Reglementari privind bacşişul

În Monitorul oficial nr. 1255/2022 a fost publicata Legea nr. 376/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, in vigoare de la 01 ianuarie 2023.

Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 - «Restaurante», 5630 - «Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor». Bacşişul nu poate fi asimilat, din punctul de vedere al TVA, unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.

Pentru operatorii economici, bacşişul încasat de la clienţi se evidenţiază pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia.

Operatorii economici pau obligaţia de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client a nivelului bacşişului oferit, între 0% şi 15% din valoarea consumaţiei. Nota de plată trebuie să conţină şi o altă rubrică în care clientul să poată înscrie suma oferită drept bacşiş, în valoare absolută, dacă acesta optează pentru acest mod de stabilire a valorii bacşişului acordat.

Este interzis operatorilor economici să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordare a bacşişului.

Prin excepţie pentru livrarea produselor la domiciliul clienţilor, operatorii economici nu au obligaţia de a evidenţia bacşişul pe bonul fiscal.

Bacşişul se evidenţiază distinct pe acelaşi bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate şi este introdus în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea «bacşiş».

În situaţia în care, la solicitarea clienţilor, utilizatorii eliberează acestora şi factură, bacşişul se evidenţiază distinct şi pe aceasta. Sumele reprezentând bacşiş, astfel evidenţiate în factură, se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici sau altor entităţi plătitoare pe seama cheltuielilor de protocol şi au regimul fiscal al acestora, în limita nivelului de deductibilitate stabilită prin Codul fiscal.

Sumele provenite din încasarea bacşişului se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici pe seama conturilor de datorii folosind un analitic distinct şi se distribuie integral salariaţilor, pe baza unei evidenţe nominale a acestora. Operatorii economici stabilesc, printr-un regulament intern, procedura şi modalitatea de distribuire către salariaţi a sumelor provenite din încasarea bacşişului.
 
Din punct de vedere fiscal, sumele provenite din încasarea bacşişului de la client de către operatorul economic nu pot fi asimilate unui element de natura veniturilor pentru acesta din urmă, iar distribuirea acestora către salariaţi nu poate fi asimilată unui element de natura cheltuielilor.

Sumele provenite din încasarea bacşişului de către salariaţi ca urmare a distribuirii sunt calificate ca venituri din alte surse şi se supun regimului fiscal prevăzut de titlul IV - cap. X din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, nefiindu-le aplicabile prevederile titlului V - Contribuţii sociale obligatorii din acelaşi act normativ. Impozitul pe venit datorat de salariat se reţine la sursă la momentul distribuirii bacşişului de către plătitorii de venituri şi se achită la bugetul de stat, potrivit art. 115 din Codul fiscal. Aceste sume nu pot fi reîncadrate fiscal ca venituri salariale sau asimilate salariilor.

În cazul în care pentru livrarea produselor la domiciliul clienţilor, se optează pentru evidenţierea bacşişului pe bonul fiscal, sunt aplicabile integral în mod corespunzător prevederile de mai sus, cu posibilitatea adaptării formularisticii specifice domeniului.

Nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor referitoare la bacsis se sanctioneaza cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei.

Ordinul nr. 21813/6421/2246/4433/2022 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator

În Monitorul oficial nr. 1252/2022 a fost publicat Ordinul nr. 21813/6421/2246/4433/2022 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, in vigoare de la 01 ianuarie 2023.

Activitatea de creare de programe pentru calculator, în sensul prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă prestarea efectivă a uneia dintre activităţile de creare de programe pentru calculator corespunzătoare ocupaţiilor specifice menţionate în lista de mai jos, după caz, corespunzătoare fişei postului.

Angajaţii operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României în conformitate cu legislaţia în vigoare, al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209), beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) posturile pe care sunt angajaţi corespund listei cuprinzând ocupaţiile şi activităţile menţionate în lista de la sfarsit, secţiunile 1 şi 2;
b) postul face parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului, cum ar fi: direcţie, departament, oficiu, serviciu, birou, compartiment sau altele similare;
c) deţin o diplomă acordată după finalizarea unei forme de învăţământ superior de lungă durată sau de scurtă durată sau deţin o diplomă acordată după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă, eliberată de o instituţie de învăţământ superior acreditată, sau deţin o diplomă de bacalaureat şi urmează cursurile unei instituţii de învăţământ superior acreditate şi prestează efectiv una dintre activităţile prevăzute în anexă;
d) angajatorul a realizat în anul fiscal precedent şi a înregistrat distinct în balanţele analitice venituri din activitatea de creare de programe pentru calculator destinată comercializării;
e) veniturile anuale prevăzute la lit. d) au o valoare de cel puţin echivalentul în lei a 10.000 euro (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Naţională a României, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe venit.

Societăţile care se înfiinţează în cursul anului fiscal, în vederea beneficierii de facilitatea fiscală, sunt exceptate de la îndeplinirea condiţiei prevăzute la lit. d), pentru anul înfiinţării şi pentru anul fiscal următor.

Angajaţii din instituţiile publice definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada în care desfăşoară activităţi de creare de programe pentru calculator, potrivit competenţelor şi atribuţiilor specifice prevăzute în fişa postului, beneficiază de scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dacă sunt îndeplinite cumulativ şi condiţiile prevăzute la lit. b) şi c) de mai sus.

Documentele justificative care se au în vedere la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, conform ocupaţiilor şi activităţilor specifice sunt:

a) actul constitutiv, în cazul operatorilor economici;
b) organigrama angajatorului;
c) fişa postului;
d) copia cu menţiunea "conform cu originalul" a diplomei acordate după finalizarea studiilor în învăţământul universitar de lungă/scurtă durată, respectiv copia cu menţiunea "conform cu originalul" a diplomei acordate după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă, respectiv copia cu menţiunea "conform cu originalul" a documentului de echivalare sau recunoaştere a diplomei, eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educaţiei, pentru angajaţii persoane fizice;
e) adeverinţa de absolvire a studiilor universitare de licenţă, eliberată de instituţia de învăţământ superior în cauză, în cazul în care diploma de absolvire nu a fost încă eliberată, respectiv copia cu menţiunea "conform cu originalul" a documentului de echivalare sau recunoaştere eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educaţiei, pentru angajaţii persoane fizice;
f) copia cu menţiunea "conform cu originalul" a diplomei de bacalaureat, respectiv copia cu menţiunea "conform cu originalul" a atestatului de echivalare sau recunoaştere a diplomei, eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educaţiei, inclusiv pentru angajaţii care urmează cursurile unei instituţii de învăţământ superior acreditate;
g) adeverinţă care să ateste faptul că persoana urmează o formă de învăţământ superior, în cazul în care angajatul deţine diplomă de bacalaureat, şi documentul de echivalare sau recunoaştere, dacă este cazul, dar nu a absolvit studii universitare de scurtă durată sau studii universitare de lungă durată sau ciclul I al studiilor de licenţă. În adeverinţă se vor preciza următoarele: universitatea, actul normativ prin care universitatea a fost acreditată, facultatea, programul de studii, forma de învăţământ, inclusiv anul de studii urmat la data solicitării, situaţia şcolară, astfel încât să se probeze calitatea de student, conform prevederilor legale în vigoare;
h) în cazul în care angajatul deţine diplomă de bacalaureat şi documentul de echivalare sau recunoaştere, dacă este cazul, dar nu a absolvit studii universitare de scurtă durată sau studii universitare de lungă durată sau ciclul I al studiilor de licenţă, la finalizarea cu diplomă a cursurilor unei instituţii de învăţământ superior acreditate, angajatorul va solicita copia cu menţiunea "conform cu originalul" a suplimentului de diplomă, pentru a exclude perioadele de întrerupere de şcolaritate de la acordarea scutirii de la plata impozitului, în cazul în care aceste întreruperi nu au fost declarate de beneficiarul scutirii;
i) copia cu menţiunea "conform cu originalul" a contractului individual de muncă/a actului administrativ al conducătorului instituţiei publice în baza căruia se exercită raportul de serviciu/raportul de muncă;
j) statul de plată întocmit separat pentru angajaţii care beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
k) comanda internă, aprobată de organul de conducere abilitat al angajatorului, care atestă solicitarea iniţierii procesului de creare de programe pentru calculator;
l) balanţa analitică în care să fie reflectate distinct veniturile din activitatea de creare de programe pentru calculator.

Lista cuprinzând ocupaţiile specifice activităţilor de creare de programe pentru calculator:

	Nr. crt.	SECŢIUNEA 1 Ocupaţia	SECŢIUNEA a 2-a Descrierea activităţii
	1.	Administrator baze de date	Activităţi de furnizare a expertizei de specialitate şi a asistenţei practice în managementul sistemelor de baze de date şi în utilizarea datelor informatice pentru a răspunde cerinţelor sistemului informatic în orice moment al ciclului de viaţă, în conformitate cu criteriile de calitate definite
	2.	Analist	Activităţi de realizare a analizei în vederea definirii specificaţiilor pentru construirea efectivă a sistemelor informatice, susceptibile să răspundă cerinţelor utilizatorilor
	3.	Inginer de sistem în informatică	Activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare cu cunoştinţe adecvate de tehnologie software şi hardware, în vederea definirii, proiectării, realizării, testării, implementării şi modificării sistemelor informatice ce conţin software ca principală componentă
	4.	Inginer de sistem software	Activităţi de adaptare şi/sau de armonizare a soluţiilor hardware, software şi a sistemelor de operare, precum şi a aplicaţiilor existente ori proiectate la necesităţile reale sau estimate ale utilizatorilor, în vederea îndeplinirii cerinţelor privind satisfacerea gradului de solicitare (timpul de răspuns)
	5.	Manager de proiect informatic	Activităţi de coordonare a sistemelor de dezvoltare specifice aplicaţiilor informatice majore, inclusiv coordonarea personalului şi urmărirea cerinţelor proiectelor (informaţii/date necesare, programare, analiză). Managerii de proiect dezvoltă, planifică, analizează, estimează şi stabilesc priorităţile aferente componentelor ce urmează să fie realizate, precum şi fazele şi termenele de execuţie a proiectelor
	6.	Programator	Activităţi de realizare a programelor pentru calculator, conform unor specificaţii predefinite, şi asamblarea lor în sisteme coerente, inclusiv testarea în vederea asigurării conformităţii cu specificaţiile
	7.	Proiectant de sisteme informatice	Activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare bazate pe cunoştinţe de specialitate cu cunoştinţe în utilizarea instrumentelor software sau a limbajelor de programare, în vederea producerii şi implementării unor soluţii funcţionale care să corespundă cerinţelor predefinite ori unor necesităţi organizaţionale
	8.	Programator de sistem informatic	Activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare cu cunoştinţe adecvate de tehnologie software şi hardware, în vederea definirii, proiectării, realizării, testării, implementării şi modificării sistemelor informatice ce conţin software ca principală componentă
	9.	Programator ajutor	Activităţi de asigurare a suportului tehnic în realizarea programelor pentru calculator, conform unor specificaţii predefinite, şi asamblarea lor în sisteme coerente, inclusiv testarea în vederea asigurării conformităţii cu specificaţiile
	10.	Analist ajutor	Activităţi de asigurare a suportului tehnic pentru realizarea analizei în vederea definirii specificaţiilor pentru construirea efectivă a sistemelor informatice, susceptibile să răspundă cerinţelor utilizatorilor
	11.	Inginer de dezvoltare a produselor software	Activităţi de analiză şi evaluare a cerinţelor pentru aplicaţiile informatice existente sau noi şi pentru sistemele de operare: proiectare, dezvoltare, testare şi întreţinere a soluţiilor software pentru satisfacerea acestor cerinţe

Noul model al formularului 212 "Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice"

În Monitorul oficial nr. 1246/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2541/2022 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a formularului 212 "Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice", in vigoare de la 23 decembrie 2022.

Formularul se utilizează de persoanele fizice pentru declararea impozitului pe veniturile realizate şi a contribuţiilor sociale datorate începând cu anul 2022, precum şi pentru declararea impozitului pe veniturile estimate şi a contribuţiilor sociale datorate începând cu anul 2023.

 

Concediul de îngrijitor

În Monitorul oficial nr. 1241/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2172/3829/2022 privind acordarea concediului de îngrijitor, in vigoare de la 22 decembrie 2022.

Acest ordin a fost publicat avand in vedere ca potrivit Codului Muncii, angajatorul are obligaţia acordării concediului de îngrijitor salariatului în vederea oferirii de către acesta de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu salariatul şi care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave, cu o durată de 5 zile lucrătoare într-un an calendaristic, la solicitarea scrisă a salariatului. Prin rudă se înţelege fiul, fiica, mama, tatăl sau soţul/soţia unui salariat.

Potrivit acestui ordin problemele medicale grave sunt afecţiuni sau complicaţii ale acestora care afectează statusul funcţional al pacientului pentru anumite perioade sau permanent, respectiv limitează semnificativ posibilitatea efectuării activităţilor de bază şi activităţilor instrumentale cotidiene, ajungând până la imposibilitatea efectuării acestora, necesitând sprijinul altei persoane.

Angajatorul are obligaţia acordării concediului de îngrijitor salariatului, la solicitarea scrisă a acestuia. În termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la momentul înaintării solicitării, salariatul are obligaţia depunerii la angajator a documentelor prin care face dovada faptului că persoana căreia i-a oferit îngrijire sau sprijin este rudă sau o persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu acesta, precum şi a existenţei problemei medicale grave care a determinat solicitarea concediului de îngrijitor de către salariat.

