In Monitorul oficial nr. 627/2020 a fost publicata Hotărârea nr. 553/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 17 iulie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
Începând cu data de 17 iulie 2020 se prelungește cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul țării, instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, aprobată cu modificări și completări prin Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2020, cu modificările și completările ulterioare, și prelungită prin Hotărârea Guvernului nr. 476/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare.
luni, 27 iulie 2020
Data alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020 și măsurile pentru buna organizare și desfășurare a acestora
In Monitorul oficial nr. 626/2020 a fost publicata Legea nr. 135/2020 privind stabilirea datei alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, precum și a unor măsuri pentru buna organizare și desfășurare a acestora.
Potrvit acestei legi data desfășurării alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020 se stabilește în ziua de duminică, 27 septembrie 2020, pentru:
a) consiliile locale ale comunelor, ale orașelor, ale municipiilor și ale sectoarelor municipiului București, precum și pentru primari;
b) Consiliul General al Municipiului București, precum și pentru primarul general al municipiului București;
c) consiliile județene, precum și pentru președinții consiliilor județene.
La alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, pentru activitatea desfășurată în cadrul organismelor electorale și pentru suportul tehnic al acestora se acordă următoarele indemnizații:
a) 250 de lei pe zi de activitate pentru președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare, locțiitorii acestora și operatorii de calculator;
b) 150 de lei pe zi de activitate pentru membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, alții decât cei prevăzuți la lit. a);
c) 250 de lei pe zi de activitate pentru președinții birourilor electorale de circumscripție județeană și președintele biroului electoral de circumscripție a municipiului București, pentru locțiitorii acestora, precum și pentru membrii birourilor electorale de circumscripție județeană și membrii biroului electoral de circumscripție a municipiului București;
d) 200 de lei pe zi de activitate pentru președinții birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București, precum și pentru locțiitorii acestora;
e) 100 de lei pe zi de activitate pentru membrii birourilor electorale de circumscripție, alții decât cei prevăzuți la lit. d);
f) 100 de lei pe zi de activitate pentru personalul tehnic;
g) 100 de lei pe zi de activitate pentru personalul tehnic auxiliar al birourilor electorale de circumscripție, pentru membrii comisiilor tehnice județene și pentru membrii comisiei tehnice a municipiului București;
h) 250 de lei pe zi de activitate pentru membrii Biroului Electoral Central;
i) 200 de lei pe zi de activitate pentru personalul tehnic auxiliar al Biroului Electoral Central.
Indemnizațiile prevăzute mai sus reprezintă venituri din alte surse în sensul art. 114 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și sunt exceptate de la plata contribuțiilor sociale, pentru acestea datorându-se și virându-se numai impozitul pe venit potrivit legii.
Aceasta lege mentioneaza ca la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, contribuțiile partidelor politice pentru campania electorală pot proveni și din sursa de finanțare - subvenții de la bugetul de stat. Aceste fonduri se utilizează prin câte un cont bancar distinct de fiecare partid politic pe langa cel folosit pt. finanțarea campaniei electorale.
Potrvit acestei legi data desfășurării alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020 se stabilește în ziua de duminică, 27 septembrie 2020, pentru:
a) consiliile locale ale comunelor, ale orașelor, ale municipiilor și ale sectoarelor municipiului București, precum și pentru primari;
b) Consiliul General al Municipiului București, precum și pentru primarul general al municipiului București;
c) consiliile județene, precum și pentru președinții consiliilor județene.
La alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, pentru activitatea desfășurată în cadrul organismelor electorale și pentru suportul tehnic al acestora se acordă următoarele indemnizații:
a) 250 de lei pe zi de activitate pentru președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare, locțiitorii acestora și operatorii de calculator;
b) 150 de lei pe zi de activitate pentru membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, alții decât cei prevăzuți la lit. a);
c) 250 de lei pe zi de activitate pentru președinții birourilor electorale de circumscripție județeană și președintele biroului electoral de circumscripție a municipiului București, pentru locțiitorii acestora, precum și pentru membrii birourilor electorale de circumscripție județeană și membrii biroului electoral de circumscripție a municipiului București;
d) 200 de lei pe zi de activitate pentru președinții birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București, precum și pentru locțiitorii acestora;
e) 100 de lei pe zi de activitate pentru membrii birourilor electorale de circumscripție, alții decât cei prevăzuți la lit. d);
f) 100 de lei pe zi de activitate pentru personalul tehnic;
g) 100 de lei pe zi de activitate pentru personalul tehnic auxiliar al birourilor electorale de circumscripție, pentru membrii comisiilor tehnice județene și pentru membrii comisiei tehnice a municipiului București;
h) 250 de lei pe zi de activitate pentru membrii Biroului Electoral Central;
i) 200 de lei pe zi de activitate pentru personalul tehnic auxiliar al Biroului Electoral Central.
Indemnizațiile prevăzute mai sus reprezintă venituri din alte surse în sensul art. 114 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și sunt exceptate de la plata contribuțiilor sociale, pentru acestea datorându-se și virându-se numai impozitul pe venit potrivit legii.
Aceasta lege mentioneaza ca la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, contribuțiile partidelor politice pentru campania electorală pot proveni și din sursa de finanțare - subvenții de la bugetul de stat. Aceste fonduri se utilizează prin câte un cont bancar distinct de fiecare partid politic pe langa cel folosit pt. finanțarea campaniei electorale.
marți, 21 iulie 2020
Legea nr. 131/2020 pentru completarea alin. (8) al art. 270 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru modificarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare
In Monitorul oficial nr. 623/2020 a fost publicata Legea
nr. 131/2020 pentru completarea alin. (8) al art. 270 din Legea nr.
227/2015 privind Codul fiscal și pentru modificarea Legii nr. 217/2016
privind diminuarea risipei alimentare.
Potrivit acestei legi nu va constitui livrare de bunuri in sensul TVA, nici transferul alimentelor destinate consumului uman, aflate aproape de expirarea datei durabilității minimale, în situația în care acesta este efectuat potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare. (art. 270 alin. (8) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal).
Totodata operatorii economici care transferă alimente prin donare, potrivit prevederilor Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute la art. 25 alin. (4) lit. c) pct. 4-6 și la art. 270 alin. (8) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, transferul alimentelor către operatorii receptori se face în baza unui contract. Alimentele transferate se consideră a face obiectul darului manual în sensul art. 1.011 alin. (4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, indiferent de valoare.
Potrivit acestei legi nu va constitui livrare de bunuri in sensul TVA, nici transferul alimentelor destinate consumului uman, aflate aproape de expirarea datei durabilității minimale, în situația în care acesta este efectuat potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare. (art. 270 alin. (8) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal).
Totodata operatorii economici care transferă alimente prin donare, potrivit prevederilor Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute la art. 25 alin. (4) lit. c) pct. 4-6 și la art. 270 alin. (8) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, transferul alimentelor către operatorii receptori se face în baza unui contract. Alimentele transferate se consideră a face obiectul darului manual în sensul art. 1.011 alin. (4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, indiferent de valoare.
Se maresc amenzile pt. nerespectarea prevederilor referitoare la combaterea buruienii ambrozia
In Monitorul oficial nr. 621/2020 a fost publicata Legea nr. 129/2020 pentru modificarea Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia.
Potrivit Legii nr. 62/2018 proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole au obligația să desfășoare lucrări de prevenire, combatere și distrugere a buruienii ambrozia, denumită științific Ambrosia artemisiifolia, pentru evitarea instalării și răspândirii vegetației adventive invazive și eliminarea ei în cazul prezenței pe terenurile intravilane sau extravilane.
Nerespectarea acestor prevederi de către proprietarii sau deținătorii de terenuri, beneficiarii lucrărilor de construcții, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole constituie contravenție și se sancționează cu avertisment.
Totodata constituie contravenție nerespectarea prevederilor din avertisment de către proprietarii sau deținătorii de terenuri, beneficiarii lucrărilor de construcții, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele fizice și cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice.
