Procedura de prezentare a legitimaţiei de inspecţie fiscală şi a ordinului de serviciu în cadrul acţiunilor de inspecţie fiscală

În Monitorul oficial nr. 756/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1229/2023 pentru aprobarea Procedurii de prezentare a legitimaţiei de inspecţie fiscală şi a ordinului de serviciu în cadrul acţiunilor de inspecţie fiscală, in vigoare de la 21 august 2023.

La începerea inspecţiei fiscale, organul de inspecţie fiscală trebuie să prezinte contribuabilului/plătitorului legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu semnat de conducătorul organului de inspecţie fiscală. Legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu pot fi prezentate şi prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă. În cazul organului fiscal central, prezentarea legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu se realizează conform procedurii aprobate prin ordin al preşedintelui ANAF. Începerea inspecţiei fiscale trebuie consemnată în registrul unic de control ori de câte ori există obligaţia ţinerii acestuia şi inspecţia fiscală se desfăşoară în spaţiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului.

Referitor la locul de desfăşurare a inspecţiei fiscale, Codul de procedură fiscală reglementează la art. 125 faptul că inspecţia fiscală se desfăşoară, de regulă, la sediul organului de inspecţie fiscală, dar, din iniţiativa organului de inspecţie fiscală sau la solicitarea motivată a contribuabilului/plătitorului, inspecţia fiscală se poate desfăşura în spaţiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului.

În situaţia în care inspecţia fiscală începe la sediul organului fiscal, prezentarea legitimaţiei şi a ordinului de serviciu se poate realiza în următoarele modalităţi:

A. În măsura în care contribuabilul/plătitorul se deplasează la sediul organului de inspecţie fiscală, prezentarea legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu se va realiza direct, iar faptul că acestea au fost prezentate va fi consemnat într-o "minută" ce va cuprinde în mod explicit următoarele elemente:

- părţile semnatare (contribuabilul/plătitorul, echipa de inspecţie fiscală desemnată, prin detalierea fiecărui membru al echipei de inspecţie fiscală care se va legitima);
- data, ora şi locaţia întocmirii minutei;
- faptul că membrii echipei de inspecţie fiscală au prezentat legitimaţiile şi ordinul de serviciu cu ocazia întâlnirii şi, respectiv, a începerii inspecţiei fiscale;
- consemnarea faptului că data începerii inspecţiei fiscale este data din avizul de inspecţie fiscală ori noua dată de începere a inspecţiei fiscale comunicată contribuabilului/plătitorului în scris, în situaţia în care inspecţia fiscală nu poate începe la data prevăzută în aviz (în ambele situaţii, data începerii inspecţiei fiscale trebuie să fie aceeaşi cu data la care sunt prezentate legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu);
- semnăturile părţilor;
- numărul de înregistrare de la organul de inspecţie fiscală.

B. În situaţia în care prezentarea legitimaţiei şi a ordinului de serviciu se realizează prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă pot interveni următoarele situaţii:

B.1. La momentul stabilirii conexiunii prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) la care contribuabilul are acces (Spaţiul Privat Virtual) şi pentru care organele de inspecţie fiscală au transmis data şi ora conexiunii prin intermediul unei notificări comunicate contribuabilului/plătitorului cu cel puţin 48 de ore înainte de data stabilită pentru începerea inspecţiei fiscale, utilizând acelaşi canal de comunicare (Spaţiul Privat Virtual), acesta confirmând participarea la data şi ora stabilită, echipa de inspecţie fiscală va solicita acordul contribuabilului/plătitorului pentru înregistrarea întâlnirii.

Dacă contribuabilul/plătitorul îşi exprimă acordul pentru înregistrarea întâlnirii se va proceda la prezentarea în faţa camerei video, pe rând, a legitimaţiilor de inspecţie ale membrilor echipei, precum şi a ordinului de serviciu, prezentare care va dura cel puţin 10 (zece) secunde pentru fiecare document.

Înregistrarea întâlnirii va fi salvată de echipa de inspecţie fiscală şi stocată de către structura din care face parte echipa de inspecţie fiscală, astfel încât să poată fi accesată şi/sau pusă la dispoziţie oricărei persoane interesate şi îndreptăţite conform legii pentru a vizualiza informaţiile în cauză.

