ANAF introduce notificările de alertă pentru firmele cu datorii bugetare de cel puțin 40.000 lei

 

Începând cu 26 iunie 2026, contribuabilii profesioniști care înregistrează obligații bugetare restante de minimum 40.000 lei pot primi din partea organului fiscal o nouă formă de avertizare: notificarea de alertă privind neîndeplinirea obligațiilor bugetare de plată.

Procedura a fost aprobată prin Ordinul nr. 758/2026 și are ca obiectiv identificarea din timp a situațiilor în care acumularea datoriilor fiscale poate indica apariția unor dificultăți financiare sau chiar riscul intrării în insolvență.

Mecanismul nu reprezintă o nouă sancțiune fiscală, ci un instrument de avertizare prin care contribuabilului îi este semnalată necesitatea de a analiza rapid situația financiară și de a lua măsuri pentru stingerea sau restructurarea obligațiilor restante.

Cine poate primi notificarea de alertă

Procedura se adresează debitorilor profesioniști, respectiv persoanelor sau entităților care desfășoară în mod organizat și sistematic activități economice.

În această categorie intră, în principal:

• societățile și alte persoane juridice înregistrate fiscal;
• entitățile fără personalitate juridică ce dețin cod de înregistrare fiscală;
• persoanele și entitățile înregistrate la registrul comerțului;
• persoanele fizice care desfășoară activități economice independente;
• persoanele care exercită profesii liberale.

Prin urmare, procedura poate viza atât societăți comerciale, cât și PFA-uri sau persoane care desfășoară profesii independente, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de ordin.

Pragul de 40.000 lei

Elementul central al procedurii îl reprezintă pragul obligațiilor bugetare restante.

Notificarea este transmisă pentru prima dată atunci când totalul datoriilor restante ajunge la cel puțin 40.000 lei.

Ulterior, dacă obligațiile nu sunt stinse și continuă să se situeze peste acest nivel, notificarea se transmite din nou la intervale de șase luni.

Comunicările periodice încetează atunci când:

• obligațiile sunt achitate integral; sau
• valoarea datoriilor restante scade sub pragul de 40.000 lei.

Astfel, notificarea nu este un mesaj unic dacă situația fiscală nu este remediată, ci poate deveni un mecanism periodic de avertizare.

Ce datorii sunt luate în calcul

La stabilirea existenței obligațiilor restante sunt avute în vedere sumele care figurează în evidența fiscală în ultima zi a lunii precedente celei în care este emisă notificarea.

Obligațiile restante sunt cele determinate potrivit regulilor din Codul de procedură fiscală.

În cazul societăților care au sedii secundare înregistrate fiscal, analiza nu se limitează exclusiv la obligațiile sediului principal. Sunt avute în vedere atât datoriile aferente activității societății, cât și cele datorate pentru sediile secundare.

O regulă specială este prevăzută și pentru persoanele fizice care desfășoară activități profesionale.

Dacă aceeași persoană are datorii personale evidențiate pe CNP și datorii aferente activității profesionale înregistrate pe codul de identificare fiscală, pragul de 40.000 lei se verifică prin raportare la totalul acestor obligații.

Când nu se transmite notificarea

Procedura conține și o serie de excepții.

Nu sunt supuși mecanismului, printre alții:

• debitorii pentru care a fost deja deschisă procedura insolvenței sau o procedură de prevenire a insolvenței;
• instituțiile și unitățile de învățământ prevăzute de legislația specială;
• instituțiile de credit și anumite instituții financiare;
• fondurile și organismele de investiții reglementate distinct;
• societățile de asigurare și reasigurare;
• contrapărțile centrale;
• depozitarii centrali de instrumente financiare;
• unitățile administrativ-teritoriale și instituțiile publice finanțate integral de la bugetul de stat;
• persoanele fizice care nu desfășoară activități comerciale sau profesionale;
• societățile aflate sub administrare specială în condițiile legislației privind privatizarea;
• asociațiile și fundațiile reglementate de OG nr. 26/2000.

În plus, notificarea nu este transmisă atunci când contribuabilul figurează simultan cu obligații bugetare de plată și cu sume nedistribuite sau sume care trebuie restituite de organul fiscal.

Cum ajunge notificarea la contribuabil

Comunicarea se realizează electronic.

ANAF transmite notificarea prin intermediul Spațiului Privat Virtual – SPV.

Din acest motiv, administratorii și persoanele responsabile de activitatea financiar-contabilă ar trebui să verifice în mod constant mesajele și documentele primite în SPV.

Ignorarea notificării nu rezolvă situația fiscală și poate determina acumularea în continuare de dobânzi, penalități și alte consecințe generate de neachitarea obligațiilor bugetare.

