In Monitorul oficial nr. 18 / 2019 a fost publicat Ordinul nr. 3200/2018 privind modificarea şi
completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală
nr. 3.386/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor 101
"Declaraţie privind impozitul pe profit" şi 120 "Decont privind accizele".
Se afișează postările cu eticheta impozit pe profit. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta impozit pe profit. Afișați toate postările
joi, 17 ianuarie 2019
duminică, 4 martie 2018
Ordinul nr. 1453/2018 privind indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor anticipate în contul impozitului pe profit anual
In Monitorul oficial nr. 182 / 2018 a fost publicat Ordinul nr. 1453/2018 privind indicele
preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor anticipate în contul
impozitului pe profit anual.
Potrivit acestui ordin pentru anul fiscal 2018, indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor anticipate în contul impozitului pe profit anual este 103,1%.
Potrivit art. 41 alin. (8) din Codul Fiscal, contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, determină plăţile anticipate trimestriale în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele preţurilor de consum, estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata, cu excepţia plăţii anticipate aferente trimestrului IV care se declară şi se plăteşte până la data de 25 decembrie, respectiv până la data de 25 a ultimei luni din anul fiscal modificat.
Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile anticipate trimestriale, este impozitul pe profit anual, conform declaraţiei privind impozitul pe profit. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi contribuabilii care se dizolvă cu lichidare, pentru perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui în care a fost deschisă procedura lichidării şi data închiderii procedurii de lichidare.
Potrivit acestui ordin pentru anul fiscal 2018, indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor anticipate în contul impozitului pe profit anual este 103,1%.
Potrivit art. 41 alin. (8) din Codul Fiscal, contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, determină plăţile anticipate trimestriale în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele preţurilor de consum, estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata, cu excepţia plăţii anticipate aferente trimestrului IV care se declară şi se plăteşte până la data de 25 decembrie, respectiv până la data de 25 a ultimei luni din anul fiscal modificat.
Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile anticipate trimestriale, este impozitul pe profit anual, conform declaraţiei privind impozitul pe profit. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi contribuabilii care se dizolvă cu lichidare, pentru perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui în care a fost deschisă procedura lichidării şi data închiderii procedurii de lichidare.
luni, 15 ianuarie 2018
Modificarea formularelor: 101 "Declaraţie privind impozitul pe profit" şi 120 "Decont privind accizele"
In Monitorul oficial nr. 14 / 2018 a fost publicat Ordinul nr. 4160/2017 privind modificarea şi
completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală
nr. 3.386/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor 101
"Declaraţie privind impozitul pe profit" şi 120 "Decont privind accizele".
Acest ordin modifica formularele: 101 "Declaraţie privind impozitul pe profit" şi 120 "Decont privind accizele"
Prevederile acestui ordin se aplică începând cu declararea obligaţiilor anuale aferente anului fiscal 2017.
Aceste formulare se pot descarca de aici: >>>
Acest ordin modifica formularele: 101 "Declaraţie privind impozitul pe profit" şi 120 "Decont privind accizele"
Prevederile acestui ordin se aplică începând cu declararea obligaţiilor anuale aferente anului fiscal 2017.
Aceste formulare se pot descarca de aici: >>>
joi, 16 noiembrie 2017
Codul Fiscal: Modificari importante de la 1 ianuarie 2018
In Monitorul oficial nr. 875 /
2017 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 79/2017 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Impozitul pe profit
Se introduc norme speciale împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne.
Se modifica modul de calcul a deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile.
Astfel, potrivit acestei ordonante costurile excedentare ale îndatorării, astfel cum sunt definite potrivit art. 401 pct. 2 din Codul Fiscal, care depăşesc plafonul deductibil de 200.000 euro, sunt deduse limitat în perioada fiscală în care sunt suportate, până la nivelul a 10% din baza de calcul.
Impozitul pe veniturile microintreprinderilor
Noua cota de impozit va fi de
10% şi se va aplica asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei
surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile
din:
Pentru
contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între
1.951 lei şi 3.600 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de
cele de mai sus şi se stabilesc potrivit tabelului de la art. 77 din Codul Fiscal.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deducerea personală.
Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 510 lei lunar.
Impozitul pe veniturile din arendă
Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reţinere la sursă de către plătitorii de venit la momentul plăţii venitului, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net, impozitul fiind final.
Impozitul pe veniturile din pensii
Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil lunar din pensii.
