Procedura de eliberare a certificatelor privind TVA, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport, precum şi pentru aprobarea unor formulare

În Monitorul oficial nr. 891/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1611/2022 pentru aprobarea Procedurii de eliberare a certificatelor privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport, precum şi pentru aprobarea unor formulare.

Aceasta procedură se aplică pentru eliberarea certificatelor necesare înmatriculării în România a mijloacelor de transport achiziţionate din statele membre ale Uniunii Europene de către persoanele care nu sunt înregistrate şi care nu trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în România conform art. 316 din Codul fiscal.

Aceasta procedură nu se aplică pentru achiziţiile intracomunitare de mijloace de transport efectuate de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România conform art. 316 din Codul fiscal.

Aceasta procedură nu se aplică pentru mijloacele de transport achiziţionate din România sau importate din afara Uniunii Europene.

Mijloace de transport noi sunt, potrivit art. 266 alin. (3) din Codul fiscal:

a) vehiculele terestre cu motor a cărui capacitate depăşeşte 48 cm3 sau a cărui putere depăşeşte 7,2 kW, destinate transportului de pasageri sau bunuri, cu condiţia să nu fi fost livrate cu mai mult de 6 luni de la data intrării în funcţiune sau să nu fi efectuat deplasări care depăşesc 6.000 km;
b) navele care depăşesc 7,5 m lungime, cu condiţia să nu fi fost livrate cu mai mult de 3 luni de la data intrării în funcţiune sau să nu fi efectuat deplasări a căror durată totală depăşeşte 100 de ore, cu excepţia navelor atribuite navigaţiei în largul mării şi care sunt utilizate pentru transportul de călători/bunuri cu plată sau pentru activităţi comerciale, industriale sau de pescuit, precum şi a navelor utilizate pentru salvare ori asistenţă pe mare sau pentru pescuitul de coastă;
c) aeronavele a căror greutate la decolare depăşeşte 1.550 kg, cu condiţia să nu fi fost livrate cu mai mult de 3 luni de la data intrării în funcţiune sau să nu fi efectuat zboruri a căror durată totală depăşeşte 40 de ore, cu excepţia aeronavelor utilizate de companiile aeriene care realizează în principal transport internaţional de persoane şi/sau de bunuri cu plată.

Prin solicitanţi ai unor certificate care să ateste plata taxei pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport, în condiţiile art. 324 alin. (3) din Codul fiscal şi ale pct. 104 alin. (1) din normele metodologice, se înţelege:

a) persoanele care nu sunt înregistrate şi care nu au obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate conform art. 317 din Codul fiscal, care efectuează o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport noi, taxabilă în România;
b) persoanele care nu sunt înregistrate şi care nu au obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, dar care sunt sau ar trebui să fie înregistrate conform art. 317 din Codul fiscal, care efectuează o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport care nu sunt noi în sensul art. 266 alin. (3) din Codul fiscal, taxabilă în România.

Prin solicitanţi ai unor certificate care să ateste că nu datorează taxa pe valoarea adăugată în România, în condiţiile pct. 104 alin. (1) din normele metodologice, se înţelege:

a) persoanele care nu sunt înregistrate şi care nu au obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate conform art. 317 din Codul fiscal, care realizează în România o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport noi, care nu este impozabilă în România conform art. 268 din Codul fiscal sau este scutită de taxă conform art. 293 din Codul fiscal;
b) persoanele neimpozabile care, cu ocazia schimbării de reşedinţă, realizează un transfer de mijloace de transport noi din alt stat membru în România, dacă la momentul livrării nu a putut fi aplicată scutirea prevăzută la echivalentul din legislaţia altui stat membru al art. 294 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, având în vedere faptul că respectivul transfer nu determină o achiziţie intracomunitară de bunuri în România;
c) persoanele care nu sunt înregistrate şi care nu au obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 316 sau 317 din Codul fiscal, care efectuează o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport care nu sunt noi în sensul art. 266 alin. (3) din Codul fiscal;
d) persoanele care nu sunt înregistrate şi care nu au obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 316, dar care sunt sau ar trebui să fie înregistrate conform art. 317 din Codul fiscal, care efectuează o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport care nu sunt noi în sensul art. 266 alin. (3) din Codul fiscal, achiziţie care nu este taxabilă în România.

Toate documentele depuse la organul fiscal potrivit acestei proceduri întocmite într-o limbă străină trebuie însoţite de traduceri în limba română certificate de traducători autorizaţi, în condiţiile art. 8 din Codul de procedură fiscală.

Pentru a solicita eliberarea formularului "Certificat privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport", care să ateste fie plata taxei pe valoarea adăugată, fie că nu se datorează taxa pe valoarea adăugată în România, pentru achiziţia intracomunitară a unui mijloc de transport, persoanele care au efectuat achiziţia intracomunitară de mijloace de transport, trebuie să depună o cerere la organul fiscal competent, potrivit modelului aprobat prin anexa nr. 2 la ordin.

Solicitantul unui certificat care să ateste plata taxei pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport, în condiţiile art. 324 alin. (3) din Codul fiscal şi ale pct. 104 alin. (1) din normele metodologice, depune cererea de eliberare a certificatului după depunerea Decontului special de taxă pe valoarea adăugată şi achitarea taxei datorate.

Modelul şi conţinutul formularului (301) Decont special de taxă pe valoarea adăugată sunt aprobate prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Decontul se depune la organul fiscal competent înainte de înmatricularea în România a mijlocului de transport, dar nu mai târziu de data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care ia naştere exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare, potrivit prevederilor art. 324 alin. (2) din Codul fiscal.

În condiţiile art. 326 alin. (1) din Codul fiscal, persoanele care efectuează o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport trebuie să achite taxa pe valoarea adăugată în România până la data la care au obligaţia depunerii Decontului special de taxă pe valoarea adăugată.

Cererea se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, prin poştă sau direct la organul fiscal competent.

Contribuabilii/Plătitorii persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, precum şi persoane fizice care desfăşoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent în una dintre formele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările şi completările ulterioare, depun cererea prin mijloace electronice de transmitere la distanţă în condiţiile art. 79 din Codul de procedură fiscală, respectiv prin înrolarea în sistemul de comunicare electronică dezvoltat de Ministerul Finanţelor/Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Solicitantul unui certificat privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiei intracomunitare a unei nave sau aeronave, depune cererea însoţită de documentul de achiziţie din statul membru a mijlocului de transport, de documentul din care să rezulte data primei înmatriculări a mijlocului de transport şi, după caz, de orice alte documente din care rezultă că nu se datorează TVA în România pentru respectiva achiziţie.

