Interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora

În Monitorul oficial nr. 542/2022 a fost publicata Legea nr. 166/2022 pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora, in vigoare de la 5 iunie 2022.

Potrivit acestei legi, se interzice achiziţionarea de la persoane fizice a următoarelor categorii de metale feroase şi neferoase şi aliaje ale acestora:

a) utilizate în activitatea feroviară, rutieră, aeriană, maritimă şi fluvială, de transport cu metroul, de transport public şi electric de suprafaţă sau de irigaţii şi desecări;
b) utilizate în infrastructura pentru furnizarea utilităţilor de energie electrică, apă-canal, gaze şi termoficare;
c) utilizate în infrastructura aferentă operaţiunilor de extracţie, prelucrare, distribuţie, transport şi comercializare a gazelor naturale, a petrolului şi a produselor petroliere;
d) utilizate în semnalizarea şi dirijarea circulaţiei pe drumurile publice;
e) de tipul şinelor, pieselor aparatelor de cale, materialului mărunt de cale, contraşinelor, ecliselor, părţilor componente ale instalaţiilor de siguranţa circulaţiei, cablurilor de semnalizare şi telecomunicaţii, componentelor instalaţiilor de electrificare, componentelor materialului rulant, semnelor de semnalizare şi dirijare a circulaţiei, semafoarelor, capacelor căminelor de vizitare sau părţilor componente şi altele asemenea, parazăpezilor sau părţilor componente ale unor construcţii metalice destinate pentru protecţia împotriva viscolului, avalanşelor, inundaţiilor sau altor calamităţi;
f) obţinute prin prelucrarea chimică sau termică a materialelor compozite, a cablurilor şi conductorilor de orice fel.

Măsuri pentru acordarea de sprijin material categoriilor de persoane aflate în situaţii de risc de deprivare materială şi/sau risc de sărăcie extremă

În Monitorul oficial nr. 468/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 63/2022 privind unele măsuri temporare pentru acordarea de sprijin material categoriilor de persoane aflate în situaţii de risc de deprivare materială şi/sau risc de sărăcie extremă, suportate parţial din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri de distribuire a acestuia.

Beneficiază de sprijin material sub formă de tichete sociale emise pe suport electronic următoarele categorii de persoane şi familii, denumite în continuare beneficiari:

a) pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei;
b) persoanele - copii şi adulţi -, încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei;
c) familiile cu cel puţin 2 copii în întreţinere ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;
d) familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;
e) familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condiţiile Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
f) persoanele fără adăpost astfel cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare. 

Sprijinul material acordat pe baza tichetului social pe suport electronic are o valoare nominală de 250 lei şi se acordă o dată la două luni categoriilor de beneficiari de mai sus. Sumele acordate pot fi utilizate în termen de 12 luni de la data fiecărei alimentări.

În sensul acestei ordonanţe de urgenţă, prin venituri se înţeleg:

a) venituri din pensii acordate în sistemul public de pensii;
b) venituri din pensii acordate în sistemele neintegrate sistemului public de pensii;
c) venituri din drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii şi casele de pensii sectoriale;
d) venituri din indemnizaţia socială pentru pensionari acordată în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea indemnizaţiei sociale pentru pensionari, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
e) venituri din salarii şi asimilate salariilor, definite conform art. 76 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
f) indemnizaţia de acomodare acordată în baza Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
g) indemnizaţia pentru îngrijirea copilului cu dizabilitate cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani, acordată în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
h) veniturile neimpozabile prevăzute la art. 62 lit. b), c), n), q) şi r) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
i) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 83 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
j) venituri din investiţii, definite conform art. 91 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
k) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite conform art. 103 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
l) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare, definite conform art. 111 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
m) venituri din alte surse, definite conform art. 114 şi 117 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Posibilitatea depunerii contestatiilor si la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul

În Monitorul oficial nr. 391/2022 a fost publicata Legea nr. 107/2022 pentru modificarea art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, in vigoare de la 24 aprilie 2022.

Potrivit acestei legi plângerea se va putea depune si la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul, nu doar la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.

Practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar

În Monitorul oficial nr. 363/2022 a fost publicata Legea nr. 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar, in vigoare de la 15 aprilie 2022.

Aceasta lege reglementează relaţiile comerciale dintre furnizori şi cumpărători în cadrul lanţului de aprovizionare, cu privire la practicile comerciale neloiale săvârşite în legătură cu vânzarea de produse agricole şi/sau alimentare, după cum urmează:

a) vânzările când sunt realizate pe teritoriul României, precum şi cele realizate în afara teritoriului ţării, atunci când produc efecte pe teritoriul României;
b) serviciile prestate de cumpărător furnizorului, în măsura în care acestea vizează practicile comerciale neloiale prevăzute la art. 3 şi 4 din lege;
c) nu se aplică acordurilor dintre furnizori şi consumatori. 

Aceasta lege se aplică anumitor practici comerciale neloiale săvârşite în legătură cu vânzarea de produse agricole şi/sau alimentare de către:

a) furnizori a căror cifră de afaceri anuală nu depăşeşte 2.000.000 de euro către cumpărători a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 2.000.000 de euro;
b) furnizori a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 2.000.000 de euro, dar este de maximum 10.000.000 de euro, către cumpărători a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 10.000.000 de euro;
c) furnizori a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 10.000.000 de euro, dar este de maximum 50.000.000 de euro, către cumpărători a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 50.000.000 de euro;
d) furnizori a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 50.000.000 de euro, dar este de maximum 150.000.000 de euro, către cumpărători a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 150.000.000 de euro;
e) furnizori a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 150.000.000 de euro, dar este de maximum 350.000.000 de euro, către cumpărători a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 350.000.000 de euro.

Prin excepţie, aceasta lege se aplică vânzărilor de produse agricole şi/sau alimentare de către furnizori a căror cifră de afaceri anuală este de maximum 350.000.000 de euro către toţi cumpărătorii care sunt autorităţi publice.

Calcularea echivalentului în lei al cifrelor de afaceri se va face în conformitate cu rata de schimb oficială a Băncii Naţionale a României din ultima zi a exerciţiului financiar anterior constatării săvârşirii practicilor comerciale neloiale.

Cifra de afaceri anuală a furnizorilor şi a cumpărătorilor se interpretează în conformitate cu părţile relevante din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei şi, în special, art. 3, 4 şi 6 din aceasta, inclusiv definiţiile privind "întreprinderea autonomă", "întreprinderea parteneră" şi "întreprinderea asociată", şi alte chestiuni privind cifra de afaceri anuală.

Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport

În Monitorul oficial nr. 356/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport şi de abrogare a art. XXVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, in vigoare de la 11 aprilie 2022.

Utilizatorii declară în sistemul RO e-Transport, prin opţiune, datele referitoare la transporturile de bunuri cu risc fiscal ridicat începând cu data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă.

Începând cu data de 1 iulie 2022, utilizatorii sunt obligaţi să declare în Sistemul RO e-Transport datele referitoare la transporturile de bunuri cu risc fiscal ridicat, astfel încât să poată fi identificate prin codul UIT.

Sistemul RO e-Transport este implementat avand în vedere necesitatea implementării şi operaţionalizării unui sistem informatic de monitorizare a transporturilor de bunuri, prin interconectare cu sistemele actuale deţinute de Ministerul Finanţelor (RO e-Factura şi Trafic control), în scopul creşterii gradului de colectare a impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat, precum şi de prevenire şi combatere a comerţului ilicit de bunuri.

Sistemul informatic de monitorizare a transporturilor de bunuri în România reprezintă un obiectiv strategic în ecuaţia momentului, generat de schimbările paradigmei economice în conjunctura pandemică internaţională şi nevoia realizării unor pârghii de anticipare şi reglare a mecanismelor economice şi a politicilor fiscal-bugetare.

Sistemul naţional RO e-Transport este un sistem de monitorizare a transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat, stabilite ca atare prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Sistemul RO e-Transport reprezintă ansamblul de principii, reguli şi aplicaţii informatice având drept scop monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat pe teritoriul naţional, care permite autorităţilor competente determinarea potenţialelor puncte de deturnare din sau în lanţul de aprovizionare, pe baza codului UIT. Sistemul este gestionat de către Ministerul Finanţelor prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare.

Prin acest sistem se instituie obligatia deţinerii codului UIT pe tot timpul transportului de către operatorul de transport rutier, în format fizic sau electronic, împreună cu documentul care însoţeşte transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat. 

Codul UIT  este codul unic generat de Sistemul RO e-Transport prin intermediul căruia se identifică bunurile aferente fiecărei relaţii comerciale care face obiectul transportului de bunuri cu risc fiscal ridicat.

Sistemul RO e-Transport include:

a) module informatice de gestiune a transporturilor de bunuri prin care sunt înregistrate datele referitoare la expeditor şi beneficiar, denumirea, caracteristicile, cantităţile şi contravaloarea bunurilor transportate, locurile de încărcare şi descărcare, detalii cu privire la mijlocul de transport utilizat, precum şi codul UIT generat;
b) elemente de interconectare cu alte sisteme de monitorizare: camere de luat vederi, instrumente sau dispozitive pentru determinarea cantităţilor de produse transportate, precum şi orice alte dispozitive specifice de monitorizare a traficului rutier;
c) componente software pentru analiza integrată a datelor.

Obligaţia declarării în Sistemul RO e-Transport a datelor referitoare la expeditor şi beneficiar, denumirea, caracteristicile, cantităţile şi contravaloarea bunurilor transportate, locurile de încărcare şi descărcare, detalii cu privire la mijlocul de transport utilizat, precum şi codul UIT generat pt. transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat revine următorilor utilizatori:

a) destinatarului înscris în declaraţia vamală de import, respectiv expeditorului înscris în declaraţia vamală de export, în cazul bunurilor cu risc fiscal ridicat care fac obiectul operaţiunilor de import sau export, după caz;
b) beneficiarului din România, în cazul achiziţiilor intracomunitare de bunuri cu risc fiscal ridicat;
c) furnizorului din România, în cazul tranzacţiilor interne sau al livrărilor intracomunitare de bunuri cu risc fiscal ridicat, după caz;
d) depozitarului, în cazul bunurilor cu risc fiscal ridicat care fac obiectul tranzacţiilor intracomunitare aflate în tranzit, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport din una sau mai multe partide de bunuri, cât şi pentru bunurile încărcate după depozitare sau după formarea unui nou transport pe teritoriul naţional din una sau mai multe partide de bunuri. 

Utilizatorii sunt obligaţi să pună la dispoziţia operatorului de transport rutier codul UIT aferent bunurilor transportate, direct sau prin intermediul organizatorului transportului, după caz, până cel târziu la prezentarea vehiculului în punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în România sau la locul de import, respectiv la punerea efectivă în mişcare a vehiculului, după caz. Codul UIT este înscris în mod obligatoriu pe documentul de transport, lizibil şi fără ştersături sau adăugări.

Prin intermediul Sistemului RO e-Transport se notifică si informaţii către părţile implicate în transportul pe teritoriul naţional al bunurilor cu risc fiscal ridicat.

Conducătorul vehiculului de transport este obligat să prezinte, la solicitarea organelor competente din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sau al Autorităţii Vamale Române, documentele care însoţesc transportul de bunuri cu risc fiscal ridicat.

Pentru generarea codului UIT, utilizatorii pot declara în Sistemul RO e-Transport datele referitoare la transporturile de bunuri cu risc fiscal ridicat, cu maximum 3 zile calendaristice înainte de data declarată pentru începerea transportului, dar până la prezentarea în punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în România sau la locul de import, respectiv punerea efectivă în mişcare a vehiculului, după caz.

Termenul de valabilitate a codului UIT este de 5 zile calendaristice, începând cu data declarată pentru începerea transportului. Utilizarea de către operatorul de transport rutier a codului UIT peste termenul de valabilitate a acestuia este interzisă.

Este interzisă modificarea datelor înregistrate în Sistemul RO e-Transport referitoare la transporturile de bunuri după prezentarea în punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în România sau la locul de import, respectiv după punerea efectivă în mişcare a vehiculului, după caz.

Este interzisă descărcarea pe teritoriul României a bunurilor care fac obiectul tranzacţiilor intracomunitare aflate în tranzit, cu excepţia celor care fac obiectul depozitării sau formării unui nou transport din una sau mai multe partide de bunuri.

În cazul în care sunt transportate atât bunuri cu risc fiscal ridicat, cât şi alte bunuri care nu fac parte din categoria celor cu risc fiscal ridicat stabilite în acest sens prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, utilizatorii au obligaţia să declare în Sistemul RO e-Transport datele aferente transporturilor pentru toate bunurile transportate, iar codul UIT sau codurile UIT însoţesc documentul de transport aferent acestora.