Totodată, în cuprinsul raportului de inspecţie fiscală ce va fi întocmit se va menţiona faptul că prezentarea legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu a avut loc în data de . . . . . . . . . ., prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă ale ANAF la care contribuabilul are acces (Spaţiul Privat Virtual).


B.2. Situaţia în care contribuabilul/plătitorul nu îşi exprimă acordul pentru înregistrarea audio-video.

În această situaţie se va întocmi o "minută" ce va cuprinde în mod explicit următoarele elemente:

- părţile semnatare (contribuabilul/plătitorul, echipa de inspecţie fiscală desemnată, prin detalierea fiecărui membru al echipei de inspecţie fiscală care se va legitima);
- data, ora şi faptul că întâlnirea a avut loc prin mijloace audio-video de comunicare la distanţă;
- modalitatea de stabilire a conexiunii audio-video (mijloacele video de comunicare la distanţă ale ANAF la care contribuabilul are acces - Spaţiul Privat Virtual, pentru care, anterior începerii inspecţiei fiscale, organele de inspecţie fiscală au transmis data şi ora conexiunii prin intermediul unei notificări comunicate contribuabilului/plătitorului cu cel puţin 48 de ore înainte de data stabilită pentru începerea inspecţiei fiscale, acesta confirmând participarea la data şi ora stabilită);
- faptul că organele de inspecţie fiscală au prezentat în faţa camerei video, pe rând, legitimaţiile şi ordinul de serviciu cu ocazia întâlnirii şi, respectiv, a începerii inspecţiei fiscale;
- consemnarea faptului că data începerii inspecţiei fiscale este data din avizul de inspecţie fiscală ori noua dată de începere a inspecţiei fiscale comunicată contribuabilului în scris, în situaţia în care inspecţia fiscală nu poate începe la data prevăzută în aviz (în ambele situaţii, data începerii inspecţiei fiscale trebuie să fie aceeaşi cu data la care sunt prezentate legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu);
- faptul că minuta va fi semnată electronic (se va transmite documentul în format "PDF" semnat electronic de către echipa de inspecţie fiscală către contribuabil/plătitor, iar contribuabilul/plătitorul îl va transmite semnat electronic către echipa de inspecţie fiscală), prin utilizarea metodelor legale privind semnătura electronică;
- numărul de înregistrare de la organul de inspecţie fiscală.

_________
În situaţia în care inspecţia fiscală începe la sediul contribuabilului/plătitorului (sau în orice alt loc stabilit de comun acord cu contribuabilul/plătitorul), organul de inspecţie fiscală trebuie să prezinte contribuabilului/plătitorului legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu semnat de conducătorul organului de inspecţie fiscală.

În toate situaţiile se va face referire în raportul de inspecţie fiscală cu privire la modalităţile de prezentare a legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu.

În situaţia în care contribuabilul/plătitorul nu are acces la mijloacele de comunicare la distanţă ale ANAF (Spaţiul Privat Virtual) sau modulul de comunicare video al Spaţiului Privat Virtual nu este funcţional, anterior emiterii avizului de inspecţie fiscală, organul de inspecţie fiscală va proceda la stabilirea locului iniţial de desfăşurare a inspecţiei fiscale în spaţiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului, potrivit prevederilor art. 125 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Procedurile de punere în aplicare a prevederilor art. 291^5 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală referitoare la operatorii de platformă

În Monitorul oficial nr. 743/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1226/2023 pentru aprobarea procedurilor de punere în aplicare a prevederilor art. 291^5 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, in vigoare de la 16 august 2023.

Potrivit art. 291^5 alin. (8) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, in vederea verificării respectării de către Operatorii de platforme, care au obligaţia de raportare, a procedurii de diligenţă fiscală şi a procedurilor de raportare, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală poate efectua verificări şi controale în acest sens.