Potrivit Legii nr. 62/2018 proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole au obligația să desfășoare lucrări de prevenire, combatere și distrugere a buruienii ambrozia, denumită științific Ambrosia artemisiifolia, pentru evitarea instalării și răspândirii vegetației adventive invazive și eliminarea ei în cazul prezenței pe terenurile intravilane sau extravilane.
Nerespectarea acestor prevederi de către proprietarii sau deținătorii de terenuri, beneficiarii lucrărilor de construcții, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole constituie contravenție și se sancționează cu avertisment.
Totodata constituie contravenție nerespectarea prevederilor din avertisment de către proprietarii sau deținătorii de terenuri, beneficiarii lucrărilor de construcții, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele fizice și cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice.
Registrul central electronic pentru conturi de plăți și conturi bancare
In Monitorul oficial nr. 620/2020 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 111/2020 privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru completarea art. 218 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și pentru completarea art. 12 alin. (5) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare.
Aceasta ordonanta modifica art. 61 si introduce art. 61^1 in Codul de procedură fiscală.
Instituțiile de credit, instituțiile de plată și instituțiile emitente de monedă electronică au obligația ca, la solicitarea organului fiscal central, să comunice, pentru fiecare titular care face subiectul solicitării, toate rulajele și/sau soldurile conturilor deschise la acestea, precum și informațiile și documentele privind operațiunile derulate prin respectivele conturi.
Instituțiile de credit, instituțiile de plată și instituțiile emitente de monedă electronică sunt obligate să comunice organului fiscal central, zilnic, următoarele informații:
a) lista titularilor persoane fizice, juridice sau altor entități fără personalitate juridică ce deschid ori închid conturi bancare sau de plăți, persoanelor care dețin dreptul de semnătură pentru conturile deschise la acestea, persoanelor care pretind că acționează în numele clientului, beneficiarilor reali ai titularilor de cont, împreună cu datele de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, sau cu numerele unice de identificare atribuite fiecărei persoane/entități, după caz, precum și cu informațiile privind numărul IBAN și data deschiderii și închiderii pentru fiecare cont în parte;
b) lista persoanelor care au închiriat casete de valori, însoțite de datele de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, cu modificările și completările ulterioare, sau de numerele unice de identificare atribuite fiecărei persoane/entități, după caz, împreună cu datele referitoare la încetarea contractelor de închiriere.
Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor transmite lunar către A.N.A.F. rapoartele pentru tranzacții cu sume în numerar, rapoartele privind transferurile externe în și din conturi și rapoartele privind activitățile de remitere de bani primite de la entitățile raportoare care au obligația transmiterii informațiilor respective către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Instituțiile de credit, instituțiile de plată și instituțiile emitente de monedă electronică păstrează informațiile pentru o perioadă de 10 ani de la data încetării relației de afaceri cu clientul ori de la data efectuării tranzacției ocazionale.
Totodata aceasta ordonanta reglementeaza registrul central electronic pentru conturi de plăți și conturi bancare. Pe baza datelor și informațiilor primite conform art. 61 din Codul de procedură fiscală, A.N.A.F. organizează și operaționalizează Registrul central electronic pentru conturi de plăți și conturi bancare identificate prin IBAN.
Registrul permite identificarea, în timp util, a tuturor persoanelor fizice sau juridice care dețin sau controlează conturi de plăți și conturi bancare identificate prin IBAN, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European și al Consiliului sau casete de valori deținute la o instituție de credit de pe teritoriul României.
Următoarele informații sunt accesibile prin intermediul acestui registru:
a) pentru titularul de cont-client, persoanele care dețin dreptul de semnătură pentru conturile deschise și orice persoană care pretinde că acționează în numele clientului: numele, însoțit de celelalte date de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, sau de numărul unic de înregistrare în cazul nerezidenților, după caz;
b) pentru beneficiarul real al titularului de cont-client: numele, însoțit de celelalte date de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, cu modificările și completările ulterioare, sau de numărul unic de înregistrare în cazul nerezidenților, după caz;
c) pentru contul bancar sau de plăți: numărul IBAN și data deschiderii și închiderii contului;
d) pentru casetele de valori: numele concesionarului, însoțit de celelalte date de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, cu modificările și completările ulterioare, sau de numărul unic de identificare în cazul nerezidenților, după caz, și durata perioadei de concesionare.
