În Monitorul oficial nr. 18/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 34/2022 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 8 ianuarie 2022, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
Potrivit acestei hotarari, incepând cu data de 8 ianuarie 2022 se prelungeşte cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul ţării.
În Monitorul oficial nr. 13/2022 a fost publicata Legea nr. 4/2022 pentru ratificarea Protocolului, semnat la Ierusalim la 3 noiembrie 2020, de modificare a Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Israel pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Ierusalim la 15 iunie 1997.
Guvernul României şi Guvernul Statului Israel, dorind să modifice Convenţia dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Israel pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Ierusalim la 15 iunie 1997 (denumită în continuare "Convenţia"),
au convenit după cum urmează:
ARTICOLUL I
1. Paragraful 3 al articolului 2 (Impozite vizate) din Convenţie este eliminat şi înlocuit cu următoarele:
"
3. Impozitele existente asupra cărora se aplică Convenţia sunt în special:
a) în cazul României:
(i) impozitul pe venit;
(ii) impozitul pe profit;
(denumite în continuare «impozit român»);
b) în cazul Israelului:
(i) impozitul pe venit şi impozitul pe societate (inclusiv impozitul pe câştigurile de capital şi impozitele percepute în baza Legii 5771-2011 privind Impozitarea Profiturilor Petroliere);
(ii) impozitul perceput pe câştigurile din înstrăinarea proprietăţii în conformitate cu Legea privind Impozitarea Proprietăţii Imobiliare;
(denumite în continuare «impozit israelian»)."
2. Paragraful 4 al articolului 2 (Impozite vizate) din Convenţie este eliminat.
3. Paragraful 5 al articolului 2 (Impozite vizate) din Convenţie este renumerotat ca paragraful 4.
ARTICOLUL II
Litera b) a paragrafului 1 al articolului 3 (Definiţii generale) din Convenţie este eliminată şi înlocuită cu următoarele:
"
b) termenul «România» înseamnă teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială şi spaţiul aerian de deasupra acestora, asupra cărora România îşi exercită suveranitatea, precum şi zona contiguă, platoul continental şi zona economică exclusivă asupra cărora România exercită drepturi suverane şi jurisdicţie, în conformitate cu legislaţia sa şi cu normele şi principiile dreptului internaţional;".
ARTICOLUL III
Textul articolului 27 (Schimbul de informaţii) din Convenţie este eliminat şi înlocuit cu următoarele:
"
ARTICOLUL 27
SCHIMBUL DE INFORMAŢII
1. Autorităţile competente ale statelor contractante vor schimba astfel de informaţii care se consideră că sunt relevante pentru aplicarea prevederilor prezentei Convenţii sau pentru administrarea ori aplicarea legislaţiilor interne ale statelor contractante privitoare la impozitele vizate de prezenta Convenţie percepute în numele statelor contractante, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară prezentei Convenţii. Schimbul de informaţii nu este limitat de articolul 1.
2. Orice informaţie obţinută în baza paragrafului 1 de un stat contractant va fi tratată ca fiind secretă în acelaşi mod ca şi informaţia obţinută în baza legislaţiei interne a acelui stat şi va fi dezvăluită numai persoanelor sau autorităţilor (inclusiv instanţelor judecătoreşti şi organelor administrative) însărcinate cu stabilirea, încasarea, aplicarea, urmărirea sau soluţionarea contestaţiilor cu privire la impozitele de orice fel sau natură sau cu supravegherea acţiunilor menţionate anterior. Asemenea persoane sau autorităţi vor folosi informaţia numai în astfel de scopuri. Acestea pot dezvălui informaţia în procedurile judecătoreşti publice sau în deciziile judiciare.
3. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu vor fi interpretate în niciun caz ca impunând unui stat contractant obligaţia:
a) de a lua măsuri administrative contrare legislaţiei şi practicii administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant;
b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute pe baza legislaţiei sau în cadrul practicii administrative obişnuite a acelui sau a celuilalt stat contractant;
c) de a furniza informaţii care ar dezvălui un secret comercial, de afaceri, industrial sau profesional ori un procedeu de fabricaţie sau informaţii a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.