Contributiile sociale obligatorii
Aceasta ordonanta precizeaza ca contribuţiile sociale obligatorii vor fi doar 3:
a) contribuţiile de asigurări sociale, datorate bugetului asigurărilor sociale de stat;
b) contribuţia de asigurări sociale de sănătate, datorată bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
c) contribuţia asiguratorie pentru muncă, datorată bugetului general consolidat.
Cota contribuţiei asiguratorie pentru muncă este de 2,25%.
TVA
Tot incepand din 1 ianuarie 2018 organele fiscale competente au dreptul de a refuza deducerea TVA dacă, după administrarea mijloacelor de probă prevăzute de lege, pot demonstra dincolo de orice îndoială că persoana impozabilă ştia sau ar fi trebuit să ştie că operaţiunea invocată pentru a justifica dreptul de deducere era implicată într-o fraudă privind taxa pe valoarea adăugată care a intervenit în amonte sau în aval în lanţul de livrări/prestări.
Impozitul pe profit
Se introduc norme speciale împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne.
Se modifica modul de calcul a deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile.
Astfel, potrivit acestei ordonante costurile excedentare ale îndatorării, astfel cum sunt definite potrivit art. 401 pct. 2 din Codul Fiscal, care depăşesc plafonul deductibil de 200.000 euro, sunt deduse limitat în perioada fiscală în care sunt suportate, până la nivelul a 10% din baza de calcul.
Baza de calcul utilizată
pentru stabilirea costurilor excedentare ale îndatorării, deductibile la
calculul rezultatului fiscal, o reprezintă diferenţa dintre veniturile şi
cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, în
perioada fiscală de referinţă, din care se scad veniturile neimpozabile şi la
care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale
îndatorării, precum şi sumele deductibile reprezentând amortizarea fiscală.
În condiţiile în care baza
de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero, costurile excedentare ale
îndatorării sunt nedeductibile în perioada fiscală de referinţă şi se reportează fara limita de timp.
Aceste noi reguli sunt
aplicabile şi dobânzilor şi pierderilor nete din diferenţe de curs
valutar,
reportate potrivit prevederilor art. 27 din Codul Fiscal, prevederi în
vigoare până la data de 31
decembrie 2017 inclusiv. În cazul entităţilor independente, dobânzile şi
pierderile nete din diferenţe de curs valutar, reportate
potrivit prevederilor art. 27 din Codul Fiscal în vigoare până la data de 31 decembrie 2017
inclusiv, sunt integral deductibile.
Costurile excedentare ale îndatorării sunt definite ca suma cu care costurile
îndatorării unui contribuabil depăşesc veniturile din dobânzi şi alte venituri
echivalente din punct de vedere economic pe care le primeşte
contribuabilul. Costurile îndatorării reprezinta cheltuiala reprezentând
dobânda aferentă tuturor formelor de datorii, alte costuri echivalente din punct
de vedere economic cu dobânzile, inclusiv alte cheltuieli suportate în legătură
cu obţinerea de finanţare potrivit reglementărilor legale în vigoare, cum ar fi,
dar fără a se limita la acestea: plăţi în cadrul împrumuturilor cu participare
la profit, dobânzi imputate la instrumente cum ar fi obligaţiunile convertibile
şi obligaţiunile cu cupon zero, sume în cadrul unor mecanisme de finanţare
alternative cum ar fi «finanţele islamice», costul de finanţare al plăţilor de
leasing financiar, dobânda capitalizată inclusă în valoarea contabilă a unui
activ aferent sau amortizarea dobânzii capitalizate, sume calculate pe baza unui
randament al finanţării în temeiul normelor privind preţurile de transfer acolo
unde este cazul, dobânzi noţionale în cadrul unor instrumente financiare
derivate sau al unor acorduri de acoperire a riscului aferente împrumuturilor
unei entităţi, anumite câştiguri şi pierderi generate de diferenţele de curs
valutar la împrumuturi şi instrumente legate de obţinerea de finanţare,
comisioane de garantare pentru mecanisme de finanţare, comisioane de
intermediere şi costuri similare aferente împrumuturilor de fonduri.
Microintreprinderea va fi o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la
data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
- a realizat
venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 1.000.000 euro. Cursul de
schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea
exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile;
- capitalul
social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile
administrativ-teritoriale;
- nu se află în dizolvare,
urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele
judecătoreşti, potrivit legii.