1. Procedura de punere în aplicare a prevederilor art. 291^5 alin. (8) din Codul de procedură fiscală

Verificările privind respectarea procedurilor de diligenţă fiscală şi de raportare se efectuează atât pe baza informaţiilor raportate de către operatorii de platforme prin formularul pus la dispoziţie de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cât şi pe baza surselor de informare deschise, în scopul identificării operatorilor de platforme care se află în următoarele situaţii:

1.1. nu au determinat, în conformitate cu prevederile subsecţiunii A din secţiunea II a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală, dacă un vânzător se califică drept vânzător exclus;
1.2. nu au colectat toate informaţiile prevăzute la subsecţiunea B din secţiunea II a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală;
1.3. nu au procedat la verificarea informaţiilor despre vânzător, prevăzute la subsecţiunea C din secţiunea II a anexei nr. 5 din Codul de procedură fiscală;
1.4. nu au determinat statul/statele membru (e) al/ale Uniunii Europene de rezidenţă al/ale vânzătorului, în sensul prevăzut la subsecţiunea D din secţiunea II a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală;
1.5. nu au colectat informaţiile privind bunul imobil închiriat, prevăzute la subsecţiunea E din secţiunea II a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală;
1.6. nu au respectat termenele de finalizare şi de valabilitate ale procedurii de diligenţă fiscală, prevăzute la subsecţiunea F din secţiunea II a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală;
1.7. au încredinţat unui prestator de servicii terţ îndeplinirea procedurii de diligenţă fiscală prevăzute de secţiunea II din anexa nr. 5, cu nerespectarea prevederilor subsecţiunii H din secţiunea II a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală;
1.8. nu au respectat calendarul şi modalitatea de raportare, prevăzute la subsecţiunea A din secţiunea III a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală;
1.9. nu au raportat către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală informaţiile prevăzute la subsecţiunea B din secţiunea III a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală.


2. Procedura de punere în aplicare a prevederilor art. 291^5 alin. (9) din Codul de procedură fiscală

Verificările privind raportarea completă şi corectă se efectuează atât pe baza informaţiilor raportate de către operatorii de platforme prin formularul pus la dispoziţie de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cât şi pe baza surselor de informare deschise.

În situaţia în care se constată că informaţiile raportate de către operatorii de platforme cărora le revine obligaţia de raportare sunt incorecte şi/sau incomplete, se procedează după cum urmează:

2.1. Se comunică operatorului de platformă, care are obligaţia de raportare, "Notificarea privind informaţiile incorecte şi/sau incomplete furnizate de către operatorii de platforme care au obligaţia de raportare", în cuprinsul căreia sunt indicate în mod concret care sunt informaţiile despre care s-a constatat că sunt incorecte şi/sau incomplete, precum şi perioada de raportare la care se referă acestea.

2.2. În baza notificării menţionate la subpct. 2.1, operatorul de platformă în cauză verifică, completează şi/sau corectează, după caz, informaţiile despre care i s-a adus la cunoştinţă că sunt incorecte şi/sau incomplete şi ia toate măsurile ce se impun pentru corectarea erorilor şi/sau completarea datelor/informaţiilor respective.

În cazul în care, după 15 zile de la comunicarea notificării menţionate la pct. 2.1, operatorul de platformă care are obligaţia de raportare nu remediază neconformităţile, sunt aplicate prevederile art. 336 din Codul de procedură fiscală, în mod corespunzător.

Regulamentul BNR nr. 6/2023 pentru modificarea şi completarea Regulamentului BNR nr. 4/2005 privind regimul valutar

În Monitorul oficial nr. 724/2023 a fost publicat Regulamentul nr. 6/2023 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 4/2005 privind regimul valutar, in vigoare de la 7 august 2023.

Rezidenţii răspund pentru aplicarea prevederilor regulamentului pentru operaţiunile valutare efectuate.

Următoarele instituţii au obligaţia verificării respectării prevederilor BNR pentru operaţiunile valutare dispuse de clienţii acestora:

a) instituţiile de credit pentru care Banca Naţională a României este autoritate competentă potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

b) instituţiile emitente de monedă electronică pentru care Banca Naţională a României este autoritatea responsabilă cu supravegherea respectării dispoziţiilor în sensul Legii nr. 210/2019 privind activitatea de emitere de monedă electronică;

c) instituţiile de plată pentru care Banca Naţională a României este autoritatea responsabilă cu supravegherea respectării dispoziţiilor în sensul Legii nr. 209/2019 privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative;

d) instituţiile financiare nebancare în sensul Legii nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, înscrise în Registrul general;

e) sucursalele din România ale instituţiilor străine menţionate la lit. a)-d).