Organul fiscal central, la cererea justificată a organului fiscal local sau a altei autorități publice centrale și locale, transmite informațiile de mai sus în scopul îndeplinirii de către aceste autorități a atribuțiilor prevăzute de lege.
Autoritățile și instituțiile prevăzute la art. 1 din Legea nr. 129/2019, cu modificările și completările ulterioare, au acces la informațiile din registrul central electronic pentru conturi de plăți și conturi bancare pentru îndeplinirea obligațiilor care le revin acestora în temeiul Legii nr. 129/2019, respectiv în domeniul combaterii spălării banilor sau al finanțării terorismului. Informațiile din registru sunt direct accesibile, fără întârziere și fără a fi filtrate Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Solicitarea și transmiterea de informații, precum și accesul la informații se fac prin intermediul unui sistem informatic, pe bază de protocol încheiat de autoritățile și instituțiile respective cu A.N.A.F. Informațiile cu privire la încheierea protocoalelor dintre autoritățile și instituțiile prevăzute la art. 1 din Legea nr. 129/2019 sau dintre alte autorități publice centrale sau locale și A.N.A.F., vor fi publicate atât pe pagina proprie de internet a instituțiilor/autorităților respective, cât și pe pagina de internet a A.N.A.F.
Informațiile prevăzute în registru sunt păstrate pentru o perioadă de zece ani de la încetarea relației de afaceri dintre entități și clienți.
Organizarea și funcționarea registrului se stabilește prin ordin al președintelui A.N.A.F.
Aceasta ordonanta modifica art. 61 si introduce art. 61^1 in Codul de procedură fiscală.
Instituțiile de credit, instituțiile de plată și instituțiile emitente de monedă electronică au obligația ca, la solicitarea organului fiscal central, să comunice, pentru fiecare titular care face subiectul solicitării, toate rulajele și/sau soldurile conturilor deschise la acestea, precum și informațiile și documentele privind operațiunile derulate prin respectivele conturi.
Instituțiile de credit, instituțiile de plată și instituțiile emitente de monedă electronică sunt obligate să comunice organului fiscal central, zilnic, următoarele informații:
a) lista titularilor persoane fizice, juridice sau altor entități fără personalitate juridică ce deschid ori închid conturi bancare sau de plăți, persoanelor care dețin dreptul de semnătură pentru conturile deschise la acestea, persoanelor care pretind că acționează în numele clientului, beneficiarilor reali ai titularilor de cont, împreună cu datele de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, sau cu numerele unice de identificare atribuite fiecărei persoane/entități, după caz, precum și cu informațiile privind numărul IBAN și data deschiderii și închiderii pentru fiecare cont în parte;
b) lista persoanelor care au închiriat casete de valori, însoțite de datele de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, cu modificările și completările ulterioare, sau de numerele unice de identificare atribuite fiecărei persoane/entități, după caz, împreună cu datele referitoare la încetarea contractelor de închiriere.
Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor transmite lunar către A.N.A.F. rapoartele pentru tranzacții cu sume în numerar, rapoartele privind transferurile externe în și din conturi și rapoartele privind activitățile de remitere de bani primite de la entitățile raportoare care au obligația transmiterii informațiilor respective către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Instituțiile de credit, instituțiile de plată și instituțiile emitente de monedă electronică păstrează informațiile pentru o perioadă de 10 ani de la data încetării relației de afaceri cu clientul ori de la data efectuării tranzacției ocazionale.
Totodata aceasta ordonanta reglementeaza registrul central electronic pentru conturi de plăți și conturi bancare. Pe baza datelor și informațiilor primite conform art. 61 din Codul de procedură fiscală, A.N.A.F. organizează și operaționalizează Registrul central electronic pentru conturi de plăți și conturi bancare identificate prin IBAN.
Registrul permite identificarea, în timp util, a tuturor persoanelor fizice sau juridice care dețin sau controlează conturi de plăți și conturi bancare identificate prin IBAN, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European și al Consiliului sau casete de valori deținute la o instituție de credit de pe teritoriul României.
