D700 si D010 se modifica

În Monitorul oficial nr. 1278/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2578/2022 privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal, in vigoare de la 01 ianuarie 2023.

Acest ordin modifica categoriile de obligaţii fiscale de declarare, cu caracter permanent, care se înscriu în vectorul fiscal, acestea fiind:

a) taxa pe valoarea adăugată;
b) impozitul pe profit;
c) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
d) accizele;
e) impozitul pe venit;
f) impozitul pe reprezentanţă;
g) contribuţia de asigurări sociale datorată de persoanele fizice;
h) contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice;
i) contribuţia asiguratorie pentru muncă;
j) redevenţele miniere;
k) redevenţele petroliere;
l) contribuţia pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii;
m) impozitul pe monopolul natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural;
n) impozitul asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale;
o) impozitul pe veniturile din activităţile de exploatare a resurselor naturale, altele decât gazele naturale;
p) taxele datorate potrivit legislaţiei din domeniul jocurilor de noroc.

Dintre acestea, se elimina de la 1.01.2023, impozitul specific unor activităţi.

De asemenea acest ordin modifica:

- "Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru persoanele juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică" formularul 010;
- "Declaraţia pentru înregistrarea/modificarea în mediu electronic a menţiunilor ulterioare înregistrării fiscale, precum şi pentru radierea înregistrării fiscale (700)".

Expirarea permisului unic pentru străini pe teritoriul României

În Monitorul oficial nr. 1276/2022 a fost publicata Legea nr. 382/2022 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2022 pentru modificarea art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, in vigoare de la 02 ianuarie 2023.

Străinii care au intrat legal pe teritoriul României şi cărora le-a expirat permisul unic pot solicita un nou permis unic, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi, dacă încetarea raportului de muncă al străinului a fost înregistrată cu cel mult 18 luni înaintea datei de intrare în vigoare a prezentei legi.

Prevederile nu se aplică străinilor pentru care Inspectoratul General pentru Imigrări a emis decizia de returnare până la data intrării în vigoare a acestei legi.

Normele anuale de venit pe anul 2023

ANAF a publicat normele anuale de venit pe anul 2023, stabilite pentru activități independente, conform art. 69 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care se pot consulta aici.

Potrivit art. 69 din Codul fiscal, in cazul contribuabililor care realizează venituri din activităţi independente, altele decât venituri din profesii liberale definite la art. 67 alin. (2) din Codul fiscal, venitul net anual se determină pe baza normelor de venit de la locul desfăşurării activităţii.

Norma de venit pentru fiecare activitate desfăşurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12. Aceste prevederi se aplică şi în cazul în care activitatea se desfăşoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, norma de venit fiind stabilită pentru fiecare membru asociat.

La stabilirea normelor anuale de venit, plafonul de venit determinat prin înmulţirea cu 12 a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă venitul net anual înainte de aplicarea criteriilor. Criteriile pentru stabilirea normelor de venit de către direcţiile generale regionale ale finanţelor publice sunt cele prevăzute în normele metodologice.

În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate care generează venituri din activităţi independente, altele decât venituri din profesii liberale, definite la art. 67 alin. (2) din Codul fiscal, pe perioade mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei activităţi se reduce proporţional, astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfăşurată activitatea respectivă.

Dacă un contribuabil desfăşoară două sau mai multe activităţi care generează venituri din activităţi independente, altele decât venituri din profesii liberale, venitul net din aceste activităţi se stabileşte de către contribuabil prin însumarea nivelului normelor de venit corespunzătoare fiecărei activităţi.

În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate inclusă în nomenclatorul activităţilor pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit şi o altă activitate independentă, venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.

Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit au obligaţia să completeze numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală şi nu au obligaţii privind evidenţa contabilă.

Contribuabilii, pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit şi care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro, începând cu anul fiscal următor au obligaţia determinării venitului net anual în sistem real. Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului în lei al sumei de 25.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Naţională a României, la sfârşitul anului fiscal. Această categorie de contribuabili are obligaţia să completeze corespunzător şi să depună declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

Contribuabilii pot ajusta normele anuale de venit în declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice. Ajustarea normelor anuale de venit se realizează de către contribuabil prin aplicarea coeficienţilor de corecţie publicaţi de către Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, respectiv a municipiului Bucureşti, asupra normelor anuale de venit.
 