Documentele prin care face dovada faptului că persoana căreia i-a oferit îngrijire sau sprijin este rudă sunt, după caz, actul de identitate, certificatul de naştere, certificatul de căsătorie.

Documentele prin care face dovada faptului că persoana căreia i-a oferit îngrijire sau sprijin locuieşte în aceeaşi gospodărie cu angajatul sunt, după caz, actul de identitate al persoanei care necesită îngrijire din care rezultă acelaşi domiciliu sau reşedinţă cu salariatul, actul prin care persoana a fost luată în spaţiu, adeverinţa de la asociaţia de proprietari/locatari sau declaraţia pe propria răspundere a salariatului din care să rezulte faptul că persoana căreia salariatul i-a oferit îngrijire sau sprijin locuieşte în aceeaşi gospodărie cu acesta cel puţin pe perioada concediului de îngrijire.

Documentul medical prin care se face dovada existenţei problemei medicale grave va fi reprezentat de biletul de externare din spital sau, după caz, de adeverinţa medicală emisă de medicul curant ori de medicul de familie al persoanei cu probleme medicale grave.

Lista problemelor medicale grave pentru acordarea concediului de îngrijitor este urmatoarea:

I. Afecţiuni de oftalmologie:

1. Retinoblastomul cu invadare de orbită/operat (la copii) şi care necesită tratament radioterapic şi chimioterapic;

2. Tumori intraoculare cu invadare orbitară şi necesitate de tratament chimioterapic;

3. Tumori ale anexelor globului ocular (pleoape, conjunctivă, aparat lacrimal, orbită) cu invadare orbitară sau metastaze la distanţă, cu necesitate de tratament;

4. afecţiuni oftalmologice cu afectare severă a acuităţii vizuale şi/sau a câmpului vizual.

II. Afecţiuni de psihiatrie:

1. Schizofrenie şi tulburarea schizoafectivă (perioada postspitalizare după un episod acut de boală);

2. Demenţe (formele care nu necesită spitalizare sau internare într-un centru de îngrijiri permanente);

3. Tulburări depresive severe cu risc suicidar (până la internare);

4. Psihoza şi depresia post-partum;

5. Tulburarea afectivă bipolară (perioada postspitalizare după un episod acut de boală sau refractare la tratament);

6. Întârziere mintală cu decompensări psihotice şi tulburări semnificative de comportament;

7. Tulburări psihice semnificative asociate dependenţei de substanţe psihoactive.

III. Afecţiuni de nefrologie:

1. Infecţii de tract urinar înalte, complicate: la pacienţi cu anomalii anatomice, funcţionale (de exemplu Reflux vezicoureteral) sau obstructive ale tractului urinar, la pacienţi cu multiple instrumentări urologice sau la pacienţi din categoria extremelor de vârstă (nou-născuţi, vârstnici), precum şi la pacienţii imunosupresaţi, în contextul bolii (sarcină, diabetul zaharat, boala cronică renală în stadii avansate, transplant, neutropenie) sau al tratamentului imunosupresor;

2. Nefropatia tubulointerstiţială acută sau cronică în puseu acut asociată sau nu litiazei urinare obstructive;

3. Sindromul nefritic acut şi sindromul nefrotic, în tratament imunosupresor, cu complicaţii infecţioase sau tromboembolice;

4. Injuria renală acută stadiile KDIGO 2-3;

5. Boala cronică de rinichi stadiile G4-G5, în predializă sau dializă cronică*, cu complicaţii acute;

6. Transplantul renal complicat; aceste afecţiuni pot beneficia de reglementările legate de persoanele cu handicap. Situaţiile în care se poate acorda concediul de îngrijitor, ca însoţitor, pentru aceste categorii de pacienţi sunt următoarele:

a) ca însoţitor al pacientului internat, cu acordul medicului curant;

b) la externarea pacientului care necesită îngrijiri suplimentare la domiciliu, acest fapt fiind menţionat de către medicul curant în biletul de externare;

c) când pacientul necesită tratament ambulator sub supravegherea strictă a unui însoţitor.

IV. Afecţiuni de endocrinologie:

Afecţiuni endocrinologice forme clinice severe în tratament cronic de substituţie şi echilibrare metabolică cu complicaţii cardiovasculare severe, tulburări neuropsihice severe care necesită spitalizare pentru echilibrare hormonală, orice boală endocrină cu complicaţii, decompensată sau cu comorbidităţi care îi afectează capacitatea de muncă.

V. Afecţiuni de diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice:

1. Primele trei luni (90 de zile) de la debutul diabetului zaharat tip 1 la copil;

2. Perioada cuprinsă între 0-12 luni de viaţă a copilului diagnosticat cu diabet zaharat tip 1;

3. Diabet zaharat tip I/II asociat cu complicaţii grave: boala coronariană aterosclerotică, cardiomiopatie diabetică cu insuficienţă cardiacă şi disfuncţie sistolică severă (FE < 30%), boala arterial periferică stadiul IV Fontaine, insuficienţă renală cronică RFG < 15 ml/min, BRC G5, eventual dializă, sechele grave ale bolii vasculare cerebrale, dezlipire de retină cu pierderea completă şi definitivă a vederii, alte entităţi clinice oftalmologice grave în primele 30 de zile de la internare;

4. Diabetul zaharat indiferent de tip, în perioada complicaţiilor acute care necesită spitalizare şi tratament de urgenţă, în intervalul de maxim 30 de zile de la externare.

VI. Afecţiuni ORL:

1. Pacienţi purtători de canulă traheală, gastrostomă, hrănire parentală;

2. Afecţiuni vestibulare care împietează posibilitatea de deplasare şi prezintă risc de cădere.

VII. Afecţiuni de terapii celulare:

1. Pacienţii cu transplant de celule stem hematopoietice;

2. Pacienţii cu terapii celulare CAR - T.

VIII. Afecţiuni constatate de medicina muncii:

1. Agranulocitoza de cauză profesională;

2. Sindromul posttraumatic;

3. Sindromul de stres posttraumatic;

4. Neuropatiile profesionale;

5. Parkinsonismul secundar;

6. Cataracta profesională;

7. Nevrita optică profesională;

8. Ambliopia, diplopia sau amauroza.

IX. Afecţiuni de alergologie şi imunologie clinică:

1. Astmul sever necontrolat;

2. Exacerbarea de astm tratată cu corticosteroizi sistemici;

3. Exacerbarea de astmă;

4. Angioedemul ereditar în puseu de activitate;

5. Reacţiile severe induse de medicamente;

6. Imunodeficienţe pe perioada episodului infecţios;

7. Anafilaxia - perioada de 48 de ore după un episod ce a necesitat administrare de adrenalină;

8. Urticaria acută generalizată;

9. Dermatita atopică în puseu sever ce necesită corticosteroizi sistemici;

10. Mastocitoza.

X. Afecţiuni de urologie:

1. Purtători cronici sonde uretro-vezicale, ureterostomii, nefrostomii, cistostomii - în condiţiile unor posibilităţi neuromotorii reduse (parţial/complet imobilizaţi la pat);

2. Carcinoame cu origine la nivelul aparatului urinar cu metastaze prezente la nivelul sistemului osos, care implică un risc de fractură pe os patologic; neoplaziile urinare aflate în stadiu terminal;

3. Afecţiuni renale stadiu avansat cu afectare renală severă cu scăderea RFG < 29 ml/min/1.73 m2;

4. Transplantul renal cu evoluţie nefavorabilă cu restabilirea inadecvată a funcţiei renale şi/sau prezenţa complicaţiilor şi a comorbidităţilor.