Contravenţiile prevăzute de aceasta ordonanta se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice sau cu amendă de la 20.000 de lei la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice, precum şi confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate.

Procedura de aplicare a acestei ordonanţe de urgenţă şi categoriile de vehicule rutiere utilizate pentru transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat care fac obiectul monitorizării se stabilesc prin ordin comun al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi al Autorităţii Vamale Române, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare, adica 11 aprilie 2022.

Fac excepţie de la prevederile acestei ordonanţe de urgenţă transporturile de bunuri destinate misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi organizaţiilor internaţionale, forţelor armate ale statelor membre NATO, Uniunii Europene, statelor membre ale Parteneriatului pentru Pace sau statelor cu care România a încheiat acorduri în domeniu sau ca urmare a executării contractelor clasificate potrivit legii sau a executării contractelor de achiziţie publică care necesită impunerea, potrivit dispoziţiilor legale, a unor măsuri speciale de securitate pentru protejarea unor interese esenţiale de securitate ale statului.

 

In Ordinul nr. 802/2022 au fost stabilite bunurile cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport:

1.    Legume, plante, rădăcini şi tuberculi, alimentare, care se încadrează la codurile NC de la 0701 la 0714 inclusiv
2.    Fructe comestibile; coji de citrice sau de pepeni, care se încadrează la codurile NC de la 0801 la 0814 inclusiv
3.    Băuturi, lichide alcoolice şi oţet**, care se încadrează la codurile NC de la 2201 la 2208 inclusiv
4.    Sare; sulf; pământuri şi pietre; ipsos, var şi ciment, care se încadrează la codurile NC 2505 şi 2517
5.    Îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte, tricotate sau croşetate, care se încadrează la codurile NC de la 6101 la 6117 inclusiv
6.    Îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croşetate, care se încadrează la codurile NC de la 6201 la 6212 inclusiv şi la codurile NC de la 6214 la 6217 inclusiv
7.    Încălţăminte, ghetre şi articole similare; părţi ale acestor articole, care se încadrează la codurile NC de la 6401 la 6405 inclusiv
8.    Fontă, fier şi oţel, care se încadrează la codurile NC 7213 şi 7214

__________

* Codul NC reprezintă poziţia tarifară, subpoziţia tarifară sau codul tarifar, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1.101/2014 al Comisiei din 16 octombrie 2014. Atunci când intervin modificări în Nomenclatura combinată se realizează corespondenţa dintre codurile NC prevăzute în prezentul ordin şi noile coduri din nomenclatura adoptată în temeiul art. 12 din Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun.

** Sunt exceptate produsele accizabile care circulă în regim suspensiv de accize potrivit titlului VIII "Accize şi alte taxe speciale" din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prin utilizarea aplicaţiei EMCS pentru emiterea documentului administrativ electronic e-DA.

Ordonanţa de urgenţă nr. 42/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei

În Monitorul oficial nr. 355/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 42/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei.

Măsurile de plafonare a preturilor aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023

În Monitorul oficial nr. 274/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei.

Potrivit acestei ordonante se vor aplica urmatoarele măsuri de plafonare a preturilor:

1. Prin derogare de la prevederile art. 80 alin. (2) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, preţul final facturat de către furnizorii de energie electrică/operatorii de distribuţie de energie electrică care asigură revânzarea energiei electrice este:

a) maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este mai mic sau egal cu 100 KWh;
b) maximum 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 100 kWh şi 300 KWh inclusiv;
c) maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor noncasnici.

2. Prin derogare de la prevederile art. 180 alin. (1) din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, preţul final facturat de către furnizorii de gaze naturale este:

a) maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici;
b) maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum şi în cazul producătorilor de energie termică destinată consumului altor clienţi decât cei prevăzuţi la art. 12 din ordonanta.

Blocarea fondurilor deţinute de entitatea AEROFLOT - Reprezentanţă, CUI 6320110

În Monitorul oficial nr. 262/2022 a fost publicat Ordinul nr. 420/2022 privind blocarea fondurilor deţinute de entitatea AEROFLOT - Reprezentanţă, CUI 6320110, in vigoare de la 17 martie 2022.

Acest ordin a fost emis având în vedere prevederile Regulamentului (UE) nr. 269/2014 privind măsuri restrictive în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi faptul că persoanele fizice Vitaly Gennadyevich Savelyev, Igorevich Poluboyarinov şi Sergey Viktorovich Chemezov, listate conform Regulamentului (UE) nr. 269/2014, cu modificările şi completările ulterioare, fac parte din consiliul de conducere al companiei AEROFLOT PJSC RUSIA, controlând indirect fondurile deţinute de entitatea AEROFLOT - Reprezentanţă.

Acest ordin dispune blocarea fondurilor deţinute de entitatea AEROFLOT - Reprezentanţă, CUI 6320110, controlate indirect de persoanele fizice listate Vitaly Gennadyevich Savelyev, Igorevich Poluboyarinov şi Sergey Viktorovich Chemezov, respectiv următoarele conturi bancare active deschise la banca Raiffeisen Bank - S.A.:

- RO60RZBR0000060015045177;
- RO62RZBR0000060003770249;
- RO85RZBR0000060002407567.

Conform wikipedia.org: "Înainte de invazia rusă a Ucrainei din 2022, compania aeriană a zburat către 146 de destinații din 52 de țări, excluzând serviciile partajate. Numărul destinațiilor a fost redus semnificativ după ce multe țări au interzis avioanele rusești; începând cu 8 martie 2022, Aeroflot zboară numai către destinații din Rusia și Belarus."

Acordarea de gratuităţi şi facilităţi pentru transportul cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina

În Monitorul oficial nr. 246/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 337/2022 privind acordarea de gratuităţi şi facilităţi pentru transportul cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina.

Modificarea Codului Fiscal

În Monitorul oficial nr. 231/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 20/2022 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de sprijin şi asistenţă umanitară, in vigoare de la 08 martie 2022.

Modificari la Codul Fiscal:

1. Se introduce in categoria cheltuielilor care nu sunt deductibile:

- litera ţ): cheltuielile privind bunurile, mijloacele financiare şi serviciile acordate Fondului Naţiunilor Unite Pentru Copii - UNICEF, precum şi altor organizaţii internaţionale care îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte; contribuabilii care efectuează aceste cheltuieli le însumează cu cele de sponsorizare şi/sau mecenat, cheltuielile privind bursele privat şi scad valoarea astfel rezultată din impozitul pe profit datorat, în limita prevăzută la art. 25 alin. (4) lit. i). 

