Clasificarea ocupaţiilor din România se completeaza

În Monitorul oficial nr. 1144/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1.988/1.527/2022 privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011.

Clasificarea ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 8 august 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează cu urmatoarele ocupaţii practicate în cadrul economiei naţionale:

1. coordonator programe de sport 242235
2. creator de conţinut online 343526
3. logistician responsabil comenzi 432114
4. manager comerţ electronic 243106
5. manager logistică şi distribuţie 132457
6. ofiţer de politici recreaţionale 242236
7. operator în centrale hidroelectrice 313114
8. operator platformă logistică 818307
9. organizator evenimente 333201
10. registrator de registrul comerţului 261925
11. tehnician în hotelărie 422406 

Totodata, se redenumeşte ocupaţia "auditor de sistem de management pentru sănătate şi securitate ocupaţională" ca "auditor de sistem de management al sănătăţii şi securităţii în muncă" şi se mută din grupa de bază 3257 Inspectori în domeniul protecţiei mediului şi sănătăţii ocupaţionale, asimilaţi în grupa de bază 2263 Specialişti în domeniul mediului şi al igienei şi sănătăţii ocupaţionale la codul 226310.

Se mută ocupaţia "specialist în managementul deşeurilor" din grupa de bază 3257 Inspectori în domeniul protecţiei mediului şi sănătăţii ocupaţionale, asimilaţi în grupa de bază 2133 Specialişti în domeniul protecţiei mediului la codul 213310.

Se mută ocupaţia "auditor de mediu" din grupa de bază 3257 Inspectori în domeniul protecţiei mediului şi sănătăţii ocupaţionale, asimilaţi în grupa de bază 2133 Specialişti în domeniul protecţiei mediului la codul 213311.

Se mută ocupaţia "manager al sistemelor de management de mediu" din grupa de bază 3257 Inspectori în domeniul protecţiei mediului şi sănătăţii ocupaţionale, asimilaţi în grupa de bază 2133 Specialişti în domeniul protecţiei mediului la codul 213312.

Instrucţiuni pentru calculul sumei vărsămintelor de la persoanele juridice, pentru persoanele cu handicap neîncadrate

În Monitorul oficial nr. 1020/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1001/2022 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea art. 78 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Potrivit art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale şi capacităţii de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel judeţean sau al sectoarelor municipiului Bucureşti.

Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi. Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în aceste condiţii, pot opta pentru una dintre următoarele obligaţii:
  
a) să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;
b) să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a minimum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentând diferenţa până la nivelul sumei prevăzute la lit. a) să achiziţioneze, pe bază de parteneriat, produse şi/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unităţi protejate autorizate.

Scopul instrucţiunilor este de reglementare unitară a prevederilor art. 78 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege, şi de a îndruma principalii actori implicaţi în ceea ce priveşte situaţiile în care devine incidentă aplicarea prevederilor legale mai sus menţionate.

Angajatul este salariatul cu normă întreagă pentru care durata normală a timpului de muncă este prevăzută la art. 112 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii. (8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână sau in cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână).

Salariaţii angajaţi cu fracţiune de normă sunt incluşi în numărul total de angajaţi proporţional cu timpul efectiv lucrat conform prevederilor contractului individual de muncă.

În vederea aplicării prevederilor art. 78 alin. (2) din lege, procentul de 4% din numărul total de angajaţi se determină ca medie aritmetică rezultată din suma efectivelor zilnice de salariaţi din luna respectivă, inclusiv zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale şi alte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, împărţită la numărul total de zile calendaristice.

În efectivele zilnice nu se includ salariaţii aflaţi în concediu fără plată, cei aflaţi în grevă, cei detaşaţi la lucru în străinătate şi nici cei ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate.

Pentru fiecare zi de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală se iau în calcul efectivele de salariaţi din ziua lucrătoare precedentă, cu excepţia persoanelor al căror contract individual de muncă a încetat în acea zi.

Procentul de 4% rezultat este un număr care are o valoare zecimală din două cifre.Procentul de 4% rezultat se înmulţeşte cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată sau, după caz, cu 50% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului în vigoare în luna pentru care se plăteşte, în funcţie de opţiune.

Sumele prevăzute la art. 78 alin. (3) lit. a) şi b) reprezintă obligaţii de plată la bugetul de stat, în conformitate cu Nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat, aprobat prin anexa nr. 3 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă, cu modificările şi completările ulterioare, poziţia 24: Vărsăminte de la persoanele juridice, pentru persoanele cu handicap neîncadrate.

Achiziţionarea de produse şi/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unităţi protejate autorizate se realizează pe baza unui acord de parteneriat, modelul acestuia fiind prevăzut în anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 268/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Plata pentru achiziţionarea pe bază de parteneriat de produse şi/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap poate fi parţială.

În situaţia în care operatorul economic achiziţionează, parţial, produse şi/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unităţi protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă mai mică decât suma datorată bugetului de stat, acesta datorează bugetului de stat diferenţa de sumă.

În situaţia în care operatorul economic achiziţionează produse şi/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unităţi protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă mai mare decât suma datorată bugetului de stat în luna respectivă, operatorul economic nu datorează nicio sumă bugetului de stat, iar diferenţa în plus se reportează în luna următoare, în sensul diminuării obligaţiei de plată.

Codul muncii se modifica

În Monitorul oficial nr. 1013/2022 a fost publicata Legea nr. 283/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, in vigoare de la 22 octombrie 2022.

În termen de 30 de zile de la data publicării acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, se stabileşte prin ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, la iniţiativa Inspecţiei Muncii, modelul-cadru al contractului individual de muncă prevăzut la art. 17 alin. (8) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată. La data intrării în vigoare a acestui ordin, Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 64/2003 pentru aprobarea modelului-cadru al contractului individual de muncă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 4 martie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Aceasta lege aduce urmatoarele modificari si completari Codul muncii:

1. Dispoziţiile cuprinse în Codul muncii se aplică oricaror persoane angajate, care prestează muncă legal pentru un angajator cu sediul în România.

2. Constituie victimizare orice tratament advers, venit ca reacţie la o plângere sau sesizare a organelor competente, respectiv la o acţiune în justiţie cu privire la încălcarea drepturilor legale sau a principiului tratamentului egal şi al nediscriminării.

3. În cazul în care salariaţii, reprezentanţii salariaţilor sau membrii de sindicat înaintează angajatorului o plângere sau iniţiază proceduri în scopul asigurării respectării drepturilor prevăzute de Codul muncii, beneficiază de protecţie împotriva oricărui tratament advers din partea angajatorului. Astfel, salariatul care se consideră victima unui tratament advers din partea angajatorului se poate adresa instanţei de judecată competente cu o cerere pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare sau anularea situaţiei create ca urmare a tratamentului advers, cu prezentarea faptelor în baza cărora poate fi prezumată existenţa respectivului tratament.

4. Persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, va fi informată cu privire

 - la locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să îşi desfăşoare activitatea în locuri de muncă diferite, precum şi dacă deplasarea între acestea este asigurată sau decontată de către angajator, după caz;
 - la salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, evidenţiate separat, periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul şi metoda de plată;
 -  la durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi/sau ore/săptămână, condiţiile de efectuare şi de compensare sau de plată a orelor suplimentare, precum şi, dacă este cazul, modalităţile de organizare a muncii în schimburi;
 - durata şi condiţiile perioadei de probă, dacă există;
 - dreptul şi condiţiile privind formarea profesională oferită de angajator;
 - suportarea de către angajator a asigurării medicale private, a contribuţiilor suplimentare la pensia facultativă sau la pensia ocupaţională a salariatului, în condiţiile legii, precum şi acordarea, din iniţiativa angajatorului, a oricăror alte drepturi, atunci când acestea constituie avantaje în bani acordate sau plătite de angajator salariatului ca urmare a activităţii profesionale a acestuia, după caz.

5. Inspecţia Muncii pune la dispoziţia angajaţilor şi a angajatorilor modelul-cadru al contractului individual de muncă, stabilit prin ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, prin publicarea pe site-ul instituţiei. Toate informaţiile menţionate la art. 17 alin. (3) din Codul Muncii (informarea în vederea angajării) vor fi cuprinse în modelul-cadru al contractului individual de muncă.

6. În cazul în care persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, urmează să îşi desfăşoare activitatea în străinătate, angajatorul are obligaţia de a-i comunica în timp util, înainte de plecare si ţara sau ţările, precum şi durata perioadei de muncă ce urmează să fie prestată în străinătate.

7. În situaţia în care angajatorul nu informează salariatul cu privire la toate elementele prevăzute de prezenta lege, acesta poate sesiza Inspecţia Muncii. În cazul angajatorilor care au stabilite prin lege organe de inspecţie proprii, salariatul se adresează acestora.

În situaţia în care angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţia de informare, persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, are dreptul să sesizeze instanţa de judecată competentă şi să solicite despăgubiri corespunzătoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neîndeplinirii de către angajator a obligaţiei de informare.

8. Este interzisă stabilirea unei noi perioade de probă în cazul în care, în termen de 12 luni, între aceleaşi părţi se încheie un nou contract individual de muncă pentru aceeaşi funcţie şi cu aceleaşi atribuţii.

9. Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, fără suprapunerea programului de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. Niciun angajator nu poate aplica un tratament nefavorabil salariatului care îşi exercită acest drept.

10. Orice salariat are dreptul de a solicita trecerea pe un post vacant care îi asigură condiţii de muncă mai favorabile dacă şi-a încheiat perioada de probă şi are o vechime de cel puţin 6 luni la acelaşi angajator.

11. Programul de muncă reprezintă modelul de organizare a activităţii, care stabileşte orele şi zilele când începe şi când se încheie prestarea muncii. Modelul de organizare a muncii reprezintă forma de organizare a timpului de muncă şi repartizarea sa în funcţie de un anumit model stabilit de angajator.

12. Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei care beneficiază de concediul de îngrijitor, cu acordul sau la solicitarea acestora, care pot avea o durată limitată în timp.

Orice refuz al solicitării salariatului privind programul individualizat de muncă trebuie motivat, în scris, de către angajator, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării.

Atunci când programul individualizat de muncă are o durată limitată, salariatul are dreptul de a reveni la programul de muncă iniţial la sfârşitul perioadei convenite. Salariatul are dreptul să revină la programul iniţial anterior încheierii perioadei convenite, în cazul schimbării circumstanţelor care au condus la stabilirea programului individualizat.

Programele individualizate de muncă presupun un mod de organizare flexibil a timpului de muncă.

Prin mod de organizare flexibil a timpului de lucru se înţelege posibilitatea salariaţilor de adaptare a programului de lucru, inclusiv prin utilizarea formulelor de muncă la distanţă, a programelor de muncă flexibile, programelor individualizate de muncă sau a unor programe de muncă cu timp redus de lucru.

13. La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă, cele aferente concediului de maternitate, concediului paternal, concediului de risc maternal, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav, concediului de îngrijitor şi perioada absenţei de la locul de muncă în condiţiile art. 152^2 din Codul muncii se consideră perioade de activitate prestată.

14. Angajatorul are obligaţia acordării concediului de îngrijitor salariatului în vederea oferirii de către acesta de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu salariatul şi care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave, cu o durată de 5 zile lucrătoare într-un an calendaristic, la solicitarea scrisă a salariatului. Prin rudă se înţelege fiul, fiica, mama, tatăl sau soţul/soţia unui salariat.
 
Prin legi speciale sau prin contractul colectiv de muncă aplicabil se poate stabili pentru concediul de îngrijitor o durată mai mare.

Perioada acestui concediu nu se include în durata concediului de odihnă anual şi constituie vechime în muncă şi în specialitate.

Prin derogare de la prevederile art. 224 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, salariaţii care beneficiază de concediul de îngrijitor sunt asiguraţi, pe această perioadă, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuţiei. Perioada concediului de îngrijitor constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizaţie de şomaj şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Problemele medicale grave, precum şi condiţiile pentru acordarea concediului de îngrijitor se stabilesc prin ordin comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului sănătăţii.

Neacordarea concediului de îngrijitor salariaţilor care îndeplinesc condiţiile se sanctioneaza cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei.

15. Salariatul are dreptul de a absenta de la locul de muncă în situaţii neprevăzute, determinate de o situaţie de urgenţă familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezenţa imediată a salariatului, în condiţiile informării prealabile a angajatorului şi cu recuperarea perioadei absentate până la acoperirea integrală a duratei normale a programului de lucru a salariatului.

Absentarea de la locul de muncă pt. situaţii neprevăzute nu poate avea o durată mai mare de 10 zile lucrătoare într-un an calendaristic.

Angajatorul şi salariatul stabilesc de comun acord modalitatea de recuperare a perioadei de absenţă, în limita numărului de 10 zile lucrătoare.

16. Concediul paternal este concediul acordat tatălui copilului nou-născut în condiţiile prevăzute de Legea concediului paternal nr. 210/1999, cu modificările şi completările ulterioare. Angajatorul are obligaţia acordării concediului paternal la solicitarea scrisă a salariatului, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 210/1999, cu modificările şi completările ulterioare. Acordarea concediului paternal nu este condiţionată de perioada de activitate prestată sau de vechimea în muncă a salariatului.

Concediul de îngrijitor este concediul acordat salariaţilor în vederea oferirii de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu salariatul şi care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave.

Îngrijitor este salariatul care oferă îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu salariatul şi care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave. Prin rudă se înţelege fiul, fiica, mama, tatăl sau soţul/soţia unui salariat.