Noi atributii ale Direcţiei generale antifraudă fiscală

În Monitorul oficial nr. 1272/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 188/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, in vigoare de la 29 decembrie 2022.

Aceasta ordonanta modifica atributiile Direcţiei generale antifraudă fiscală astfel ca personalul care ocupă funcţii publice are dreptul:

a) să cerceteze şi să evalueze activităţi şi/sau operaţiuni în vederea stabilirii stării de fapt fiscale şi să constate împrejurările în care au fost săvârşite faptele care pot avea consecinţe fiscale şi să aplice, după caz, prevederile lit. n);

b) să efectueze, în condiţiile legii, controale în vederea prevenirii, descoperirii şi combaterii faptelor de evaziune fiscală şi fraudă fiscală la toate categoriile de contribuabili, indiferent de forma de organizare, precum şi în orice loc, indiferent de forma sub care se desfăşoară activităţi economice, generatoare de venituri impozabile ori unde se află bunurile impozabile;

c) să verifice legalitatea activităţilor desfăşurate, existenţa şi autenticitatea documentelor justificative în activităţile de producţie şi prestări de servicii ori pe timpul transportului, depozitării şi comercializării bunurilor;

d) să efectueze investigaţii, supravegheri şi verificări fiscale necesare prevenirii şi descoperirii faptelor de evaziune fiscală şi fraudă fiscală, inclusiv în cazurile în care sunt semnalate situaţii de încălcare a legislaţiei specifice;

e) să oprească mijloacele de transport de persoane şi bunuri, în condiţiile legii, pentru verificarea documentelor de însoţire a bunurilor şi pentru verificarea legalităţii activităţii comerciale de transport de persoane;

f) să verifice, în condiţiile legii, respectarea reglementărilor legale privind circulaţia mărfurilor pe drumurile publice, pe căi ferate şi fluviale, în porturi, gări, autogări, aeroporturi, interiorul zonelor libere, în vecinătatea unităţilor vamale, în antrepozite, precum şi în alte locuri în care se desfăşoară activităţi economice;

g) să reţină documente, să solicite copii certificate de pe documentele originale, să preleveze probe, eşantioane, mostre şi alte asemenea specimene şi să solicite efectuarea expertizelor tehnice necesare finalizării actului de control, în condiţiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;

h) să legitimeze şi să stabilească identitatea administratorilor entităţilor controlate, precum şi a oricăror persoane implicate în activităţile şi/sau operaţiunile investigate şi să solicite acestora explicaţii scrise, după caz;

i) să solicite, în condiţiile legii, informaţii sau, după caz, documente de la orice entitate privată şi/sau publică, în scopul instrumentării şi fundamentării constatărilor cu privire la săvârşirea unor fapte care contravin legislaţiei în domeniul financiar-fiscal;

j) să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni contravenţionale în toate domeniile de competenţă ale Agenţiei;

k) să confişte bunuri şi sume de bani în condiţiile legii;

l) să aplice sigilii, pentru asigurarea integrităţii bunurilor, întocmind în acest sens proces-verbal;

m) să dispună măsuri asigurătorii în condiţiile Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

n) să sesizeze organele de urmărire penală dacă în desfăşurarea activităţii specifice constată împrejurări privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar-fiscal;

o) să efectueze verificarea documentară reglementată prin Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

p) să dispună măsuri pentru prevenirea şi corectarea abaterilor de la prevederile legislaţiei financiar-fiscale şi contabile, în condiţiile legii;

q) să sesizeze organele competente în vederea valorificării constatărilor;

r) în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu să poarte uniformă, să păstreze, să folosească şi să facă uz de armamentul şi mijloacele de apărare din dotare, în condiţiile legii;

s) să utilizeze mijloacele auto purtând însemne şi dispozitive de avertizare sonore şi luminoase specifice, în condiţiile legii;

ş) să constituie şi să utilizeze baze de date, inclusiv ale altor instituţii publice sau persoane juridice de drept public, necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege. Accesul la bazele de date se face cu respectarea dispoziţiilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal şi a informaţiilor clasificate, condiţiile concrete urmând a fi stabilite prin protocoale încheiate cu respectivele instituţii publice sau persoane juridice de drept public.