Solicitantul unui certificat care să ateste că nu datorează taxa pe valoarea adăugată în România, în condiţiile art. 324 alin. (2) din Codul fiscal şi ale pct. 104 alin. (1) din normele metodologice, pentru situaţia în care are loc un transfer al mijlocului de transport nou dintr-un alt stat membru în România, depune cererea prevăzută la pct. 9, însoţită de dovada schimbării reşedinţei.


Eliberarea Certificatului privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport

Pe baza cererii şi a documentaţiei depuse de solicitant, a informaţiilor existente în evidenţa fiscală a organului fiscal, precum şi a informaţiilor obţinute ca urmare a protocolului de colaborare încheiat între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Regia Autonomă "Registrul Auto Român", după caz, compartimentul cu atribuţii în gestionarea declaraţiilor fiscale, denumit compartiment de specialitate, analizează dacă mijlocul de transport se încadrează sau nu în categoria mijloacelor de transport noi, în sensul art. 266 alin. (3) din Codul fiscal, şi dacă se datorează sau nu se datorează taxa pe valoarea adăugată pentru respectiva achiziţie intracomunitară în România.

În situaţia în care din documentaţia prezentată sau din informaţiile deţinute de organul fiscal rezultă că persoana par trebui să fie înregistrată în scopuri de TVA conform art. 317 din Codul fiscal, organul fiscal procedează, anterior eliberării certificatului solicitat, la înregistrarea, din oficiu, în scopuri de TVA conform art. 317 din Codul fiscal şi procedurii de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA, aprobată prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Pentru soluţionarea cererii de eliberare a Certificatului care să ateste plata taxei pe valoarea adăugată, compartimentul de specialitate întocmeşte o notă de serviciu pe care o transmite compartimentului cu atribuţii de evidenţă pe plătitori. Compartimentul cu atribuţii de evidenţă pe plătitori verifică în evidenţa fiscală efectuarea stingerii taxei pe valoarea adăugată aferente fiecărui decont şi comunică compartimentului de specialitate informaţii cu privire la stingerea integrală a acestei obligaţii fiscale. În cazul în care stingerea a fost efectuată parţial, compartimentul cu atribuţii de evidenţă pe plătitori comunică compartimentului de specialitate faptul că obligaţia fiscală nu a fost stinsă.

Rezultatul analizei efectuate de compartimentul de specialitate se consemnează în Referatul privind analiza Cererii de eliberare a Certificatului privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4 la ordin.

În situaţia în care a fost achitată taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiei intracomunitare a mijlocului de transport, compartimentul de specialitate întocmeşte Certificatul privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3 la ordin, având bifată căsuţa "a fost achitată taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiei intracomunitare a mijlocului de transport".

Dacă din informaţiile deţinute/primite de organul fiscal nu rezultă toate elementele necesare pentru emiterea Certificatului privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport, compartimentul de specialitate poate solicita contribuabilului prezentarea de documente suplimentare, fiind aplicabile prevederile art. 64 alin. (1) din Codul de procedură fiscală.

În situaţia în care, ca urmare a analizei efectuate de organul fiscal pentru soluţionarea unei cereri de eliberare a unui certificat, fie care să ateste plata taxei pe valoarea adăugată, fie din care să rezulte că nu se datorează taxa pe valoarea adăugată în România, organul fiscal constată că achiziţia intracomunitară a mijlocului de transport este taxabilă în România conform titlului VII din Codul fiscal, iar solicitantul nu a depus Decontul special de taxă pe valoarea adăugată şi/sau nu a achitat taxa pe valoarea adăugată datorată, compartimentul de specialitate notifică solicitantul că operaţiunea efectuată este o operaţiune pentru care se datorează TVA în România şi pentru care are obligaţia să depună Decontul special de taxă pe valoarea adăugată şi să plătească taxa pe valoarea adăugată.

Dacă din analiza efectuată rezultă că achiziţia intracomunitară de mijloace de transport nu este taxabilă în România, respectiv transferul mijlocului de transport nou din alt stat membru al Uniunii Europene în România nu determină o achiziţie intracomunitară de bunuri în România, compartimentul de specialitate întocmeşte Certificatul privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport, având bifată căsuţa "nu se datorează taxa pe valoarea adăugată în România pentru achiziţia intracomunitară a mijlocului de transport".

Certificatul privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport, se eliberează în maximum 5 zile lucrătoare de la data depunerii cererii. Certificatul privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport, se emite cu ajutorul aplicaţiei informatice puse la dispoziţie de Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare, în două exemplare.

Certificatele privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport, emise de organele fiscale competente se arhivează, cu ajutorul aplicaţiei informatice, într-o bază de date organizată de Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare, care se pune la dispoziţia Direcţiei generale de informaţii fiscale.

Hotărârea nr. 1106/2022 pentru modificarea şi completarea titlului VIII "Accize şi alte taxe speciale" din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016

În Monitorul oficial nr. 887/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 1106/2022 pentru modificarea şi completarea titlului VIII "Accize şi alte taxe speciale" din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016.

Taxa de promovare a activităţilor de jocuri de noroc: Ordinul nr. 1542/2022 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă

În Monitorul oficial nr. 829/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1542/2022 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă, in vigoare de la 23 august 2022.

Prin acest ordin se pune in vigoare art. 1^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. Potrivit acestui articol, contractele având ca obiect promovarea mărcilor, platformelor, aplicaţiilor sau activităţilor de jocuri de noroc prin amplasarea mesajelor publicitare în localităţi şi pe drumurile publice sau prin intermediul unui serviciu de televiziune, precum şi orice act prin care se modifică valoarea contractului vor fi comunicate Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc de către organizatorul de jocuri de noroc în termen de 5 zile lucrătoare de la data încheierii. Nu intră sub incidenţa acestui articol contractele încheiate de organizatorii de jocuri de noroc cu entităţile sau federaţiile sportive, care prevăd în sarcina acestora din urmă obligaţia de promovare în incinta stadioanelor sau a sălilor de sport. 

Taxa de promovare a activităţilor de jocuri de noroc reprezintă 5% din valoarea contractelor de publicitate  şi va fi achitată către bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei în care contractul de publicitate a fost încheiat. În cazul contractelor care prevăd plăţi periodice către prestator, obligaţia de plată a taxei devine scadentă în ultima zi a lunii în care este scadentă rata contractuală periodică. 

Organizatorii de jocuri de noroc datorează taxa de promovare pentru activităţile de jocuri de noroc. În cazul contractelor de publicitate având ca obiect promovarea activităţilor de jocuri de noroc autorizate pe teritoriul României, care sunt încheiate de o entitate care nu este organizator de jocuri de noroc, taxa este datorată de prestatorul serviciilor de publicitate, potrivit contractului. 

In acest sens in nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat se introduce o nouă poziţie, poziţia 86: taxa de promovare a activităţilor de jocuri de noroc.