XI. Afecţiuni reumatismale:

1. Artrita reumatoidă, cu deficit funcţional sever, afectarea semnificativă a capacităţii de autoîngrijire, gesticii uzuale, ortostatismului şi deplasării;

2. Artrita psoriazică cu deficit funcţional sever, afectarea semnificativă a capacităţii de autoîngrijire, gesticii uzuale, ortostatismului şi deplasării;

3. Spondiloartrite cu deficit funcţional sever, afectarea semnificativă a capacităţii de autoîngrijire, gesticii uzuale, ortostatismului şi deplasării sau cu uveită severă şi afectarea capacităţii vizuale;

4. Boli sistemice imuno-inflamatoare (lupus eritematos sistemic, sclerodermia, dermato/polimiozita, boala mixtă de ţesut conjunctiv, boala Still a adultului, vasculite sistemice) cu complicaţii severe:

a) deficit funcţional sever, afectarea semnificativă a capacităţii de autoîngrijire, gesticii uzuale, ortostatismului şi deplasării;

b) afectarea esofagiană severă cu imposibilitatea alimentaţiei orale;

c) leziuni vasculitice necrozante cu afectarea autoîngrijirii;

d) afectarea neurologică severă cu afectarea oftalmologică severă, cu reducerea semnificativă a acuităţii vizuale;

e) pneumopatii severe cu necesar de oxigenoterapie continuă;

f) insuficienţă renală cronică în stadiu de dializă;

5. Boli degenerative articulate în stadiu avansat (coxartroza şi gonartroza) cu imposibilitatea ortostatismului şi mersului;

6. Afecţiuni reumatismale cu afectare severă a locomoţiei şi/sau gestualităţii*.

XII. Afecţiuni pneumologice:

A. Lista afecţiunilor respiratorii ce pot fi clasificate ca probleme medicale grave şi care necesită îngrijire la domiciliu permanentă sau frecventă, în cazul în care se asociază cu una din:

- handicap accentuat sau grav (conform legislaţiei în vigoare)

- insuficienţă respiratorie cronică cu necesar de oxigenoterapie continuă (minimum 15 ore pe zi) şi/sau indicaţie de ventilaţie non-invazivă la domiciliu

1. Bronhoneumopatie obstructivă cronică stadiul GOLD III-IV;

2. Sindrom de obezitate hipoventilaţie;

3. Boală neuromusculară avansată cu insuficienţă respiratorie;

4. Deformări severe de cutie toracică;

5. Astm sever refractar;

6. Cancer pulmonar;

7. Pneumopatii interstiţiale difuze fibrozante (inclusiv post COVID-19);

8. Fibroză chistică;

9. Fibroză pleurală extensivă;

10. Hipertensiune arterială pulmonară sau hipertensiune pulmonară secundară (gradul 4-5) clasa NYHA 3-4;

11. Bronşiectazii difuze;

12. Anomalii congenitale ale sistemului respirator;

13. Sechele pulmonare posttuberculoase;

14. Afecţiuni ale sistemului respirator însoţite de insuficienţă respiratorie cronică cu necesar de oxigenoterapie continuă după externare;

15. Transplantul pulmonar cu evoluţie postoperatorie nefavorabilă cu restabilirea inadecvată a parametrilor hemodinamici şi respiratori şi/sau prezenţa complicaţiilor.

B. Lista problemelor medicale grave care necesită îngrijire la domiciliu pe o perioadă determinată, de către o rudă sau o altă persoană din anturaj, pentru un episod acut fără spitalizare sau pentru îngrijire postexternare din spital:

1. Exacerbare/Acutizare severă a uneia dintre bolile/condiţiile enumerate mai sus;

2. Pneumonie infecţioasă acută;

3. Status post episod de insuficienţă respiratorie acută cu spitalizare în terapie intensivă/terapie intermediară respiratorie.

XIII. Afecţiuni constatate de medicină dentară:

1. Sindroamele cranio-faciale plurimalformative: sindrom Francesketti, Cruzon, Down etc.;

2. Despicările labio-maxilo-palatine;

3. Afecţiunile maligne ale cavităţii orale cu sechelele acestora.

XIV. Afecţiunile pediatrice: afecţiunile cronice grave specificate în anexa nr. 8 la Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017, cu modificările ulterioare, precum şi afecţiunile care pot cauza deficienţe funcţionale severe prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 1.306/1.883/2016 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap şi a modalităţilor de aplicare a acestora, cu modificările şi completările ulterioare.

XV. Afecţiunile sistemului cardiovascular:

1. Insuficienţa cardiacă NYHA III-IV de orice etiologie;

2. Intervenţii chirurgicale cardiovasculare la adult de orice etiologie;

3. Transplantul cardiac, cardio-pulmonar cu evoluţie postoperatorie nefavorabilă;

4. Arteriopatii cu amputaţii de gambă, de coapsă;

5. Insuficienţă venoasă cronică CEAP-C6 cu limfedem;

6. Anevrismele şi disecţia de aortă operate;

7. Accident vascular cerebral (AVC);

8. Intervenţii chirurgicale cardiovasculare pediatrice de orice etiologie, inclusiv de reparare totală sau paliativă a unor malformaţii;

9. Intervenţie chirurgicală cardiacă, cu externare în insuficienţă cardiacă NYHA III-IV sau cu complicaţii neurologice.

XVI. Afecţiunile sistemului hematologic:

1. Afecţiuni hematologice maligne (leucemiile acute, leucemia mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esenţială, mielofibroza idiopatică cronică, sindroamele mielodisplazice, leucemia limfocitară cronică, boala Hodgkin, limfoamele maligne non Hodgkiniene, mielom multiplu, macro globulinemia Waldenstrom, sindroamele hemoragice de cauză trombocitară) stadiul sever, refractare la tratament, cu recăderi frecvente grevate de complicaţii severe;

2. Afecţiuni hematologice congenital stadiul sever, refractare la tratament, cu recăderi frecvente, grevate de complicaţii severe.

XVII. Afecţiunile sistemului imunitar:

Infecţia HIV-SIDA stadiul C3 cu manifestări grave ale bolii, cu complicaţii postinfecţioase sau noninfecţioase cu stare generală gravă, caşexie.