Digitalizarea ANAF: Modificarea Codului de Procedura Fiscala

În Monitorul oficial nr. 1272/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 188/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, in vigoare de la 29 decembrie 2022.

Reforma ANAF va fi implementată şi prin intrarea în vigoare a cadrului legal modificat în domeniul de activitate al structurilor de inspecţie fiscală şi vizează consolidarea capacităţii şi eficacităţii structurilor de control fiscal, pentru a preveni frauda fiscală naţională şi transfrontalieră şi evaziunea fiscală prin identificarea timpurie şi ţintită a riscurilor fiscale majore.

PNRR este o oportunitate unică pentru dezvoltarea digitală a administraţiei fiscale, pentru implementarea de concepte noi, inovative, care să modifice sau să influenţeze paradigma de funcţionare a instituţiei şi să faciliteze tranziţia către o interacţiune preponderent digitală, atât în procesele care implică interacţiuni externe instituţiei, cât şi în procesele interne ale acesteia.

Dintre modificarile aduse Codului de procedură fiscală amintim:

1. Dosarul administrativ al acţiunii de control fiscal este totalitatea documentelor şi informaţiilor care stau la baza constatărilor organului de control fiscal din punct de vedere faptic şi legal, precum şi cele emise în legătură cu administrarea mijloacelor de probă.

2. Dosarul fiscal este ansamblul documentelor şi informaţiilor primite sau elaborate, deţinute de organul fiscal în legătură cu activitatea de administrare a creanţelor fiscale ale unui contribuabil/plătitor.

3. Organul fiscal are obligaţia ca, la cererea scrisă a contribuabilului/plătitorului supus unei acţiuni de control fiscal, să pună la dispoziţia acestuia dosarul administrativ al acţiunii de control fiscal. Acolo unde este cazul, documentele/informaţiile sunt anonimizate pentru a se asigura confidenţialitatea datelor cu caracter personal şi secretul fiscal.

4. În cadrul criteriilor generale în funcţie de care se stabileşte clasa/subclasa de risc fiscal se vor avea în vedere inclusiv criteriile de natură economică.

5. Clasa/Subclasa de risc fiscal se comunică contribuabilului, la cererea acestuia, prin orice mijloc de comunicare care asigură dovada primirii informaţiei, cu excepţia cazului în care obiective de interes general justifică restrângerea accesului la această informaţie. (intra in vigoare in 1.01.2026).

6. Organul fiscal poate solicita prezenţa contribuabilului/plătitorului la sediul său pentru a da informaţii şi lămuriri necesare stabilirii situaţiei sale fiscale reale. Odată cu această solicitare, când sunt necesare documente/informaţii pentru clarificarea situaţiei fiscale, organul fiscal indică şi documentele pe care contribuabilul/plătitorul este obligat să le prezinte, atunci când acestea nu sunt deţinute de organul fiscal.

7. Cererea de furnizare a informaţiilor se formulează în scris. În cerere, organul fiscal trebuie să specifice natura informaţiilor solicitate pentru determinarea stării de fapt fiscale şi documentele care susţin informaţiile furnizate, atunci când acestea nu sunt deţinute de organul fiscal.

8. Organul fiscal poate solicita punerea la dispoziţie a înscrisurilor la sediul său ori la domiciliul fiscal al persoanei obligate să le prezinte. Punerea la dispoziţie a înscrisurilor la sediul organului fiscal se poate realiza prin transmiterea acestora prin poştă, cu confirmare de primire, prin depunerea la registratura organului fiscal sau prin mijloacele electronice de transmitere la distanţă.

9. Organul fiscal central este obligat să transmită organelor fiscale locale informaţii privind sursele de venit ale persoanelor fizice. Organele fiscale locale şi organul fiscal central încheie protocolul denumit «Protocol de aderare la serviciile sistemului informatic PatrimVen», care se transmite prin sistemul informatic propriu al Ministerului Finanţelor/ANAF.

10. În procedura de control fiscal ori de soluţionare a contestaţiei, cererile, înscrisurile sau orice alte documente pot fi transmise de contribuabili/plătitori, prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, ori prin poştă, cu confirmare de primire sau prin poşta electronică la adresa de e-mail indicată de organul de control sau de soluţionare a contestaţiei ori depuse la registratura organului fiscal competent. În mod similar, organul de control sau de soluţionare a contestaţiei poate transmite solicitări, înscrisuri sau orice alte documente prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, ori prin poştă, cu confirmare de primire, sau prin poşta electronică la adresa de e-mail indicată de contribuabil/plătitor.

