3. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu vor fi interpretate în niciun caz ca impunând unui stat contractant obligaţia:

a) de a lua măsuri administrative contrare legislaţiei şi practicii administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant;

b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute pe baza legislaţiei sau în cadrul practicii administrative obişnuite a acelui sau a celuilalt stat contractant;

c) de a furniza informaţii care ar dezvălui un secret comercial, de afaceri, industrial sau profesional ori un procedeu de fabricaţie sau informaţii a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.

4. Dacă un stat contractant solicită informaţii în conformitate cu prezentul articol, celălalt stat contractant va utiliza măsurile sale de culegere a informaţiilor pentru a obţine informaţiile solicitate, chiar dacă celălalt stat nu are nevoie de astfel de informaţii pentru scopurile sale fiscale. Obligaţia prevăzută în propoziţia anterioară este supusă limitărilor prevăzute de paragraful 3, însă aceste limitări nu vor fi interpretate în niciun caz ca permiţând unui stat contractant să refuze furnizarea de informaţii doar pentru faptul că acesta nu are niciun interes naţional faţă de informaţiile respective.

5. Prevederile paragrafului 3 nu vor fi interpretate în niciun caz ca permiţând unui stat contractant să refuze furnizarea de informaţii doar pentru faptul că informaţiile sunt deţinute de o bancă, de o altă instituţie financiară, de un împuternicit sau de o persoană care acţionează ca agent sau în calitate fiduciară sau pentru că acestea se referă la drepturile de proprietate deţinute în cadrul unei persoane."

ARTICOLUL IV
Ambele state contractante se vor notifica reciproc, pe cale diplomatică, în legătură cu îndeplinirea procedurilor legale interne necesare intrării în vigoare a prezentului protocol. Acest protocol va intra în vigoare la data ultimei dintre notificări şi va produce efecte în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care acesta intră în vigoare.

ARTICOLUL V
Prezentul protocol este parte integrantă a Convenţiei şi va rămâne în vigoare până la încetarea valabilităţii Convenţiei.

Drept care subsemnaţii, autorizaţi în mod corespunzător în acest scop, au semnat prezentul protocol.

Semnat la Ierusalim la 3 noiembrie 2020, în două exemplare originale, în limbile română, ebraică şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenţe în interpretare, textul în limba engleză va prevala.

Normele privind funcționarea Laboratorului vamal central și modalitatea de efectuare a analizelor

În Monitorul oficial nr. 11/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1947/2021 pentru aprobarea Normelor privind funcționarea Laboratorului vamal central și modalitatea de efectuare a analizelor.

Laboratorul vamal central funcţionează în cadrul Direcţiei generale a vămilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Laboratorul vamal central efectuează analiza probelor:

a) prelevate, în condiţiile legii, de autoritatea vamală, din mărfurile supuse reglementărilor vamale, în vederea clasificării acestora în Tariful vamal integrat;

b) din categoria mărfurilor care fac obiectul politicii agricole comune, prelevate, în condiţiile legii, de autoritatea vamală sau de alte autorităţi, în scopul stabilirii drepturilor de import şi al asigurării controlului mărfurilor pentru care sunt solicitate restituţii la export;

c) pentru care există suspiciunea de a conţine droguri, aşa cum sunt ele definite de Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prelevate în condiţiile legii de autoritatea vamală sau de alte autorităţi din mărfurile supuse controlului autorităţii vamale;

d) din categoria mărfurilor accizabile, prelevate, în condiţiile legii, de autoritatea vamală sau de alte autorităţi, pentru identificarea corespunzătoare a produselor în raport cu prevederile titlului VIII "Accize şi alte taxe speciale" din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

e) prelevate, în condiţiile legii, de alte autorităţi, din mărfurile supuse controlului autorităţii vamale, în vederea identificării acestora şi aplicării reglementărilor legale specifice.

Modelul, conţinutul, modalităţii de depunere şi de gestionare a formularului 212 "Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice"

În Monitorul oficial nr. 10/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2127/2021 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a formularului 212 "Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice".

Acest nou formular se utilizează de persoanele fizice pentru declararea impozitului pe veniturile realizate şi a contribuţiilor sociale datorate începând cu anul 2021, precum şi pentru declararea impozitului pe veniturile estimate şi a contribuţiilor sociale datorate începând cu anul 2022. 

Formularul electronic este disponibil aici: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/declaratie_unica.html.

Modificarea regimului sponsorizărilor

În Monitorul oficial nr. 1245/2021 a fost publicata Legea nr. 322/2021 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, in vigoare de la 2 ianuarie 2022.