Următoarele informații sunt accesibile prin intermediul acestui registru:
a) pentru titularul de cont-client, persoanele care dețin dreptul de semnătură pentru conturile deschise și orice persoană care pretinde că acționează în numele clientului: numele, însoțit de celelalte date de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, sau de numărul unic de înregistrare în cazul nerezidenților, după caz;
b) pentru beneficiarul real al titularului de cont-client: numele, însoțit de celelalte date de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, cu modificările și completările ulterioare, sau de numărul unic de înregistrare în cazul nerezidenților, după caz;
c) pentru contul bancar sau de plăți: numărul IBAN și data deschiderii și închiderii contului;
d) pentru casetele de valori: numele concesionarului, însoțit de celelalte date de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, cu modificările și completările ulterioare, sau de numărul unic de identificare în cazul nerezidenților, după caz, și durata perioadei de concesionare.
Organul fiscal central, la cererea justificată a organului fiscal local sau a altei autorități publice centrale și locale, transmite informațiile de mai sus în scopul îndeplinirii de către aceste autorități a atribuțiilor prevăzute de lege.
Autoritățile și instituțiile prevăzute la art. 1 din Legea nr. 129/2019, cu modificările și completările ulterioare, au acces la informațiile din registrul central electronic pentru conturi de plăți și conturi bancare pentru îndeplinirea obligațiilor care le revin acestora în temeiul Legii nr. 129/2019, respectiv în domeniul combaterii spălării banilor sau al finanțării terorismului. Informațiile din registru sunt direct accesibile, fără întârziere și fără a fi filtrate Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Solicitarea și transmiterea de informații, precum și accesul la informații se fac prin intermediul unui sistem informatic, pe bază de protocol încheiat de autoritățile și instituțiile respective cu A.N.A.F. Informațiile cu privire la încheierea protocoalelor dintre autoritățile și instituțiile prevăzute la art. 1 din Legea nr. 129/2019 sau dintre alte autorități publice centrale sau locale și A.N.A.F., vor fi publicate atât pe pagina proprie de internet a instituțiilor/autorităților respective, cât și pe pagina de internet a A.N.A.F.
Informațiile prevăzute în registru sunt păstrate pentru o perioadă de zece ani de la încetarea relației de afaceri dintre entități și clienți.
Organizarea și funcționarea registrului se stabilește prin ordin al președintelui A.N.A.F.
vineri, 17 iulie 2020
Disconfortul olfactiv: Legea nr. 123/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului
In Monitorul oficial nr. 613/2020 a fost publicata Legea nr. 123/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.
Potrivit acestei legi disconfortul olfactiv este efectul generat de o activitate care poate avea impact asupra stării de sănătate a populației și a mediului, care se percepe subiectiv pe diferite scale de mirosuri sau se cuantifică obiectiv conform standardelor naționale, europene și internaționale în vigoare.
Autoritatea publică centrală pentru sănătate, prin structurile subordonate, impune, în cadrul procedurilor de reglementare pentru proiectele sau activitățile care pot crea disconfort olfactiv în zonele rezidențiale, condițiile de funcționare pentru respectarea normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației.
Operatorul economic care desfășoară activități pentru care este necesară obținerea autorizației / autorizației integrate de mediu ia toate măsurile necesare pentru prevenirea disconfortului olfactiv astfel încât să nu afecteze sănătatea populației și mediul înconjurător.
În situația în care prevenirea emisiilor de substanțe cu puternic impact olfactiv nu este posibilă din punct de vedere tehnic și economic, operatorul economic/titularul activității ia toate măsurile necesare pentru reducerea emisiilor de miros astfel încât disconfortul olfactiv să nu afecteze sănătatea populației și mediul înconjurător.
Operatorul economic/Titularul activităților care pot produce disconfort olfactiv și pentru care este necesară obținerea autorizației/autorizației integrate de mediu asigură sisteme proprii de monitorizare a disconfortului olfactiv.