11. Activitatea de inspecţie fiscală efectuată de organul fiscal central se organizează în baza programelor întocmite la nivel central.

12.  Legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu pot fi prezentate şi prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă. În cazul organului fiscal central, prezentarea legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu se realizează conform procedurii aprobate prin ordin al preşedintelui ANAF. Începerea inspecţiei fiscale trebuie consemnată în registrul unic de control ori de câte ori există obligaţia ţinerii acestuia şi inspecţia fiscală se desfăşoară în spaţiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului.

13. In cazul creanţelor administrate de organul fiscal central, organele de inspecţie fiscală au competenţă de efectuare a inspecţiei fiscale pe întreg teritoriul ţării.

14. În cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal local, selectarea contribuabililor/plătitorilor ce urmează a fi supuşi inspecţiei fiscale este efectuată de către organul de inspecţie fiscală competent, în funcţie de nivelul riscului. Nivelul riscului se stabileşte pe baza analizei de risc. În cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal central, selectarea contribuabililor/plătitorilor pentru efectuarea acţiunii de inspecţie fiscală se efectuează la nivelul aparatului central al ANAF, în funcţie de nivelul riscului stabilit pe baza analizei de risc.

Prin excepţie, în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal central, contribuabilii/plătitorii pot fi selectaţi în mod aleatoriu pentru efectuarea unei acţiuni de inspecţie fiscală. Termenii şi condiţiile în care se realizează selectarea aleatorie se stabilesc prin ordin al preşedintelui ANAF. Într-un an calendaristic, procentul maximal de contribuabili/plătitori selectaţi în mod aleatoriu nu poate depăşi 10% din totalul contribuabililor/plătitorilor selectaţi pentru efectuarea inspecţiei fiscale în anul respectiv. Depăşirea procentului de 10% reprezintă abatere disciplinară, iar conducătorul structurii de inspecţie fiscală are obligaţia să ia măsuri de sancţionare a persoanelor vinovate.

15.  Notificarea de conformare emisă de organul fiscal central în cazul inspecţiei fiscale.

Pentru contribuabilii/plătitorii prezumtivi a fi selectaţi pentru efectuarea inspecţiei fiscale, organul de inspecţie fiscală transmite acestora, în scris, o notificare de conformare cu privire la riscurile fiscale identificate în scopul reanalizării de către aceştia a situaţiei fiscale şi, după caz, de a depune sau de a corecta declaraţiile fiscale.

Prin notificare se comunică contribuabilului/plătitorului că în termen de 30 de zile de la data comunicării notificării are posibilitatea să depună sau să corecteze declaraţiile fiscale. Până la expirarea acestui termen, organul de inspecţie fiscală nu întreprinde nicio acţiune în vederea selectării pentru efectuarea inspecţiei fiscale.

Depunerea sau corectarea declaraţiilor fiscale de către contribuabil/plătitor nu împiedică selectarea pentru efectuarea inspecţiei fiscale, însă numai după împlinirea termenului de 30 de zile.

După împlinirea termenului de 30 de zile contribuabilii/plătitorii cu risc fiscal ridicat care nu au remediat riscurile fiscale pentru care au fost notificaţi sunt supuşi obligatoriu unei inspecţii fiscale sau unei verificări documentare.

Modelul notificării de conformare, periodicitatea emiterii notificărilor, precum şi procedura de notificare se aprobă prin ordin al preşedintelui ANAF.

16. Avizul de inspecţie fiscală va cuprinde si posibilitatea depunerii sau corectării declaraţiei de impunere aferentă perioadelor şi creanţelor fiscale ce vor face obiectul inspecţiei fiscale, până la data începerii inspecţiei fiscale.