XVIII. Afecţiunile sistemului digestiv:

1. Afecţiuni ale sistemului digestiv cu deficit ponderal sever (IMC < 15 kg/m2) şi anemie severă (Hb < 6 g/dl);

2. Hepatite cu evoluţie severă;

3. Ciroze hepatice decompensate cu factor de prognostic nefavorabil (ficat mic, vârstă înaintată, icterul, HTA, hemoragia digestivă superioară, albuminemia sub 2,5 g/l, echimoze spontane, timp de protombină prelungit, ascită greu/deloc controlabilă, encefalopatie cu evoluţie spre comă);

4. Intervenţii chirurgicale digestive cu complicaţii postoperatorii în primele 30 de zile de la externare;

5. Transplantul hepatic cu evoluţie postoperatorie nefavorabilă.

XIX. Afecţiunile ortopedice:

Afecţiuni musculo-scheletale cu limitări severe ale locomoţiei şi/sau gestualităţii*.

XX. Afecţiuni neurologice:

1. Afecţiuni neurologice cu afectare severă a locomoţiei şi/sau a manipulaţiei*;

2. Afecţiuni neurologice însoţite de afazie globală;

3. Afecţiuni neurologice însoţite de tulburări severe de echilibru (ortostaţiunea posibilă cu dificultate şi/sau imobilizat la pat);

4. Afecţiuni neurologice însoţite de tulburări severe vizuale (cecitate/reduceri severe de câmp vizual) cu afectarea semnificativă a activităţilor de bază şi activităţilor instrumentale cotidiene;

5. Afecţiuni neurologice însoţite de tulburări sfincteriene permanente de tip incontinenţă;

6. Afecţiuni neurologice însoţite de tulburări severe de deglutiţie şi/sau respiraţie;

7. Afecţiuni neurologice însoţite de tulburări de mişcare severe (dischinezii şi/sau distonii severe);

8. Afecţiuni neurologice însoţite de afectarea severă (status epilepsticus recurent, stări postcritice prelungite, come) a stării de conştienţă, de control şi coordonare a mişcărilor involuntare;

9. Paraplegie;

10. Tetraplegie;

11. Scleroza multiplă în stadii avansate.

XXI. Afecţiuni dermatologice:

1. Afecţiuni dermatologice în perioada de activitate, însoţite de alterarea stării generale cu complicaţii apărute ca urmare a tratamentului imunosupresor;

2. Sechele majore postcombustionale cu afectare severă de gestualitate şi/sau locomoţie şi/sau tulburări funcţionale severe respiratorii, vizuale, de deglutiţie, care afectează semnificativ activităţile de bază şi activităţile instrumentale cotidiene.

XXII. Afecţiuni oncologice:

1. Afecţiuni oncologice stadiul avansat (stadiul III şi IV) în cursul tratamentului oncologic grevat de reacţii adverse sau complicaţii;

2. Sechele importante ale bolii neoplazice sau ale tratamentului greu de controlat terapeutic, care afectează semnificativ activităţile de bază şi activităţile instrumentale cotidiene.

* Deplasarea se realizează cu ajutorul unor dispozitive ajutătoare de mers sau imobilizat la pat şi/sau deficit motor total al unui membru superior sau deficit motor bilateral.

Legea nr. 367/2022 privind dialogul social

În Monitorul oficial nr. 1238/2022 a fost publicata Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, in vigoare de la 25 decembrie 2022.

Dialogul social reprezinta toate formele de negociere, consultare sau schimbul de informaţii între reprezentanţii Guvernului, ai angajatorilor şi ai angajaţilor/lucrătorilor, în probleme de interes comun privind politica economică şi socială.

Negocierea colectivă este obligatorie la nivelul unităţilor care au cel puţin 10 angajaţi/lucrători, precum şi la nivel de sector de negociere colectivă. Iniţiativa negocierii colective aparţine oricăruia dintre partenerii sociali.

În scopul asigurării participării la negocierea contractelor colective de muncă la nivel de unitate, la nivel de grup de unităţi, la nivel de sector de negociere colectivă şi la nivel naţional, după caz, partea reprezentând angajatorul, transmite în scris tuturor părţilor îndreptăţite să negocieze contractul colectiv de muncă anunţul privind intenţia de începere a negocierilor colective, cu cel puţin 15 zile înainte de începerea acestora.

Modificare Cod Fiscal: Legea nr. 370/2022 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale

În Monitorul oficial nr. 1228/2022 a fost publicata Legea nr. 370/2022 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale, in vigoare de la 23 decembrie 2022.

Dintre modificarile aduse Codului fiscal amintim:

1. Activităţile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la determinarea rezultatului fiscal, pentru calculul impozitului pe profit, trebuie să fie din categoriile activităţilor de cercetare aplicativă şi/sau de dezvoltare experimentală, relevante pentru activitatea desfăşurată de către contribuabili.

2. Pe langa indeplinirea celorlalte conditii, poate fi microintrepindere intreprinderea care a realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi/sau management, cu excepţia veniturilor din consultanţă fiscală, corespunzătoare codului CAEN: 6920 - «Activităţi de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal», în proporţie de peste 80% din veniturile totale.

3. In situaţia în care persoanele juridice române care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 - "Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare", 5520 - "Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată", 5530 - "Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere", 5590 - "Alte servicii de cazare", 5610 - "Restaurante", 5621 - "Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente", 5629 - "Alte servicii de alimentaţie n.c.a.", 5630 - "Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor" obţin în cursul anului venituri şi din alte activităţi în afara celor corespunzătoare acestor coduri CAEN, pentru veniturile din alte activităţi aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit prevăzut de titlul II "Impozitul pe profit", dacă îndeplinesc oricare dintre următoarele condiţii:

a) realizează venituri din consultanţă şi/sau management în proporţie de peste 20% inclusiv din veniturile totale;
b) desfăşoară activităţile de la art. 47 alin. (3) lit. f)-i) din Codul fiscal;
c) veniturile din alte activităţi au depăşit echivalentul în lei a 500.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar precedent celui în care s-au înregistrat veniturile. Acestea datorează impozit pe profit pentru veniturile din alte activităţi începând cu trimestrul în care s-a îndeplinit oricare dintre aceste condiţii, pentru întreaga perioadă în care există contribuabilul.

Limitele fiscale prevăzute la lit. a) şi c) se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal, iar calculul şi plata impozitului pe profit de către persoanele juridice române care se încadrează în prevederile lit. a)-c) se efectuează luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate începând cu trimestrul în care s-a îndeplinit oricare dintre aceste condiţii.

4. Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi/sau management, cu excepţia veniturilor din consultanţă fiscală, corespunzătoare codului CAEN: 6920 - «Activităţi de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal», în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre aceste limite, fără posibilitatea de a mai opta pentru perioada următoare să aplice prevederile referitoare la impunerea microîntreprinderilor. 