17. Contractele colective de muncă la nivel de sector de activitate şi grup de unităţi sunt publicate pe pagina de internet a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, în conformitate cu prevederile art. 145 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările ulterioare.

18. Regulamentul intern cuprinde si reguli referitoare la preaviz precum si informaţii cu privire la politica generală de formare a salariaţilor, dacă există.

Angajatorul are obligaţia de a aduce la cunoştinţa fiecărui salariat prevederile regulamentului intern, în prima zi de lucru, şi de a face dovada îndeplinirii acestei obligaţii.

Aducerea la cunoştinţa salariaţilor a prevederilor regulamentului intern se poate realiza pe suport hârtie sau în format electronic, cu condiţia ca, în acest din urmă caz, documentul să fie accesibil salariatului şi să poată fi stocat şi printat de către acesta.

Regulamentul intern îşi produce efectele faţă de salariat de la momentul luării la cunoştinţă a acestuia.

19. În cazul raporturilor juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, reglementate prin legi speciale, angajatorul are obligaţia de a comunica în scris persoanei care îşi desfăşoară activitatea în cadrul respectivului raport de muncă cel puţin următoarele:

a) identitatea părţilor raportului de muncă;
b) locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea desfăşurării activităţii în locuri de muncă diferite, precum şi dacă deplasarea între acestea este asigurată sau decontată de către angajator, după caz;
c) sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;
d) unul din următoarele elemente, la alegerea angajatorului:

    (i) denumirea, gradul, felul muncii sau categoria activităţii profesionale pentru care este angajată persoana;
    (ii) o scurtă caracterizare sau descriere a muncii;

e) data de la care începe raportul de muncă;
f) în cazul unui raport de muncă pe durată determinată, data la care încetează sau durata preconizată a acestuia;
g) durata şi condiţiile perioadei de probă, dacă există;
h) dreptul şi condiţiile privind formarea profesională oferită de angajator;
i) durata concediului de odihnă plătit;
j) procedura şi condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata acestuia;
k) drepturile salariale, cu menţionarea elementelor componente, dacă sunt aplicabile alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, menţionate separat, periodicitatea plăţii acestora şi metoda de plată;
l) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi/sau ore/săptămână, condiţiile de efectuare şi de compensare a orelor suplimentare, precum şi, dacă este cazul, modalităţile de organizare a muncii în schimburi;
m) contractul colectiv de muncă sau acordul colectiv de muncă aplicabil, dacă există;
n) asigurare medicală privată, contribuţii suplimentare la pensia facultativă sau la pensia ocupaţională a persoanei suportate de angajator, în condiţiile legii, precum şi orice alte beneficii sociale, acordate din iniţiativa angajatorului, atunci când acestea constituie avantaje în bani sau în natură acordate sau plătite de angajator persoanei ca urmare a activităţii profesionale a acesteia, după caz.

Prevederile de mai sus nu se aplică raporturilor juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, reglementate prin legi speciale, cu o durată a timpului de muncă prestabilită şi efectiv lucrată de cel mult trei ore pe săptămână, calculate ca medie într-o perioadă de referinţă de patru săptămâni consecutive. La calcularea mediei de trei ore se ia în considerare timpul lucrat pentru toţi angajatorii care fac parte din aceeaşi întreprindere sau acelaşi grup de întreprinderi, astfel cum este definit de art. 6 pct. 2 din Legea nr. 217/2005 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea comitetului european de întreprindere, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Informaţiile prevăzute mai sus pot fi comunicate sub forma unuia sau mai multor documente şi se transmit pe suport hârtie sau în format electronic, cu condiţia ca, în acest din urmă caz, informaţiile să fie accesibile persoanei care îşi desfăşoară activitatea în cadrul respectivului raport de muncă, să poată fi stocate şi printate de către acesta, iar angajatorul să păstreze dovada transmiterii sau a primirii lor.

Pentru raporturile juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă procedura privind comunicarea informaţiilor menţionate mai sus, lista, tipul şi/sau forma documentelor prin care se realizează informarea, regimul de confidenţialitate aplicabil acestora şi persoanele fizice/juridice responsabile pentru îndeplinirea obligaţiei de informare, precum şi sancţiunile aplicabile în cazul încălcării obligaţiei de informare pot fi stabilite prin reglementări specifice, iniţiate de entităţile care au atribuţii în reglementarea respectivelor raporturi de muncă, cu avizul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, sau prin regulamentul intern.

Fisa postului si regulamentul intern redevin obligatorii pentru microintrerinderi

În Monitorul oficial nr. 961/2022 a fost publicata Legea nr. 275/2022 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii (CM), in vigoare de la 6 octombrie 2022.

OUG nr. 37/2021 preciza ca elementele din informarea prevăzută la alin. (3) CM trebuie să se regăsească şi în conţinutul contractului individual de muncă, cu excepţia fişei postului pentru salariaţii microîntreprinderilor definite la art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care specificarea atribuţiilor postului se poate face verbal. In consecinta din 6 octombrie 2022 fişa postului devinde obligatorie din nou si pentru salariaţii microîntreprinderilor definite la art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004.

Totodata redevine obligatoriu si regulamentul intern care se întocmeşte de către orice angajator, inclusiv de  microîntreprinderile definite la art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cu consultarea sindicatului sau a reprezentanţilor salariaţilor, după caz.

Potrivit Legii nr. 346/2004 sunt microintrerpinderi intreprinderile care au până la 9 salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei.

Completarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere)

În Monitorul oficial nr. 944/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1364/1383/2022 privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011.

Clasificarea ocupaţiilor din România se completează cu noile ocupaţii practicate în cadrul economiei naţionale:

1. confecţioner produse textile 753114
2. lucrător în lăcătuşerie mecanică structuri 721436
3. tanatopractor 516304
4. terapeut în terapie asistată de animale 226929

De asemenea se modifica urmatoarele:

- se mută ocupaţia "supraveghetor muzeu" din grupa de bază 9629 "Muncitori cu pregătire elementară neclasificaţi în grupele de bază anterioare" în grupa de bază 5151 "Personal de supraveghere inclusiv pentru activităţi de curăţenie şi întreţinere în birouri, hoteluri şi alte instituţii" la codul 515109.

- se mută ocupaţia "interpret în limbaj mimico-gestual" din grupa de bază 2352 "Instructori-formatori pentru elevi cu nevoi speciale" în grupa de bază 2643 "Traducători, interpreţi şi alţi lingvişti" la codul 264316 şi se redenumeşte ca "interpret al limbajului mimico-gestual".

- se mută ocupaţia "auditor în domeniul siguranţei alimentare" din grupa de bază 3257 "Inspectori în domeniul protecţiei mediului şi sănătăţii ocupaţionale, asimilaţi" în grupa de bază 2263 "Specialişti în domeniul mediului şi al igienei şi sănătăţii ocupaţionale" la codul 226311.