17. Data începerii inspecţiei fiscale este data menţionată în registrul unic de control dacă există obligaţia ţinerii acestuia şi inspecţia se desfăşoară în spaţiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului. În cazul contribuabilului/plătitorului care nu ţine sau nu prezintă organului de inspecţie fiscală registrul unic de control, această dată se înscrie într-un proces-verbal de constatare. Procesul-verbal de constatare se semnează de către organul de inspecţie fiscală şi de către contribuabil/plătitor şi se înregistrează la registratura contribuabilului/plătitorului ori de câte ori există o astfel de registratură.

În cazul în care inspecţia fiscală se desfăşoară în spaţiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului şi nu poate începe în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data prevăzută în aviz, contribuabilul/plătitorul este înştiinţat, în scris, asupra noii date de începere a inspecţiei fiscale.

În cazul în care inspecţia fiscală se desfăşoară la sediul organului de inspecţie fiscală, data începerii inspecţiei fiscale este data prevăzută în aviz. Dacă inspecţia fiscală nu poate începe la data prevăzută în aviz, cel târziu la data împlinirii acesteia, contribuabilul/plătitorul este înştiinţat, în scris, asupra noii date de începere a inspecţiei fiscale.

18.  Inspecţia fiscală se desfăşoară, de regulă, la sediul organului de inspecţie fiscală.

19. Din iniţiativa organului de inspecţie fiscală sau la solicitarea motivată a contribuabilului/plătitorului, inspecţia fiscală se poate desfăşura în spaţiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului. Cererea contribuabilului/plătitorului se soluţionează în termen de maximum 3 zile de la înregistrare. În cazul în care cererea nu este soluţionată în termenul de 3 zile, aceasta se consideră acceptată tacit. Schimbarea locului de desfăşurare a inspecţiei fiscale se poate realiza şi pe parcursul inspecţiei fiscale. Contribuabilul/Plătitorul trebuie să pună la dispoziţie un spaţiu adecvat, precum şi logistica necesară desfăşurării inspecţiei fiscale. Dacă nu există sau nu poate fi pus la dispoziţie un spaţiu de lucru adecvat pentru derularea inspecţiei fiscale, atunci activitatea de inspecţie se desfăşoară la sediul organului fiscal sau în orice alt loc stabilit de comun acord cu contribuabilul/plătitorul.

20. În cazul în care inspecţia fiscală se desfăşoară la sediul organului fiscal, aceasta se realizează în timpul programului de lucru al organului fiscal. Inspecţia fiscală se poate desfăşura şi în afara programului de lucru al organului fiscal, dacă nu este necesară prezenţa contribuabilului/plătitorului, cu aprobarea conducătorului organului de inspecţie fiscală.

21. În cazul în care contribuabilul/plătitorul nu a fost informat cu privire la finalizarea verificării unei perioade fiscale şi a unui tip de obligaţie fiscală, acesta poate solicita emiterea deciziei de impunere provizorie după împlinirea a jumătate din durata legală de efectuare a inspecţiei fiscale.

La cererea contribuabilului/plătitorului, decizia de impunere provizorie se emite şi se comunică în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data solicitării, în cazul marilor contribuabili, sau în termen de cel mult 5 zile lucrătoare pentru ceilalţi contribuabili/plătitori, în scopul stingerii obligaţiilor fiscale suplimentare.

În situaţia în care decizia de impunere provizorie nu se emite şi nu se comunică în termen, contribuabilul / plătitorul nu datorează dobânzi şi penalităţi de nedeclarare începând din ziua următoare împlinirii termenului de emitere şi comunicare şi până la data la care decizia a fost comunicată contribuabilului/plătitorului.

22. Controlul inopinat se efectuează de către organele de inspecţie fiscală şi organele fiscale competente să exercite verificarea situaţiei fiscale personale.

23. Competenţa, obiectul şi regulile de efectuare a controlului antifraudă

Controlul antifraudă se efectuează de către funcţionarii publici din cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală pe întreg teritoriul ţării, în baza analizei de risc.

Controlul antifraudă are ca obiect prevenirea şi combaterea fraudei şi evaziunii fiscale. Organele de control antifraudă fiscală exercită activităţi de control operativ, fără informarea prealabilă a contribuabilului/plătitorului cu privire la efectuarea controlului.

Prin excepţie, organele de control antifraudă fiscală pot efectua controlul antifraudă fără existenţa unei analize de risc în următoarele cazuri:

a) atunci când, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, constată încălcări ale legislaţiei fiscale care impun o intervenţie imediată;
b) în mod excepţional, în vederea efectuării unor acţiuni de control cu caracter specific, în scopul prevenirii şi combaterii fraudei şi/sau evaziunii fiscale.