Operaţiunile valutare se efectuează de către instituţiile de mai sus în conformitate cu normele proprii emise în acest scop şi cu celelalte dispoziţii legale în vigoare. Normele proprii vor conţine prevederi cel puţin cu privire la documentele şi informaţiile necesare pentru încadrarea operaţiunilor în categoria celor care se pot efectua şi în valută, conform prevederilor art. 2, art. 3 alin. (2) şi anexei nr. 2 la regulament.

În scopul asigurării respectării prevederilor, suplimentar se pot solicita clienţilor orice alte informaţii şi documente justificative prevăzute de normele proprii, considerate necesare pentru efectuarea operaţiunilor în valută dispuse de aceştia.

Modificarea și completarea titlului VII "Taxa pe valoarea adăugată" din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal

În Monitorul oficial nr. 722/2023 a fost publicata Hotărârea nr. 653/2023 pentru modificarea și completarea titlului VII "Taxa pe valoarea adăugată" din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, in vigoare de la 4 august 2023.

Potrivit acestei hotarari:

1.  În sensul art. 291 alin. (2) lit. j) din Codul fiscal, prin cazare în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară se înţelege cazarea în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică prevăzute la art. 2 lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările şi completările ulterioare. Cota redusă de taxă de 9% prevăzută la art. 291 alin. (2) lit. j) din Codul fiscal se aplică pentru tipurile de cazare în structurile de primire turistică cu funcţiune de cazare, prevăzute la art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul cazării cu mic dejun, cu demipensiune, cu pensiune completă sau cu «all inclusive», astfel cum sunt definite la art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările şi completările ulterioare, cota redusă de TVA se aplică asupra preţului total al cazării, care poate include şi băuturi alcoolice, precum şi băuturi nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 şi 2202 99. Orice persoană care acţionează în condiţiile prevăzute la pct. 8 alin. (2) sau care intermediază astfel de operaţiuni în nume propriu, dar în contul altei persoane, potrivit art. 271 alin. (2) din Codul fiscal, aplică cota de 9% a taxei, cu excepţia situaţiilor în care este obligatorie aplicarea regimului special de taxă pentru agenţii de turism, prevăzut la art. 311 din Codul fiscal.

2. În aplicarea art. 291 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal, prin servicii de restaurant şi de catering se înţelege serviciile prevăzute la pct. 18. Orice combinaţie de băuturi alcoolice şi nealcoolice, indiferent de concentraţia alcoolică, este considerată băutură alcoolică. Pentru băuturile alcoolice, precum şi pentru băuturile nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 şi 2202 99, servite la restaurant sau oferite în cazul serviciilor de catering, se aplică cota standard de TVA, fără a se considera că are loc o livrare separată de bunuri, oferirea de băuturi făcând parte din serviciile de restaurant sau de catering.

3. Justificarea scutirii de taxă prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal pentru serviciile de construire, reabilitare, modernizare de unităţi spitaliceşti din reţeaua publică de stat, pentru care beneficiarul este unitatea spitalicească din reţeaua publică de stat sau, după caz, instituţia/autoritatea publică centrală sau locală, care asigură finanţarea acesteia, potrivit legii, se realizează cu documentaţia în baza căreia sunt prestate aceste servicii, cum ar fi contractele încheiate cu beneficiarul.

4. Scutirea de taxă prevăzută la art. 294 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal se aplică direct, prin facturare fără TVA, pentru livrările de echipamente medicale, aparate, dispozitive, articole, accesorii şi echipamente de protecţie, materiale şi consumabile de uz sanitar, precum şi pentru adaptarea, repararea, închirierea şi leasingul unor astfel de bunuri, efectuate către unităţi spitaliceşti din reţeaua publică de stat, pe baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului legal al unităţii spitaliceşti din care să rezulte că bunurile respective sunt destinate în mod normal utilizării în domeniul îngrijirilor de sănătate sau pentru utilizarea de către persoanele cu handicap, bunuri esenţiale pentru compensarea şi depăşirea handicapurilor.