Modificarea normelor privind aplicarea scutirii de TVA prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. j), k), l), m) și n) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

În Monitorul oficial nr. 795/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1779/2022 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 4.146/2015 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. j), k), l), m) și n) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și la art. X și XI din Acordul dintre România și Statele Unite ale Americii privind statutul forțelor Statelor Unite ale Americii în România, semnat la Washington la 30 octombrie 2001, ratificat prin Legea nr. 260/2002.

Ordinul nr. 1341/2022 privind modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la sursă

În Monitorul oficial nr. 761/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1341/2022 privind modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la sursă.

Modificare Cod Fiscal si Cod Procedura Fiscala

În Monitorul oficial nr. 742/2022 a fost publicata Legea nr. 252/2022 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru completarea art. 47 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, in vigoare de la 25 iulie 2022.

Cod Fiscal:

Potrivit acestei legi, in cazul în care proprietarul clădirii nu depune raportul de evaluare la organul fiscal competent până la primul termen de plată a impozitului, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate conform prevederilor art. 457, cu condiţia ca proprietarul clădirii să fi fost notificat de către organul fiscal competent despre posibilitatea depunerii raportului de evaluare. Notificarea se comunică proprietarului clădirii prin publicarea acesteia în spaţiul privat virtual sau prin poştă, în cazul contribuabililor care nu sunt înrolaţi în spaţiul privat virtual. Termenul până la care trebuie comunicată notificarea este 31 octombrie a anului curent pentru impozitul datorat începând cu anul următor. În cazul în care notificarea nu este comunicată până la această dată, impozitul urmează a se calcula prin aplicarea cotei stabilite potrivit alin. (1) asupra valorii impozabile determinate conform prevederilor art. 457."

În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei pe clădiri este de 5%, cu condiţia ca proprietarul clădirii să fi fost notificat de către organul fiscal competent despre posibilitatea depunerii raportului de evaluare. Notificarea se comunică proprietarului clădirii prin publicarea acesteia în spaţiul privat virtual sau prin poştă, în cazul contribuabililor care nu sunt înrolaţi în spaţiul privat virtual. Termenul până la care trebuie comunicată notificarea este 31 octombrie a anului curent pentru impozitul datorat începând cu anul următor. În cazul în care notificarea nu este comunicată până la această dată, impozitul urmează a se calcula prin aplicarea cotei stabilite potrivit art. 460 alin. (1) sau (2) din Codul Fiscal, după caz, asupra valorii impozabile a clădirii.

Prevederile de mai sus se aplică pentru impozitul/taxa pe clădiri datorat/datorată începând cu data de 1 ianuarie 2023.

Cod Procedura Fiscala:

Pentru organul fiscal local, consiliul local poate hotărî să utilizeze mijloacele electronice de transmitere la distanţă utilizate de către organul fiscal central, prin aderare la procedurile de lucru specifice acestuia.

Modificare Cod Fiscal

În Monitorul oficial nr. 716/2022 a fost publicata Ordonanţa nr. 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale, in vigoare de la 18 iulie 2022.

Sinteza modificărilor aduse Codului fiscal se poate vizualiza aici >>>

Procedura de acordare a facilităţilor fiscale în sectorul agricol şi în industria alimentară

În Monitorul oficial nr. 661/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1525/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităţilor fiscale în sectorul agricol şi în industria alimentară, in vigoare de la 01 iulie 2022.

Prevederile acestui ordin se aplică începând cu veniturile aferente lunii iunie 2022.

Persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru activitatea desfăşurată în România, până la 31 decembrie 2028 inclusiv, în sectorul agricol şi în industria alimentară, beneficiază de facilităţi fiscale dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7 din Codul fiscal.

Facilităţile fiscale pentru sectorul agricol şi industria alimentară prevăzute la art. 60 pct. 7, art. 138^2, art. 154 alin. (1) lit. s) şi art. 220^3 alin. (3) din Codul fiscal constau în:

a) scutirea de la plata impozitului pe venit, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
b) reducerea cotei de contribuţie de asigurări sociale, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
c) exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
d) reducerea cotei contribuţiei asiguratorii pentru muncă, la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare;
e) scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, în cazul condiţiilor deosebite de muncă sau speciale de muncă.

Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor la angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7 pot opta pentru plata cotei de 3,75% datorate la fondul de pensii administrat privat. Opţiunea se depune în scris, la angajator, acesta reţinând contribuţia aferentă potrivit prevederilor legale începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat opţiunea.

Facilităţile fiscale se acordă pentru activitatea desfăşurată în România, inclusiv persoanelor fizice detaşate pe teritoriul României, dacă plătitorul de venituri la care sunt detaşate desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară şi îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7 din Codul fiscal. Facilităţile fiscale nu se acordă persoanelor fizice care sunt detaşate în afara României.

Pentru aplicarea facilităţilor fiscale, angajatorii persoanelor fizice trebuie să realizeze cifră de afaceri din activităţile menţionate la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal în limita a cel puţin 80% din cifra de afaceri totală.

Pentru angajatorii nou-înfiinţaţi, respectiv înregistraţi la registrul comerţului/înregistraţi fiscal începând cu luna iunie 2022, cifra de afaceri din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal se calculează cumulat de la data înregistrării, inclusiv luna în care se aplică scutirea, iar pentru angajatorii existenţi la data de 1 iunie 2022 se consideră ca bază de calcul cifra de afaceri realizată cumulat de la începutul anului, respectiv cumulat de la data înregistrării în cazul celor constituiţi/înregistraţi în perioada cuprinsă între începutul anului şi data de 1 iunie 2022, inclusiv luna în care se aplică scutirea. Pentru angajatorii existenţi la data de 1 ianuarie a fiecărui an ulterior datei de 1 iunie 2022, cifra de afaceri din activităţile menţionate la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal se calculează cumulat pentru perioada corespunzătoare din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea.

Mecanismul de calcul al cifrei de afaceri se aplică de către angajatorii, înregistraţi la registrul comerţului/înregistraţi fiscal cu cel puţin unul din codurile menţionate la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal şi care desfăşoară efectiv activitate în sectorul agricol şi în industria alimentară.

În sensul art. 60 pct. 7 din Codul fiscal, prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică care desfăşoară activităţile corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal, îndeplineşte cumulativ condiţiile de acordare a facilităţilor fiscale şi poate, potrivit legii, să încheie raporturi juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor.

În cazul angajatorilor care conduc evidenţa contabilă pe baza reglementărilor privind contabilitatea în partidă simplă, precum şi cei care organizează şi conduc contabilitatea potrivit prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, cu modificările şi completările ulterioare, şi îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7 din Codul fiscal, în vederea aplicării mecanismului de calcul al cifrei de afaceri prevăzut de aceasta procedură, aceştia organizează evidenţa astfel încât să determine corespunzător cifra de afaceri.