Contribuabilul/Plătitorul nu poate face obiecţii cu privire la procedura de selectare folosită pentru efectuarea controlului antifraudă.

24. La finalizarea controlului antifraudă se încheie proces-verbal de control, în condiţiile legii. Un exemplar al procesului-verbal de control se comunică contribuabilului/plătitorului.

25. Pentru verificarea situaţiei fiscale personale a persoanei fizice, se efectuează următoarele activităţi preliminare:

a) analiza de risc de către structura de la nivelul aparatului central al ANAF în vederea stabilirii riscului aferent persoanelor fizice de neconformare la declararea veniturilor impozabile. Riscul aferent unei persoane fizice de neconformare la declararea veniturilor impozabile reprezintă diferenţa semnificativă între veniturile estimate în cadrul analizei de risc şi veniturile declarate de persoana fizică şi/sau de plătitori pentru aceeaşi perioadă impozabilă. Diferenţa este semnificativă dacă între veniturile estimate în cadrul analizei de risc şi veniturile declarate de persoana fizică şi/sau de plătitori este o diferenţă mai mare de 10% din veniturile declarate, dar nu mai puţin de 50.000 lei;
b) notificarea, în scris, a persoanelor fizice identificate cu risc fiscal potrivit lit. a), înainte de selectarea pentru verificarea situaţiei fiscale personale, că au posibilitatea de a reanaliza situaţia fiscală personală, inclusiv de a depune sau de a corecta declaraţiile fiscale;
c) selectarea persoanelor fizice ce urmează a fi supuse verificării situaţiei fiscale personale efectuate la nivelul aparatului central al ANAF, în funcţie de nivelul riscului stabilit. Nivelul riscului se stabileşte pe baza analizei de risc.

Prin excepţie, persoanele fizice pot fi selectate în mod aleatoriu pentru efectuarea unei verificări a situaţiei fiscale personale. Termenii şi condiţiile în care se realizează selectarea aleatorie se stabilesc prin ordin al preşedintelui ANAF. Într-un an calendaristic, procentul maximal de persoane fizice selectate în mod aleatoriu nu poate depăşi 10% din totalul persoanelor fizice selectate pentru efectuarea verificării situaţiei fiscale personale în anul respectiv. Depăşirea procentului de 10% reprezintă abatere disciplinară, iar conducătorul structurii de verificare a situaţiei fiscale personale are obligaţia să ia măsuri de sancţionare a persoanelor vinovate.

26. Notificarea de conformare emisă de organul fiscal central în cazul verificării situaţiei fiscale personale.

Pentru persoanele fizice identificate cu risc fiscal, organul competent cu efectuarea verificării situaţiei fiscale personale transmite acestora, în scris, o notificare de conformare cu privire la riscurile fiscale identificate, în scopul reanalizării de către acestea a situaţiei fiscale şi, după caz, de a depune sau de a corecta declaraţiile fiscale.

Prin notificare se comunică persoanei fizice că în termen de 30 de zile de la data comunicării notificării are posibilitatea depunerii sau corectării declaraţiei fiscale. Până la expirarea acestui termen, organul fiscal central nu întreprinde nicio acţiune în vederea selectării pentru verificarea situaţiei fiscale personale.

Depunerea sau corectarea declaraţiei fiscale de către persoana fizică nu împiedică selectarea pentru verificarea situaţiei fiscale personale, însă numai după împlinirea termenului de 30 de zile.
 
După împlinirea termenului de 30 de zile persoanele fizice cu risc fiscal ridicat care nu au remediat riscurile fiscale pentru care au fost notificate sunt supuse obligatoriu unei verificări a situaţiei fiscale personale sau unei verificări documentare.

Modelul notificării de conformare, periodicitatea emiterii notificărilor, precum şi procedura de notificare se aprobă prin ordin al preşedintelui ANAF.

27. Verificarea documentară constă în efectuarea unei analize de coerenţă a situaţiei fiscale a contribuabilului/plătitorului, pe baza documentelor existente la dosarul fiscal al contribuabilului / plătitorului, precum şi pe baza oricăror informaţii şi documente transmise de terţi sau deţinute de organul fiscal, care au relevanţă pentru determinarea situaţiei fiscale.