4. Dacă un stat contractant solicită informaţii în conformitate cu prezentul articol, celălalt stat contractant va utiliza măsurile sale de culegere a informaţiilor pentru a obţine informaţiile solicitate, chiar dacă celălalt stat nu are nevoie de astfel de informaţii pentru scopurile sale fiscale. Obligaţia prevăzută în propoziţia anterioară este supusă limitărilor prevăzute de paragraful 3, însă aceste limitări nu vor fi interpretate în niciun caz ca permiţând unui stat contractant să refuze furnizarea de informaţii doar pentru faptul că acesta nu are niciun interes naţional faţă de informaţiile respective.
5. Prevederile paragrafului 3 nu vor fi interpretate în niciun caz ca permiţând unui stat contractant să refuze furnizarea de informaţii doar pentru faptul că informaţiile sunt deţinute de o bancă, de o altă instituţie financiară, de un împuternicit sau de o persoană care acţionează ca agent sau în calitate fiduciară sau pentru că acestea se referă la drepturile de proprietate deţinute în cadrul unei persoane."
ARTICOLUL IV
Ambele state contractante se vor notifica reciproc, pe cale diplomatică, în legătură cu îndeplinirea procedurilor legale interne necesare intrării în vigoare a prezentului protocol. Acest protocol va intra în vigoare la data ultimei dintre notificări şi va produce efecte în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care acesta intră în vigoare.
ARTICOLUL V
Prezentul protocol este parte integrantă a Convenţiei şi va rămâne în vigoare până la încetarea valabilităţii Convenţiei.
Drept care subsemnaţii, autorizaţi în mod corespunzător în acest scop, au semnat prezentul protocol.
Semnat la Ierusalim la 3 noiembrie 2020, în două exemplare originale, în limbile română, ebraică şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenţe în interpretare, textul în limba engleză va prevala.
În Monitorul oficial nr. 11/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1947/2021 pentru aprobarea Normelor privind funcționarea Laboratorului vamal central și modalitatea de efectuare a analizelor.
Laboratorul vamal central funcţionează în cadrul Direcţiei generale a vămilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Laboratorul vamal central efectuează analiza probelor:
a) prelevate, în condiţiile legii, de autoritatea vamală, din mărfurile supuse reglementărilor vamale, în vederea clasificării acestora în Tariful vamal integrat;
b) din categoria mărfurilor care fac obiectul politicii agricole comune, prelevate, în condiţiile legii, de autoritatea vamală sau de alte autorităţi, în scopul stabilirii drepturilor de import şi al asigurării controlului mărfurilor pentru care sunt solicitate restituţii la export;
c) pentru care există suspiciunea de a conţine droguri, aşa cum sunt ele definite de Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prelevate în condiţiile legii de autoritatea vamală sau de alte autorităţi din mărfurile supuse controlului autorităţii vamale;
d) din categoria mărfurilor accizabile, prelevate, în condiţiile legii, de autoritatea vamală sau de alte autorităţi, pentru identificarea corespunzătoare a produselor în raport cu prevederile titlului VIII "Accize şi alte taxe speciale" din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
e) prelevate, în condiţiile legii, de alte autorităţi, din mărfurile supuse controlului autorităţii vamale, în vederea identificării acestora şi aplicării reglementărilor legale specifice.
În Monitorul oficial nr. 10/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2127/2021 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a formularului 212 "Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice".
Acest nou formular se utilizează de persoanele fizice pentru declararea impozitului pe veniturile realizate şi a contribuţiilor sociale datorate începând cu anul 2021, precum şi pentru declararea impozitului pe veniturile estimate şi a contribuţiilor sociale datorate începând cu anul 2022.
Formularul electronic este disponibil aici: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/declaratie_unica.html.
În Monitorul oficial nr. 1245/2021 a fost publicata Legea nr. 322/2021 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, in vigoare de la 2 ianuarie 2022.