5. Pentru livrările de echipamente medicale, aparate, dispozitive, articole, accesorii şi echipamente de protecţie, materiale şi consumabile de uz sanitar, precum şi pentru adaptarea, repararea, închirierea şi leasingul unor astfel de bunuri, facturate către o instituţie/autoritate publică centrală sau locală, scutirea de taxă se aplică direct, prin facturare fără TVA, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a reprezentantului legal al instituţiei/autorităţii publice centrale sau locale respective din care să rezulte că bunurile/serviciile achiziţionate sunt destinate unei unităţi spitaliceşti din reţeaua publică de stat pentru care aceasta asigură finanţarea şi a declaraţiei reprezentantului legal al unităţii spitaliceşti din reţeaua publică de stat beneficiare.

În cazul importului de bunuri prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal, scutirea de TVA se aplică pentru operaţiunile realizate direct de către unitatea spitalicească din reţeaua publică de stat sau de către instituţia/autoritatea publică centrală sau locală care asigură finanţarea acesteia, pe baza declaraţiilor prevăzute la alin. (2) şi (3), după caz, care se depun la organul vamal competent la momentul importului.

În cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal, scutirea de TVA se aplică pentru operaţiunile realizate direct de către unitatea spitalicească din reţeaua publică de stat sau de către instituţia/autoritatea publică centrală sau locală care asigură finanţarea acesteia, pe baza declaraţiilor care se păstrează în evidenţele beneficiarului, în vederea justificării scutirii de TVA.

6. Prevederile referitoare la declaraţiile pe propria răspundere nu se aplică pentru bunurile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) şi d) din Codul fiscal, acestea fiind scutite indiferent către cine sunt livrate.

Scutirea de taxă prevăzută la art. 294 alin. (5) lit. c) din Codul fiscal se aplică pentru protezele medicale şi accesoriile acestora, exclusiv protezele dentare care sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, în condiţiile prevăzute la art. 292 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. Proteza medicală este un dispozitiv medical destinat utilizării personale exclusive care amplifică, restabileşte sau înlocuieşte zone din ţesuturile moi ori dure, precum şi funcţii ale organismului uman; acest dispozitiv poate fi intern, extern sau atât intern, cât şi extern. Accesoriul unei proteze este un articol care este prevăzut în mod special de către producător pentru a fi utilizat împreună cu proteza medicală.

7. Scutirea de taxă prevăzută la art. 294 alin. (5) lit. d) din Codul fiscal se aplică pentru produsele ortopedice. Sunt produse ortopedice protezele utilizate pentru amplificarea, restabilirea sau înlocuirea ţesuturilor moi ori dure, precum şi a unor funcţii ale sistemului osteoarticular, ortezele utilizate pentru modificarea caracteristicilor structurale şi funcţionale ale sistemului neuromuscular şi scheletic, precum şi încălţămintea ortopedică realizată la recomandarea medicului de specialitate, mijloacele şi dispozitivele de mers ortopedice, precum fotolii rulante şi/sau alte vehicule similare pentru invalizi, părţi şi/sau accesorii de fotolii rulante ori de vehicule similare pentru invalizi.

În cazul importului de bunuri prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) şi d) din Codul fiscal, scutirea de TVA se aplică de către organele vamale la momentul importului, indiferent de beneficiarul importului.

În cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) şi d) din Codul fiscal, scutirea de TVA se aplică de orice persoană ce realizează achiziţia intracomunitară a bunurilor în România.

Decontul de taxă pe valoarea adăugată are o nouă formă

În Monitorul oficial nr. 720/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1176/2023 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată", in vigoare de la 04 august 2023.

Acest ordin pune in aplicare scutirea de TVA care se aplica pentru:

a) serviciile de construire, reabilitare, modernizare de unităţi spitaliceşti din reţeaua publică de stat, precum şi serviciile de construire, reabilitare, modernizare de unităţi spitaliceşti prestate către entităţi nonprofit înscrise în Registrul public organizat de ANAF dacă acestea sunt destinate unităţilor spitaliceşti deţinute şi exploatate de entitatea nonprofit sau celor din reţeaua publică de stat, după caz;