În cazul angajatorilor care organizează şi conduc contabilitatea potrivit prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.917/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7 din Codul fiscal, în vederea aplicării mecanismului de calcul al cifrei de afaceri, indicatorii "Cifra de afaceri totală" şi "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară" se asimilează cu "Veniturile totale din activităţi economice", respectiv "Veniturile din activităţi economice realizate efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară". Veniturile din producţia de "imobilizări corporale" înregistrate în contabilitate, menţionate la art. 4 lit. a) subpct. (iii) şi lit. b) subpct. (iii) din prezenta procedură, se asimilează cu veniturile din producţia de "active fixe corporale", iar "contul de profit şi pierdere" cu "rezultatul patrimonial".

 În vederea determinării procentului de 80% din cifra de afaceri totală, indicatorii "Cifra de afaceri totală" şi "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară" se calculează după cum urmează:

a) "Cifra de afaceri totală" realizată cumulat de la începutul anului, inclusiv din luna de raportare, se completează cu suma veniturilor cumulate de la începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, realizate din vânzarea de produse şi prestarea de servicii, evidenţiate potrivit Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, cu modificările şi completările ulterioare, la care:

1. se adaugă, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând:

(i) veniturile din subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, înregistrate în contabilitate;
(ii) soldurile lunare creditoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold creditor;
(iii) veniturile din producţia de imobilizări corporale, înregistrate în contabilitate;

2. se scad, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând soldurile lunare debitoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold debitor.

b) "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară" se completează de angajatorii care desfăşoară una sau mai multe activităţi clasificate la codurile CAEN prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal, cu cifra de afaceri realizată efectiv din activităţile aferente codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal, respectiv cu suma veniturilor cumulate de la începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, obţinute din vânzarea de produse şi prestarea de servicii din activităţile aferente codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal, evidenţiate potrivit Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, sau, după caz, Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, la care:

1. se adaugă, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând:

(i) veniturile din subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete specifice activităţii în sectorul agricol şi în industria alimentară, înregistrate în contabilitate;
(ii) soldurile lunare creditoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, specifice activităţii în sectorul agricol şi în industria alimentară, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold creditor;
(iii) veniturile din producţia de imobilizări corporale efectuate în scopul desfăşurării activităţii în sectorul agricol şi în industria alimentară, înregistrate în contabilitate;

2. se scad, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând soldurile lunare debitoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, specifice activităţii în sectorul agricol şi în industria alimentară, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold debitor.

c) La determinarea cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară conform art. 60 pct. 7 din Codul fiscal, pentru stabilirea veniturilor din vânzarea de produse, se iau în calcul veniturile realizate din vânzarea produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale şi a mărfurilor, care sunt obţinute din producţia proprie. Nu se iau în calcul veniturile din vânzarea de produse achiziţionate în scopul revânzării.

d) Cifra de afaceri luată în calcul pentru aplicarea facilităţilor este cifra de afaceri realizată pe bază de contract sau comandă, din activităţi aferente codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal, şi acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport, echipamente, dotări, precum şi alte activităţi auxiliare necesare activităţilor menţionate la lit. a) din Codul fiscal. Cifra de afaceri cuprinde inclusiv producţia realizată şi nefacturată.

e) La determinarea indicatorilor "Cifra de afaceri totală" şi "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară" se iau în calcul veniturile înregistrate în contabilitate cu respectarea reglementărilor contabile aplicabile.

Ponderea cifrei de afaceri din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 7, în cifra de afaceri totală, se calculează ca raport între suma rezultată din calculul efectuat pentru determinarea indicatorului "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară" şi suma rezultată din calculul efectuat pentru determinarea indicatorului "Cifra de afaceri totală", înmulţit cu 100. Pentru stabilirea procentului de cel puţin 80% din cifra de afaceri totală, care reprezintă condiţie pentru acordarea facilităţilor fiscale în sectorul agricol şi în industria alimentară, raportarea se face la anul calendaristic.

Calculul indicatorului "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară" se efectuează pentru întreaga activitate desfăşurată de angajator pe teritoriul României din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal, inclusiv de la nivelul sucursalelor, filialelor sau punctelor de lucru din România ale acestuia. Pentru determinarea procentului de 80% din cifra de afaceri totală, la calculul cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară, angajatorii au în vedere numai veniturile din activitatea desfăşurată pe teritoriul României. Veniturile realizate din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară în afara teritoriului României se vor avea în vedere numai pentru calculul cifrei de afaceri totale realizate din întreaga activitate.

Prin activitatea desfăşurată pe teritoriul României se înţelege activitatea desfăşurată efectiv în România în sectorul agricol şi în industria alimentară, în scopul realizării de produse şi prestării de servicii, indiferent de statutul de rezidenţă al beneficiarilor.

Condiţia prevăzută la art. 60 pct. 7 lit. c) din Codul fiscal, privind salariul brut de încadrare, se consideră îndeplinită după cum urmează:

a) în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă, încheiate potrivit legii, veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar. Salariul minim brut pe ţară de 3.000 de lei lunar este stabilit proporţional cu câştigul salarial brut de bază pentru un program de lucru în medie de 167,333 de ore pe lună. Pentru salariaţii care au încheiate contracte de muncă cu timp parţial, încheiate potrivit legii, facilităţile fiscale se acordă numai dacă câştigul salarial brut de bază este stabilit proporţional cu câştigul brut de bază pentru un program de lucru normal de 8 ore/zi;
b) în cazul raporturilor juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor, altele decât contractele individuale de muncă, respectiv contract de administrare, de mandat şi altele, încheiate potrivit legii, pentru care venitul brut lunar nu este calculat la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar, facilităţile fiscale se acordă numai dacă este îndeplinită condiţia ca venitul brut lunar realizat să fie cel puţin egal cu 3.000 de lei;
c) în cazul contractelor de internship, încheiate potrivit Legii nr. 176/2018 privind internshipul, facilităţile fiscale se acordă numai dacă indemnizaţia pentru internship este stabilită proporţional la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar;
d) în cazul contractelor de ucenicie, încheiate potrivit legii, facilităţile fiscale se acordă numai dacă salariul de bază lunar, prevăzut în contractul de ucenicie, este stabilit proporţional la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar;
e) în cazul raporturilor de muncă încheiate cu zilieri, prin acordul de voinţă al părţilor, fără încheierea, în formă scrisă, facilităţile fiscale se acordă numai dacă remuneraţia brută primită pentru activitatea prestată de zilieri, potrivit legii, este stabilită proporţional la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar;
f) în situaţia în care o persoană fizică realizează venituri, în baza mai multor raporturi juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor cum ar fi contract individual de muncă, contract de mandat, contract de administrare şi altele asemenea, încheiate potrivit legii, în aceeaşi lună, la acelaşi angajator, în vederea acordării facilităţilor fiscale se verifică mai întâi dacă fiecare raport juridic respectă condiţia prevăzută la art. 60 pct. 7 lit. c) prima teză din Codul fiscal, respectiv dacă venitul brut este calculat la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar, în cazul contractului individual de muncă, sau dacă venitul brut lunar realizat este cel puţin egal cu 3.000 de lei, în cazul celorlalte tipuri de contracte. Pentru acordarea facilităţilor fiscale, veniturile aferente raporturilor juridice care respectă condiţia de raportare la 3.000 de lei se cumulează. În acest caz, facilităţile fiscale se acordă pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor care cumulate nu depăşesc plafonul prevăzut la art. 60 pct. 7 lit. c) din Codul fiscal. Pentru partea care depăşeşte acest plafon nu se acordă facilităţile fiscale.

