marți, 27 aprilie 2021

Normele metodologice de aplicare a Programului IMM FACTOR - Produs de garantare a creditului comercial și a Schemei de ajutor de stat asociate acestuia

In Monitorul oficial nr. 379/2021 a fost publicata Hotărârea nr. 423/2021 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2020 privind aprobarea Programului IMM FACTOR - Produs de garantare a creditului comercial și a Schemei de ajutor de stat asociate acestuia.

Aceste norme metodologice reglementează:

a) plafonul anual al garanțiilor de stat, modalitatea și condițiile de acordare, plată și recuperare a garanțiilor de stat;
b) condițiile de acordare a facilităților de factoring și criteriile de eligibilitate pentru finanțatori;
c) criteriile de eligibilitate pentru beneficiarii Programului;
d) regulile de gestionare a garanțiilor de stat emise în numele și în contul statului de către Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii - S.A. - I.F.N., denumit FNGCIMM, în calitate de mandatar al statului, prin Ministerul Finanțelor- MF, în favoarea fiecărui beneficiar participant la Program;
e) modalitatea de acordare a granturilor prevăzute la art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 146/2020 privind aprobarea Programului IMM FACTOR - Produs de garantare a creditului comercial și a Schemei de ajutor de stat asociate acestuia, cu modificările ulterioare.

Valoarea maximă a plafonului de garantare este 5.000.000 lei pentru un beneficiar al Programului, iar cuantumul total al unei facilități de factoring nu trebuie să depășească:

a) dublul sumei reprezentând cheltuielile salariale, inclusiv contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor, înregistrate la nivelul anului 2019. În cazul întreprinderilor înființate după data de 1 ianuarie 2019, cuantumul maxim al împrumutului nu poate depăși suma estimată pentru primii doi ani de activitate;

sau

b) 25% din cifra de afaceri netă a beneficiarului pe anul 2019, respectiv venitul brut sau norma anuală de venit în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, după caz, conform Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuții sociale datorate de persoanele fizice depuse la organele fiscale competente pentru anul 2019;

sau

c) o valoare care să rezulte din nevoile sale de lichidități; acestea pot include atât costuri cu capital de lucru, cât și costurile cu investițiile, cu condiția prezentării unor documente justificative de către beneficiar, situație în care cuantumul împrumutului nu poate depăși nevoile de lichidități de la momentul acordării pentru următoarele 18 luni.

 

Modificarea nomenclatorului obligațiilor fiscale care se plătesc în contul unic

In Monitorul oficial nr. 377/2021 a fost publicat Ordinul nr. 551/2021 privind modificarea anexei la Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.612/2018 pentru aprobarea Nomenclatorului obligațiilor fiscale care se plătesc în contul unic.

Prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 aprilie 2021

In Monitorul oficial nr. 369/2021 a fost publicata Hotărârea nr. 432/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 aprilie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Astfel, incepând cu data de 13 aprilie 2021 se prelungește cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul țării.

Regulamentul nr. 26/2021 privind avizarea, supravegherea, controlul și sancționarea activității burselor de mărfuri

In Monitorul oficial nr. 368/2021 a fost publicat Regulamentul nr. 26/2021 privind avizarea, supravegherea, controlul și sancționarea activității burselor de mărfuri.

Aceste regulament cuprinde norme cu privire la condițiile și procedura de avizare, supraveghere, control și sancționare a burselor de mărfuri, organizate în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 357/2005 privind bursele de mărfuri.

Potrivit legii nr. 357/2005 privind bursele de mărfuri colegiul de conducere al C.C.I.R. este autoritatea abilitată să avizeze, să supravegheze, să controleze și să sancționeze bursele de mărfuri.

Bursele de mărfuri administrează piețe de interes public și asigură membrilor și clienților condiții centralizate de negociere pentru operațiuni de:

a) vânzări și cumpărări la vedere ori la termen pe piața la disponibil, având ca obiect bunuri fungibile și mobile prin natura lor sau bunuri fungibile și mobile prin anticipație, precum și orice alte bunuri calificate de bursa de mărfuri ca fiind tranzacționabile;

b) vânzări și cumpărări la vedere ori la termen pe piața la disponibil, având ca obiect titluri reprezentative de mărfuri, de tipul recipisei de depozit, warantului, conosamentului și al altora asemenea, agreate și calificate de bursa de mărfuri;

c) vânzări și achiziții de mărfuri, servicii sau lucrări pe piața licitațiilor;

d) vânzări și achiziții de creanțe comerciale pe piața creanțelor;

e) vânzări și achiziții de mărfuri și/sau produse pe o piață mixtă.