În situaţia în care valoarea stabilită, potrivit art. 25 alin. (4) lit. i) si ţ), diminuată cu sumele reportate, potrivit legii, nu a fost utilizată integral, contribuabilii pot dispune redirecţionarea impozitului pe profit în limita valorii astfel calculate şi către Fondul Naţiunilor Unite Pentru Copii - UNICEF şi către alte organizaţii internaţionale care îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte, în termen de maximum 6 luni de la data depunerii declaraţiei anuale de impozit pe profit, prin depunerea unui/unor formular/formulare de redirecţionare. În acest caz, redirecţionarea impozitului pe profit se efectuează, potrivit art. 42 alin. (4), fără a exista obligaţia înscrierii entităţii beneficiare respective în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.

2. Contribuabilii care efectuează cheltuieli potrivit art. 25 alin. (4) lit. ţ), sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordă burse private au obligaţia de a depune declaraţia informativă privind beneficiarii bunurilor/serviciilor/sponsorizărilor/mecenatului/burselor private aferentă anului în care au înregistrat cheltuielile respective, precum şi, după caz, aferentă anului în care se aplică prevederile art. 25 alin. (4) lit. i), până la termenele prevăzute la alin. (1) şi (2). Modelul şi conţinutul declaraţiei informative se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

3. Microîntreprinderile care înregistrează cheltuielile privind bunuri, mijloace financiare şi servicii acordate Fondului Naţiunilor Unite Pentru Copii - UNICEF, precum şi altor organizaţii internaţionale care îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte însumează aceste cheltuieli cu sumele acordate ca sponsorizări şi scad valoarea astfel rezultată în limita prevăzută la art. 56. alin. (1^1). În cazul în care valoarea stabilită potrivit alin. (1^1) şi (2^2), diminuată cu sumele reportate, potrivit legii, nu a fost utilizată integral, contribuabilii pot dispune redirecţionarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, în limita diferenţei astfel calculate pentru întregul an fiscal, şi către Fondul Naţiunilor Unite Pentru Copii - UNICEF şi alte organizaţii internaţionale care îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte, în termen de 6 luni de la data depunerii declaraţiei de impozit aferente trimestrului IV, prin depunerea unui/unor formular/formulare de redirecţionare. În acest caz, redirecţionarea impozitului se efectuează conform legii, fără a exista obligaţia înscrierii entităţii beneficiare respective în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.

Încadrarea în muncă a cetăţenilor ucraineni si alte măsuri de sprijin şi asistenţă umanitară pentru situatia generată de conflictul militar care se desfăşoară pe teritoriul Ucraine

În Monitorul oficial nr. 231/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 20/2022 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de sprijin şi asistenţă umanitară.


Incadrarea in munca a cetăţenilor ucraineni

Potrivit acestei ordonante, cetăţenii ucraineni intraţi legal pe teritoriul României şi care nu solicită o formă de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi încadraţi în muncă fără avizul de angajare prevăzut la art. 3 alin. (1) şi art. 17 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, aprobată prin Legea nr. 14/2016.

Cetăţenilor ucraineni li se prelungeşte dreptul de şedere în scop de muncă potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fără obligativitatea obţinerii unei vize de lungă şedere pentru angajare în muncă.

Încadrarea în muncă a cetăţenilor ucraineni, care provin din zona de conflict armat din Ucraina, care nu deţin documente care să probeze calificarea profesională sau experienţa în activitate necesare ocupării unui loc de muncă, se poate realiza, pentru o perioadă de 12 luni cu posibilitatea de prelungire cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an, în baza declaraţiei pe propria răspundere a acestora că îndeplinesc condiţiile de calificare profesională şi experienţă în activitate necesare ocupării locului de muncă pe care urmează să fie încadraţi şi nu au antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfăşoară sau urmează să o desfăşoare pe teritoriul României.

Procedura de încadrare în muncă pentru persoanele de mai sus se aprobă prin ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, în termen de 5 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Încadrarea în muncă a persoanelor se realizează cu respectarea prevederilor art. 29 şi art. 31 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale şi personale ale persoanei care solicită angajarea, respectiv stabilirea unei perioade de probă pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă.

Prevederile referitoare la declaraţia pe propria răspundere nu se aplică în cazul cetăţenilor ucraineni proveniţi din zona de conflict armat din Ucraina, care doresc să acceadă la ori să exercite în România, în mod independent sau ca salariat, profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moaşă, medic veterinar şi arhitect sau una din profesiile prevăzute la anexele nr. 2, 4 şi 8 din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.

Cetăţenii ucraineni au acces la sistemul asigurărilor pentru şomaj, la măsurile de prevenire a şomajului şi la măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă, acordate în urma înregistrării la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în condiţiile stabilite pentru cetăţenii români de prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.

Asistenta medicala pentru cetăţenii ucraineni

Cetăţenii ucraineni au dreptul de a primi gratuit asistenţă medicală şi tratament corespunzător, prin sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat, în conformitate cu prevederile Titlului IV din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum si dreptul de a fi incluşi în programele naţionale de sănătate publică.

 
Donatile si deducerea lor fiscala

Persoanele fizice şi persoanele juridice, cu excepţia instituţiilor şi autorităţilor publice, pot dona sume de bani care se colectează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă într-un cont distinct de disponibil în lei deschis la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, potrivit prevederilor art. X pentru acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina. Campania de donare de sume se desfăşoară de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă până la data de 31 decembrie 2022.

Prin derogare de la prevederile art. 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, contribuabilii potrivit titlului II "Impozitul pe profit" din acelaşi act normativ deduc la calculul rezultatului fiscal sumele reprezentând donaţiile în bani colectate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Prin derogare de la prevederile art. 53 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele juridice - contribuabili potrivit titlului III "Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor" din acelaşi act normativ scad din baza impozabilă sumele reprezentând donaţiile în bani colectate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Prin derogare de la prevederile art. 68 alin. (4) şi alin. (7) lit. e) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele fizice care determină venitul net anual, în sistem real, pe baza datelor din contabilitate pot deduce cheltuielile reprezentând donaţiile în bani colectate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă solicită deschiderea contului 50.07.03 "Disponibil din donaţii aferente ajutoarelor umanitare pentru Ucraina" la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti şi poate deschide conturi în lei şi valută la orice instituţie de credit, care se vor comunica public pe pagina proprie de internet, a Ministerului Afacerilor Interne şi pe pagina Guvernului României, precum şi pe alte căi mediatice.