5. Impozitul anual datorat de contribuabilii care realizează veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, altele decât cele pentru care venitul net anual se determină în sistem real, arendă şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţele proprietate personală, precum şi de cei care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru care determinarea venitului net anual se efectuează potrivit prevederilor art. 72^1 din Codul fiscal, se stabileşte prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului impozabil/venitului net anual impozabil, după caz.

6. Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează veniturile prevăzute la art. 137 alin. (1) lit. b) şi b^1 ) din Codul fiscal, o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât:

a) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 24 de salarii minime brute pe ţară;
b) nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120 din Codul fiscal, în cazul veniturilor realizate cel puţin egale cu 24 de salarii minime brute pe ţară.

7. Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h) din Codul fiscal o reprezintă:

a) nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120 din Codul fiscal, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 12 salarii minime brute pe ţară;
b) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120 din Codul fiscal, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 24 de salarii minime brute pe ţară;
c) nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120 din Codul fiscal, în cazul veniturilor realizate cel puţin egale cu 24 de salarii minime brute pe ţară.

8. Consiliile locale vor putea hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri datorate pentru următoarele clădiri si pentru clădirile noi sau reabilitate, cu destinaţia de locuinţă, pentru care proprietarii execută pe cheltuiala proprie lucrări pentru creşterea performanţei energetice, pentru instalarea de sisteme de producere a energiei electrice din surse fotovoltaice sau pentru sisteme ecologice certificate de colectare şi tratare a apelor uzate rezultate din consumul propriu.

9. În cazul dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cota de impozit pe dividende este de 5%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după regularizarea acestora pe baza situaţiilor financiare anuale aferente exerciţiului financiar 2022, aprobate potrivit legii.

Dintre celelelalte modificari amintim:

1. Persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, aşa cum acestea sunt definite de Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, care realizează în cursul unui an încasări în numerar cu o valoare mai mare de 50.000 lei, au obligaţia să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii ce facilitează acceptarea plăţilor electronice. Prin activitatea de prestări de servicii, în sensul prezentului alineat, se înţelege operaţiunea definită la art. 271 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Obligaţia de acceptare de către persoanele juridice a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, se naşte începând cu trimestrul următor celui în care încasările în numerar din cursul anului respectiv au depăşit pragul de 50.000 lei.

Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023

În Monitorul oficial nr. 1215/2022 a fost publicata Legea nr. 369/2022 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023.

Aceasta lege stabileste, pt. anul 2023, câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat la nivelul de 6.789 lei.

Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte, în condiţiile legii, în cazul:

a) asiguratului sau pensionarului, la 6.789 lei;
b) unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, la 3.395 lei.

Instrucţiunile privind colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale din producţia internă proprie extrase din perimetrele petroliere offshore şi/sau perimetrele petroliere onshore de adâncime

În Monitorul oficial nr. 1210/2022 a fost publicat Ordinul nr. 3954/1170/2022 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale din producţia internă proprie extrase din perimetrele petroliere offshore şi/sau perimetrele petroliere onshore de adâncime.

Contribuabilii au obligaţia de a achita impozitul asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale din producţia internă proprie extrase din perimetrele petroliere offshore şi/sau perimetrele petroliere onshore de adâncime în contul 55.07 "Impozit asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale din producţia internă proprie extrase din perimetrele petroliere offshore şi/sau perimetrele petroliere onshore de adâncime", codificat cu codul de identificare fiscală al contribuabililor, deschis la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului care deservesc organul fiscal central competent în administrarea contribuabilului.

 

Data de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să transmită fişierul standard de control fiscal (D406)

În Monitorul oficial nr. 1207/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2518/2022 pentru modificarea unor ordine ale preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală privind organizarea activităţii de administrare a contribuabililor mari şi mijlocii.

Pentru actualizarea listei marilor contribuabili, inclusiv a listei sediilor secundare ale acestora, termenul prevăzut la art. 8 alin. (4) din Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.721/2021 privind organizarea activităţii de administrare a marilor contribuabili, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1051 din 3 noiembrie 2021, cu modificările şi completările ulterioare, care se împlineşte în anul 2022, se prorogă până la data de 10 decembrie 2023.

Sunt contribuabili mijlocii contribuabilii care nu intră în categoria marilor contribuabili, stabiliţi în ordine descrescătoare în funcţie de criteriul de bază, selectaţi în limita unui număr maxim de 15.000 de contribuabili.

Criteriul de bază, reprezentând criteriul valoric agregat, este rezultatul agregării a 3 indicatori selectaţi din punct de vedere economic şi bugetar în următoarele proporţii:

a) cifra de afaceri - 50%;
b) volumul obligaţiilor fiscale declarate - 30%;
c) volumul cheltuielilor cu personalul - 20%.

Acest ordin modifica data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să transmită fişierul standard de control fiscal (D406), precum şi categoriile de contribuabili/plătitori exceptate de la transmiterea fişierului standard de control fiscal, astfel:

1.1. Obligaţia de transmitere a fişierului standard de control fiscal prin intermediul Declaraţiei informative D406 devine efectivă pentru fiecare categorie de contribuabili, astfel:

a) pentru contribuabilii încadraţi în categoria mari contribuabili la data de 1 ianuarie 2022, care au făcut parte din această categorie şi în anul 2021, obligaţia de depunere a Declaraţiei informative D406 începe de la data de 1 ianuarie 2022, care reprezintă data de referinţă pentru marii contribuabili;
b) pentru contribuabilii încadraţi în categoria mari contribuabili la data de 1 ianuarie 2022, care nu au făcut parte din această categorie în anul 2021, obligaţia de depunere a Declaraţiei informative D406 începe de la data de 1 iulie 2022, care reprezintă data de referinţă pentru noii mari contribuabili;
c) pentru contribuabilii încadraţi în categoria contribuabili mijlocii la data de 31 decembrie 2021, obligaţia de depunere a Declaraţiei informative D406 începe de la data de 1 ianuarie 2023, care reprezintă data de referinţă pentru contribuabilii mijlocii;
d) pentru contribuabilii care nu sunt încadraţi la data de 31 decembrie 2021 în categoria marilor contribuabili sau a contribuabililor mijlocii, denumiţi generic contribuabili mici, şi care îşi păstrează această încadrare şi după data de 1 ianuarie 2022, obligaţia de depunere a Declaraţiei informative D406 începe de la data de 1 ianuarie 2025, care reprezintă data de referinţă pentru contribuabilii mici;
e) contribuabilii nerezidenţi înregistraţi doar în scop de TVA în România au obligaţia de depunere a Declaraţiei informative D406 începând cu data de referinţă pentru contribuabilii mici (1 ianuarie 2025);

f) contribuabilii care la data de 31 decembrie 2021 erau încadraţi în categoria marilor contribuabili, iar începând cu data de 1 ianuarie 2022 sunt încadraţi în categoria contribuabililor mijlocii sau mici au obligaţia depunerii Declaraţiei informative D406 începând cu data de referinţă pentru contribuabilii mijlocii (1 ianuarie 2023), respectiv pentru contribuabilii mici (1 ianuarie 2025), în funcţie de categoria în care au fost încadraţi începând cu 1 ianuarie 2022;
g) pentru contribuabilii nou-înregistraţi/încadraţi după data de referinţă pentru fiecare categorie în parte, obligaţia de depunere a Declaraţiei informative D406 începe de la data efectivă a înregistrării, prima depunere a Declaraţiei informative D406 urmând să se facă în ultima zi a lunii care urmează perioadei pentru care se face raportarea, ulterior datei de referinţă pentru categoria în care au fost înregistraţi/încadraţi.