- se mută ocupaţia "manager în domeniul siguranţei alimentare" din grupa de bază 3257 "Inspectori în domeniul protecţiei mediului şi sănătăţii ocupaţionale, asimilaţi" în grupa de bază 2263 "Specialişti în domeniul mediului şi al igienei şi sănătăţii ocupaţionale" la codul 226312.

Procedura de acces online al salariaţilor sau foştilor salariaţi la datele din registrul general de evidenţă a salariaţilor, a modalităţii de generare şi descărcare a extrasului, precum şi a condiţiilor în care prin extras se poate dovedi vechimea în muncă şi/sau specialitate

În Monitorul oficial nr. 937/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 1164/2022 privind aprobarea Procedurii de acces online al salariaţilor sau foştilor salariaţi la datele din registrul general de evidenţă a salariaţilor, a modalităţii de generare şi descărcare a extrasului, precum şi a condiţiilor în care prin extras se poate dovedi vechimea în muncă şi/sau specialitate, care va intra în vigoare la 31 decembrie 2024.

Aceasta hotarare pune în aplicare a prevederilor art. 34 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

În vederea asigurării accesului online al salariatului sau fostului salariat la registrul general de evidenţă a salariaţilor cu privire la activitatea desfăşurată în baza contractului/contractelor individual/e de muncă, precum şi pentru generarea şi descărcarea unui extras din registru, salariatul sau fostul salariat ori un împuternicit al acestuia se poate prezenta pentru obţinerea numelui de utilizator şi a parolei, după caz, la:

a) sediul inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială angajatorul îşi are sediul sau domiciliul;
b) sediul inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară/şi-au desfăşurat activitatea salariaţii unităţilor fără personalitate juridică care au primit delegare de competenţă pentru înfiinţarea, completarea şi transmiterea registrului;
c) sediul inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială salariatul/fostul salariat are domiciliul, în cazul în care sediul angajatorului a fost/se află în altă localitate decât localitatea de domiciliu a salariatului/fostului salariat.

Salariaţii/Foştii salariaţi care deţin semnătura electronică calificată, în vederea obţinerii numelui de utilizator şi a parolei, se pot adresa prin e-mail, utilizând această semnătură, inspectoratelor teritoriale de muncă.

Obţinerea numelui de utilizator şi a parolei se face în baza prezentării următoarelor documente:

a) solicitare scrisă pentru eliberarea numelui de utilizator şi a parolei, conform modelului din anexa la procedură;
b) cartea de identitate, în original sau scanată, dupa caz;
c) procură specială, pentru cererile formulate de persoana împuternicită, în original sau duplicat de pe actul original.

Accesul la propriile date din registru, cu privire la activitatea desfăşurată în baza contractului/contractelor individual/e de muncă, se stabileşte cu respectarea prevederilor Regulamentului general privind protecţia datelor şi ale Legii nr. 190/2018, cu modificările ulterioare, şi se limitează la vizualizarea, descărcarea şi tipărirea acestor date, precum şi la generarea online şi descărcarea unui extras din registru.

Vechimea în muncă sau în specialitate poate fi dovedită cu extrasul generat online din registru asumat de angajator prin semnătură olografă sau, după caz, semnătură electronică calificată, care atestă activitatea desfăşurată, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă şi în specialitate, conform documentelor deţinute de angajator.

Până la data achiziţionării noului sistem informatic care va permite salariaţilor/foştilor salariaţi accesul online la datele din registru, inspectoratele teritoriale de muncă au obligaţia să elibereze la solicitarea scrisă a acestora un extras din registru în termen de cel mult 15 zile de la data înregistrării solicitării. Pentru acest extras inspectoratele teritoriale de muncă vor percepe tariful reglementat prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 826/2014 privind aprobarea Normativului cu tarifele pentru plata prestărilor de servicii efectuate în domeniile de activitate ale Inspecţiei Muncii, referitor la eliberarea de certificate cu informaţii extrase din baza de date organizată la nivelul Inspecţiei Muncii.

Completarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere)

În Monitorul oficial nr. 880/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1.348/784/2022 privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011.

Clasificarea ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011, se modifică şi se completează cu noile ocupaţii practicate în cadrul economiei naţionale, prevăzute mai jos:

1. arhitect în domeniul tehnologiei blockchain 251109
2. designer jocuri digitale 216614
3. dezvoltator interfaţa cu utilizatorul 251211
4. dezvoltator în domeniul tehnologiei blockchain 251210
5. dezvoltator jocuri digitale 251307
6. expert în optimizarea motoarelor de căutare 251306
7. inginer de date complexe (big data) 251212
8. inginer de integrare 251106
9. inginer în domeniul tehnologiilor cloud 251209
10. inginer viziune computerizată 251108
11. manager de conţinut web 251305
12. proiectant de sisteme informatice inteligente pentru TIC 251107
13. tehnician TIC

Noua Declaraţie 112 privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate

În Monitorul oficial nr. 715/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1580/1098/2220/2022 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a "Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate".

Noul model declaratiei se utilizeaza începând cu declararea veniturilor aferente lunii iunie 2022.

Termenul de pastrare a statelor de salarii

În Monitorul oficial nr. 668/2022 a fost publicata Legea nr. 195/2022 pentru completarea art. 25 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, in vigoare de la 07 iulie 2022.

Potrivit acestei legi, incepând cu data de 1 ianuarie 2023, statele de salarii se păstrează doar timp de 5 ani, daca angajatorul are o declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă, pe beneficiari de venit, conform prevederilor legale sau acesta depune declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Aceasta este o derogare de la obligatia de pastrare a statelor de salarii timp de 50 de ani.

Noua procedura de acordare a facilităţilor fiscale în domeniul construcţiilor

În Monitorul oficial nr. 661/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1528/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităţilor fiscale în domeniul construcţiilor, in vigoare de la 01 iulie 2022.

Prevederile acestui ordin se aplică începând cu veniturile aferente lunii iunie 2022. 

Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Codul fiscal, în sectorul construcţii, beneficiază de scutirea de impozit dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal.

Facilităţile fiscale pentru domeniul construcţiilor prevăzute la art. 60 pct. 5, art. 138^1, art. 154 alin. (1) lit. r) şi art. 2203 alin. (2) din Codul fiscal constau în:

a) scutirea de la plata impozitului pe venit, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
b) reducerea cotei de contribuţie de asigurări sociale, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
c) exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
d) reducerea cotei contribuţiei asiguratorii pentru muncă la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare;
e) scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, în cazul condiţiilor deosebite de muncă sau speciale de muncă.

Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor la angajatori care desfăşoară activităţi în domeniul construcţiilor care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal pot opta pentru plata cotei de 3,75% datorate la fondul de pensii administrat privat. Opţiunea se depune în scris, la angajator, acesta reţinând contribuţia aferentă potrivit prevederilor legale începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat opţiunea.