Autorizația/Autorizația integrată de mediu pentru activitățile care pot crea disconfort olfactiv trebuie să cuprindă un plan de gestionare a disconfortului olfactiv.
Prezența și concentrația mirosurilor în aerul înconjurător se evaluează în conformitate cu standardele în vigoare, respectiv «SR EN 16841-1 Aer înconjurător. Determinarea prezenței mirosurilor în aerul înconjurător prin inspecție în teren Partea 1: Metoda grilei», «SR EN 16841-2 Aer înconjurător. Determinarea prezenței mirosurilor în aerul înconjurător prin inspecție în teren Partea 2: Metoda dârei de miros» și «SR EN 13725 Calitatea aerului. Determinarea concentrației unui miros prin olfactometrie dinamică» sau cu alte standarde internaționale care garantează obținerea de date de o calitate științifică echivalentă.
În cazul existenței unor plângeri din partea publicului care reclamă existența unui disconfort olfactiv, autoritatea publică centrală pentru sănătate, prin structurile subordonate, formulează răspunsurile la respectivele plângeri.
Potrivit acestei legi disconfortul olfactiv este efectul generat de o activitate care poate avea impact asupra stării de sănătate a populației și a mediului, care se percepe subiectiv pe diferite scale de mirosuri sau se cuantifică obiectiv conform standardelor naționale, europene și internaționale în vigoare.
Autoritatea publică centrală pentru sănătate, prin structurile subordonate, impune, în cadrul procedurilor de reglementare pentru proiectele sau activitățile care pot crea disconfort olfactiv în zonele rezidențiale, condițiile de funcționare pentru respectarea normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației.
Operatorul economic care desfășoară activități pentru care este necesară obținerea autorizației / autorizației integrate de mediu ia toate măsurile necesare pentru prevenirea disconfortului olfactiv astfel încât să nu afecteze sănătatea populației și mediul înconjurător.
În situația în care prevenirea emisiilor de substanțe cu puternic impact olfactiv nu este posibilă din punct de vedere tehnic și economic, operatorul economic/titularul activității ia toate măsurile necesare pentru reducerea emisiilor de miros astfel încât disconfortul olfactiv să nu afecteze sănătatea populației și mediul înconjurător.
Operatorul economic/Titularul activităților care pot produce disconfort olfactiv și pentru care este necesară obținerea autorizației/autorizației integrate de mediu asigură sisteme proprii de monitorizare a disconfortului olfactiv.
Autorizația/Autorizația integrată de mediu pentru activitățile care pot crea disconfort olfactiv trebuie să cuprindă un plan de gestionare a disconfortului olfactiv.
Prezența și concentrația mirosurilor în aerul înconjurător se evaluează în conformitate cu standardele în vigoare, respectiv «SR EN 16841-1 Aer înconjurător. Determinarea prezenței mirosurilor în aerul înconjurător prin inspecție în teren Partea 1: Metoda grilei», «SR EN 16841-2 Aer înconjurător. Determinarea prezenței mirosurilor în aerul înconjurător prin inspecție în teren Partea 2: Metoda dârei de miros» și «SR EN 13725 Calitatea aerului. Determinarea concentrației unui miros prin olfactometrie dinamică» sau cu alte standarde internaționale care garantează obținerea de date de o calitate științifică echivalentă.
În cazul existenței unor plângeri din partea publicului care reclamă existența unui disconfort olfactiv, autoritatea publică centrală pentru sănătate, prin structurile subordonate, formulează răspunsurile la respectivele plângeri.
Normele privind efectuarea inspecțiilor pentru asigurarea calității activității de audit financiar, altul decât cel statutar, și a altor activități desfășurate de auditorii financiari
In Monitorul oficial nr. 606bis/2020 au fost publicate Normele privind efectuarea inspecțiilor pentru asigurarea calității activității de audit financiar, altul decât cel statutar, și a altor activități desfășurate de auditorii financiari.
Acest norme stabilesc condițiile și procedurile privind efectuarea inspecțiilor pentru asigurarea calității auditului financiar, altul decât cel statutar, și a altor activități de către Camera Auditorilor Financiari din România ("Camera" sau "CAFR"), reglementând organizarea și funcționarea sistemului de asigurare a calității activității de audit financiar, altul decât cel statutar, și a altor activități desfășurate de auditorii financiari, membri ai CAFR.