Pentru veniturile lunare din salarii şi asimilate salariului, realizate în baza unui contract individual de muncă, mai mici de 3.000 de lei/lună, facilităţile fiscale se acordă numai dacă este îndeplinită condiţia ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit în bani, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, să fie de minimum 3.000 de lei lunar, pentru un program de lucru în medie de 167,333 de ore pe lună.

Noua procedura de acordare a facilităţilor fiscale în domeniul construcţiilor

În Monitorul oficial nr. 661/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1528/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităţilor fiscale în domeniul construcţiilor, in vigoare de la 01 iulie 2022.

Prevederile acestui ordin se aplică începând cu veniturile aferente lunii iunie 2022. 

Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Codul fiscal, în sectorul construcţii, beneficiază de scutirea de impozit dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal.

Facilităţile fiscale pentru domeniul construcţiilor prevăzute la art. 60 pct. 5, art. 138^1, art. 154 alin. (1) lit. r) şi art. 2203 alin. (2) din Codul fiscal constau în:

a) scutirea de la plata impozitului pe venit, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
b) reducerea cotei de contribuţie de asigurări sociale, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
c) exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
d) reducerea cotei contribuţiei asiguratorii pentru muncă la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare;
e) scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, în cazul condiţiilor deosebite de muncă sau speciale de muncă.

Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor la angajatori care desfăşoară activităţi în domeniul construcţiilor care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal pot opta pentru plata cotei de 3,75% datorate la fondul de pensii administrat privat. Opţiunea se depune în scris, la angajator, acesta reţinând contribuţia aferentă potrivit prevederilor legale începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat opţiunea.

Facilităţile fiscale nu se acordă persoanelor fizice care sunt detaşate în afara României.

Pentru aplicarea facilităţilor fiscale, angajatorii persoanelor fizice trebuie să realizeze cifră de afaceri din activităţile menţionate la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal şi alte activităţi specifice domeniului construcţii în limita a cel puţin 80% din cifra de afaceri totală.

În activităţi specifice domeniului construcţii sunt incluse lucrări de întreţinere curentă şi/sau periodică a drumurilor, aşa cum sunt definite în Normativul privind întreţinerea şi repararea drumurilor publice Ind AND 554-2002.

Pentru angajatorii nou-înfiinţaţi, respectiv înregistraţi la registrul comerţului/înregistraţi fiscal începând cu luna ianuarie a anului în curs, cifra de afaceri din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal şi alte activităţi specifice domeniului construcţii, precum şi cifra de afaceri totală se calculează cumulat de la începutul anului sau începând cu luna înfiinţării, după caz, până la luna în care se aplică scutirea inclusiv, denumit în continuare principiul angajatorilor nou-înfiinţaţi.

Pentru angajatorii existenţi la data de 1 ianuarie a fiecărui an se consideră ca bază de calcul cifra de afaceri din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal şi alte activităţi specifice domeniului construcţii, precum şi cifra de afaceri totală, realizate cumulat pe anul fiscal anterior. În cazul în care limita minimă a procentului de 80% nu este realizată, se aplică principiul angajatorilor nou-înfiinţaţi.

Mecanismul de calcul al cifrei de afaceri se aplică de către societăţile înfiinţate conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care au înregistrat în actul constitutiv cel puţin unul din codurile menţionate la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal şi care desfăşoară efectiv activitate de construcţii.

Mecanismul de calcul al cifrei de afaceri se aplică în mod corespunzător şi de către angajatorii, alţii decât societăţile înfiinţate conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal.

În sensul art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică care desfăşoară activităţile corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal, îndeplineşte cumulativ condiţiile de acordare a facilităţilor fiscale şi poate, potrivit legii, să încheie raporturi juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor.

În vederea determinării procentului de 80% din cifra de afaceri totală, indicatorii "Cifra de afaceri totală" şi "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii" se calculează după cum urmează:

1. "Cifra de afaceri totală" realizată cumulat de la începutul anului, inclusiv din luna de raportare, se completează cu suma veniturilor cumulate de la începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, realizate din vânzarea de produse şi prestarea de servicii, evidenţiate potrivit Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, cu modificările şi completările ulterioare, la care:

a) se adaugă, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând:

(i) veniturile din subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, înregistrate în contabilitate;

(ii) soldurile lunare creditoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold creditor;

(iii) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi producţia de investiţii imobiliare, înregistrate în contabilitate;

b) se scad, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând soldurile lunare debitoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold debitor.

2. "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii" se completează de societăţile care desfăşoară una sau mai multe activităţi clasificate la codurile CAEN prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal, cu cifra de afaceri realizată efectiv din activităţile desfăşurate aferente codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal, respectiv cu suma veniturilor cumulate de la începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, realizate din vânzarea de produse şi prestarea de servicii, fără a lua în calcul, cumulat de la începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, veniturile realizate din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii, evidenţiate potrivit Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, cu modificările şi completările ulterioare, la care:

a) se adaugă, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând:

(i) veniturile din subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, înregistrate în contabilitate;
(ii) soldurile lunare creditoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold creditor;
(iii) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi producţia de investiţii imobiliare, înregistrate în contabilitate;

b) se scad, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând soldurile lunare debitoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold debitor.

3. La determinarea cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcţii conform art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, pentru stabilirea veniturilor din vânzarea de produse, se iau în calcul veniturile realizate din vânzarea produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale şi a mărfurilor, care sunt obţinute din producţia proprie. Nu se iau în calcul veniturile din vânzarea de produse achiziţionate în scopul revânzării.