marți, 20 aprilie 2021

Modificari privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor

In Monitorul oficial nr. 363/2021 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 26/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

Comitetului interministerial pentru revenirea României la normalitate de la 1 iunie 2021, în contextul pandemiei de COVID-19

In Monitorul oficial nr. 357/2021 a fost publicata Decizia nr. 268/2021 privind constituirea și atribuțiile Comitetului interministerial pentru revenirea României la normalitate de la 1 iunie 2021, în contextul pandemiei de COVID-19.

Comitetul este condus de către prim-ministrul României, în calitate de președinte, și de către secretarul general al Guvernului, în calitate de vicepreședinte. Secretariatul tehnic al Comitetului este asigurat de către Secretariatul General al Guvernului. 

În exercitarea atribuțiilor, Comitetul emite instrucțiuni de implementare și elaborează rapoarte și analize.

Comitetul are ca obiectiv stabilirea, coordonarea și monitorizarea aplicării măsurilor pentru pregătirea revenirii României la normalitate de la 1 iunie 2021, în contextul pandemiei de COVID-19. Comitetul are următoarele atribuții:

a) stabilește domeniile de intervenție și coordonatorii acestora;
b) stabilește acțiunile prioritare și măsurile specifice, la propunerea ministerelor de resort sau a instituțiilor publice competente;
c) stabilește calendarul de implementare;
d) monitorizează și evaluează îndeplinirea atribuțiilor.

Modificari la acordarea unor zile libere pentru părinți în vederea supravegherii copiilor

In Monitorul oficial nr. 352/2021 a fost publicata Legea nr. 59/2021 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 182/2020 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru părinți în vederea supravegherii copiilor, în situația limitării sau suspendării activităților didactice care presupun prezența efectivă a copiilor în unitățile de învățământ și în unitățile de educație timpurie antepreșcolară, ca urmare a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum și a art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă.

Potrivit acestei noi modificari, angajații sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională, angajații din penitenciare și personalul din unitățile sanitare publice beneficiază de zilele libere, la cerere, numai cu aprobarea angajatorului. Fac excepție familiile monoparentale, care pot opta fie pentru acordarea de zile libere, fie pentru acordarea majorării drepturilor salariale cuvenite, fără ca aceste drepturi să poată fi cumulate pentru aceeași perioadă.

Prevederile ordonanței de urgență nr. 147/2020 se aplică și în cazul limitării sau suspendării activităților didactice care presupun prezența efectivă a copiilor în unitățile de învățământ și în unitățile de educație timpurie antepreșcolară, în situațiile reglementate prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului sănătății emis în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 141/2020 privind instituirea unor măsuri pentru buna funcționare a sistemului de învățământ și pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, pentru stabilirea unor măsuri de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ, în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2.

Numărul zilelor libere se stabilește în funcție de perioada prevăzută:

a) de hotărârea comitetului județean pentru situații de urgență/Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență, în cazul în care limitarea sau suspendarea activităților didactice care presupun prezența efectivă a copiilor în unitățile/instituțiile de învățământ se stabilește prin hotărâre a comitetului județean pentru situații de urgență/Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență, la propunerea consiliului de administrație al unității de învățământ/de educație timpurie antepreșcolară, pe baza criteriului epidemiologic privind rata incidenței cumulate la nivelul localității;

b) de decizia conducerii unității/instituției de învățământ, în cazul în care limitarea sau suspendarea activităților didactice care presupun prezența efectivă a copiilor în unitatea/instituția de învățământ se stabilește ca urmare a apariției cazurilor de îmbolnăvire în unitatea de învățământ/de educație timpurie antepreșcolară. Părintele va depune la angajator și o copie a deciziei conducerii unității/instituției de învățământ. Unitatea/Instituția de învățământ comunică părinților decizia în termen de maximum 24 de ore de la emiterea acesteia, inclusiv prin mijloace electronice de comunicare și prin afișare pe pagina de internet a unității/instituției de învățământ și a inspectoratului școlar județean.

Zilele libere se acordă numai după aplicarea de către angajator a reglementărilor legale în vigoare pentru desfășurarea activității prin telemuncă sau munca la domiciliu, dacă locul de muncă al părintelui permite acest lucru.