În contul distinct de disponibil în lei deschis la Trezoreria Statului, persoanele juridice şi persoanele fizice pot achita sume prin virament bancar, precum şi online prin intermediul "Sistemului naţional electronic de plată" - SNEP, dezvoltat, implementat, administrat şi operat de Autoritatea pentru Digitalizarea României, disponibil la adresa www.ghişeul.ro, prin intermediul cardurilor de debit şi al cardurilor de credit.

Sumele donate pot fi achitate şi în numerar la casieriile unităţilor Trezoreriei Statului sau prin intermediul POS-urilor instalate la unităţile Trezoreriei Statului. Pentru sumele încasate prin intermediul POS-urilor instalate la unităţile Trezoreriei Statului, comisioanele se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul instituţiilor publice din structura cărora fac parte unităţile Trezoreriei Statului.


Cheltuielile cu bunurile acordate şi serviciile prestate, destinate persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina

Prin derogare de la prevederile art. 25 şi 56 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru cheltuielile cu bunurile acordate şi serviciile prestate, destinate persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina, se aplică următoarele reguli fiscale, după caz:

a) pentru plătitorii de impozit pe profit:

1. deducere limitată la calculul rezultatului fiscal; contribuabilii care efectuează aceste cheltuieli le însumează cu cheltuielile sociale prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi le deduc în limita cotei de până la 5% aplicate asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii;

2. nededucere la calculul rezultatului fiscal; contribuabilii care efectuează aceste cheltuieli le însumează cu cele prevăzute la art. 25 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi scad valoarea însumată a acestora din impozitul pe profit datorat, în limita prevăzută la art. 25 alin. (4) lit. i) din acelaşi act normativ;

b) pentru plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, aceste cheltuieli se însumează cu cele prevăzute la art. 56 alin. (11) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi valoarea însumată a acestora se scade din impozitul datorat, în limita prevăzută la art. 56 alin. (11) din acelaşi act normativ.

Prin derogare de la prevederile art. 68 alin. (4) şi alin. (7) lit. e) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul persoanelor fizice care determină venitul net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, sunt cheltuieli deductibile bunurile şi/sau serviciile acordate gratuit ca ajutoare umanitare, destinate persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina, cu condiţia încadrării acestora în aceleaşi limite cu cele prevăzute la art. 68 alin. (5) lit. a) şi c) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.

Aceste bunuri şi/sau servicii sunt destinate persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina şi sunt acordate sau prestate în baza solicitării Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fiind distribuite direct de către acesta sau prin intermediul organizaţiilor neguvernamentale care şi-au exprimat intenţia, pe baza documentelor de predare-primire a bunurilor/prestare a serviciilor.

Bunurile acordate gratuit ca ajutoare umanitare de către persoane impozabile, destinate persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina, se consideră bunuri acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau de mecenat conform art. 270 alin. (8) lit. c) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Serviciile prestate în mod gratuit în scop umanitar de către persoane impozabile, potrivit prevederilor art. XIII alin. (3), destinate persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina, se consideră servicii prestate în mod gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau de mecenat conform art. 271 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Aceste prevederi se aplică până la data de 31 decembrie 2022 inclusiv, începând cu data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă, adica 08 martie 2022.

Ordonanţa de urgenţă nr. 3/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022

În Monitorul oficial nr. 79/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 3/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, care intră în vigoare la data de 1 februarie 2022.

Beneficiarii, clienţi finali în calitate de consumatori afectaţi, ca urmare a unei cereri depuse de aceştia la furnizori sau ca urmare a constatărilor efectuate de autorităţile competente sau de furnizori, au dreptul la măsuri de remediere, după cum urmează:

a) recalcularea facturilor întocmite cu nerespectarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi reemiterea acestora fără plata de accesorii determinate potrivit contractului de furnizare;
b) restituirea diferenţelor de sume stabilite în mod eronat şi achitate furnizorilor de energie electrică/gaze naturale, respectiv operatorilor de distribuţie care revând energie electrică clienţilor finali, într-un termen rezonabil ce nu poate depăşi 5 zile calendaristice de la data constatării.

Recalcularea facturilor se realizează în termen de 15 zile de la momentul cererii depuse de consumator sau de la data constatărilor efectuate de autorităţile competente sau de furnizori, termenul de plată al facturii prelungindu-se cu această durată. Sunt interzise perceperea de penalităţi şi/sau sistarea furnizării pentru neplata facturilor întocmite eronat.

Compensare pt. clientii casnici

Pentru clienţii casnici se acorda o compensaţie unitara în valoare de cel mult 0,291 lei/kWh, în cazul energiei electrice, şi în valoare de cel mult 40% din valoarea componentei preţului gazelor naturale din contractul de furnizare al clientului beneficiar, în cazul gazelor naturale.

Limita maximă a consumului pentru perioada de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru clienţii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. a), este:

a) 1.900 kWh energie electrică, alocat în tranşe lunare, conform anexei;
b) echivalentul în kWh a 1.200 m3 de gaze naturale la un factor de conversie de 10,6 kWh per m3, alocat în tranşe lunare.

În vederea regularizării sumelor aferente schemei de sprijin, operatorii de distribuţie de energie electrică/gaze naturale au obligaţia ca, în perioada aprilie-iunie 2022, suplimentar faţă de citirile stabilite conform reglementărilor în vigoare, să efectueze citirea indexului contorului la clienţii casnici şi să transmită furnizorilor de energie electrică/gaze naturale datele de măsurare ale acestora, în vederea aplicării schemei de sprijin tuturor clienţilor casnici care se încadrează în limitele de consum.

Pentru consumul realizat în perioada 1 februarie 2022 - 31 martie 2022, preţurile la energie electrică şi gaze naturale se plafonează, pentru clienţii finali după cum urmează:

a) preţul final facturat al energiei electrice se plafonează la cel mult 0,8 lei/kWh, TVA inclus, din care componenta de preţ a energiei electrice va fi în valoare de maximum 0,336 lei/kWh;
b) preţul final facturat al gazelor naturale se plafonează la cel mult 0,31 lei/kWh, TVA inclus, din care componenta de preţ a gazelor naturale va fi în valoare de maximum 0,200 lei/kWh.