De asemenea nu vor fi microintreprinderi:
a) Fondul de
garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
b) Fondul de compensare a
investitorilor, înfiinţat potrivit legii;
c) Fondul de garantare a
pensiilor private, înfiinţat potrivit legii;
d) Fondul de garantare a
asiguraţilor, constituit potrivit legii;
e) entitatea transparentă fiscal
cu personalitate juridică.
Se
elimina posibilitatea persoanelor juridice cu capital social de minim
45.000 lei de a opta pentru plata impozitului pe profit in cazul in care
indeplineste conditiile de a fi incadrata ca microintreprindere.
Vor fi considerate microintreprinderi si cele care:
a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar;
b) desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi
reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care
desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;
c) desfăşoară activităţi
în domeniul jocurilor de noroc;
d) desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare,
exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale.
Impozitul pe venit
a) activităţi
independente;
b) salarii şi asimilate salariilor;
c) cedarea folosinţei
bunurilor;
d) investiţii;
e) pensii;
f) activităţi agricole,
silvicultură şi piscicultură;
g) premii;
h) alte surse.
Impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate
intelectuală
Impozitul care trebuie
reţinut la sursa reprezentând plăţi anticipate pentru veniturile din drepturile de proprietate
intelectuală se stabileşte prin aplicarea cotei de impunere de 7% la venitul brut. Totusi, daca impozitul pe venit este final, acesta se calculează prin reţinere
la sursă la momentul plăţii veniturilor de către plătitorii veniturilor,
persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă
contabilă, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut diminuat cu
cheltuielile determinate prin aplicarea cotei forfetare de 40% asupra venitului
brut.
Impozitul pe veniturile din salarii
Deducerea
personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până
la 1.950 lei inclusiv, astfel:
(i) pentru contribuabilii care
nu au persoane în întreţinere - 510 lei;
(ii) pentru contribuabilii care
au o persoană în întreţinere - 670 lei;
(iii) pentru contribuabilii care
au două persoane în întreţinere - 830 lei;
(iv) pentru contribuabilii care
au trei persoane în întreţinere - 990 lei;
(v) pentru contribuabilii care
au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 1.310 lei.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deducerea personală.
Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 510 lei lunar.
Impozitul pe veniturile din arendă
Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reţinere la sursă de către plătitorii de venit la momentul plăţii venitului, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net, impozitul fiind final.
Impozitul pe veniturile din pensii
Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil lunar din pensii.
Contributiile sociale obligatorii
Aceasta ordonanta precizeaza ca contribuţiile sociale obligatorii vor fi doar 3:
a) contribuţiile de asigurări sociale, datorate bugetului asigurărilor sociale de stat;
b) contribuţia de asigurări sociale de sănătate, datorată bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
c) contribuţia asiguratorie pentru muncă, datorată bugetului general consolidat.
Cotele de contribuţii de asigurări sociale
sunt următoarele:
a) 25% datorată de către
persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia
plăţii contribuţiei de asigurări sociale;
b) 4% datorată în cazul
condiţiilor deosebite de muncă, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de
pensii publice, de către persoanele
fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate
acestora;
c) 8% datorată în cazul
condiţiilor speciale de muncă, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010, de către persoanele fizice
şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate
acestora.
Contribuţia asiguratorie pentru
muncă
Contribuabilii obligaţi la plata contribuţiei asiguratorii pentru
muncă sunt, după caz:
a) persoanele fizice şi
juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, pentru
cetăţenii români, cetăţeni ai altor state sau apatrizii, pe perioada în care au,
conform legii, domiciliul sau reşedinţa în România, cu respectarea prevederilor
legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a
acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este
parte;
b) persoanele fizice cetăţeni
români, cetăţenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform
legii, domiciliul sau reşedinţa în România, şi care realizează în România
venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu
intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii
sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care
România este parte.
Cota contribuţiei asiguratorie pentru muncă este de 2,25%.
Tot incepand din 1 ianuarie 2018 organele fiscale competente au dreptul de a refuza deducerea TVA dacă, după administrarea mijloacelor de probă prevăzute de lege, pot demonstra dincolo de orice îndoială că persoana impozabilă ştia sau ar fi trebuit să ştie că operaţiunea invocată pentru a justifica dreptul de deducere era implicată într-o fraudă privind taxa pe valoarea adăugată care a intervenit în amonte sau în aval în lanţul de livrări/prestări.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)