4. Cifra de afaceri luată în calcul pentru aplicarea facilităţilor este cifra de afaceri realizată pe bază de contract sau comandă, din activităţi circumscrise codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal, şi acoperă, în cazul contractelor de execuţie, manopera, materialele, utilajele, transportul, echipamentele, dotările, precum şi alte activităţi auxiliare necesare. Cifra de afaceri cuprinde inclusiv producţia realizată şi nefacturată.

5. Cifra de afaceri luată în calcul pentru aplicarea facilităţilor se poate referi şi la alte tipuri de contracte şi activităţi specifice destinate sectorului de construcţii, precum contracte de servicii, de furnizare.

6. La determinarea "Cifrei de afaceri totale" şi a "Cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcţii" se iau în calcul veniturile înregistrate în contabilitate cu respectarea reglementărilor contabile aplicabile.

Ponderea cifrei de afaceri din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, în cifra de afaceri totală, se calculează ca raport între suma rezultată din calculul efectuat pentru determinarea indicatorului "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii" şi suma rezultată din calculul efectuat pentru determinarea indicatorului "Cifra de afaceri totală", înmulţit cu 100. Pentru stabilirea procentului de cel puţin 80% din cifra de afaceri totală, care reprezintă condiţie pentru acordarea facilităţilor fiscale în domeniul construcţiilor, raportarea se face la anul calendaristic.

Calculul indicatorului "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii" se efectuează pentru întreaga activitate desfăşurată de angajator pe teritoriul României din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, inclusiv de la nivelul sucursalelor, filialelor sau punctelor de lucru din România ale acestuia. Pentru determinarea procentului de 80% din cifra de afaceri totală, la calculul cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcţii, angajatorii au în vedere numai veniturile din activitatea desfăşurată pe teritoriul României. Veniturile realizate din activitatea de construcţii în afara teritoriului României se vor avea în vedere numai pentru calculul cifrei de afaceri totale realizate din întreaga activitate. Prin activitatea desfăşurată pe teritoriul României se înţelege activitatea desfăşurată efectiv în România în domeniul construcţiilor, în scopul realizării de produse şi prestării de servicii, indiferent de statutul de rezidenţă al beneficiarilor.

Condiţia prevăzută la art. 60 pct. 5 lit. c) din Codul fiscal, privind salariul brut de încadrare, se consideră îndeplinită după cum urmează:

a) în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă, încheiate potrivit legii, veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar. Salariul minim brut pe ţară de 3.000 de lei lunar este stabilit proporţional cu câştigul salarial brut de bază pentru un program de lucru în medie de 167,333 de ore pe lună. Pentru salariaţii care au încheiate contracte de muncă cu timp parţial, încheiate potrivit legii, facilităţile fiscale se acordă numai dacă câştigul salarial brut de bază este stabilit proporţional cu câştigul brut de bază pentru un program de lucru normal de 8 ore/zi;
b) în cazul raporturilor juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor, altele decât contractele individuale de muncă, respectiv contract de administrare, de mandat şi altele, încheiate potrivit legii, pentru care venitul brut lunar nu este calculat la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar, facilităţile fiscale se acordă numai dacă este îndeplinită condiţia ca venitul brut lunar realizat să fie cel puţin egal cu 3.000 de lei;
c) în cazul contractelor de internship, încheiate potrivit Legii nr. 176/2018 privind internshipul, cu completările ulterioare, facilităţile fiscale se acordă numai dacă indemnizaţia pentru internship este stabilită proporţional la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar;
d) în cazul contractelor de ucenicie, încheiate potrivit legii, facilităţile fiscale se acordă numai dacă salariul de bază lunar, prevăzut în contractul de ucenicie, este stabilit proporţional la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar;
e) în situaţia în care o persoană fizică realizează venituri, în baza mai multor raporturi juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor, cum ar fi contract individual de muncă, contract de mandat, contract de administrare şi altele asemenea, încheiate potrivit legii, în aceeaşi lună, la acelaşi angajator, în vederea acordării facilităţilor fiscale se verifică mai întâi dacă fiecare raport juridic respectă condiţia prevăzută la art. 60 pct. 5 lit. c) prima teză din Codul fiscal, respectiv dacă venitul brut este calculat la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar, în cazul contractului individual de muncă, sau dacă venitul brut lunar realizat este cel puţin egal cu 3.000 de lei, în cazul celorlalte tipuri de contracte. Pentru acordarea facilităţilor fiscale, veniturile aferente raporturilor juridice care respectă condiţia de raportare la 3.000 de lei se cumulează. În acest caz, facilităţile fiscale se acordă pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor care cumulate nu depăşesc plafonul prevăzut la art. 60 pct. 5 lit. c) din Codul fiscal. Pentru partea care depăşeşte acest plafon nu se acordă facilităţile fiscale.

Pentru veniturile lunare din salarii şi asimilate salariului, realizate în baza unui contract individual de muncă, mai mici de 3.000 de lei/lună, facilităţile fiscale se acordă numai dacă este îndeplinită condiţia ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit în bani, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, să fie de minimum 3.000 de lei lunar, pentru un program de lucru în medie de 167,333 de ore pe lună.

În cazul angajatorilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, facilităţile fiscale referitoare la reducerea cotei de contribuţie asiguratorie pentru muncă şi la scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale, aferente condiţiilor deosebite de muncă sau condiţiilor speciale de muncă, se aplică numai cu respectarea prevederilor din domeniul ajutorului de stat, după aprobarea schemei de ajutor.

Ordonanţa de urgenţă nr. 85/2022 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul fiscal şi vamal

În Monitorul oficial nr. 594/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 85/2022 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul fiscal şi vamal.

Potrivit acestei legi, se va aplica până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv, masurile de simplificare de la art. 331 alin. (2) lit. c)-f) şi i)-l) din Codul Fiscal.

Legea nr. 142/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

În Monitorul oficial nr. 502/2022 a fost publicata Legea nr. 142/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care va intra in vigoare de la data de 1 ianuarie 2023.