Compensare pt. clientii noncasnici

Pentru consumul realizat în perioada 1 februarie-31 martie 2022, preţurile pentru energie electrică şi gaze naturale se plafonează pentru clienţii noncasnici, excepţie făcând clienţii noncasnici care au beneficiat de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, precum şi pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele şi subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul energiei electrice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 262/2021, beneficiarii prevăzuţi la art. III din Legea nr. 259/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei «Delta Dunării», cu completările ulterioare, precum şi producătorii de energie electrică, după cum urmează:

a) preţul final facturat al energiei electrice se plafonează la cel mult 1 leu/kWh, TVA inclus, din care componenta de preţ al energiei electrice va fi în valoare de maximum 0,525 lei/kWh;
b) preţul final facturat al gazelor naturale se plafonează la cel mult 0,37 lei/kWh, TVA inclus, din care componenta de preţ al gazelor naturale va fi în valoare de maximum 0,250 lei/kWh.

Plafoanele prevăzute mai sus reprezintă preţul final facturat pentru clientul final, având incluse:

a) pentru energie electrică - componenta de preţ al energiei electrice, acciza, tarifele reglementate de transport şi distribuţie, serviciile de sistem, certificatele verzi, contribuţia de cogenerare de înaltă eficienţă energetică, costurile de furnizare şi TVA;
b) pentru gaze naturale - componenta de preţ al gazelor naturale, costul de transport, tariful de înmagazinare, acciza, tariful de distribuţie, costurile de furnizare şi TVA.

Instituirea obligativităţii purtării măştii de protecţie, a triajului epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă

În Monitorul oficial nr. 25/2022 a fost publicat Ordinul nr. 30/1/2022 privind instituirea obligativităţii purtării măştii de protecţie, a triajului epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă, in vigoare de la 07 ianuarie 2022.

Potrivit acestui ordin, incepând cu data de 8.01.2022 se instituie obligativitatea purtării măştii de protecţie doar de tip medical cu 3 pliuri sau FFP2 (N95), astfel încât să acopere gura şi nasul, în toate spaţiile publice închise şi deschise.

Sunt considerate neconforme măştile care sunt confecţionate din material textil şi/sau plastic.

Se exceptează de la măsura, următoarele categorii de persoane:

a) copiii cu vârsta mai mică de 5 ani;
b) persoanele care sunt singure în birou;
c) prezentatorii TV şi invitaţii acestora, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane;
d) reprezentanţii cultelor religioase, în timpul slujbelor, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane;
e) vorbitorii aflaţi în spaţii închise sau deschise cu condiţia respectării distanţei de minimum 3 metri între aceştia şi oricare din celelalte persoane din public;
f) persoanele care desfăşoară activităţi fizice intense şi/sau în condiţii de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută etc.) sau activităţi sportive;
g) persoanele cu dizabilităţi cognitive.

Persoanele care suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare, după evaluarea riscului efectuată de medicul de medicina muncii al unităţii, pot fi exceptate de la măsura, la locul de muncă.

Pe durata stării de alertă se instituie obligativitatea instituţiilor şi autorităţilor publice, operatorilor economici şi profesioniştilor de a organiza activitatea astfel încât să se asigure, la intrarea în sediu, efectuarea triajului epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, în condiţiile şi cu respectarea Instrucţiunilor generale privind măsurile de igienă, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.


INSTRUCŢIUNI GENERALE privind măsurile de igienă

I. Portul măştii

1. Obligaţii la nivelul angajatorului/conducătorului instituţiei:

a) angajatorul va lua măsuri pentru elaborarea propriilor proceduri pe baza evaluării de risc pentru fiecare angajat, în funcţie de programul de lucru, specificul activităţii desfăşurate, structura organizatorică, structura incintei;
b) medicii de medicina muncii vor efectua evaluarea de risc şi vor stabili condiţiile purtării măştii pentru angajaţii care suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare, în vederea exceptării acestora de la măsura purtării măştii de protecţie de tip medical sau FFP2 la locul de muncă;
c) responsabilul cu securitatea şi sănătatea în muncă va face instruirea angajaţilor în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă (SSM).

2. Utilizarea corectă a măştilor:

a) măştile sunt eficiente dacă sunt folosite în combinaţie cu curăţarea frecventă a mâinilor cu soluţie pe bază de alcool sau cu apă şi săpun;
b) înainte de a pune masca, mâinile trebuie igienizate (cu soluţie pe bază de alcool sau cu apă şi săpun). Masca trebuie să acopere atât gura, cât şi nasul;
c) masca de tip medical trebuie schimbată o dată la 4 ore şi ori de câte ori aceasta s-a umezit ori s-a deteriorat;
d) masca nu se atinge în timpul purtării; în cazul atingerii măştii, mâinile trebuie igienizate (cu soluţie pe bază de alcool sau cu apă şi săpun);
e) după folosire, masca se aruncă imediat, într-un coş de gunoi, preferabil cu capac, urmată de igienizarea mâinilor;
f) nu se recomandă reutilizarea măştilor medicale;
g) în cazul apariţiei febrei, tusei şi strănutului, purtarea măştii este recomandată în orice circumstanţă (de exemplu, în spaţiile deschise, la domiciliu).

II. Triajul la intrarea într-o incintă a instituţiilor şi autorităţilor publice, operatorilor economici şi profesioniştilor

A. Pentru personalul angajat

1. La intrarea într-un sediu sunt obligatorii triajul epidemiologic şi dezinfectarea mâinilor.

2. Triajul epidemiologic nu implică înregistrarea datelor cu caracter personal şi constă în:

a) măsurarea temperaturii prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depăşească 37,3°C), la care se poate adăuga marja de eroare prevăzută în prospectul dispozitivului;
b) observarea semnelor şi simptomelor respiratorii (de tipul: tuse frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată);
c) în cazul în care temperatura înregistrată depăşeşte 37,3°C, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus;
d) dacă se constată menţinerea unei temperaturi peste 37,3°C sau/şi prezenţa altor simptome respiratorii, persoana este trimisă pentru consult la medicul de familie; dacă persoana:

    (i) se încadrează în definiţia de caz suspect COVID-19, medicul de familie îi va recomanda testarea;
    (ii) nu se încadrează în definiţia de caz suspect COVID-19, medicul de familie va orienta diagnosticul către altă afecţiune.