Autoritatea competentă pentru efectuarea inspecțiilor pentru asigurarea calității activităților desfășurate de auditorii financiari, altele decât misiunile de audit statutar, este Camera.
Acest norme stabilesc condițiile și procedurile privind efectuarea inspecțiilor pentru asigurarea calității auditului financiar, altul decât cel statutar, și a altor activități de către Camera Auditorilor Financiari din România ("Camera" sau "CAFR"), reglementând organizarea și funcționarea sistemului de asigurare a calității activității de audit financiar, altul decât cel statutar, și a altor activități desfășurate de auditorii financiari, membri ai CAFR.
Autoritatea competentă pentru efectuarea inspecțiilor pentru asigurarea calității activităților desfășurate de auditorii financiari, altele decât misiunile de audit statutar, este Camera.
luni, 13 iulie 2020
Modificarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții
In Monitorul oficial nr. 610/2020 a fost publicata Legea nr. 121/2020 pentru modificarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.
Potrivit acestei legi la construcțiile cu caracter special având destinația de unități sanitare sau unități de învățământ care sunt monumente istorice, amplasate în zone de protecție a monumentelor și în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, se pot executa fără autorizație de construire lucrări care nu modifică structura de rezistență și/sau aspectul arhitectural al construcțiilor de finisaje interioare și exterioare, reparații și înlocuiri de tâmplărie interioară și exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor și tâmplăriei, reparații la acoperișuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora și materialele din care sunt executate, reparații și înlocuiri la pardoseli și la instalațiile interioare.
Potrivit acestei legi la construcțiile cu caracter special având destinația de unități sanitare sau unități de învățământ care sunt monumente istorice, amplasate în zone de protecție a monumentelor și în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, se pot executa fără autorizație de construire lucrări care nu modifică structura de rezistență și/sau aspectul arhitectural al construcțiilor de finisaje interioare și exterioare, reparații și înlocuiri de tâmplărie interioară și exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor și tâmplăriei, reparații la acoperișuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora și materialele din care sunt executate, reparații și înlocuiri la pardoseli și la instalațiile interioare.
Regulamentele privind condiţiile necesar a fi respectate pentru accesul în bazele sportive, în vederea practicării sporturilor individuale în aer liber, pentru practicarea sporturilor de echipă în aer liber de către sportivii de performanţă, pentru reluarea activităţii de nataţie în bazinele acoperite şi în aer liber din România, în vederea desfăşurării de către sportivii profesionişti, sportivii de performanţă şi/sau legitimaţi a activităţilor de pregătire fizică organizate în spaţii închise, respectiv desfăşurării activităţilor de pregătire fizică în săli de fitness şi aerobic
In Monitorul oficial nr. 604/2020 a fost publicat Ordinul nr. 667/1236/2020 pentru aprobarea regulamentelor privind condiţiile necesar a fi respectate pentru accesul în bazele sportive, în vederea practicării sporturilor individuale în aer liber, pentru practicarea sporturilor de echipă în aer liber de către sportivii de performanţă, pentru reluarea activităţii de nataţie în bazinele acoperite şi în aer liber din România, în vederea desfăşurării de către sportivii profesionişti, sportivii de performanţă şi/sau legitimaţi a activităţilor de pregătire fizică organizate în spaţii închise, respectiv desfăşurării activităţilor de pregătire fizică în săli de fitness şi aerobic.
Normele privind efectuarea inspecţiilor pentru asigurarea calităţii activităţii de audit financiar, altul decât cel statutar, şi a altor activităţi desfăşurate de auditorii financiari
In Monitorul oficial nr. 606/2020 a fost publicata Hotărârea nr. 65/2020 pentru aprobarea Normelor privind efectuarea inspecţiilor pentru asigurarea calităţii activităţii de audit financiar, altul decât cel statutar, şi a altor activităţi desfăşurate de auditorii financiari.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)