Verificarea documentară se efectuează de către organele de inspecţie fiscală, organele de control antifraudă fiscală şi organele fiscale competente să exercite verificarea situaţiei fiscale personale.

Organele de control antifraudă fiscală au competenţă în efectuarea verificării documentare pe întreg teritoriul ţării.

Verificarea documentară se efectuează în cadrul termenului de prescripţie a dreptului de a stabili creanţe fiscale.

Stabilirea perioadelor care sunt supuse verificării documentare se efectuează de organul fiscal competent în funcţie de riscul fiscal identificat. Pot fi supuse verificării documentare perioade determinate din cadrul uneia sau al mai multor perioade impozabile.

Operaţiunile şi documentele ce sunt supuse verificării documentare se selectează de organul fiscal competent a efectua controlul. Pot face obiectul verificării documentare una sau mai multe operaţiuni realizate într-o perioadă determinată, după caz.

În cadrul verificării documentare efectuate de către organele fiscale competente să exercite verificarea situaţiei fiscale personale se utilizează metodele indirecte de stabilire a veniturilor.

Guvernul a stabilit zilele lucrătoare pentru care se acordă zile libere, altele decât zilele de sărbătoare legală, pentru anul 2023

În Monitorul oficial nr. 1267/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 1555/2022 privind stabilirea zilelor lucrătoare pentru care se acordă zile libere, altele decât zilele de sărbătoare legală, pentru anul 2023.

Potrivit acestei hotarari pentru personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, zilele de 23 ianuarie, 2 iunie şi 14 august 2023 se stabilesc ca zile libere.

Pentru recuperarea zilelor de muncă stabilite ca zile libere, instituţiile şi autorităţile publice îşi vor prelungi corespunzător timpul de lucru până la data de 28 februarie, 30 iunie, respectiv 31 august 2023, potrivit planificărilor stabilite.

Normele de completare a Declaraţiei statistice Intrastat valabile de la 29 decembrie 2022

În Monitorul oficial nr. 1265/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1623/2022 privind aprobarea Normelor de completare a Declaraţiei statistice Intrastat, in vigoare de la 29 decembrie 2022.

Cadrul legal:

1. Naţional: Legea nr. 422/2006 privind organizarea şi funcţionarea sistemului statistic de comerţ internaţional cu bunuri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 967 din 4 decembrie 2006, cu modificările ulterioare;
2. European: Regulamentul (UE) 2019/2.152 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind statisticile europene de întreprindere, de abrogare a 10 acte juridice în domeniul statisticilor de întreprindere, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L327 din 17 decembrie 2019.

Normele de completare a declaraţiei statistice Intrastat conţin informaţii privind sistemul statistic Intrastat, menite să sprijine furnizorii de date pentru a completa declaraţia statistică Intrastat într-un mod corect şi eficient.

Declaraţia statistică Intrastat este o declaraţie obligatorie conform Legii nr. 422/2006, cu modificările ulterioare, pentru schimburile de bunuri între România şi alte state membre ale Uniunii Europene. Importurile intra-UE reprezintă fluxuri de bunuri din alte state membre ale Uniunii Europene către teritoriul României, iar exporturile intra-UE reprezintă fluxurile de bunuri care părăsesc teritoriul României cu destinaţia alte state membre ale Uniunii Europene (Uniune).

Obligaţia furnizării de date statistice Intrastat revine tuturor operatorilor economici care îndeplinesc simultan următoarele condiţii:

1. sunt înregistraţi în România în scopuri de taxă pe valoare adăugată - adică au cod de identificare fiscală;
2. efectuează comerţ intra-UE cu bunuri;
3. valoarea totală anuală a comerţului intra-UE cu bunuri depăşeşte pragul valoric stabilit anual de Institutul Naţional de Statistică, separat pentru cele două fluxuri, introduceri şi, respectiv, expedieri de bunuri.