3. Persoanele cu funcţie de conducere din fiecare unitate (şefii de structură) au responsabilitatea de a dispune triajul observaţional al angajaţilor din subordinea directă.

4. Medicul de medicina muncii:

a) are obligaţia monitorizării stării de sănătate a angajaţilor;
b) va face instruirea angajaţilor în ceea ce priveşte SSM (securitatea şi sănătatea în muncă);
c) va realiza o evaluare a riscului pentru a decide dacă sunt şi alte zone unde nu este obligatorie masca.


B. Pentru alte persoane decât personalul angajat

1. Intrarea într-o incintă este permisă doar pentru persoanele care, în mod rezonabil, au motive justificate de a se afla în acea incintă.

2. În cazul în care este necesară doar predarea unor documente, colete etc., aceasta se va realiza în afara incintei, direct persoanei căreia îi sunt destinate, cu respectarea măsurilor de precauţie.

3. Dacă este necesară intrarea în incintă, sunt obligatorii triajul epidemiologic şi dezinfectarea mâinilor.

4. Triajul epidemiologic nu implică înregistrarea datelor cu caracter personal şi constă în:

a) măsurarea temperaturii prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depăşească 37,3°C);

b) observarea semnelor şi simptomelor respiratorii (de tipul: tuse frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată).

În cazul în care temperatura înregistrată depăşeşte 37,3°C, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus.

Dacă se constată menţinerea unei temperaturi peste 37,3°C sau/şi prezenţa altor simptome respiratorii, persoanei nu i se permite accesul în incintă.

Dacă temperatura înregistrată nu depăşeşte 37,3°C, iar persoana nu prezintă alte simptome respiratorii, i se permite accesul doar însoţită de către o persoană din sediu şi după înregistrarea biroului/camerei/departamentului unde va merge.

Acordul de împrumut (Mecanismul de redresare şi rezilienţă) dintre Comisia Europeană şi România, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2021 şi la Bruxelles la 15 decembrie 2021

În Monitorul oficial nr. 1224/2021 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 134/2021 pentru aprobarea Acordului de împrumut (Mecanismul de redresare şi rezilienţă) dintre Comisia Europeană şi România, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2021 şi la Bruxelles la 15 decembrie 2021.

Aceasta ordonanta aprobă Acordul de împrumut (Mecanismul de redresare şi rezilienţă) dintre Comisia Europeană şi România, în valoare de 14.942.153.000 euro, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2021 şi la Bruxelles la 15 decembrie 2021.

Fiecare tragere va avea o maturitate de 30 de ani de la data disponibilizării. Rambursarea principalului tragerii va începe după o perioadă de graţie de 10 ani de la data disponibilizării şi va fi împărţită în rambursări egale pe durata maturităţii rămase a tragerii. Maturitatea medie a tragerilor în cadrul Facilităţii de împrumut nu va depăşi 20 de ani. Maturitatea medie va fi calculată ca medie ponderată a maturităţii tragerilor în cadrul Facilităţii de împrumut.

Formularul digital de intrare în România prin accesarea adresei web plf.gov.ro

În Monitorul oficial nr. 1190/2021 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 129/2021 privind implementarea formularului digital de intrare în România.

În vederea identificării contacţilor unei persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2 şi pentru prevenirea expunerii persoanelor la COVID-19, cu cel mult 24 de ore înainte de intrarea pe teritoriul României, persoanele au obligaţia de a completa Formularul digital de intrare în România, denumit în continuare formular. În vederea completării formularului se utilizează Sistemul informatic integrat Formular digital de intrare în România, denumit în continuare SII-FDIR.

SII-FDIR este compus din:

a) aplicaţia web pentru completarea/descărcarea formularului, accesibilă de pe portalul web plf.gov.ro;
b) serviciul web de validare a formularului prin citirea CNP/a numărului documentului de călătorie completat cu ajutorul aplicaţiei web prevăzute la lit. a);
c) servicii de securitate cibernetică asociate.

Aplicaţia web permite:

a) completarea, în format digital, cu cel mult 24 de ore înainte de intrarea pe teritoriul României, a formularului prin accesarea adresei web plf.gov.ro;
b) descărcarea, în format digital, a formularului generat în urma completării;
c) colectarea şi schimbul de date între Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, direcţiile de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Ministerul Afacerilor Internelor, prin Poliţia de Frontieră Română, în punctele de trecere a frontierei verifică existenţa formularului prin citirea CNP/a numărului documentului de călătorie de pe actul de identitate/documentul de călătorie prezentat de persoana care doreşte să intre pe teritoriul României, prin integrarea serviciului web de validare în sistemul informatic al Poliţiei de Frontieră Române şi transmiterea către SII-FDIR a datei şi orei intrării persoanei pe teritoriul României.

În vederea implementării formularului, SII-FDIR se interconectează cu serviciul pus la dispoziţie de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru validarea datelor introduse în SII-FDIR, şi cu aplicaţia informatică "Corona-forms", pentru corelarea informaţiilor privind persoanele infectate cu virusul SARS-CoV-2.

Formularul se completează individual, în format digital, de către fiecare persoană care intră pe teritoriul României, iar pentru persoanele care se prezintă în punctele de trecere a frontierei fără să deţină un formular, acestora le revine obligativitatea de a completa formularul în maximum 24 de ore de la intrarea în ţară. Prin excepţie, în cazul în care membrii unei familii călătoresc împreună, acesta poate fi completat de un singur membru adult pentru toţi membrii familiei. Pentru minorii care intră pe teritoriul României, obligaţia revine părinţilor, tutorelui sau reprezentatului legal.

Nerespectarea de către persoana care intră pe teritoriul României a obligaţiei de a completa Formularul digital de intrare în România în termen de 24 de ore de la intrarea în ţară constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 3.000 lei.

Instrucţiunile privind depunerea la autoritatea vamală a declaraţiilor referitoare la numerarul însoţit sau neînsoţit

În Monitorul oficial nr. 1176/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1958/2021 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind depunerea la autoritatea vamală a declaraţiilor referitoare la numerarul însoţit sau neînsoţit, modelul şi modul de emitere a deciziei autorităţii vamale prevăzute la art. 7 din Regulamentul (UE) 2018/1.672 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.889/2005.

Purtătorii care transportă numerar în valoare de 10.000 euro sau mai mult declară numerarul respectiv la biroul vamal prin care aceştia intră sau ies din Uniune, conform prevederilor art. 3 din Regulamentul (UE) 2018/1.672 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.889/2005.