Regimului sponsorizărilor in cazul impozitului pe profit

În cazul în care valoarea sumei care se poate deduce din impozit, diminuată cu sumele reportate, după caz, nu a fost utilizată integral, contribuabilii pot dispune redirecţionarea impozitului pe profit, în limita valorii astfel calculate, pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private, în termen de maximum 6 luni de la data depunerii declaraţiei anuale de impozit pe profit, prin depunerea unui/unor formular/formulare de redirecţionare. În cazul contribuabililor membri ai unui grup fiscal, redirecţionarea poate fi dispusă numai de persoana juridică responsabilă. Obligaţia plăţii sumei redirecţionate din impozitul pe profit revine organului fiscal competent. Redirecţionarea impozitului pe profit pentru sponsorizarea entităţilor persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv a unităţilor de cult, poate fi efectuată doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data plăţii sumei respective de către organul fiscal, în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Procedura, modelul şi conţinutul formularului de redirecţionare se stabilesc prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.


Regimului sponsorizărilor in cazul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor

În cazul în care valoarea reprezentând 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, diminuată cu sumele reportate, după caz, nu a fost utilizată integral, contribuabilii pot dispune redirecţionarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, în limita diferenţei astfel calculate pentru întregul an fiscal, pentru activităţi de sponsorizare, respectiv pentru acordarea de burse, în termen de 6 luni de la data depunerii declaraţiei de impozit aferente trimestrului IV, prin depunerea unui/unor formular/formulare de redirecţionare. Obligaţia plăţii sumei redirecţionate din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor revine organului fiscal competent. Redirecţionarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru sponsorizarea entităţilor persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv a unităţilor de cult, poate fi efectuată doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data plăţii sumei respective de către organul fiscal, în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Procedura, modelul şi conţinutul formularului de redirecţionare se stabilesc prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

----

Începând cu data de 1 ianuarie 2022, respectiv cu data începerii anului fiscal 2022-2023 în cazul persoanelor juridice care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic, potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, contribuabilii pot dispune asupra valorii stabilite potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (4) lit. i) sau art. 56 alin. (1^1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, numai dacă aceasta, în urma diminuării cu sumele reportate, este pozitivă.
 
Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, respectiv din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se reportează numai pentru sponsorizări/acte de mecenat/acordarea de burse private efectuate/înregistrate înainte de termenele de mai sus (adica 1 ianuarie 2022, respectiv cu data începerii anului fiscal 2022-2023 în cazul persoanelor juridice care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic), potrivit reglementărilor în vigoare la data efectuării sponsorizării, fără a depăşi anul 2028.

Modificarea regimului declaratiei privind beneficiarul real si a Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului

În Monitorul oficial nr. 1240/2021 a fost publicata Legea nr. 315/2021 privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Aceasta lege elimina obligatia depunerii anuale a declaratiei privind beneficiarul real care se depunea la oficiul registrului comerţului în care este înmatriculată persoana juridică în termen de 15 zile de la aprobarea situaţiilor financiare anuale.

Persoanele juridice supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului depun la înmatriculare şi ori de câte ori intervine o modificare o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor, cu excepţia regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale şi societăţilor deţinute integral sau majoritar de stat. Obligaţia este îndeplinită şi prin includerea, la înmatriculare, în actul constitutiv, a datelor de identificare ale beneficiarilor reali şi a modalităţilor în care se exercită controlul asupra persoanei juridice. Modificarea ulterioară a datelor de identificare ale beneficiarilor reali nu instituie obligaţia întocmirii unui act modificator la actul constitutiv.

Persoanele juridice supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului, care au în structura acţionariatului entităţi înmatriculate/înregistrate şi/sau care au sediul fiscal în jurisdicţii necooperante din punct de vedere fiscal şi/sau în jurisdicţii cu grad înalt de risc de spălare a banilor şi/sau de finanţare a terorismului şi/sau în jurisdicţii aflate sub monitorizarea organismelor internaţionale relevante, pentru risc de spălare a banilor/finanţare a terorismului, depun anual o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor, în termen de 15 zile de la aprobarea situaţiilor financiare anuale. Termenul de depunere a acestei declaraţii este de 90 de zile de la încetarea stării de alertă. Oficiul asigură publicarea pe pagina sa de internet a listelor actualizate ale jurisdicţiilor necooperante din punct de vedere fiscal şi/sau în jurisdicţii cu grad înalt de risc de spălare a banilor şi/sau de finanţare a terorismului şi/sau în jurisdicţii aflate sub monitorizarea organismelor internaţionale relevante, pentru risc de spălare a banilor/finanţare a terorismului, elaborate de organismele internaţionale abilitate.
 