1.2. Prin excepţie de la prevederile pct. 1.1 lit. c), se stabilesc următoarele termene:

a) pentru contribuabilii încadraţi în categoria contribuabili mijlocii la data de 31 decembrie 2021 şi care nu se mai regăsesc în această categorie la data de 1 ianuarie 2023, depunerea Declaraţiei informative D406 devine opţională începând cu data de referinţă pentru contribuabilii mijlocii, urmând să devină obligatorie începând cu data de referinţă pentru contribuabilii mici. Contribuabilii care au optat pentru depunerea Declaraţiei informative D 406 nu vor putea renunţa ulterior la opţiunea exprimată. Opţiunea devine efectivă prin depunerea unei Declaraţii informative D 406 validate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;
b) pentru contribuabilii încadraţi la data de 31 decembrie 2021 în categoria contribuabililor mici, care şi-au menţinut această încadrare pe parcursul anului 2022, iar începând cu data de 1 ianuarie 2023 sunt încadraţi în categoria contribuabililor mijlocii, obligaţia de depunere a Declaraţiei informative D406 începe de la data de referinţă pentru contribuabilii mijlocii.

2. Contribuabilii care au fost încadraţi într-o categorie care avea obligaţia depunerii Declaraţiei informative D406 conform datelor de referinţă, iar ulterior sunt încadraţi într-o categorie pentru care nu s-a împlinit data de referinţă pentru depunerea declaraţiei continuă să raporteze fişierul standard de control fiscal prin depunerea de declaraţii informative D406.

3. Următoarele categorii de contribuabili au obligaţia de depunere a fişierului standard de control fiscal (SAF-T), prin intermediul Declaraţiei informative D406:

a) regiile autonome;
b) institutele naţionale de cercetare-dezvoltare;
c) societăţile pe acţiuni (S.A.);
d) societăţile în comandită pe acţiuni (SCA);
e) societăţile în comandită simplă (SCS);
f) societăţile în nume colectiv (SNC);
g) societăţile cu răspundere limitată (S.R.L.);
h) societăţile/companiile naţionale;
i) organizaţiile cooperatiste meşteşugăreşti (OC1);
j) organizaţiile cooperatiste de consum (OC2);
k) organizaţiile cooperatiste de credit (OC3);
l) unităţile fără personalitate juridică din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate;
m) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii permanente în România;
n) persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România;
o) asociaţiile cu scop patrimonial;
p) asociaţiile/persoanele fără scop patrimonial;
q) organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, astfel cum sunt prevăzute în legislaţia pieţei de capital, fondurile de pensii facultative, fondurile de pensii administrate privat şi alte entităţi organizate pe baza Codului civil;
r) societăţile nerezidente care au în România un cod de înregistrare în scopuri de TVA (contribuabilii înregistraţi prin înregistrare directă, contribuabilii înregistraţi prin reprezentant fiscal, sediile fixe);
s) alte persoane juridice care nu se regăsesc menţionate în mod expres la pct. 4.

4. Următoarele categorii de contribuabili nu au obligaţia de depunere a fişierului standard de control fiscal (SAF-T):

a) persoanele fizice autorizate (PFA);
b) întreprinderile individuale (II);
c) întreprinderile familiale (IF);
d) persoanele fizice care desfăşoară activităţi cu scop lucrativ (PFL);
e) asociaţiile familiale (ASF);
f) societăţile profesionale de avocaţi cu răspundere limitată (SPAR) şi cabinetele individuale de avocat;
g) societăţile profesionale notariale şi birourile individuale notariale;
h) cabinetele medicale individuale (CMI);
i) societăţile profesionale de practicieni în insolvenţă (SPI);
j) întreprinderile profesionale unipersonale cu răspundere limitată (URL);
k) instituţiile publice (PUB), indiferent de sursa lor de finanţare sau de categoria de contribuabili la care sunt încadrate;
l) autorităţile administrative, indiferent de sursa lor de finanţare;
m) persoanele juridice care utilizează informaţii clasificate sau deţin documente ale căror specificaţii tehnice sunt clasificate potrivit legii sau derulează contracte clasificate care impun, potrivit prevederilor legale, măsuri speciale de securitate pentru protejarea unor interese esenţiale de securitate ale statului, în situaţia în care prin depunerea declaraţiei D406 (SAF-T) ar furniza astfel de informaţii.

5. Prin excepţie de la prevederile pct. 1.1, pentru instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare, instituţiile financiare şi societăţile de asigurare/reasigurare, încadrate la data de 1 ianuarie 2022 în categoria marilor contribuabili, obligaţia de depunere a Declaraţiei informative D406 începe de la data de 1 ianuarie 2023, care reprezintă data de referinţă pentru instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare, instituţiile financiare şi societăţile de asigurare/reasigurare. Societăţile de administrare a investiţiilor şi administratorii de fonduri de investiţii alternative/fonduri de investiţii alternative, precum şi administratorii de fonduri de pensii administrate privat şi/sau fonduri de pensii facultative şi/sau fonduri de pensii ocupaţionale, societăţile de intermediere/brokeraj în asigurări, entităţi care sunt autorizate, reglementate şi supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, încadrate la data de 1 ianuarie 2022 în categoria marilor contribuabili, au obligaţia de depunere a Declaraţiei informative D406 după data de referinţă pentru instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare, instituţiile financiare şi societăţile de asigurare/reasigurare.

6. Informaţii detaliate referitoare la data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să depună Declaraţia informativă D406 - fişierul standard de control fiscal (SAF-T), precum şi categoriile de contribuabili/plătitori exceptate de la depunerea fişierului standard de control fiscal, care completează cele cuprinse în prezenta anexă, se publică pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală prin intermediul "Ghidului contribuabilului pentru pregătirea şi depunerea Declaraţiei informative D406 - Fişierul standard de control fiscal (SAF-T)".

Legea nr. 357/2022 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei

În Monitorul oficial nr. 1198/2022 a fost publicata Legea nr. 357/2022 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei.