Numerarul neînsoţit în valoare de 10.000 euro sau mai mult, care intră sau iese din Uniune, se declară la biroul vamal prin care acesta intră sau iese din Uniune, conform prevederilor art. 4 din Regulamentul (UE) 2018/1.672 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Autorităţile competente pot să reţină temporar numerarul printr-o decizie administrativă, în conformitate cu condiţiile prevăzute în dreptul intern, în cazul în care:

(a) obligaţia de declarare a numerarului însoţit sau obligaţia de informare cu privire la numerarul neînsoţit nu este respectată; sau
(b) există indicii că numerarul, indiferent de valoarea vizată, are legătură cu o activitate infracţională.

Norme privind reglementarea, recunoaşterea, aprobarea sau acceptarea procedurii de identificare a persoanei la distanţă utilizând mijloace video

În Monitorul oficial nr. 1119/2021 a fost publicata Decizia nr. 564/2021 pentru aprobarea Normelor privind reglementarea, recunoaşterea, aprobarea sau acceptarea procedurii de identificare a persoanei la distanţă utilizând mijloace video.

Aceste norme stabilesc cerinţele minime tehnice şi de securitate privind reglementarea, recunoaşterea, aprobarea sau acceptarea procedurii de identificare a persoanei la distanţă utilizând mijloace video de către furnizorii de servicii de identificare, ca formă a "identificării electronice" definite în Regulamentul eIDAS.

Activitatea de identificare a persoanei la distanţă prin mijloace video de către furnizori de servicii de identificare a persoanei la distanţă prin mijloace video, înregistraţi în România, se poate efectua numai după obţinerea avizului emis de către Autoritatea pentru Digitalizarea României.

Persoana juridică stabilită şi autorizată să presteze astfel de servicii în orice stat membru al Uniunii Europene (UE) care doreşte să desfăşoare activităţi de identificare a persoanei la distanţă utilizând mijloace video, pentru cetăţenii români sau pe teritoriul României, poate desfăşura această activitate în condiţiile prezentului articol.

Sprijin pentru IMM-uri în vederea depăşirii crizei economice generate de pandemia de COVID-19 - investiţii productive

În Monitorul oficial nr. 1111/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1290/2021 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat - Sprijin pentru IMM-uri în vederea depăşirii crizei economice generate de pandemia de COVID-19 - investiţii productive.

Acest ordin aprobă Schema de ajutor de stat - Sprijin pentru IMM-uri în vederea depăşirii crizei economice generate de pandemia de COVID-19 - investiţii productive, aferentă Programului operaţional Competitivitate (POC 2014-2020), axa prioritară (AP) 4 - Sprijinirea ameliorării efectelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 şi al consecinţelor sale sociale şi asupra pregătirii unei redresări verzi, digitale şi reziliente a economiei, prioritatea de investiţii 4d - Sprijinirea capacităţii IMM-urilor de a creşte pe pieţele regionale, naţionale şi internaţionale şi de a se angaja în procesele de inovare, obiectivul specific OS 4.1. - Consolidarea poziţiei pe piaţă a IMM-urilor afectate de pandemia COVID-19, acţiunea 4.1.1 - Investiţii în activităţi productive.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) este furnizorul de ajutor de stat. Schema este administrată de MIPE prin Autoritatea de management a Programului operaţional competitivitate (AM POC).

Ajutorul de stat se acordă sub forma de granturi pentru realizarea de investiţii. Schema se aplică de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data de 31 decembrie 2021. În condiţiile în care Cadrul temporar se va prelungi până la 30 iunie 2022, perioada de aplicare a schemei va fi extinsă în consecinţă.

Bugetul total alocat este echivalentul în lei al sumei de 358.384.803,64 euro, din care 300.000.000,00 euro REACT-EU FEDR prin POC 2014-2020 şi 58.384.803,64 euro fonduri de la bugetul de stat.

Valoarea maximă a ajutorului este echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro.

Beneficiarii măsurii sunt IMM-urile care îndeplinesc criteriile de eligibilitate de mai jos:

- nu se aflau în dificultate la data de 31 decembrie 2019, în sensul prevederilor art. 2 pct. 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea art. 107 şi 108 din tratat, cu modificările şi completările ulterioare;
- nu există împotriva lor decizii de recuperare a unui ajutor de stat ce nu au fost executate şi recuperate integral, conform prevederilor legale în vigoare;
- nu sunt supuşi concordatului preventiv, procedurilor de lichidare, insolvenţă sau faliment;
- sunt înfiinţaţi până la data de 31.12.2018 inclusiv;
- au înregistrat profit operaţional din activitatea curentă, respectiv din activitatea de exploatare în unul 2019;
- se angajează să asigure sustenabilitatea proiectului, respectiv să asigure desfăşurarea activităţii operaţionale/curente pentru o perioadă de minimum 3 ani după expirarea duratei de implementare a proiectului.

Beneficiarul ajutorului de stat poate accesa şi alte scheme de ajutor de stat elaborate în baza Comunicării Comisiei - Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01), cu modificările şi completările ulterioare, în limita plafonului echivalent în lei al sumei brute de 1.800.000 euro.

Nu vor fi sprijinite în cadrul măsurilor descrise în prezenta schemă de ajutor de stat următoarele sectoare/tipuri de ajutoare:

- activităţi legate de fabricarea produselor din alcool, tutun, armament;
- activităţi de jocuri de noroc şi pariuri.

Stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

În Monitorul oficial nr. 1076/2021 a fost publicata Legea nr. 267/2021 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

Potrivit acestei legi se interzice instituţiilor publice şi organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale să solicite persoanelor fizice sau persoanelor juridice, în vederea soluţionării cererilor pentru furnizarea unui serviciu public, copii de pe avize sau alte documente care au fost emise de către instituţii publice sau organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. 

Instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale solicită entităţilor care au emis documentele de mai sus, în format electronic, copii sau extrase ale acestora, în baza consimţământului expres al beneficiarului serviciului public.

Decizia nr. 1148/2021 privind retragerea autorizației de funcționare a Societății de Asigurare-Reasigurare City Insurance - S.A.

In Monitorul oficial nr. 921/2021 a fost publicata Decizia nr. 1148/2021 privind retragerea autorizației de funcționare a Societății de Asigurare-Reasigurare City Insurance - S.A., constatarea stării de insolvență și promovarea cererii privind deschiderea procedurii falimentului împotriva acesteia.