Notificarea nu este somație de executare silită

Este important de făcut distincția între notificarea de alertă și actele emise în cadrul executării silite.

Scopul acestei notificări este, în principal, preventiv.

Documentul urmărește să atragă atenția contribuabilului că nivelul obligațiilor restante poate indica o deteriorare a situației financiare și că este necesară adoptarea unor măsuri înainte ca dificultățile să devină mai greu de gestionat.

Primirea notificării nu înseamnă, prin ea însăși, că societatea este în insolvență și nici că a fost declanșată automat procedura insolvenței.

De asemenea, notificarea nu înlocuiește somațiile, titlurile executorii sau celelalte acte utilizate de organul fiscal în procedura de recuperare a creanțelor.

Ce soluții sunt indicate contribuabilului

Un element util al noii proceduri este faptul că notificarea nu se limitează la prezentarea existenței datoriilor.

Documentul trebuie să informeze contribuabilul și cu privire la variantele pe care le are la dispoziție pentru gestionarea situației fiscale.

Printre acestea se numără:

Procedura de mediere

Contribuabilul poate analiza împreună cu organul fiscal situația obligațiilor restante și posibilitățile legale existente pentru stingerea acestora.

Înlesnirile la plată

În funcție de situația concretă, contribuabilul poate verifica dacă îndeplinește condițiile pentru accesarea unei forme de eșalonare sau a altor facilități prevăzute de legislația fiscală.

Serviciile de îndrumare și asistență

ANAF poate furniza contribuabilului informații cu privire la obligațiile fiscale și procedurile care pot fi utilizate pentru regularizarea situației.

Notificarea poate conține și alte informații pe care autoritatea fiscală le consideră relevante pentru contribuabil.

Ce ar trebui să facă o firmă care primește notificarea

Primirea unei astfel de notificări nu ar trebui ignorată.

Primul pas ar trebui să fie verificarea situației fiscale efective și reconcilierea acesteia cu evidența contabilă a societății.

Este recomandată verificarea:

1. obligațiilor declarate și neachitate;
2. plăților efectuate și a modului în care acestea au fost distribuite de organul fiscal;
3. eventualelor sume achitate, dar nealocate;
4. declarațiilor fiscale care ar putea necesita rectificare;
5. existenței unor sume de rambursat sau restituit;
6. capacității societății de a achita obligațiile restante;
7. posibilității de accesare a unei eșalonări la plată.

Dacă diferențele provin din neconcordanțe între evidența contribuabilului și cea a ANAF, acestea ar trebui clarificate cât mai rapid.

De ce este important noul mecanism

Introducerea notificărilor de alertă schimbă într-o anumită măsură modul în care este abordată acumularea obligațiilor fiscale.

În loc ca dificultatea financiară să fie observată exclusiv în momentul în care procedurile de recuperare sunt deja avansate, contribuabilul primește un semnal atunci când datoria depășește un anumit nivel.

Pentru managementul unei societăți, notificarea ar trebui privită ca un indicator financiar important.

O datorie fiscală de peste 40.000 lei care se menține pentru o perioadă îndelungată poate indica probleme de lichiditate, dezechilibre ale fluxului de numerar sau dificultăți structurale care necesită măsuri înainte de agravarea situației.

Concluzie

Prin Ordinul nr. 758/2026 a fost introdus un mecanism suplimentar de avertizare a contribuabililor profesioniști care acumulează obligații bugetare restante.

Pragul relevant este de 40.000 lei, iar notificarea este transmisă prin SPV. Dacă datoriile rămân peste acest nivel, contribuabilul poate primi o nouă notificare la fiecare șase luni.

Pentru firme, primirea documentului ar trebui să conducă la o analiză imediată a situației fiscale și a fluxului de numerar.

Cu cât dificultățile sunt identificate și gestionate mai devreme, cu atât există mai multe posibilități pentru achitarea, restructurarea sau eșalonarea obligațiilor înainte ca situația să evolueze spre executare silită ori dificultăți financiare severe.

Temei legal: Ordinul nr. 758/2026 pentru aprobarea Procedurii de comunicare a notificărilor de alertă privind neîndeplinirea obligațiilor bugetare de plată, publicat în Monitorul Oficial nr. 526 din 26 iunie 2026, în vigoare de la aceeași dată.

Pașii pentru angajarea unui salariat în România – Ghid practic pentru angajatori

Angajarea unui nou salariat presupune mai mult decât semnarea unui contract individual de muncă. Angajatorul trebuie să respecte o serie de obligații legale înainte de începerea activității, pentru a evita sancțiuni din partea Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM).

În acest articol prezentăm principalele etape ale procesului de angajare.