b) livrările de echipamente medicale, aparate, dispozitive, articole, accesorii şi echipamente de protecţie, materiale şi consumabile de uz sanitar, destinate în mod normal utilizării în domeniul îngrijirilor de sănătate sau pentru utilizarea de către persoanele cu handicap, bunuri esenţiale pentru compensarea şi depăşirea handicapurilor, altele decât cele prevăzute la lit. c) şi d), precum şi adaptarea, repararea, închirierea şi leasingul unor astfel de bunuri, efectuate către unităţi spitaliceşti din reţeaua publică de stat, precum şi cele efectuate către entităţi nonprofit înscrise în Registrul public organizat de ANAF, dacă acestea sunt destinate unităţilor spitaliceşti deţinute şi exploatate de entitatea nonprofit sau celor din reţeaua publică de stat, după caz;

c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare scutite de taxă conform art. 292 alin. (1) lit. b) din Codul Fiscal;

d) livrarea de produse ortopedice.

Acest ordin modifica randul 14 din decontul de TVA, astfel:

- se înscriu informaţiile preluate din jurnalul de vânzări pentru operaţiuni a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare sau în perioade fiscale anterioare, privind:

- baza de impozitare pentru livrările de bunuri/prestările de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (1), art. 295 şi 296 din Codul fiscal;

- baza de impozitare pentru operaţiuni scutite de taxă, conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 1-5 şi lit. b) din Codul fiscal, în cazul în care cumpărătorul sau clientul este stabilit în afara Uniunii Europene sau în cazul în care aceste operaţiuni sunt în legătură directă cu bunuri care vor fi exportate, precum şi în cazul operaţiunilor efectuate de intermediari care acţionează în numele şi în contul altei persoane, atunci când aceştia intervin în derularea unor astfel de operaţiuni;

- baza de impozitare pentru livrările de bunuri/prestările de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) din Codul fiscal;

- baza de impozitare pentru operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere potrivit altor dispoziţii legale.

Creste valoarea tichetului de masa

În Monitorul oficial nr. 691/2023 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 69/2023 pentru modificarea art. 14 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru aplicarea acestor prevederi, in vigoare de la 27 iulie 2023.

Potrivit acestui act normativ, incepând cu data de 1 august 2023, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 35 lei si se va aplica până la data de 31 decembrie 2023.

Totodata, incepând cu data de 1 ianuarie 2024, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 40 lei si se va aplica şi pentru lunile august şi septembrie 2024.

Plângerea impotriva procesului-verbal prevazut de OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice se poate depune si la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul

În Monitorul oficial nr. 678/2023 a fost publicata Legea nr. 254/2023 pentru modificarea art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, in vigoare de la 27 iulie 2023.

Potrivit acestei legi, incepand cu data de 27 iulie 2023, impotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul.

Extinderea listei localitatilor pentru care se benficiaza de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizare

În Monitorul oficial nr. 678/2023 a fost publicata Legea nr. 252/2023 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, in vigoare de la 27 iulie 2023.

Potrivit acestei legi, persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, a prelucrării ţiţeiului sulfuros, desulfurării benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparafinos, a distilării ţiţeiului în vederea producerii păcurii şi a uleiurilor, respectiv în localităţile Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum şi în localităţile Abrud, Avram Iancu, Baia de Arieş, Bistra, Lupşa, Ocna Mureş, Ocoliş, Roşia Montană, Sălciua şi Zlatna din judeţul Alba, Aluniş, Arad, Cicir, Fântânele, Frumuşeni, Horea, Mândruloc, Tisa Nouă, Vladimirescu din judeţul Arad, Piteşti din judeţul Argeş, Bacău, Comăneşti şi Oneşti din judeţul Bacău, Băiţa din judeţul Bihor, Maieru, Rodna şi Şanţ din judeţul Bistriţa-Năsăud, Codlea, Crizbav, Făgăraş, Feldioara, Hălchiu, Satu Nou şi Victoria din judeţul Braşov, Brăila, Chişcani şi Tichileşti din judeţul Brăila, Anina, Armeniş, Ciudanoviţa, Moldova Nouă, Oţelu Roşu şi Reşiţa din judeţul Caraş-Severin, Aghireşu, Câmpia Turzii, Căpuşu Mare, Dej, Iara şi Turda din judeţul Cluj, Năvodari din judeţul Constanţa, Baraolt din judeţul Covasna, Târgovişte şi Titu din judeţul Dâmboviţa, Işalniţa din judeţul Dolj, Galaţi din judeţul Galaţi, Clejani, Giurgiu din judeţul Giurgiu, Letca Nouă, Brăneşti, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgoteşti, Fărcăşeşti, Ioneşti, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopşoru, Prigoria, Roşia de Amaradia, Rovinari, Turburea, Turceni şi Urdari din judeţul Gorj, Bălan, Borsec, Corbu, Jolotca, Sândominic şi Tulgheş din judeţul Harghita, Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Răchitova, Şoimuş, Teliucu Inferior, Uricani, Vaţa de Jos, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara, Ciulniţa şi Slobozia din judeţul Ialomiţa, Băiuţ, Borşa, Cavnic, Cicârlău, Deseşti, Satulung, Şişeşti, Remetea Chioarului şi Copalnic Mănăştur din judeţul Maramureş, Grinţieş şi Săvineşti din judeţul Neamţ, Brazi, Comarnic, Floreşti, Ploieşti şi Valea Călugărească din judeţul Prahova, Videle din judeţul Teleorman, Broşteni, Crucea, Iacobeni, Ostra, Stulpicani şi Vatra Dornei din judeţul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş, Mina Altân Tepe şi Tulcea din judeţul Tulcea, Berbeşti şi Râmnicu Vâlcea din judeţul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul localităţii în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizare.