Scutirea de la plata impozitului pe venit de persoanele fizice care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară

În Monitorul oficial nr. 489/2022 a fost publicata Legea nr. 135/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Potrivit acestei legi, vor beneficia de scutire de la plata impozitului pe venit persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3) Cod Fiscal, pentru activitatea desfăşurată în România, până la 31 decembrie 2028 inclusiv, pentru care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) angajatorii care desfăşoară pe teritoriul României activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară definite de următoarele coduri CAEN:

1. cod CAEN 01: Agricultură, vânătoare şi servicii anexe

011 - Cultivarea plantelor nepermanente;
012 - Cultivarea plantelor din culturi permanente;
013 - Cultivarea plantelor pentru înmulţire;
014 - Creşterea animalelor;
015 - Activităţi în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creşterea animalelor);
016 - Activităţi auxiliare agriculturii şi activităţi după recoltare;

2. cod CAEN 10: Industria alimentară;

b) angajatorii realizează cifră de afaceri din activităţile menţionate la lit. a) în limita a cel puţin 80% din cifra de afaceri totală. Pentru angajatorii nou-înfiinţaţi, respectiv înregistraţi la registrul comerţului/înregistraţi fiscal începând cu luna iunie 2022, cifra de afaceri se calculează cumulat de la data înregistrării, inclusiv luna în care se aplică scutirea, iar pentru angajatorii existenţi la data de 1 iunie 2022 se consideră ca bază de calcul cifra de afaceri realizată cumulat de la începutul anului, respectiv cumulat de la data înregistrării în cazul celor constituiţi/înregistraţi în perioada cuprinsă între începutul anului şi data de 1 iunie 2022, inclusiv luna în care se aplică scutirea. Pentru angajatorii existenţi la data de 1 ianuarie a fiecărui an ulterior datei de 1 iunie 2022, cifra de afaceri din activităţile menţionate la lit. a) se calculează cumulat pentru perioada corespunzătoare din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea. Această cifră de afaceri se realizează pe bază de contract sau comandă şi acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport, echipamente, dotări, precum şi alte activităţi auxiliare necesare activităţilor menţionate la lit. a). Cifra de afaceri va cuprinde inclusiv producţia realizată şi nefacturată;

c) veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3) Cod Fiscal, realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea, sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 lei lunar. Scutirea se aplică pentru sumele din venitul brut lunar de până la 30.000 lei, obţinut din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3) Cod Fiscal, realizate de persoanele fizice. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 30.000 lei nu va beneficia de facilităţi fiscale;

d) scutirea se aplică potrivit procedurii aprobate prin ordin al ministrului finanţelor.

De asemenea pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7 Cod Fiscal, adica cele de mai sus, cota contribuţiei de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) Cod Fiscal se reduce cu 3,75 puncte procentuale. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028.

De asemenea, sunt exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor care desfăşoară activităţi la angajatori din sectorul agricol şi din industria alimentară şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7 Cod Fiscal, până la 31 decembrie 2028 inclusiv. 

In plus, cota contribuţiei asiguratorii pentru muncă se reduce la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare, în cazul angajatorilor care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7, până la 31 decembrie 2028 inclusiv.

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, sunt asigurate până la 31 decembrie 2028 inclusiv în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuţiei. Aceste persoane fizice beneficiază, până la 31 decembrie 2028 inclusiv, de drepturile acordate din sistemul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale, sistemul asigurărilor pentru şomaj, conform legislaţiei în vigoare, inclusiv de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, fără plata de către angajatori a contribuţiei asiguratorii pentru muncă prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Ordinul nr. 1108/2022 privind modificarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 105/2016 pentru aprobarea Normelor privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor pentru importurile definitive ale anumitor bunuri, prevăzută la art. 293 alin. (1) lit. d) şi art. 395 alin. (7) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi a Procedurii privind autorizarea unor organisme pentru a importa bunuri în regim de scutire

În Monitorul oficial nr. 486/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1108/2022 privind modificarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 105/2016 pentru aprobarea Normelor privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor pentru importurile definitive ale anumitor bunuri, prevăzută la art. 293 alin. (1) lit. d) şi art. 395 alin. (7) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi a Procedurii privind autorizarea unor organisme pentru a importa bunuri în regim de scutire.

Ordinul nr. 856/2022 privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă

În Monitorul oficial nr. 482/2022 a fost publicat Ordinul nr. 856/2022 privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă.

 

Procedura de restituire a impozitului pe dividende rezultat din regularizarea anuală a dividendelor distribuite parţial în cursul anului

În Monitorul oficial nr. 402/2022 a fost publicat Ordinul nr. 765/2022 privind Procedura de restituire a impozitului pe dividende rezultat din regularizarea anuală a dividendelor distribuite parţial în cursul anului.

1. Obiectul acestei proceduri îl constituie impozitul pe dividende plătit în plus la bugetul de stat, rezultat din regularizarea anuală a dividendelor distribuite parţial în cursul anului, potrivit art. 67 din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după restituirea de către asociaţi sau acţionari a dividendelor încasate în plus de către aceştia sau după aprobarea situaţiilor financiare anuale în cazul dividendelor interimare distribuite şi neplătite, până la sfârşitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora.

2. În situaţia în care din regularizarea anuală a dividendelor plătite ca urmare a distribuirii parţiale în cursul anului a acestora, denumită în continuare regularizare anuală a dividendelor, rezultă sume de restituit de la buget, plătitorul de dividende poate solicita restituirea acestora.

3. În situaţia în care plătitorul de dividende constată că sumele distribuite au fost mai mari decât dividendele datorate, acesta corectează debitele reprezentând impozit pe dividende declarate la organul fiscal central competent în administrarea obligaţiilor fiscale ale acestuia, denumit în continuare organ fiscal competent, prin depunerea unei declaraţii rectificative în care se evidenţiază suma reprezentând impozit pe dividende rezultată ca fiind plătită în plus ca urmare a regularizării anuale a dividendelor, după restituirea de către asociaţi/acţionari a dividendelor.

4. Ulterior depunerii declaraţiei rectificative prevăzute la pct. 3, plătitorul de dividende depune la organul fiscal competent o declaraţie de regularizare/cerere de restituire a impozitului pe dividende.

5. Declaraţia de regularizare/Cererea de restituire a impozitului pe dividende, prevăzută în anexa nr. 2 la ordin, denumită în continuare cerere de restituire, se depune la organul fiscal competent în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul de procedură fiscală, numai după restituirea de către asociaţi sau acţionari a dividendelor distribuite în plus.

6. Cererea de restituire se poate depune până la împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de a cere restituirea prevăzut la art. 219 din Codul de procedură fiscală, respectiv de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere dreptul la restituire.

7. În cazul în care plătitorul de dividende înregistrează obligaţii fiscale restante, inclusiv amenzi de orice fel şi alte creanţe bugetare, transmise spre recuperare organului fiscal competent, suma rezultată după regularizarea anuală a dividendelor, denumită în continuare sumă de restituit, se restituie numai după efectuarea compensării potrivit art. 167 şi 168 din Codul de procedură fiscală.

8. În cazul în care suma de restituit plătitorului de dividende este mai mică decât obligaţiile fiscale restante ale acestuia, inclusiv amenzi de orice fel şi alte creanţe bugetare, transmise spre recuperare organului fiscal competent, compensarea se efectuează până la concurenţa acestei sume.

9. În cazul în care suma de restituit plătitorului de dividende este mai mare decât suma reprezentând obligaţii fiscale restante ale acestuia, inclusiv amenzi de orice fel şi alte creanţe bugetare, transmise spre recuperare organului fiscal competent, compensarea se efectuează până la concurenţa acestor obligaţii, diferenţa rezultată restituindu-se acestuia.

10. În vederea efectuării compensării/restituirii potrivit pct. 7-9, dispoziţiile Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.899/2004 pentru aprobarea Procedurii de restituire şi de rambursare a sumelor de la buget, precum şi de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depăşirea termenului legal se aplică în mod corespunzător.

11. Restituirea sumelor reprezentând impozit pe dividende cuvenite plătitorului se efectuează prin decontare bancară, în termenul prevăzut de art. 77 din Codul de procedură fiscală, în contul bancar indicat de plătitorul de dividende în cererea de restituire.

12. Plătitorul de dividende poate solicita restituirea impozitului pe dividende şi în situaţia în care după aprobarea situaţiilor financiare anuale în cazul dividendelor interimare distribuite şi neplătite acţionarilor sau asociaţiilor rezultă sume plătite în plus la buget, prevederile pct. 3-10 aplicându-se în mod corespunzător.

Modificare Cod Fiscal: Modul de interpretare fiscala a indemnizaţiei de delegare, indemnizaţia de detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale

În Monitorul oficial nr. 315/2022 a fost publicata Legea nr. 72/2022 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative, in vigoare de la 3 aprilie 2022.

Aceaste lege modifica modul de interpretare fiscala a indemnizaţiei de delegare, indemnizaţia de detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, a prestaţiilor suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate, precum şi a oricaror altor sume de aceeaşi natură.

Astfel, regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică şi:

1. Indemnizaţiei de delegare, indemnizaţiei de detaşare, inclusiv indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, prestaţiilor suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate, precum şi oricaror altor sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţi potrivit legislaţiei în materie, pe perioada desfăşurării activităţii în altă localitate, în ţară sau în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit astfel:

(i) în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice, în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat;

(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat.

Plafonul aferent valorii a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat se calculează prin raportarea celor 3 salarii la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, iar rezultatul se multiplică cu numărul de zile din perioada de delegare/detaşare/desfăşurare a activităţii în altă localitate, în ţară sau în străinătate.

2. Indemnizaţiilor şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare primite pe perioada deplasării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul desfăşurării activităţii, astfel cum este prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliţi potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de către directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societăţile administrate în sistem dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum şi de către manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit astfel:

(i) în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice, în limita a 3 remuneraţii prevăzute în raportul juridic;

(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, în limita a 3 remuneraţii prevăzute în raportul juridic.

Plafonul aferent valorii a 3 remuneraţii prevăzute în raportul juridic se calculează prin raportarea celor 3 remuneraţii la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, iar rezultatul se multiplică cu numărul de zile din perioada deplasării.

Aceste reguli se aplica si in cazul contribuţiei de asigurări sociale, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate si a contribuţiei asiguratorii pentru muncă.

Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, aceste prevederi se aplică începând cu veniturile aferente lunii mai 2022.

______

Reîncadrarea fiscală a sumelor acordate sub forma indemnizaţiei de delegare, a indemnizaţiei de detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, a prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, primite de salariaţi, poate fi realizată de organele fiscale în temeiul art. 11 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în urma controalelor realizate de organele competente ale Inspecţiei Muncii, prin care se constată situaţiile de delegare, detaşare, detaşare transnaţională în care se pot afla salariaţii, după caz, potrivit legii.

Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, are obligaţia să confirme, în baza documentelor prezentate de către angajator, natura veniturilor acordate sub forma indemnizaţiei de delegare, indemnizaţiei de detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate:

a) la cererea autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi a oricăror alte entităţi;
b) din oficiu, ca urmare a acţiunilor de control proprii, caz în care, în vederea valorificării, rezultatul constatărilor se comunică organului fiscal competent din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Nivelul accizei specifice la ţigarete

În Monitorul oficial nr. 305/2022 a fost publicat Ordinul nr. 376/2022 pentru aprobarea nivelului accizei specifice la ţigarete, in vigoare de la 30 martie 2022.

Potrivit prevederilor art. 343 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, acciza specifică exprimată în lei/1.000 de ţigarete se determină anual, pe baza preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem şi a accizei totale al cărei nivel este prevăzut de Codul fiscal. Această acciză specifică se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 1 martie. 

Potrivit acestui ordin, nivelul accizei specifice la ţigarete în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023 inclusiv este de 417,957 lei/1.000 ţigarete.

Lista jurisdicţiilor raportoare in vigoare de la 25 martie 2022

În Monitorul oficial nr. 294/2022 a fost publicat Ordinul nr. 429/2022 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.626/2016 privind stabilirea listei jurisdicţiilor raportoare, cu care România va colabora în baza Acordului multilateral al autorităţilor competente pentru schimb automat de informaţii privind conturile financiare, a listei instituţiilor financiare nonraportoare şi a listei conturilor excluse, prevăzute în instrumentele juridice de drept internaţional la care România s-a angajat din perspectiva schimbului automat de informaţii financiare, in vigoare de la 25 martie 2022.

Acest ordin aproba noua lista a jurisdicţiilor raportoare care va cuprinde 72 de jurisdictii, incluzandu-se si Maldive.

Potrivit art. 4 pct. 3 lit. b) din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.939/2016, termenul "jurisdicţie raportoare" cu privire la România înseamnă orice altă jurisdicţie, alta decât statele membre ale Uniunii Europene şi Statele Unite ale Americii, astfel cum este definită la secţiunea 1 paragraful 1 lit. a) din Acordul ratificat prin Legea nr. 70/2016, cu care România sau Uniunea Europeană, după caz, are un acord în vigoare în temeiul căruia există obligaţia respectivei jurisdicţii de a furniza informaţiile menţionate la secţiunea 2 pct. 2 din Acordul ratificat prin Legea nr. 70/2016.

Modificarea Codului fiscal

În Monitorul oficial nr. 236/2022 a fost publicata Legea nr. 48/2022 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Prin aceasta lege se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), la articolul 315, după alineatul (2) cu următorul cuprins:

«(2^1) Persoanele impozabile prevăzute la alin. (2) aplică prezentul regim special pentru toate operaţiunile prevăzute la alin. (2).»".

Modificarea unor formulare şi documente utilizate în activitatea de verificare documentară

În Monitorul oficial nr. 233/2022 a fost publicat Ordinul nr. 325/2022 pentru modificarea anexei nr. 4 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.666/2020 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularelor şi documentelor utilizate în activitatea de verificare documentară.

Acest ordin modifica modelul deciziei de impunere privind obligaţiile fiscale principale stabilite ca urmare a verificării documentare.