Facilităţile fiscale nu se acordă persoanelor fizice care sunt detaşate în afara României.

Pentru aplicarea facilităţilor fiscale, angajatorii persoanelor fizice trebuie să realizeze cifră de afaceri din activităţile menţionate la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal şi alte activităţi specifice domeniului construcţii în limita a cel puţin 80% din cifra de afaceri totală.

În activităţi specifice domeniului construcţii sunt incluse lucrări de întreţinere curentă şi/sau periodică a drumurilor, aşa cum sunt definite în Normativul privind întreţinerea şi repararea drumurilor publice Ind AND 554-2002.

Pentru angajatorii nou-înfiinţaţi, respectiv înregistraţi la registrul comerţului/înregistraţi fiscal începând cu luna ianuarie a anului în curs, cifra de afaceri din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal şi alte activităţi specifice domeniului construcţii, precum şi cifra de afaceri totală se calculează cumulat de la începutul anului sau începând cu luna înfiinţării, după caz, până la luna în care se aplică scutirea inclusiv, denumit în continuare principiul angajatorilor nou-înfiinţaţi.

Pentru angajatorii existenţi la data de 1 ianuarie a fiecărui an se consideră ca bază de calcul cifra de afaceri din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal şi alte activităţi specifice domeniului construcţii, precum şi cifra de afaceri totală, realizate cumulat pe anul fiscal anterior. În cazul în care limita minimă a procentului de 80% nu este realizată, se aplică principiul angajatorilor nou-înfiinţaţi.

Mecanismul de calcul al cifrei de afaceri se aplică de către societăţile înfiinţate conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care au înregistrat în actul constitutiv cel puţin unul din codurile menţionate la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal şi care desfăşoară efectiv activitate de construcţii.

Mecanismul de calcul al cifrei de afaceri se aplică în mod corespunzător şi de către angajatorii, alţii decât societăţile înfiinţate conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal.

În sensul art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică care desfăşoară activităţile corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal, îndeplineşte cumulativ condiţiile de acordare a facilităţilor fiscale şi poate, potrivit legii, să încheie raporturi juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor.

În vederea determinării procentului de 80% din cifra de afaceri totală, indicatorii "Cifra de afaceri totală" şi "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii" se calculează după cum urmează:

1. "Cifra de afaceri totală" realizată cumulat de la începutul anului, inclusiv din luna de raportare, se completează cu suma veniturilor cumulate de la începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, realizate din vânzarea de produse şi prestarea de servicii, evidenţiate potrivit Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, cu modificările şi completările ulterioare, la care:

a) se adaugă, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând:

(i) veniturile din subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, înregistrate în contabilitate;

(ii) soldurile lunare creditoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold creditor;

(iii) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi producţia de investiţii imobiliare, înregistrate în contabilitate;

b) se scad, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând soldurile lunare debitoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold debitor.

2. "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii" se completează de societăţile care desfăşoară una sau mai multe activităţi clasificate la codurile CAEN prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal, cu cifra de afaceri realizată efectiv din activităţile desfăşurate aferente codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal, respectiv cu suma veniturilor cumulate de la începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, realizate din vânzarea de produse şi prestarea de servicii, fără a lua în calcul, cumulat de la începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, veniturile realizate din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii, evidenţiate potrivit Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, cu modificările şi completările ulterioare, la care:

a) se adaugă, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând:

(i) veniturile din subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, înregistrate în contabilitate;
(ii) soldurile lunare creditoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold creditor;
(iii) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi producţia de investiţii imobiliare, înregistrate în contabilitate;

b) se scad, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând soldurile lunare debitoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold debitor.

3. La determinarea cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcţii conform art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, pentru stabilirea veniturilor din vânzarea de produse, se iau în calcul veniturile realizate din vânzarea produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale şi a mărfurilor, care sunt obţinute din producţia proprie. Nu se iau în calcul veniturile din vânzarea de produse achiziţionate în scopul revânzării.

4. Cifra de afaceri luată în calcul pentru aplicarea facilităţilor este cifra de afaceri realizată pe bază de contract sau comandă, din activităţi circumscrise codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal, şi acoperă, în cazul contractelor de execuţie, manopera, materialele, utilajele, transportul, echipamentele, dotările, precum şi alte activităţi auxiliare necesare. Cifra de afaceri cuprinde inclusiv producţia realizată şi nefacturată.

5. Cifra de afaceri luată în calcul pentru aplicarea facilităţilor se poate referi şi la alte tipuri de contracte şi activităţi specifice destinate sectorului de construcţii, precum contracte de servicii, de furnizare.

6. La determinarea "Cifrei de afaceri totale" şi a "Cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcţii" se iau în calcul veniturile înregistrate în contabilitate cu respectarea reglementărilor contabile aplicabile.

Ponderea cifrei de afaceri din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, în cifra de afaceri totală, se calculează ca raport între suma rezultată din calculul efectuat pentru determinarea indicatorului "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii" şi suma rezultată din calculul efectuat pentru determinarea indicatorului "Cifra de afaceri totală", înmulţit cu 100. Pentru stabilirea procentului de cel puţin 80% din cifra de afaceri totală, care reprezintă condiţie pentru acordarea facilităţilor fiscale în domeniul construcţiilor, raportarea se face la anul calendaristic.

Calculul indicatorului "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii" se efectuează pentru întreaga activitate desfăşurată de angajator pe teritoriul României din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, inclusiv de la nivelul sucursalelor, filialelor sau punctelor de lucru din România ale acestuia. Pentru determinarea procentului de 80% din cifra de afaceri totală, la calculul cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcţii, angajatorii au în vedere numai veniturile din activitatea desfăşurată pe teritoriul României. Veniturile realizate din activitatea de construcţii în afara teritoriului României se vor avea în vedere numai pentru calculul cifrei de afaceri totale realizate din întreaga activitate. Prin activitatea desfăşurată pe teritoriul României se înţelege activitatea desfăşurată efectiv în România în domeniul construcţiilor, în scopul realizării de produse şi prestării de servicii, indiferent de statutul de rezidenţă al beneficiarilor.