Activitatea in regim de telemuncă pentru salariaţii care au în întreţinere copii în vârstă de până la 11 ani

În Monitorul oficial nr. 673/2023 a fost publicata Legea nr. 241/2023 pentru completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, in vigoare de la 24 iulie 2023.

Potrivit acestei legi, la cerere, salariaţii care au în întreţinere copii în vârstă de până la 11 ani beneficiază de 4 zile pe lună de muncă la domiciliu sau în regim de telemuncă, în condiţiile Legii nr. 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia situaţiilor în care natura sau felul muncii nu permite desfăşurarea activităţii în astfel de condiţii.

În situaţia în care ambii părinţi sau reprezentaţi legali sunt salariaţi, cererea va fi însoţită de o declaraţie pe propria răspundere a celuilalt părinte sau reprezentant legal, din care să rezulte faptul că, pentru aceeaşi perioadă, acesta nu a solicitat concomitent desfăşurarea activităţii în regim de muncă la domiciliu sau telemuncă. În cazul în care părintele sau reprezentantul legal (persoane singure) se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 3 din Legea nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, declaraţia pe propria răspundere a celuilalt părinte sau reprezentant legal nu este necesară.

Prin derogare de la prevederile Legii nr. 81/2018, cu modificările şi completările ulterioare, salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în condiţiile de mai sus au obligaţia să dispună de toate mijloacele necesare îndeplinirii atribuţiilor care le revin potrivit fişei postului.

Modelul şi conţinutul formularelor utilizate în activitatea de verificare şi control al instituţiilor financiare raportoare cu privire la modul de respectare a procedurilor de raportare şi de diligenţă fiscală

În Monitorul oficial nr. 670/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1107/2023 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate în activitatea de verificare şi control al instituţiilor financiare raportoare de către personalul Direcţiei generale de informaţii fiscale şi al structurilor de informaţii fiscale aflate în coordonarea acesteia, in vigoare de la 20 iulie 2023.

Potrivit Codului de procedură fiscală, in vederea verificării respectării de către instituţiile financiare raportoare a procedurilor de raportare şi de diligenţă fiscală şi a procedurilor de conformare prevăzute în anexa nr. 1 la Acordul FATCA, precum şi pentru a monitoriza instituţiile financiare raportoare în cazul în care sunt raportate conturi nedocumentate, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală poate efectua verificări şi controale în acest sens.

Acest ordin aprobă modelul şi conţinutul formularelor utilizate în activitatea de verificare şi control al instituţiilor financiare raportoare de către personalul Direcţiei generale de informaţii fiscale şi al structurilor de informaţii fiscale aflate în coordonarea acesteia, cu privire la modul de respectare a procedurilor de raportare şi de diligenţă fiscală, după cum urmează:

a) Ordin de serviciu;
b) Invitaţie la sediu;
c) Cerere de furnizare a informaţiilor/documentelor;
d) Notă explicativă;
e) Înştiinţare;
f) Proces-verbal;
g) Declaraţie.