Modelul documentelor prevăzute la art. 531 alin. (12) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

In Monitorul oficial nr. 350/2021 a fost publicat Ordinul nr. 214/2021 pentru aprobarea modelului documentelor prevăzute la art. 531 alin. (12) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

Acest ordin pune in aplicare art. 53^1 alin. (12) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, potrivit caruia in vederea acordării sumelor necesare plății indemnizației de 75%, angajatorii depun, prin poșta electronică, la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, precum și a municipiului București, în raza cărora își au sediul social, o cerere semnată și datată de reprezentantul legal, însoțită de o declarație pe propria răspundere și de lista persoanelor care urmează să beneficieze de această indemnizație, asumată de reprezentantul legal al angajatorului, conform modelului aprobat prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale. 

Potrivit art. 53^1 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, in cazul suspendării temporare a activității și/sau a reducerii acesteia ca urmare a decretării stării de asediu sau stării de urgență potrivit art. 93 alin. (1) din Constituția României, republicată, salariații afectați de activitatea redusă sau întreruptă, care au contractul individual de muncă suspendat, beneficiază de o indemnizație plătită din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat în vigoare, pe toată durata menținerii stării de asediu sau stării de urgență, după caz. 

Acst ordin aproba modelul cererii, al declarației pe propria răspundere și al listei persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizația de 75%.

joi, 15 aprilie 2021

Modificarea programului Kurzarbeit - reducerea timpului de muncă a salariaților pe durata starii de urgență/alertă/asediu

In Monitorul oficial nr. 345/2021 a fost publicata Legea nr. 58/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 211/2020 privind prelungirea aplicării unor măsuri de protecție socială adoptate în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă.

Potrivit acestei noi modificari pe perioada stării de urgență/alertă/asediu, precum și pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgență/alertă/asediu, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaților cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă.

Acolo unde există organizații sindicale îndreptățite să negocieze contractul colectiv la nivel de unitate, astfel cum acestea sunt definite în Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau reprezentanți ai salariaților, măsura de reducere a timpului de muncă se ia de angajator cu acordul organizației sindicale îndreptățite să negocieze contractul colectiv ori, în cazul în care aceasta nu există, cu reprezentanții salariaților.

Reducerea timpului de muncă se stabilește prin decizia angajatorului, pentru o perioadă de cel puțin 5 zile lucrătoare, cuprinse în perioada de 30 de zile calendaristice, începând cu prima zi de aplicare efectivă a măsurii. Reducerea timpului de muncă se aplică și în cazul programului de muncă în ture, precum și în cazul programului de muncă inegal.

Angajatorul poate modifica programul de muncă ori de câte ori este necesar, cu obligația de a justifica o astfel de modificare, în limitele legii.

Decizia angajatorului privind reducerea timpului de muncă, programul de lucru, modul de repartizare a acestuia pe zile și drepturile salariale aferente se comunică salariatului cu cel puțin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii. Prin excepție, comunicarea către salariat se face cu cel puțin 24 de ore anterior aplicării efective a măsurii, în cazul în care intervine o modificare a programului de lucru determinată de o creștere a activității angajatorului care necesită suplimentarea personalului sau în cazul în care se impune înlocuirea unui salariat care se află în imposibilitatea de a presta activitate conform programului său de lucru.

Pe durata reducerii timpului de muncă salariații afectați de măsură beneficiază de o indemnizație de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru.

În situația în care bugetul angajatorului destinat plății cheltuielilor de personal permite, indemnizația de 75% poate fi suplimentată de angajator cu sume reprezentând diferența până la nivelul salariului de bază corespunzător locului de muncă ocupat, fără ca această diferență să poată fi decontată din bugetul de stat.

Indemnizația reprezintă venit de natură salarială și este supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale, în condițiile legii. Pentru calculul impozitului pe venit se aplică regulile prevăzute la art. 78 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Pe perioada de aplicabilitate a măsurii sunt interzise atât angajarea de personal pentru prestarea unor activități identice ori similare cu cele prestate de către salariații al căror timp de muncă a fost redus, cât și subcontractarea activităților desfășurate de salariații al căror timp de muncă a fost redus. Interdicția se raportează la nivel de filială, sucursală sau alte sedii secundare definite de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la nivelul cărora se aplică măsura. 