Condiţia prevăzută la art. 60 pct. 5 lit. c) din Codul fiscal, privind salariul brut de încadrare, se consideră îndeplinită după cum urmează:

a) în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă, încheiate potrivit legii, veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar. Salariul minim brut pe ţară de 3.000 de lei lunar este stabilit proporţional cu câştigul salarial brut de bază pentru un program de lucru în medie de 167,333 de ore pe lună. Pentru salariaţii care au încheiate contracte de muncă cu timp parţial, încheiate potrivit legii, facilităţile fiscale se acordă numai dacă câştigul salarial brut de bază este stabilit proporţional cu câştigul brut de bază pentru un program de lucru normal de 8 ore/zi;
b) în cazul raporturilor juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor, altele decât contractele individuale de muncă, respectiv contract de administrare, de mandat şi altele, încheiate potrivit legii, pentru care venitul brut lunar nu este calculat la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar, facilităţile fiscale se acordă numai dacă este îndeplinită condiţia ca venitul brut lunar realizat să fie cel puţin egal cu 3.000 de lei;
c) în cazul contractelor de internship, încheiate potrivit Legii nr. 176/2018 privind internshipul, cu completările ulterioare, facilităţile fiscale se acordă numai dacă indemnizaţia pentru internship este stabilită proporţional la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar;
d) în cazul contractelor de ucenicie, încheiate potrivit legii, facilităţile fiscale se acordă numai dacă salariul de bază lunar, prevăzut în contractul de ucenicie, este stabilit proporţional la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar;
e) în situaţia în care o persoană fizică realizează venituri, în baza mai multor raporturi juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor, cum ar fi contract individual de muncă, contract de mandat, contract de administrare şi altele asemenea, încheiate potrivit legii, în aceeaşi lună, la acelaşi angajator, în vederea acordării facilităţilor fiscale se verifică mai întâi dacă fiecare raport juridic respectă condiţia prevăzută la art. 60 pct. 5 lit. c) prima teză din Codul fiscal, respectiv dacă venitul brut este calculat la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar, în cazul contractului individual de muncă, sau dacă venitul brut lunar realizat este cel puţin egal cu 3.000 de lei, în cazul celorlalte tipuri de contracte. Pentru acordarea facilităţilor fiscale, veniturile aferente raporturilor juridice care respectă condiţia de raportare la 3.000 de lei se cumulează. În acest caz, facilităţile fiscale se acordă pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor care cumulate nu depăşesc plafonul prevăzut la art. 60 pct. 5 lit. c) din Codul fiscal. Pentru partea care depăşeşte acest plafon nu se acordă facilităţile fiscale.

Pentru veniturile lunare din salarii şi asimilate salariului, realizate în baza unui contract individual de muncă, mai mici de 3.000 de lei/lună, facilităţile fiscale se acordă numai dacă este îndeplinită condiţia ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit în bani, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, să fie de minimum 3.000 de lei lunar, pentru un program de lucru în medie de 167,333 de ore pe lună.

În cazul angajatorilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, facilităţile fiscale referitoare la reducerea cotei de contribuţie asiguratorie pentru muncă şi la scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale, aferente condiţiilor deosebite de muncă sau condiţiilor speciale de muncă, se aplică numai cu respectarea prevederilor din domeniul ajutorului de stat, după aprobarea schemei de ajutor.

Ordinul nr. 964/2022 pentru aprobarea modelului declaraţiei pe propria răspundere prevăzute la art. 31 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă

În Monitorul oficial nr. 596/2022 a fost publicat Ordinul nr. 964/2022 pentru aprobarea modelului declaraţiei pe propria răspundere prevăzute la art. 3^1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă.

De masurile prevazute de OUG  nr. 132/2020 se poate beneficia pana la 31 decembrie 2022.

Prelungirea perioadei de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2020

În Monitorul oficial nr. 536/2022 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 73/2022 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă.

Potrivit acestei ordonante, dispoziţiile art. 1 şi 3 din OUG nr. 132/2020 se aplică şi începând cu data de 8 iunie 2022, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2022.

Angajatorul poate beneficia de măsura si dacă producţia realizată în luna pentru care solicită aplicarea măsurii s-a diminuat cu cel puţin 10%, faţă de aceeaşi lună a anului 2019 sau faţă de media lunară a producţiei realizate în anul 2019. În cazul unui angajator înfiinţat în perioada 1 ianuarie-15 martie 2020 şi care are cel puţin un angajat, diminuarea producţiei se raportează la producţia realizată în luna anterioară aplicării măsurii.

Din declaraţia pe propria răspundere trebuie să reiasă diminuarea producţiei cu cel puţin 10%.

Modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România (C.O.R.) - nivel de ocupaţie (şase caractere)

În Monitorul oficial nr. 514/2022 a fost publicat Ordinul nr. 644/351/2022 privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011.

Acest ordin completează Clasificarea ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere) cu urmatoarele ocupaţii practicate în cadrul economiei naţionale

1.    creator/conceptor articole vestimentare - 311944
2.    expert comunicare guvernamentală - 243224
3.    expert e-guvernare - 242234
4.    inspector de urmărire şi administrare bunuri - 261924
5.    manager comunicare guvernamentală - 121311
6.    specialist marketing online - 243105
7.    tehnician de radiologie şi imagistică licenţiat - 226928

De asemenea se mută ocupaţia "instructor de dans" din grupa de bază 2653 Dansatori şi coregrafi în grupa de bază 3423 Instructori şi coordonatori de programe de pregătire fizică şi activităţi recreative la codul 342310.

Se redenumeşte ocupaţia "operator la utilaje de forjat dirijat" ca "operator la utilaje de foraj dirijat" şi păstrează acelaşi cod 834204 în grupa de bază 8342 Conducători de maşini şi utilaje terasiere.

Codul Muncii - modificari referitoare la registrul general de evidenţă a salariaţilor

În Monitorul oficial nr. 502/2022 a fost publicata Legea nr. 144/2022 pentru modificarea şi completarea art. 34 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, in vigoare de la 26 mai 2022.

Potrivit acestei modificari, in registrul general de evidenţă a salariaţilor se va completa si nivelul şi specialitatea studiilor absolvite.

Totodata, registrul general de evidenţă a salariaţilor va fi accesibil online pentru salariaţi/foşti salariaţi, în privinţa datelor care îi privesc. Dreptul de acces se limitează la vizualizarea, descărcarea şi tipărirea acestor date, precum şi la generarea online şi descărcarea unui extras din registru. Vechimea în muncă şi/sau în specialitate va putea fi dovedită şi cu acest extras, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 144/2022, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, se stabilesc procedura de acces online a salariaţilor sau foştilor salariaţi la datele din registrul general de evidenţă a salariaţilor, modalitatea de generare şi descărcare a extrasului, precum şi condiţiile în care prin extras se poate dovedi vechimea în muncă şi/sau în specialitate, potrivit dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu respectarea prevederilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal.

Majorarea salariului minim cu suma de 200 lei neimpozabila

În Monitorul oficial nr. 494/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 67/2022 privind unele măsuri fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea art. 59 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Aceasta ordonanta a fost adoptata luând în considerare necesitatea stimulării angajatorilor care pot acorda majorarea voluntară a salariului stabilit în contractul individual de muncă la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, în scopul sprijinirii angajaţilor proprii, prin neimpozitarea şi neincluderea în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii a unei sume de 200 de lei/lună.