Persoanele juridice înmatriculate în registrul comerţului anterior datei de intrare în vigoare a Legii nr. 129/2019, cu excepţia regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale şi societăţilor deţinute integral sau majoritar de stat, depun o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, pe care o actualizează ori de câte ori intervine o modificare, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor. Această obligaţie se consideră a fi îndeplinită pentru persoanele juridice care au depus cel puţin o declaraţie privind beneficiarul real ulterior datei de intrare în vigoare a Legii nr. 129/2019.

În cazul în care intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, declaraţia se depune în termen de 15 zile de la data la care aceasta a intervenit.

Declaraţia pe propria răspundere a reprezentantului legal al persoanei juridice cuprinde datele de identificare ale beneficiarilor reali, respectiv numele, prenumele, data şi locul naşterii, codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate, cetăţenia, domiciliul sau reşedinţa, precum şi modalităţile în care se exercită controlul asupra persoanei juridice.

Declaraţia privind beneficiarul real poate avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică şi poate fi transmisă la oficiul registrului comerţului prin mijloace electronice, cu semnătură electronică, sau prin servicii de poştă şi curier sau prin ghişeul oficiului registrului comerţului, personal sau prin reprezentant conform prevederilor legale.

Declaraţia privind beneficiarul real poate fi dată şi în faţa reprezentantului oficiului registrului comerţului sau se poate depune, personal sau prin reprezentant, având dată certă, dată de notarul public ori atestată de avocat.

Nerespectarea de către reprezentantul legal al persoanelor juridice a obligaţiei de depunere a declaraţiei privind datele de identificare ale beneficiarului real constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei. Procesul-verbal de constatare a contravenţiei se comunică oficiului registrului comerţului, în acesta fiind consemnat că nedepunerea declaraţiei atrage dizolvarea societăţii, în condiţiile art. 237 din Legea nr. 31/1990.

Dacă în termen de 30 de zile de la data aplicării sancţiunii contravenţionale reprezentantul persoanei juridice nu a depus declaraţia privind datele de identificare ale beneficiarului real, la cererea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul sau, după caz, tribunalul specializat va putea pronunţa dizolvarea societăţii. Cauza de dizolvare poate fi înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond. Dispoziţiile art. 237 alin. (4) - (13) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

În situaţia în care entităţile raportoare prevăzute la art. 5 din Legea nr. 129/2019 suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că anumite tranzacţii, operaţiuni sau activităţi al căror obiect îl constituie bunuri ce provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului şi implică persoane cu privire la care există o neconcordanţă, transmit un raport pentru tranzacţii suspecte exclusiv Oficiului.

Legea nr. 318/2021 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022

În Monitorul oficial nr. 1239/2021 a fost publicata Legea nr. 318/2021 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022.

Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 aferent sistemului public de pensii se stabileşte la venituri în sumă de 99.557.228 mii lei, iar la cheltuieli în sumă de 99.557.228 mii lei, atât la credite de angajament, cât şi la credite bugetare.

Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale pe anul 2022 se stabileşte la venituri în sumă de 177.877 mii lei, iar la cheltuieli în sumă de 138.928 mii lei, atât la credite de angajament, cât şi la credite bugetare, cu un excedent de 38.949 mii lei.

Bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2022 aferent sistemului asigurărilor pentru şomaj se stabileşte la venituri în sumă de 2.049.200 mii lei, iar la cheltuieli în sumă de 2.049.200 mii lei la credite bugetare şi în sumă de 2.055.012 mii lei la credite de angajament.

Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale instituit prin Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare, se stabileşte la venituri în sumă de 1.646.237 mii lei, iar la cheltuieli în sumă de 71.830 mii lei, atât la credite de angajament, cât şi la credite bugetare, cu un excedent de 1.574.407 mii lei.

Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 este de 6.095 lei.

Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte, în condiţiile legii, în cazul:

a) asiguratului sau pensionarului, la 6.095 lei;
b) unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, la 3.048 lei.

Începând cu data intrării în vigoare a acestei legi şi până la data de 31 decembrie 2022, cota contribuţiei pentru persoanele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, este 17% din contribuţia asiguratorie pentru muncă reglementată la art. 220^3 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.