Regimului sponsorizărilor in cazul impozitului pe profit
În cazul în care valoarea sumei care se poate deduce din impozit, diminuată cu sumele reportate, după caz, nu a fost utilizată integral, contribuabilii pot dispune redirecţionarea impozitului pe profit, în limita valorii astfel calculate, pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private, în termen de maximum 6 luni de la data depunerii declaraţiei anuale de impozit pe profit, prin depunerea unui/unor formular/formulare de redirecţionare. În cazul contribuabililor membri ai unui grup fiscal, redirecţionarea poate fi dispusă numai de persoana juridică responsabilă. Obligaţia plăţii sumei redirecţionate din impozitul pe profit revine organului fiscal competent. Redirecţionarea impozitului pe profit pentru sponsorizarea entităţilor persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv a unităţilor de cult, poate fi efectuată doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data plăţii sumei respective de către organul fiscal, în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Procedura, modelul şi conţinutul formularului de redirecţionare se stabilesc prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.
Regimului sponsorizărilor in cazul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor
În cazul în care valoarea reprezentând 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, diminuată cu sumele reportate, după caz, nu a fost utilizată integral, contribuabilii pot dispune redirecţionarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, în limita diferenţei astfel calculate pentru întregul an fiscal, pentru activităţi de sponsorizare, respectiv pentru acordarea de burse, în termen de 6 luni de la data depunerii declaraţiei de impozit aferente trimestrului IV, prin depunerea unui/unor formular/formulare de redirecţionare. Obligaţia plăţii sumei redirecţionate din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor revine organului fiscal competent. Redirecţionarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru sponsorizarea entităţilor persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv a unităţilor de cult, poate fi efectuată doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data plăţii sumei respective de către organul fiscal, în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Procedura, modelul şi conţinutul formularului de redirecţionare se stabilesc prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.
----
Începând cu data de 1 ianuarie 2022, respectiv cu data începerii anului fiscal 2022-2023 în cazul persoanelor juridice care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic, potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, contribuabilii pot dispune asupra valorii stabilite potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (4) lit. i) sau art. 56 alin. (1^1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, numai dacă aceasta, în urma diminuării cu sumele reportate, este pozitivă.
Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, respectiv din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se reportează numai pentru sponsorizări/acte de mecenat/acordarea de burse private efectuate/înregistrate înainte de termenele de mai sus (adica 1 ianuarie 2022, respectiv cu data începerii anului fiscal 2022-2023 în
cazul persoanelor juridice care au optat pentru un exerciţiu financiar
diferit de anul calendaristic), potrivit reglementărilor în vigoare la data efectuării sponsorizării, fără a depăşi anul 2028.
În Monitorul oficial nr. 1240/2021 a fost publicata Legea nr. 315/2021 privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Aceasta lege elimina obligatia depunerii anuale a declaratiei privind beneficiarul real care se depunea la oficiul registrului comerţului în care este înmatriculată persoana juridică în termen de 15 zile de la aprobarea situaţiilor financiare anuale.
Persoanele juridice supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului depun la înmatriculare şi ori de câte ori intervine o modificare o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor, cu excepţia regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale şi societăţilor deţinute integral sau majoritar de stat. Obligaţia este îndeplinită şi prin includerea, la înmatriculare, în actul constitutiv, a datelor de identificare ale beneficiarilor reali şi a modalităţilor în care se exercită controlul asupra persoanei juridice. Modificarea ulterioară a datelor de identificare ale beneficiarilor reali nu instituie obligaţia întocmirii unui act modificator la actul constitutiv.
Persoanele juridice supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului, care au în structura acţionariatului entităţi înmatriculate/înregistrate şi/sau care au sediul fiscal în jurisdicţii necooperante din punct de vedere fiscal şi/sau în jurisdicţii cu grad înalt de risc de spălare a banilor şi/sau de finanţare a terorismului şi/sau în jurisdicţii aflate sub monitorizarea organismelor internaţionale relevante, pentru risc de spălare a banilor/finanţare a terorismului, depun anual o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor, în termen de 15 zile de la aprobarea situaţiilor financiare anuale. Termenul de depunere a acestei declaraţii este de 90 de zile de la încetarea stării de alertă. Oficiul asigură publicarea pe pagina sa de internet a listelor actualizate ale jurisdicţiilor necooperante din punct de vedere fiscal şi/sau în jurisdicţii cu grad înalt de risc de spălare a banilor şi/sau de finanţare a terorismului şi/sau în jurisdicţii aflate sub monitorizarea organismelor internaţionale relevante, pentru risc de spălare a banilor/finanţare a terorismului, elaborate de organismele internaţionale abilitate.
Persoanele juridice înmatriculate în registrul comerţului anterior datei de intrare în vigoare a Legii nr. 129/2019, cu excepţia regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale şi societăţilor deţinute integral sau majoritar de stat, depun o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, pe care o actualizează ori de câte ori intervine o modificare, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor. Această obligaţie se consideră a fi îndeplinită pentru persoanele juridice care au depus cel puţin o declaraţie privind beneficiarul real ulterior datei de intrare în vigoare a Legii nr. 129/2019.
În cazul în care intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, declaraţia se depune în termen de 15 zile de la data la care aceasta a intervenit.
Declaraţia pe propria răspundere a reprezentantului legal al persoanei juridice cuprinde datele de identificare ale beneficiarilor reali, respectiv numele, prenumele, data şi locul naşterii, codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate, cetăţenia, domiciliul sau reşedinţa, precum şi modalităţile în care se exercită controlul asupra persoanei juridice.
Declaraţia privind beneficiarul real poate avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică şi poate fi transmisă la oficiul registrului comerţului prin mijloace electronice, cu semnătură electronică, sau prin servicii de poştă şi curier sau prin ghişeul oficiului registrului comerţului, personal sau prin reprezentant conform prevederilor legale.
Declaraţia privind beneficiarul real poate fi dată şi în faţa reprezentantului oficiului registrului comerţului sau se poate depune, personal sau prin reprezentant, având dată certă, dată de notarul public ori atestată de avocat.
Nerespectarea de către reprezentantul legal al persoanelor juridice a obligaţiei de depunere a declaraţiei privind datele de identificare ale beneficiarului real constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei. Procesul-verbal de constatare a contravenţiei se comunică oficiului registrului comerţului, în acesta fiind consemnat că nedepunerea declaraţiei atrage dizolvarea societăţii, în condiţiile art. 237 din Legea nr. 31/1990.
Dacă în termen de 30 de zile de la data aplicării sancţiunii contravenţionale reprezentantul persoanei juridice nu a depus declaraţia privind datele de identificare ale beneficiarului real, la cererea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul sau, după caz, tribunalul specializat va putea pronunţa dizolvarea societăţii. Cauza de dizolvare poate fi înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond. Dispoziţiile art. 237 alin. (4) - (13) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
În situaţia în care entităţile raportoare prevăzute la art. 5 din Legea nr. 129/2019 suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că anumite tranzacţii, operaţiuni sau activităţi al căror obiect îl constituie bunuri ce provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului şi implică persoane cu privire la care există o neconcordanţă, transmit un raport pentru tranzacţii suspecte exclusiv Oficiului.
În Monitorul oficial nr. 1239/2021 a fost publicata Legea nr. 318/2021 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022.
Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 aferent sistemului public de pensii se stabileşte la venituri în sumă de 99.557.228 mii lei, iar la cheltuieli în sumă de 99.557.228 mii lei, atât la credite de angajament, cât şi la credite bugetare.
Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale pe anul 2022 se stabileşte la venituri în sumă de 177.877 mii lei, iar la cheltuieli în sumă de 138.928 mii lei, atât la credite de angajament, cât şi la credite bugetare, cu un excedent de 38.949 mii lei.
Bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2022 aferent sistemului asigurărilor pentru şomaj se stabileşte la venituri în sumă de 2.049.200 mii lei, iar la cheltuieli în sumă de 2.049.200 mii lei la credite bugetare şi în sumă de 2.055.012 mii lei la credite de angajament.
Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale instituit prin Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare, se stabileşte la venituri în sumă de 1.646.237 mii lei, iar la cheltuieli în sumă de 71.830 mii lei, atât la credite de angajament, cât şi la credite bugetare, cu un excedent de 1.574.407 mii lei.
Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 este de 6.095 lei.
Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte, în condiţiile legii, în cazul:
a) asiguratului sau pensionarului, la 6.095 lei;
b) unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, la 3.048 lei.
Începând cu data intrării în vigoare a acestei legi şi până la data de 31 decembrie 2022, cota contribuţiei pentru persoanele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, este 17% din contribuţia asiguratorie pentru muncă reglementată la art. 220^3 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
În Monitorul oficial nr. 1238/2021 a fost publicata Legea nr. 317/2021 a bugetului de stat pe anul 2022, in vigoare de la 31 decembrie 2021
Bugetul de stat pe anul 2022 se stabileşte la venituri în sumă de 216.444,7 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 497.271,3 milioane lei credite de angajament şi în sumă de 301.729,9 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 85.285,2 milioane lei.
În anul 2022, începând cu data intrării în vigoare a acestei legi, în conformitate cu prevederile art. 220^6 alin. (6) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din contribuţia asiguratorie pentru muncă încasată la bugetul de stat se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii în curs, o cotă de:
a) 12%, care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare;
b) 17%, care se face venit la Bugetul asigurărilor pentru şomaj;
c) 2%, care se face venit la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale;
d) 22%, care se face venit la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale;
e) 47%, care se face venit la bugetul de stat într-un cont distinct.
În Monitorul oficial nr. 1230/2021 a fost publicat Ordinul nr. 2028/2021 privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.921/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare fiscală, din oficiu sau la cererea altei autorităţi care administrează creanţe fiscale, a unui subiect de drept fiscal care nu şi-a îndeplinit obligaţia de înregistrare fiscală, potrivit legii.
În Monitorul oficial nr. 1230/2021 a fost publicata Hotărârea nr. 14/2021 privind aprobarea cotizațiilor, a termenelor de plată și a obligațiilor declarative pentru membrii Camerei Consultanților Fiscali.
Nivelul cotizaţiilor fixe anuale se stabileşte astfel:
A. În cazul persoanelor fizice şi persoanelor juridice - membri ai Camerei Consultanţilor Fiscali:
- 410 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali activi;
- 170 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali inactivi;
- 250 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali asistenţi;
- 350 lei - pentru persoanele juridice.
B. În cazul persoanelor fizice şi persoanelor juridice pentru anul în care devin membri ai Camerei Consultanţilor Fiscali:
- 1.410 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali activi;
- 1.170 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali inactivi;
- 750 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali asistenţi;
- 2.350 lei - pentru persoanele juridice.
C. În cazul consultanţilor fiscali asistenţi pentru anul în care devin consultanţi fiscali:
- 910 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali activi;
- 670 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali inactivi.
Membrii activi ai Camerei Consultanţilor Fiscali care desfăşoară activitate de consultanţă fiscală au şi obligaţia de plată a cotizaţiilor variabile. Cotizaţiile variabile anuale datorate se calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra valorii veniturilor obţinute din activitatea de consultanţă fiscală în anul de referinţă sau a valorii acestor venituri diminuate cu sumele cedate subcontractorilor şi colaboratorilor consultanţi fiscali, dacă este cazul. Cotele procentuale aplicabile pentru determinarea cotizaţiilor variabile aferente activităţii desfăşurate sunt următoarele:
1. pentru persoane fizice: o cotă de 0,4%;
2. pentru persoane juridice:
a) la venituri realizate de până la 100.000 euro inclusiv, o cotă de 0,4%;
b) la venituri realizate între 100.001 euro-1.000.000 euro inclusiv, o cotă de 0,75%;
c) la venituri realizate de peste 1.000.000 euro, o cotă de 1%.