Potrivit acestei ordonante incepând cu data de 1 iunie 2022, prin derogare de la prevederile art. 78, art. 139 alin. (1), art. 140, art. 157 alin. (1) şi ale art. 2204 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul salariaţilor care desfăşoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadraţi cu normă întreagă, la locul unde se află funcţia de bază, nu se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii pentru o sumă de 200 de lei reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor în următoarele situaţii:

a) angajatorii majorează voluntar, oricând în perioada 1 iunie-31 decembrie 2022 inclusiv, nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 de lei, respectiv de la 2.550 de lei la 2.750 de lei, pentru salariaţii care desfăşoară activitate în baza contractelor individuale de muncă, în executare la data de 1 iunie 2022, ce prevăd un nivel al salariului de bază lunar brut la aceeaşi dată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, egal cu nivelul salariului minim brut pe tară garantat în plată stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată;

b) nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este de 2.750 de lei, în cazul persoanelor nou angajate în perioada 1 iunie-31 decembrie 2022 inclusiv.

Prin derogare de la prevederile art. 77 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, suma de 200 de lei nu se ia în calcul pentru aplicarea deducerilor personale.

Acest regim fiscal se aplică în perioada în care salariul majorat / de încadrare, după caz, este menţinut / stabilit la nivelul de 2.750 de lei, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate în perioada 1 iunie- 31 decembrie 2022 inclusiv.

Suma de 200 de lei se diminuează în funcţie de:

a) perioada din lună pentru care s-a acordat majorarea salarială;
b) data de la care angajaţii noi sunt încadraţi în muncă la un nivel al salariului de 2.750 de lei;
c) fracţia din lună pentru care se determină veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
d) data de la care încetează contractul individual de muncă.

Plata salariilor restante in cadrul lanţurilor de subcontractare

În Monitorul oficial nr. 476/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 66/2022 pentru completarea Legii nr. 16/2017 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale.

Pana la aparitia acestei legi, un contractant este răspunzător pentru drepturile lucrătorilor detaşaţi numai la nivel transfrontalier, pentru respectarea principiului nediscriminării şi proporţionalităţii în cadrul lanţurilor de subcontractare privind libertatea de a presta servicii în România Astel în situaţia în care atât contractantul, cât şi subcontractantul sunt stabiliţi pe teritoriul României se impune, în mod similar, reglementarea răspunderii contractantului la nivel naţional în ceea ce priveşte plata drepturilor salariale nete restante aferente salariului brut pe ţară garantat în plată, datorate salariaţilor de către subcontractant.

Astfel potrivit acestei legi, in cadrul lanţurilor de subcontractare în care contractantul şi subcontractantul sunt stabiliţi pe teritoriul României, pentru activităţile prevăzute în anexă, contractantul căruia întreprinderea îi este subcontractant direct răspunde în solidar cu aceasta sau în locul său pentru drepturile salariale nete restante ale salariatului subcontractantului, aferente salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi/sau contribuţiilor datorate unor fonduri sau instituţii comune ale partenerilor sociali.

În situaţia în care subcontractantul direct nu îşi execută obligaţia de plată a salariului prevăzută în contractul individual de muncă, salariatul are dreptul să solicite contractantului plata doar pentru drepturile salariale nete restante aferente salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Subcontractantul are obligaţia de a plăti salariatului diferenţa dintre suma primită de către acesta de la contractant şi suma aferentă acoperirii integrale a drepturilor salariale cuvenite, precum şi obligaţia de a reţine şi plăti impozitul şi contribuţiile sociale aferente drepturilor salariale, în condiţiile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Răspunderea menţionată se limitează la drepturile salariale cuvenite salariatului subcontractantului pentru activitatea prestată de acesta în temeiul relaţiei contractuale dintre contractant şi subcontractantul direct al acestuia. Subcontractantul are obligaţia de a plăti contractantului sumele achitate de acesta salariatilor subcontractantului.

Contractantul este exonerat de răspunderea de a efectua plata salarialiilor nete restante, dacă face dovada că a achitat subcontractantului toate obligaţiile contractuale scadente, aferente relaţiei contractuale dintre aceştia.

Modificare la normele de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate

În Monitorul oficial nr. 378/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1.166/217/2022 pentru modificarea și completarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017, in vigoare de la 15 aprilie 2022.

Concediile medicale şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate la care au dreptul asiguraţii, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sunt:

a) concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii;

b) concedii medicale şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;

c) concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate;

d) concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav;

d^1) concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice;

e) concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal, care se acordă persoanelor asigurate, salariate gravide şi mame, lăuze sau care alăptează, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 25/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, în situaţia în care pacientul este însoţit la tratament pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene sau pe teritoriul altui stat care nu este membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene, se acordă în conformitate cu prevederile art. 30^2 alin. (2) - (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Casele de asigurări de sănătate care au în evidenţă pacienţii cu afecţiuni oncologice au obligaţia de a gestiona numărul de zile de concediu medical pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice.

În vederea gestionării numărului de zile de concediu medical pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, adeverinţa se solicită şi se transmite pacientului sau aparţinătorului, inclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

În vederea gestionării numărului de zile de concediu medical pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, beneficiarul concediului are obligaţia de a transmite de îndată o copie a certificatului de concediu medical la casa de asigurări care are în evidenţă pacientul cu afecţiuni oncologice, inclusiv prin mijloace de transmitere la distanţă.

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru supravegherea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 18 ani, în cazul copilului pentru care s-a dispus măsura carantinei sau a izolării în condiţiile Legii nr. 136/2020, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este de 100% din baza de calcul stabilită conform art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Acest ordin introduce:

- modelul adeverinţei pe care o elibereaza Casele de asigurări de sănătate pentru pacienţii cu afecţiuni oncologice
- modelul ACORDULUI pacientului cu afecţiuni oncologice

Totodata acest ordin modifica:

- anexa nr. 9 - CERERE-TIP privind solicitarea indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate
- anexa nr. 10 - CERERE depusă pentru situaţiile de la art. 64 alin. (10) din normele aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017.

Modificarea modelului unic al certificatului de concediu medical şi a instrucţiunilor privind utilizarea şi modul de completare a certificatelor de concediu medical pe baza cărora se acordă indemnizaţii asiguraţilor din sistemul asigurărilor sociale de sănătate

În Monitorul oficial nr. 378/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1.165/218/2022 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.192/745/2020 pentru aprobarea modelului unic al certificatului de concediu medical şi a instrucţiunilor privind utilizarea şi modul de completare a certificatelor de concediu medical pe baza cărora se acordă indemnizaţii asiguraţilor din sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Potrivit acestui ordin formularele de certificate de concediu medical se eliberează fără aplicarea ştampilei unităţii sanitare emitente, iar în situaţiile în care acestea se acordă pentru îngrijirea copilului bolnav sau pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, medicul curant sau medicul specialist, după caz, va înscrie codul numeric personal al copilului sau al pacientului cu afecţiuni oncologice pentru care se acordă certificatul.

Prin acest ordin in formularele de certificate de concediu medical:

- sintagma "pt. Cod indemnizaţie (1-16)" se modifică şi se înlocuieşte cu sintagma "pt. Cod de indemnizaţie (1-17)
- sintagma "cod numeric personal al copilului bolnav" se înlocuieşte cu sintagma "cod numeric personal al copilului bolnav/pacientului cu afecţiuni oncologice"
- codul de indemnizaţie 91 "Îngrijire copil bolnav cu afecţiuni grave, în vârstă de până la 16 ani" se înlocuieşte cu codul de indemnizaţie 91 "Îngrijire copil bolnav cu afecţiuni grave, în vârstă de până la 18 ani"
- după codul de indemnizaţie 91 "Îngrijire copil bolnav cu afecţiuni grave, în vârstă de până la 16 ani" se introduce un nou cod de indemnizaţie, codul 92 - Supravegherea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 18 ani, pentru care s-a dispus măsura carantinei sau a izolării

Eliberarea certificatului de concediu medical pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice se va face pe baza acordului pacientului cu afecţiuni oncologice şi a adeverinţei eliberate de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă acesta, din care să reiasă numărul de zile de concediu pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice care s-au acordat în ultimele 12 luni, potrivit modelului de adeverinţă prevăzut în Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul în care plătitorul de indemnizaţie respinge la plată un certificat de concediu medical din cauza completării greşite a acestuia sau utilizării unui formular a cărui valabilitate a încetat, medicul/casa de asigurări de sănătate care a eliberat certificatul de concediu medical poate efectua modificări pe formularul eliberat, confirmate prin semnătură şi parafă, după caz, sau poate elibera un duplicat în care menţionează, la rubrica «Data acordării», data când a efectuat modificarea, specificând «DUPLICAT» şi ataşând certificatul de concediu medical anulat la exemplarul 3 al noului formular.

Certificatului de concediu medical se completează cu cod 17 - Îngrijire pacient cu afecţiuni oncologice numai în cazul persoanei asigurate care însoţeşte pacientul cu afecţiuni oncologice la intervenţii chirurgicale şi tratamente, în baza acordului pacientului oncologic, cu încadrarea în numărul maxim de 45 de zile calendaristice în interval de un an pentru un pacient cu afecţiuni oncologice, conform adeverinţei eliberate de casa de asigurări de sănătate, potrivit modelului din Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Măsuri de protecţie socială a salariaţilor în contextul conflictului armat din Ucraina, precum şi ca urmare a sancţiunilor internaţionale aplicate Federaţiei Ruse şi Belarusului

În Monitorul oficial nr. 340/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 36/2022 privind stabilirea unor măsuri de protecţie socială a salariaţilor în contextul conflictului armat din Ucraina, precum şi ca urmare a sancţiunilor internaţionale aplicate Federaţiei Ruse şi Belarusului, in vigoare de la 07 aprilie 2022.

Începând cu data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2022, pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat şi se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 nr. 318/2021.

De aceste prevederi beneficiază următoarele categorii de salariaţi:

a) salariaţii angajatorilor afectaţi în mod direct sau indirect de imposibilitatea efectuării de tranzacţii comerciale cu operatori economici din Ucraina, Federaţia Rusă şi Belarus, ca urmare a efectelor generate de conflictul armat din Ucraina, care înregistrează o diminuare a încasărilor cu un procent de minimum 20% raportat la încasările realizate în luna ianuarie 2022 sau la încasările realizate în luna similară a anului 2021, comparativ cu luna pentru care se solicită indemnizaţia;
b) salariaţii angajatorilor supuşi sancţiunilor internaţionale care au instituite măsuri restrictive în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei şi care au fondurile sau resursele economice blocate prin ordin emis de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Operatorii economici sunt persoanele fizice sau juridice, care desfăşoară activităţi economice cu respectarea legislaţiei din Ucraina, Federaţia Rusă sau Belarus, care fabrică, importă, exportă, depozitează, transportă sau comercializează produse ori părţi din acestea sau prestează servicii.

Angajatorii afectaţi în mod indirect sunt angajatorii din România care au relaţii contractuale cu alţi angajatori din România care sunt afectaţi în mod direct de imposibilitatea efectuării de tranzacţii comerciale cu operatori economici din Ucraina, Federaţia Rusă şi Belarus, ca urmare a efectelor generate de conflictul armat din Ucraina.

Indemnizaţia se calculează şi se acordă proporţional cu numărul de zile în care activitatea a fost întreruptă sau redusă temporar. Indemnizaţia este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale obligatorii, conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Calculul, reţinerea şi plata impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează de către angajator din indemnizaţiile încasate din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Pentru indemnizaţie nu se datorează contribuţie asiguratorie pentru muncă conform prevederilor art. 220^5 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Termenul de plată şi declarare a obligaţiilor fiscale este data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor de şomaj.

În vederea acordării sumelor necesare plăţii indemnizaţiei, angajatorii depun, prin poşta electronică, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti, în raza cărora îşi au sediul social, o cerere semnată şi datată de reprezentantul legal, însoţită de o declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că au fost afectaţi în mod direct sau indirect de imposibilitatea efectuării de tranzacţii comerciale cu operatori economici din Ucraina, Federaţia Rusă şi Belarus, ca urmare a efectelor generate de conflictul armat din Ucraina, la care se anexează balanţa de venituri şi cheltuieli aferentă lunii pentru care se solicită indemnizaţia, precum şi balanţa de venituri şi cheltuieli la care se raportează diminuarea sau, după caz, de copia ordinului de blocare a fondurilor sau resurselor economice în domeniul sancţiunilor internaţionale, emis de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, şi de lista persoanelor care urmează să beneficieze de această indemnizaţie, asumată de reprezentantul legal al angajatorului.

Nu beneficiază de indemnizaţia de mai sus salariaţii următorilor angajatori:

a) instituţii şi autorităţi publice, astfel cum sunt acestea definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi la art. 2 alin. (1) pct. 5 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;
b) angajatorii care la data solicitării acordării acestor sume se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activităţile suspendate sau asupra cărora sunt impuse restricţii din alte motive decât cele generate de conflictului armat din Ucraina.

Modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate

În Monitorul oficial nr. 315/2022 a fost publicata Legea nr. 73/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

Potrivit acestei legi, in cazul copilului pentru care s-a dispus măsura carantinei sau a izolării în condiţiile Legii nr. 136/2020, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, asiguraţii pentru care nu se dispune măsura carantinei sau a izolării au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru supravegherea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 18 ani.

Indemnizaţia se acordă pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul curant sau, după caz, de medicul de familie care a luat în evidenţă şi a monitorizat aceste persoane, pentru o perioadă stabilită în funcţie de evoluţia bolii şi durata monitorizării.

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei este de 100% din baza de calcul stabilită conform art. 10 din OUG nr. 158/2005 şi se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.