Angajatorul poate dispune măsura reducerii timpului de muncă și poate solicita decontarea indemnizației dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: 

a) măsura afectează cel puțin 10% din numărul de salariați ai unității;
b) reducerea activității este justificată de o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii  sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia, cu cel puțin 10% față de luna similară sau față de media lunară a cifrei de afaceri din anul anterior declarării stării de urgență/alertă/asediu, respectiv 2019. În cazul organizațiilor neguvernamentale, precum și al angajatorilor din categoria reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, diminuarea se raportează la veniturile realizate.

In cazul angajatorilor care aplică măsura, acordarea de prime sau alte venituri în afară de salariul de bază stabilit prin contract, pentru persoanele care asigură conducerea și/sau administrarea societăților, potrivit Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se efectuează după finalizarea perioadei de aplicare a măsurii.

În vederea decontării sumelor solicitate, angajatorul trebuie să depună o cerere însoțită de următoarele documente:

1. copie a deciziei privind reducerea timpului de muncă și dovada aducerii acesteia la cunoștința salariaților, prin orice mijloace folosite de angajator în mod obișnuit pentru comunicarea cu angajații;
2. declarație pe propria răspundere a angajatorului;
3. copia acordului încheiat sau, după caz, dovada informării salariaților, acolo unde nu există organizație sindicală îndreptățită să negocieze contractul colectiv de muncă la nivel de unitate sau reprezentanți ai salariaților;
4.  lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizație.


Modelul și conținutul formularului 204"Declarație anuală de venit pentru asocieri fără personalitatejuridică și entități supuse regimului transparenței fiscale"

In Monitorul oficial nr. 336/2021 a fost publicat Ordinul nr. 470/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului 204"Declarație anuală de venit pentru asocieri fără personalitatejuridică și entități supuse regimului transparenței fiscale".

Declarația se completează și se depune în cazul asocierilor fără personalitate juridică, constituite între persoane fizice care realizează venituri din:

a) activități independente (activități de producție, comerț, prestări servicii, profesii liberale) pentru care venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
b) drepturi de proprietate intelectuală, inclusiv din activități adiacente, pentru care venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
c) activități agricole, pentru care venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
d) piscicultură, pentru care venitul net anual se determină în sistem real;
e) silvicultură, pentru care venitul net anual se determină în sistem real;
f) activități agricole, pentru care venitul anual se stabilește pe bază de norme de venit.

Declarația se depune la organul fiscal central competent, la următoarele termene:

a) până în ultima zi a lunii februarie a anului următor celui de raportare, în cazul veniturilor de la lit. a) -e);
b) până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent, în cazul veniturilor prevăzute la lit. f);
c) în anul 2021 termenul de depunere a declarației este 15 aprilie 2021 inclusiv.

Declarația nu se depune în următoarele cazuri:

a) în cazul asocierilor fără personalitate juridică constituite între contribuabili care desfășoară activitate individual sau contribuabilii care desfășoară activitate individual și o asociere fără personalitate juridică și pentru care stabilirea venitului anual pentru activitatea independentă desfășurată se efectuează pe baza normelor de venit;
b) în cazul asocierilor fără personalitate juridică care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, inclusiv din activități adiacente, pentru care venitul net se determină prin utilizarea cotelor forfetare de cheltuieli.

Veniturile realizate în cadrul asocierii respective nu sunt considerate distribuite, în vederea impunerii, iar asociații aplică regulile stabilite pentru impunerea venitului determinat pe baza normelor de venit sau stabilit pe baza cotelor forfetare.

Declarația se depune în două exemplare astfel:

a) originalul se depune la organul fiscal central la care asocierea este înregistrată în evidența fiscală;
b) copia se păstrează la domiciliul fiscal al asocierii, împreună cu celelalte documente privind activitatea acesteia. 

Asociatul desemnat să răspundă pentru îndeplinirea obligațiilor asociației față de autoritățile publice transmite o copie a declarației fiecărui membru asociat.

În cazul societății civile cu personalitate juridică, constituită potrivit legii speciale și care este supusă regimului transparenței fiscale, potrivit legii, se aplică regulile de determinare a venitului net din activități independente.

Persoanele fizice care obțin venituri dintr-o activitate desfășurată într-o formă de organizare cu personalitate juridică constituită potrivit legii speciale și care este supusă regimului transparenței fiscale, potrivit legii, au obligația să asimileze acest venit distribuit venitului net anual din activități independente.