1. Stabilirea postului

Primul pas este identificarea postului și întocmirea fișei postului, care va cuprinde atribuțiile, responsabilitățile și cerințele funcției.

Este recomandat ca angajatorul să stabilească și:

• salariul;
• programul de lucru;
• perioada de probă;
• locul desfășurării activității.

2. Comunicarea locului de muncă vacant către

În cazul în care se creează un post nou sau un post devine vacant ca urmare a încetării unui contract individual de muncă, angajatorul are obligația de a comunica locul de muncă vacant către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM), în termen de 5 zile lucrătoare de la vacantare.

Comunicarea se poate realiza prin platforma electronică pusă la dispoziție de ANOFM sau prin formularele prevăzute de normele de aplicare a Legii nr. 76/2002.

După ocuparea postului comunicat, angajatorul are obligația să informeze AJOFM cu privire la ocuparea acestuia, în termen de o zi de la angajare. 

3. Obținerea documentelor de la viitorul salariat

În mod obișnuit sunt necesare:

• cartea de identitate;
• actele de studii sau calificare (dacă sunt necesare);
• documente privind experiența profesională, după caz;
• extras de cont bancar (dacă salariul se virează în cont).

4. Examenul medical

Înainte de începerea activității, persoana trebuie să efectueze examenul medical de medicina muncii.

Angajarea fără existența fișei de aptitudine este interzisă.

5. Întocmirea contractului individual de muncă

Contractul trebuie să cuprindă toate elementele obligatorii prevăzute de Codul muncii, inclusiv:

• funcția;
• salariul;
• timpul de muncă;
• durata contractului;
• concediul de odihnă;
• perioada de probă, dacă este cazul.

Contractul se semnează înainte de începerea activității.

6. Înregistrarea în REGES

Contractul individual de muncă trebuie transmis în registrul general de evidență a salariaților înainte ca salariatul să înceapă activitatea, în termenele prevăzute de legislația aplicabilă.

7. Instruirea SSM și PSI

În prima zi de lucru, salariatul trebuie să fie instruit cu privire la:

• securitatea și sănătatea în muncă (SSM);
• prevenirea și stingerea incendiilor (PSI), dacă este cazul.

Aceste instruiri se consemnează în documentele specifice.

8. Informarea privind protecția datelor

Dacă angajatorul prelucrează date cu caracter personal, salariatul trebuie informat cu privire la modul în care acestea sunt utilizate.

9. Întocmirea dosarului de personal

După angajare, angajatorul are obligația de a întocmi și păstra dosarul de personal al fiecărui salariat, conform legislației muncii. Acesta trebuie să fie complet, actualizat și pus la dispoziția autorităților competente în cazul unui control.

În funcție de situația concretă, dosarul de personal poate conține, printre altele:

• contractul individual de muncă și actele adiționale;
• copia actului de identitate;
• copia actelor de studii sau calificare, atunci când acestea sunt necesare pentru ocuparea postului;
• fișa postului, semnată de salariat;
• fișa de aptitudine emisă de medicul de medicina muncii;
• documentele privind instruirea în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM), precum și, după caz, instruirea PSI;
• cererile și documentele privind concediile de odihnă, concediile medicale sau alte tipuri de concedii;
• documentele privind modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă;
• orice alte documente prevăzute de legislația muncii sau necesare desfășurării raportului de muncă.

Este recomandat ca dosarul de personal să fie verificat și actualizat periodic, deoarece lipsa unor documente obligatorii poate conduce la sancțiuni în cazul unui control efectuat de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM).

10. Calculul salariilor și declararea obligațiilor fiscale

După încheierea formalităților de angajare și începerea activității salariatului, angajatorul are obligația de a calcula și plăti drepturile salariale, precum și de a declara și achita obligațiile fiscale aferente.

În fiecare lună, angajatorul trebuie să:

• calculeze salariul brut și salariul net al fiecărui salariat;
• determine contribuțiile sociale și impozitul pe venit, potrivit legislației fiscale în vigoare;
• întocmească statul de plată și celelalte documente salariale;
• depună Declarația 112 în termenul prevăzut de lege;
• achite salariile către angajați;
• vireze la bugetul de stat impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate.

Pe lângă aceste obligații, angajatorul trebuie să urmărească permanent modificările legislative privind salariul minim, facilitățile fiscale, concediile medicale, indemnizațiile și celelalte drepturi salariale, astfel încât calculul salariilor să fie efectuat corect.

O administrare corectă a salarizării contribuie la evitarea erorilor, a penalităților și a eventualelor sancțiuni aplicate de autoritățile fiscale sau de inspectorii de muncă.