Potrivit acestei legi preţul final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică este:

a) maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat în perioada 1 septembrie 2022-31 decembrie 2022 de către clienţii casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 0 şi 100 kWh inclusiv; preţul final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică este maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat în perioada 1 ianuarie 2023-31 martie 2025 de către următoarele categorii de clienţi:

(i) clienţii casnici al căror consum lunar este cuprins între 0 şi 100 kWh inclusiv;
(ii) clienţii casnici care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor, în baza unei cereri şi a unei declaraţii pe propria răspundere; preţul final facturat plafonat se aplică de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au depus documentele menţionate;
(iii) clienţii casnici care au în întreţinere cel puţin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani, respectiv 26 de ani, în cazul în care urmează o formă de învăţământ, în baza unei cereri şi a unei declaraţii pe propria răspundere; preţul final facturat plafonat se aplică de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au depus documentele menţionate;
(iv) clienţii casnici familii monoparentale, care au în întreţinere cel puţin un copil cu vârsta de până la 18 ani, respectiv 26 de ani în cazul în care urmează o formă de învăţământ, în baza unei cereri şi a unei declaraţii pe propria răspundere; preţul final facturat plafonat se aplică de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au depus documentele menţionate;

b) maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat în perioada 1 septembrie 2022-31 decembrie 2022 de către clienţii casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 a fost între 100,01 şi 300 kWh pentru un consum lunar care este de maximum 255 kWh; consumul de energie electrică ce depăşeşte 255 kWh/lună se facturează conform prevederilor art. 5 alin. (1); maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat în perioada 1 ianuarie 2023-31 martie 2025 de către clienţii casnici al căror consum lunar la locul de consum este cuprins între 100,01 şi 255 kWh; consumul de energie electrică cuprins între 255 şi 300 kWh/lună se facturează la preţul de maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus, iar în cazul în care consumul depăşeşte 300 kWh/lună întreg consumul se facturează la preţul de maximum 1,3 lei/kWh;

c) maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru 85% din consumul lunar realizat la locul de consum, diferenţa de consum lunar de energie electrică urmând a fi facturată la preţul de maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus, în baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului legal pentru următoarele categorii de consumatori:

(i) întreprinderile mici şi mijlocii, astfel cum sunt definite în Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare IMM-uri;
(ii) operatorii/operatorii regionali definiţi la art. 2 lit. g) şi h) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ce prestează/furnizează serviciile de utilităţi publice prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a), b), b1), c) şi h) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Societatea de Transport cu Metroul Bucureşti «Metrorex» - S.A., precum şi aeroporturile care sunt în subordinea/coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii;
(iii) operatorii economici din domeniul industriei alimentare, identificaţi prin cod CAEN 10, precum şi cei din domeniul agriculturii şi pescuitului, identificaţi prin cod CAEN 01 şi 03;
(iv) autorităţile şi instituţiile publice locale, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiile şi societăţile comerciale de interes judeţean, municipal sau local, regiile autonome şi toate entităţile publice şi private care prestează un serviciu public, în temeiul legii, dacă sunt înfiinţate sau organizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor, municipiului Bucureşti şi, după caz, la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor sau la nivelul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, sub conducerea, coordonarea, controlul şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale;
(v) institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, astfel cum sunt definite de Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

d) maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul integral al spitalelor publice şi private definite conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, al unităţilor de învăţământ publice şi private, definite conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al creşelor, al furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare; plafonarea menţionată în prezentul articol se aplică şi pentru situaţiile în care una dintre entităţile menţionate anterior este beneficiarul final al consumului de energie electrică şi/sau pentru toate clădirile care au fost construite şi autorizate cu destinaţia de spitale;

b) maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat în perioada 1 septembrie 2022-31 decembrie 2022 de către clienţii casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 a fost între 100,01 şi 300 kWh pentru un consum lunar care este de maximum 255 kWh; consumul de energie electrică ce depăşeşte 255 kWh/lună se facturează conform prevederilor art. 5 alin. (1); maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat în perioada 1 ianuarie 2023-31 martie 2025 de către clienţii casnici al căror consum lunar la locul de consum este cuprins între 100,01 şi 255 kWh; consumul de energie electrică cuprins între 255 şi 300 kWh/lună se facturează la preţul de maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus, iar în cazul în care consumul depăşeşte 300 kWh/lună întreg consumul se facturează la preţul de maximum 1,3 lei/kWh;

c) maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru 85% din consumul lunar realizat la locul de consum, diferenţa de consum lunar de energie electrică urmând a fi facturată la preţul de maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus, în baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului legal pentru următoarele categorii de consumatori:

(i) întreprinderile mici şi mijlocii, astfel cum sunt definite în Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare IMM-uri;

(ii) operatorii/operatorii regionali definiţi la art. 2 lit. g) şi h) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ce prestează/furnizează serviciile de utilităţi publice prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a), b), b1), c) şi h) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Societatea de Transport cu Metroul Bucureşti «Metrorex» - S.A., precum şi aeroporturile care sunt în subordinea/coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii;

(iii) operatorii economici din domeniul industriei alimentare, identificaţi prin cod CAEN 10, precum şi cei din domeniul agriculturii şi pescuitului, identificaţi prin cod CAEN 01 şi 03;

(iv) autorităţile şi instituţiile publice locale, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiile şi societăţile comerciale de interes judeţean, municipal sau local, regiile autonome şi toate entităţile publice şi private care prestează un serviciu public, în temeiul legii, dacă sunt înfiinţate sau organizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor, municipiului Bucureşti şi, după caz, la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor sau la nivelul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, sub conducerea, coordonarea, controlul şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale;

(v) institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, astfel cum sunt definite de Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

d) maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul integral al spitalelor publice şi private definite conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, al unităţilor de învăţământ publice şi private, definite conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al creşelor, al furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare; plafonarea menţionată în prezentul articol se aplică şi pentru situaţiile în care una dintre entităţile menţionate anterior este beneficiarul final al consumului de energie electrică şi/sau pentru toate clădirile care au fost construite şi autorizate cu destinaţia de spitale;

e) maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru 85% din consumul lunar, realizat la locul de consum, pentru instituţiile publice, altele decât cele prevăzute la lit. d), precum şi pentru cele aparţinând cultelor recunoscute oficial în România, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată; diferenţa de consum lunar de energie electrică se facturează la preţul de maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus;

g) maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumatorii casnici şi noncasnici care nu sunt prevăzuţi la lit. a)-e).

Totodata, pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2025, preţul final facturat de către furnizorii de gaze naturale este:

a) maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici;

b) maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul anterior la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum şi în cazul producătorilor de energie termică; începând cu data de 1 ianuarie 2023, de preţul de maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, beneficiază şi clienţii noncasnici din cadrul parcurilor industriale reglementate de Legea nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei din cadrul sistemelor de distribuţie închise definite conform Legii nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare.