Practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar

În Monitorul oficial nr. 363/2022 a fost publicata Legea nr. 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar, in vigoare de la 15 aprilie 2022.

Aceasta lege reglementează relaţiile comerciale dintre furnizori şi cumpărători în cadrul lanţului de aprovizionare, cu privire la practicile comerciale neloiale săvârşite în legătură cu vânzarea de produse agricole şi/sau alimentare, după cum urmează:

a) vânzările când sunt realizate pe teritoriul României, precum şi cele realizate în afara teritoriului ţării, atunci când produc efecte pe teritoriul României;
b) serviciile prestate de cumpărător furnizorului, în măsura în care acestea vizează practicile comerciale neloiale prevăzute la art. 3 şi 4 din lege;
c) nu se aplică acordurilor dintre furnizori şi consumatori. 

Aceasta lege se aplică anumitor practici comerciale neloiale săvârşite în legătură cu vânzarea de produse agricole şi/sau alimentare de către:

a) furnizori a căror cifră de afaceri anuală nu depăşeşte 2.000.000 de euro către cumpărători a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 2.000.000 de euro;
b) furnizori a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 2.000.000 de euro, dar este de maximum 10.000.000 de euro, către cumpărători a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 10.000.000 de euro;
c) furnizori a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 10.000.000 de euro, dar este de maximum 50.000.000 de euro, către cumpărători a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 50.000.000 de euro;
d) furnizori a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 50.000.000 de euro, dar este de maximum 150.000.000 de euro, către cumpărători a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 150.000.000 de euro;
e) furnizori a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 150.000.000 de euro, dar este de maximum 350.000.000 de euro, către cumpărători a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 350.000.000 de euro.

Prin excepţie, aceasta lege se aplică vânzărilor de produse agricole şi/sau alimentare de către furnizori a căror cifră de afaceri anuală este de maximum 350.000.000 de euro către toţi cumpărătorii care sunt autorităţi publice.

Calcularea echivalentului în lei al cifrelor de afaceri se va face în conformitate cu rata de schimb oficială a Băncii Naţionale a României din ultima zi a exerciţiului financiar anterior constatării săvârşirii practicilor comerciale neloiale.

Cifra de afaceri anuală a furnizorilor şi a cumpărătorilor se interpretează în conformitate cu părţile relevante din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei şi, în special, art. 3, 4 şi 6 din aceasta, inclusiv definiţiile privind "întreprinderea autonomă", "întreprinderea parteneră" şi "întreprinderea asociată", şi alte chestiuni privind cifra de afaceri anuală.

Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport

În Monitorul oficial nr. 356/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport şi de abrogare a art. XXVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, in vigoare de la 11 aprilie 2022.

Utilizatorii declară în sistemul RO e-Transport, prin opţiune, datele referitoare la transporturile de bunuri cu risc fiscal ridicat începând cu data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă.

Începând cu data de 1 iulie 2022, utilizatorii sunt obligaţi să declare în Sistemul RO e-Transport datele referitoare la transporturile de bunuri cu risc fiscal ridicat, astfel încât să poată fi identificate prin codul UIT.

Sistemul RO e-Transport este implementat avand în vedere necesitatea implementării şi operaţionalizării unui sistem informatic de monitorizare a transporturilor de bunuri, prin interconectare cu sistemele actuale deţinute de Ministerul Finanţelor (RO e-Factura şi Trafic control), în scopul creşterii gradului de colectare a impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat, precum şi de prevenire şi combatere a comerţului ilicit de bunuri.

Sistemul informatic de monitorizare a transporturilor de bunuri în România reprezintă un obiectiv strategic în ecuaţia momentului, generat de schimbările paradigmei economice în conjunctura pandemică internaţională şi nevoia realizării unor pârghii de anticipare şi reglare a mecanismelor economice şi a politicilor fiscal-bugetare.

Sistemul naţional RO e-Transport este un sistem de monitorizare a transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat, stabilite ca atare prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Sistemul RO e-Transport reprezintă ansamblul de principii, reguli şi aplicaţii informatice având drept scop monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat pe teritoriul naţional, care permite autorităţilor competente determinarea potenţialelor puncte de deturnare din sau în lanţul de aprovizionare, pe baza codului UIT. Sistemul este gestionat de către Ministerul Finanţelor prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare.

Prin acest sistem se instituie obligatia deţinerii codului UIT pe tot timpul transportului de către operatorul de transport rutier, în format fizic sau electronic, împreună cu documentul care însoţeşte transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat. 

Codul UIT  este codul unic generat de Sistemul RO e-Transport prin intermediul căruia se identifică bunurile aferente fiecărei relaţii comerciale care face obiectul transportului de bunuri cu risc fiscal ridicat.

Sistemul RO e-Transport include:

a) module informatice de gestiune a transporturilor de bunuri prin care sunt înregistrate datele referitoare la expeditor şi beneficiar, denumirea, caracteristicile, cantităţile şi contravaloarea bunurilor transportate, locurile de încărcare şi descărcare, detalii cu privire la mijlocul de transport utilizat, precum şi codul UIT generat;
b) elemente de interconectare cu alte sisteme de monitorizare: camere de luat vederi, instrumente sau dispozitive pentru determinarea cantităţilor de produse transportate, precum şi orice alte dispozitive specifice de monitorizare a traficului rutier;
c) componente software pentru analiza integrată a datelor.

Obligaţia declarării în Sistemul RO e-Transport a datelor referitoare la expeditor şi beneficiar, denumirea, caracteristicile, cantităţile şi contravaloarea bunurilor transportate, locurile de încărcare şi descărcare, detalii cu privire la mijlocul de transport utilizat, precum şi codul UIT generat pt. transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat revine următorilor utilizatori:

a) destinatarului înscris în declaraţia vamală de import, respectiv expeditorului înscris în declaraţia vamală de export, în cazul bunurilor cu risc fiscal ridicat care fac obiectul operaţiunilor de import sau export, după caz;
b) beneficiarului din România, în cazul achiziţiilor intracomunitare de bunuri cu risc fiscal ridicat;
c) furnizorului din România, în cazul tranzacţiilor interne sau al livrărilor intracomunitare de bunuri cu risc fiscal ridicat, după caz;
d) depozitarului, în cazul bunurilor cu risc fiscal ridicat care fac obiectul tranzacţiilor intracomunitare aflate în tranzit, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport din una sau mai multe partide de bunuri, cât şi pentru bunurile încărcate după depozitare sau după formarea unui nou transport pe teritoriul naţional din una sau mai multe partide de bunuri. 

Utilizatorii sunt obligaţi să pună la dispoziţia operatorului de transport rutier codul UIT aferent bunurilor transportate, direct sau prin intermediul organizatorului transportului, după caz, până cel târziu la prezentarea vehiculului în punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în România sau la locul de import, respectiv la punerea efectivă în mişcare a vehiculului, după caz. Codul UIT este înscris în mod obligatoriu pe documentul de transport, lizibil şi fără ştersături sau adăugări.

Prin intermediul Sistemului RO e-Transport se notifică si informaţii către părţile implicate în transportul pe teritoriul naţional al bunurilor cu risc fiscal ridicat.

Conducătorul vehiculului de transport este obligat să prezinte, la solicitarea organelor competente din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sau al Autorităţii Vamale Române, documentele care însoţesc transportul de bunuri cu risc fiscal ridicat.

Pentru generarea codului UIT, utilizatorii pot declara în Sistemul RO e-Transport datele referitoare la transporturile de bunuri cu risc fiscal ridicat, cu maximum 3 zile calendaristice înainte de data declarată pentru începerea transportului, dar până la prezentarea în punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în România sau la locul de import, respectiv punerea efectivă în mişcare a vehiculului, după caz.

Termenul de valabilitate a codului UIT este de 5 zile calendaristice, începând cu data declarată pentru începerea transportului. Utilizarea de către operatorul de transport rutier a codului UIT peste termenul de valabilitate a acestuia este interzisă.

Este interzisă modificarea datelor înregistrate în Sistemul RO e-Transport referitoare la transporturile de bunuri după prezentarea în punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în România sau la locul de import, respectiv după punerea efectivă în mişcare a vehiculului, după caz.

Este interzisă descărcarea pe teritoriul României a bunurilor care fac obiectul tranzacţiilor intracomunitare aflate în tranzit, cu excepţia celor care fac obiectul depozitării sau formării unui nou transport din una sau mai multe partide de bunuri.

În cazul în care sunt transportate atât bunuri cu risc fiscal ridicat, cât şi alte bunuri care nu fac parte din categoria celor cu risc fiscal ridicat stabilite în acest sens prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, utilizatorii au obligaţia să declare în Sistemul RO e-Transport datele aferente transporturilor pentru toate bunurile transportate, iar codul UIT sau codurile UIT însoţesc documentul de transport aferent acestora.

Contravenţiile prevăzute de aceasta ordonanta se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice sau cu amendă de la 20.000 de lei la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice, precum şi confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate.

Procedura de aplicare a acestei ordonanţe de urgenţă şi categoriile de vehicule rutiere utilizate pentru transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat care fac obiectul monitorizării se stabilesc prin ordin comun al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi al Autorităţii Vamale Române, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare, adica 11 aprilie 2022.

Fac excepţie de la prevederile acestei ordonanţe de urgenţă transporturile de bunuri destinate misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi organizaţiilor internaţionale, forţelor armate ale statelor membre NATO, Uniunii Europene, statelor membre ale Parteneriatului pentru Pace sau statelor cu care România a încheiat acorduri în domeniu sau ca urmare a executării contractelor clasificate potrivit legii sau a executării contractelor de achiziţie publică care necesită impunerea, potrivit dispoziţiilor legale, a unor măsuri speciale de securitate pentru protejarea unor interese esenţiale de securitate ale statului.

 

In Ordinul nr. 802/2022 au fost stabilite bunurile cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport:

1.    Legume, plante, rădăcini şi tuberculi, alimentare, care se încadrează la codurile NC de la 0701 la 0714 inclusiv
2.    Fructe comestibile; coji de citrice sau de pepeni, care se încadrează la codurile NC de la 0801 la 0814 inclusiv
3.    Băuturi, lichide alcoolice şi oţet**, care se încadrează la codurile NC de la 2201 la 2208 inclusiv
4.    Sare; sulf; pământuri şi pietre; ipsos, var şi ciment, care se încadrează la codurile NC 2505 şi 2517
5.    Îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte, tricotate sau croşetate, care se încadrează la codurile NC de la 6101 la 6117 inclusiv
6.    Îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croşetate, care se încadrează la codurile NC de la 6201 la 6212 inclusiv şi la codurile NC de la 6214 la 6217 inclusiv
7.    Încălţăminte, ghetre şi articole similare; părţi ale acestor articole, care se încadrează la codurile NC de la 6401 la 6405 inclusiv
8.    Fontă, fier şi oţel, care se încadrează la codurile NC 7213 şi 7214

__________

* Codul NC reprezintă poziţia tarifară, subpoziţia tarifară sau codul tarifar, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1.101/2014 al Comisiei din 16 octombrie 2014. Atunci când intervin modificări în Nomenclatura combinată se realizează corespondenţa dintre codurile NC prevăzute în prezentul ordin şi noile coduri din nomenclatura adoptată în temeiul art. 12 din Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun.

** Sunt exceptate produsele accizabile care circulă în regim suspensiv de accize potrivit titlului VIII "Accize şi alte taxe speciale" din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prin utilizarea aplicaţiei EMCS pentru emiterea documentului administrativ electronic e-DA.

Ordonanţa de urgenţă nr. 42/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei

În Monitorul oficial nr. 355/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 42/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei.

Ordinul nr. 1039/101/2022 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat asociate Programului RURAL INVEST, a Procedurii de implementare a Programului și a Convenției de garantare și plată a granturilor

În Monitorul oficial nr. 342/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1039/101/2022 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat asociate Programului RURAL INVEST, a Procedurii de implementare a Programului și a Convenției de garantare și plată a granturilor.

Obiectivul acestei scheme de ajutor de stat îl reprezintă susţinerea întreprinderilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi industriei alimentare, precum şi a întreprinderilor din alte domenii decât cele de mai sus, care îşi localizează producţia în mediul rural şi urban mic, în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19 în cadrul Programului RURAL INVEST, denumit în continuare Program, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2022 privind aprobarea şi finanţarea unor programe de garantare în domenii prioritare pentru economia românească, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2022.

Procedura de angajare a răspunderii solidare reglementate de dispoziţiile art. 25 şi 26 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

În Monitorul oficial nr. 342/2022 a fost publicat Ordinul nr. 431/2022 pentru aprobarea Procedurii de angajare a răspunderii solidare reglementate de dispoziţiile art. 25 şi 26 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Măsura de angajare a răspunderii solidare se realizează de către organul fiscal local competent în executarea silită a debitorului, în timpul desfăşurării atribuţiilor sale.

În temeiul prevederilor art. 25 şi 26 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, organele fiscale locale competente în executarea silită a debitorului sunt îndreptăţite să ceară oricărui codebitor realizarea integrală a obligaţiei de plată datorate bugetelor locale ale unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.

În vederea stabilirii persoanelor fizice şi/sau juridice, după caz, care se încadrează în prevederile art. 25 din Codul de procedură fiscală, organele fiscale locale competente în executarea silită a debitorului desfăşoară activităţi ce constau în identificarea, evaluarea şi gestionarea tuturor documentelor relevante ce vor sta la baza demarării procedurii de angajare a răspunderii solidare.

Desfăşurarea acestor activităţi se realizează prin următoarele operaţiuni:

a) stabilirea surselor de date şi informaţii;
b) consultarea evidenţei deţinute de către organul fiscal local din care să reiasă acţiunile patrimoniale ale debitorului ce au avut loc într-o anumită perioadă de timp;
c) solicitarea de date şi informaţii de la persoane fizice sau juridice ori alte entităţi, considerate utile de către organul fiscal local;
d) analizarea datelor şi informaţiilor deţinute de către organul fiscal local;
e) individualizarea persoanelor fizice şi/sau juridice, după caz, precum şi stabilirea sumelor care vor face obiectul demarării procedurii de angajare a răspunderii solidare;
f) alte operaţiuni considerate necesare pentru clarificarea situaţiei fiscale a debitorului.

Pentru angajarea răspunderii solidare, organul fiscal local are în vedere, după caz, următoarele:

a) documente referitoare la declararea insolvabilităţii debitorului;
b) acte şi fapte din care să rezulte reaua-credinţă a persoanelor fizice sau juridice a căror răspundere va fi angajată;
c) documente referitoare la istoricul persoanei juridice debitoare: obiect de activitate, modificările actului constitutiv, capital social, majorări de capital, sediul social sau modificări ale acestuia, administratori, acţionari, directori, cenzori, hotărâri ale adunării generale a acţionarilor şi altele;
d) documente referitoare la istoricul codebitorilor;
e) documente privind originea debitelor, respectiv decizii de impunere, rapoarte de inspecţie fiscală, evidenţa debitelor, plăţilor, declaraţii fiscale şi altele;
f) documente privind deschiderea procedurii insolvenţei.

Culegerea datelor şi informaţiilor necesare angajării răspunderii solidare se realizează prin:

a) utilizarea evidenţelor deţinute de către organul fiscal local;
b) analizarea documentelor contabile ale debitorului şi a persoanelor pentru care urmează să se angajeze răspunderea solidară;
c) realizarea unei activităţi de investigaţie asupra unei persoane ce are drept scop obţinerea unor elemente necesare începerii procedurii de angajare a răspunderii solidare;
d) în cazul în care se impune, solicitarea de informaţii şi documente în baza unei cereri a organului fiscal local cu competenţe în executarea silită a debitorului principal de la entităţile deţinătoare;
e) orice alte activităţi ale organului fiscal cu competenţe în executarea silită a debitorului principal considerate utile pentru dobândirea de date şi informaţii necesare angajării răspunderii solidare.

Acest ordin aproba si urmatoarele documente:

a) Model 2022 ITL - 079 "Decizie de angajare a răspunderii solidare în situaţia angajării răspunderii solidare prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a), alin. (2), (21) şi (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare";

b) Model 2022 ITL - 080 "Decizie de angajare a răspunderii solidare în situaţia angajării răspunderii solidare prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare".

 

Hotărârea nr. 463/2022 pentru modificarea art. 1 alin. (7) din Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie - IMM INVEST ROMÂNIA, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 282/2020

În Monitorul oficial nr. 340/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 463/2022 pentru modificarea art. 1 alin. (7) din Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie - IMM INVEST ROMÂNIA, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 282/2020.

Măsuri de protecţie socială a salariaţilor în contextul conflictului armat din Ucraina, precum şi ca urmare a sancţiunilor internaţionale aplicate Federaţiei Ruse şi Belarusului

În Monitorul oficial nr. 340/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 36/2022 privind stabilirea unor măsuri de protecţie socială a salariaţilor în contextul conflictului armat din Ucraina, precum şi ca urmare a sancţiunilor internaţionale aplicate Federaţiei Ruse şi Belarusului, in vigoare de la 07 aprilie 2022.

Începând cu data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2022, pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat şi se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 nr. 318/2021.

De aceste prevederi beneficiază următoarele categorii de salariaţi:

a) salariaţii angajatorilor afectaţi în mod direct sau indirect de imposibilitatea efectuării de tranzacţii comerciale cu operatori economici din Ucraina, Federaţia Rusă şi Belarus, ca urmare a efectelor generate de conflictul armat din Ucraina, care înregistrează o diminuare a încasărilor cu un procent de minimum 20% raportat la încasările realizate în luna ianuarie 2022 sau la încasările realizate în luna similară a anului 2021, comparativ cu luna pentru care se solicită indemnizaţia;
b) salariaţii angajatorilor supuşi sancţiunilor internaţionale care au instituite măsuri restrictive în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei şi care au fondurile sau resursele economice blocate prin ordin emis de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Operatorii economici sunt persoanele fizice sau juridice, care desfăşoară activităţi economice cu respectarea legislaţiei din Ucraina, Federaţia Rusă sau Belarus, care fabrică, importă, exportă, depozitează, transportă sau comercializează produse ori părţi din acestea sau prestează servicii.

Angajatorii afectaţi în mod indirect sunt angajatorii din România care au relaţii contractuale cu alţi angajatori din România care sunt afectaţi în mod direct de imposibilitatea efectuării de tranzacţii comerciale cu operatori economici din Ucraina, Federaţia Rusă şi Belarus, ca urmare a efectelor generate de conflictul armat din Ucraina.

Indemnizaţia se calculează şi se acordă proporţional cu numărul de zile în care activitatea a fost întreruptă sau redusă temporar. Indemnizaţia este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale obligatorii, conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Calculul, reţinerea şi plata impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează de către angajator din indemnizaţiile încasate din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Pentru indemnizaţie nu se datorează contribuţie asiguratorie pentru muncă conform prevederilor art. 220^5 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Termenul de plată şi declarare a obligaţiilor fiscale este data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor de şomaj.

În vederea acordării sumelor necesare plăţii indemnizaţiei, angajatorii depun, prin poşta electronică, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti, în raza cărora îşi au sediul social, o cerere semnată şi datată de reprezentantul legal, însoţită de o declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că au fost afectaţi în mod direct sau indirect de imposibilitatea efectuării de tranzacţii comerciale cu operatori economici din Ucraina, Federaţia Rusă şi Belarus, ca urmare a efectelor generate de conflictul armat din Ucraina, la care se anexează balanţa de venituri şi cheltuieli aferentă lunii pentru care se solicită indemnizaţia, precum şi balanţa de venituri şi cheltuieli la care se raportează diminuarea sau, după caz, de copia ordinului de blocare a fondurilor sau resurselor economice în domeniul sancţiunilor internaţionale, emis de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, şi de lista persoanelor care urmează să beneficieze de această indemnizaţie, asumată de reprezentantul legal al angajatorului.

Nu beneficiază de indemnizaţia de mai sus salariaţii următorilor angajatori:

a) instituţii şi autorităţi publice, astfel cum sunt acestea definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi la art. 2 alin. (1) pct. 5 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;
b) angajatorii care la data solicitării acordării acestor sume se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activităţile suspendate sau asupra cărora sunt impuse restricţii din alte motive decât cele generate de conflictului armat din Ucraina.

Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă

În Monitorul oficial nr. 338/2022 a fost republicata Hotărârea nr. 1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă.

Prin echipament individual de protecţie se înţelege orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop.

Sunt excluse din definiţia de mai sus:

a) îmbrăcămintea de lucru şi uniformele obişnuite care nu sunt proiectate în mod special pentru a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorului;
b) echipamentul folosit de serviciile de urgenţă şi salvare;
c) echipamentul individual de protecţie purtat sau folosit de armată, poliţie ori de alte instituţii de ordine publică;
d) echipamentul individual de protecţie pentru mijloace de transport rutier;
e) echipamentul sportiv;
f) echipamentul de autoapărare sau de descurajare;
g) dispozitivele purtabile pentru detectarea şi semnalizarea riscurilor şi factorilor nocivi.

Echipamentul individual de protecţie trebuie utilizat atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă ori prin măsurile, metodele sau procedurile de organizare a muncii.

Echipamentul individual de protecţie trebuie să respecte cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate prevăzute de Regulamentul (UE) 2016/425 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 privind echipamentele individuale de protecţie şi de abrogare a Directivei 89/686/CEE a Consiliului.

Orice echipament individual de protecţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără să conducă el însuşi la un risc mărit;
b) să corespundă condiţiilor existente la locul de muncă;
c) să ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului;
d) să se potrivească în mod corect persoanei care îl poartă, după toate ajustările necesare.

Nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României

În Monitorul oficial nr. 336/2022 a fost publicata Circulara nr. 7/2022 privind nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, in vigoare de la 06 aprilie 2022.

Potrivit acestei circulare, incepând cu data de 6 aprilie 2022, nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României este de 3,00% pe an.

Informarea angajatorului cu privire la emiterea deciziei de pensionare

În Monitorul oficial nr. 333/2022 a fost publicata Legea nr. 76/2022 pentru completarea art. 106 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Potrivit acestei legi, în termen de 5 zile de la data emiterii, casa teritorială de pensii emitentă comunică angajatorului o informare cu privire la emiterea deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, anticipată, anticipată parţială sau de invaliditate. Informarea va cuprinde numele şi prenumele persoanei, tipul deciziei de pensionare, precum şi data emiterii acesteia.

Potrivit art. 106 din Legea nr. 263/2010, admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii, care se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.