11. Informarea salariatului cu privire la regulamentul intern

Salariatul trebuie informat cu privire la existența regulamentului intern și la modul în care îl poate consulta. Dacă regulamentul conține reguli privind programul de lucru, concediile, disciplina muncii sau utilizarea echipamentelor, este recomandat ca salariatul să confirme că a luat cunoștință de acestea.

12. Instruirea privind protecția datelor (GDPR)

Dacă salariatul prelucrează date cu caracter personal (clienți, furnizori, alți angajați), este recomandată instruirea privind obligațiile de confidențialitate și protecția datelor, precum și semnarea unui angajament de confidențialitate, dacă este cazul.

13. Dotarea cu echipamente și acces la sistemele informatice

În funcție de post, angajatorul poate pune la dispoziție:

• laptop, telefon sau alte echipamente;
• autoturism;
• legitimație sau cartelă de acces.

Este recomandată întocmirea unui proces-verbal de predare-primire.

Cum vă poate ajuta B&B Consulting?

Echipa B&B Consulting oferă servicii complete de salarizare și administrare de personal, inclusiv:

• întocmirea documentelor de angajare;
• înregistrarea contractelor de muncă în REGES;
• întocmirea statelor de salarii;
• calculul salariilor și al contribuțiilor sociale;
• întocmirea și depunerea Declarației 112;
• consultanță privind legislația muncii și fiscalitatea veniturilor salariale;
• identificarea unor beneficii extrasalariale neimpozabile;
• asistență în cazul controalelor efectuate de ITM sau ANAF.

Prin externalizarea serviciilor de salarizare și resurse umane, angajatorii economisesc timp, reduc riscul de erori și beneficiază de sprijinul unor specialiști care urmăresc permanent modificările legislative

Bodycam ANAF: Ce trebuie să știe contribuabilii despre noile controale antifraudă

Începând cu anul 2026, inspectorii antifraudă din cadrul ANAF pot utiliza camere audio-video portabile (bodycam) în timpul controalelor fiscale. Măsura are scopul de a crește transparența acțiunilor de control și de a proteja atât inspectorii, cât și contribuabilii.

Ce este bodycam-ul ANAF?

Bodycam-ul este o cameră video portabilă purtată de inspectorii antifraudă în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. Utilizarea acestuia este reglementată prin Ordinul ANAF nr. 851/2026, care stabilește condițiile în care pot fi realizate înregistrările audio-video. (ANAF Static)

În ce situații poate fi utilizat?

Inspectorii antifraudă pot utiliza bodycam-ul în timpul:

• controalelor antifraudă la sediul contribuabililor;
• legitimării administratorilor sau a altor persoane implicate;
• verificărilor privind suspiciuni de evaziune fiscală;
• ridicării de documente sau bunuri;
• controalelor privind transporturile de mărfuri, inclusiv RO e-Transport;
• constatării și sancționării contravențiilor;
• altor acțiuni aprobate de conducerea ierarhică. (ANAF Static)

Care este scopul utilizării bodycam-ului?

ANAF urmărește:

• creșterea transparenței controalelor;
• protejarea inspectorilor împotriva acuzațiilor neîntemeiate;
• prevenirea faptelor de corupție;
• documentarea faptelor constatate în timpul controlului;
• obținerea unor mijloace de probă atunci când legea permite. (ANAF Static)

Trebuie contribuabilul să își dea acordul?

Nu. În anumite situații prevăzute de procedură, inspectorii antifraudă pot realiza înregistrări în timpul activităților de control fără consimțământul persoanelor vizate. Totuși, procedura prevede obligația inspectorilor de a informa persoanele controlate că acțiunea este înregistrată, cu anumite excepții justificate de natura intervenției. (ANAF Static)

Ce înseamnă acest lucru pentru firme?

Pentru majoritatea contribuabililor, utilizarea bodycam-ului nu schimbă obligațiile fiscale. În schimb, poate contribui la:

• desfășurarea mai transparentă a controlului;
• reducerea disputelor privind modul în care s-a desfășurat verificarea;
• protejarea atât a inspectorilor, cât și a reprezentanților societății.

Recomandarea B&B Consulting

În cazul unui control antifraudă:

• păstrați o atitudine cooperantă;
• puneți la dispoziție documentele solicitate conform legii;
• solicitați clarificări dacă anumite aspecte nu sunt înțelese;
• apelați la consultantul contabil sau fiscal atunci când controlul vizează operațiuni complexe.

O bună organizare a evidenței contabile și fiscale rămâne cea mai eficientă modalitate de a reduce riscurile în timpul unui control ANAF.

B&B Consulting urmărește permanent modificările legislative și vă oferă sprijin în relația cu autoritățile fiscale, precum și consultanță pentru pregătirea documentației necesare în cazul controalelor ANAF.