Obligaţiile în sistemul Intrastat se stabilesc de către Institutul Naţional de Statistică pe baza declaraţiilor statistice Intrastat din anul precedent şi a informaţiilor din deconturile de TVA şi declaraţiile recapitulative privind livrările/achiziţiile/prestările intra- UE, VIES, furnizate de Ministerul Finanţelor, la nivel de operator economic cu activitate de comerţ intra-UE cu bunuri. Schimbul de date între Institutul Naţional de Statistică şi Ministerul Finanţelor are loc într-un singur sens, respectiv Ministerul Finanţelor furnizează Institutului Naţional de Statistică informaţiile din deconturile de TVA şi declaraţiile recapitulative privind livrările/achiziţiile/prestările intra-UE, VIES, pentru fiecare operator economic care realizează schimburi intra-UE de bunuri în luna de referinţă, însă Institutul Naţional de Statistică nu furnizează sub nicio formă şi pe nicio cale informaţii statistice colectate în cadrul sistemului statistic Intrastat la nivel de operator economic.

Praguri valorice Intrastat

Institutul Naţional de Statistică a stabilit un nivel al pragurilor valorice Intrastat de 1.000.000 lei atât pentru expedieri de bunuri, cât şi pentru introduceri de bunuri.

Un operator economic a cărui valoare anuală pentru importurile intra-UE de bunuri este egală sau mai mare de 1.000.000 lei trebuie să declare pentru fluxul de introducere. Un operator economic a cărui valoare anuală pentru exporturile intra-UE de bunuri este egală sau mai mare de 1.000.000 lei trebuie să declare pentru fluxul de expediere.

Remarcă: Dacă un operator economic este obligat să transmită declaraţii statistice Intrastat pentru ambele fluxuri, este posibil ca pentru unul din fluxuri să transmită declaraţia standard, iar pentru celălalt flux să transmită declaraţia extinsă. În acest caz, este permisă transmiterea declaraţiei extinse pentru ambele fluxuri.

Pentru anul de referinţă, furnizorii de informaţii statistice Intrastat sunt:

a) operatorii economici care au avut obligaţia de raportare în sistemul statistic Intrastat pentru întregul an anterior celui de referinţă şi care, pe tot parcursul anului anterior celui de referinţă, au realizat un nivel al schimburilor intra-UE de bunuri superior nivelului pragurilor valorice Intrastat stabilite pentru anul de referinţă, separat pentru fiecare flux. Aceştia completează şi transmit Declaraţia statistică Intrastat pentru întregul an de referinţă;
b) operatorii economici care au dobândit obligaţia de raportare pentru sistemul statistic Intrastat în cursul anului anterior celui de referinţă, prin depăşirea pragurilor valorice Intrastat stabilite pentru anul anterior celui de referinţă, separat pentru fiecare flux. Aceştia completează şi transmit Declaraţia statistică Intrastat pentru întregul an de referinţă;
c) operatorii economici care depăşesc nivelul pragurilor valorice Intrastat în cursul anului de referinţă, separat pentru fiecare flux. Obligaţia de raportare pentru sistemul statistic Intrastat a acestora intervine în luna în care valoarea cumulată de la începutul anului de referinţă a schimburilor intra-UE de bunuri depăşeşte nivelul pragurilor valorice Intrastat stabilite pentru anul de referinţă, separat pe cele două fluxuri.

Pragul valoric Intrastat pentru declararea valorii statistice se aplică acelor furnizori de informaţii statistice Intrastat care în anul anterior celui de referinţă sau în anul de referinţă au înregistrat valori anuale, separat pentru fiecare flux, peste nivelul pragului valoric Intrastat stabilit pentru valoarea statistică la 10.000.000 lei pentru importuri intra-UE şi, respectiv, 20.000.000 lei pentru exporturi intra-UE.

Operatorii economici au obligaţia să transmită date pentru sistemul statistic Intrastat pentru importurile şi exporturile intra- UE de bunuri lunare, întotdeauna până la sfârşitul anului de referinţă în care pragul valoric Intrastat a fost depăşit şi pentru următorul an calendaristic. După un an calendaristic întreg în care furnizorul de informaţii statistice nu a realizat un nivel al schimburilor intra-UE de bunuri, exprimat în valori cumulate de la începutul anului calendaristic, superior nivelului pragului valoric Intrastat stabilit pentru importuri şi/sau exporturi intra-UE, obligaţia de a raporta date pentru sistemul statistic Intrastat încetează şi nu va mai trebui transmisă Declaraţia statistică Intrastat începând cu luna ianuarie a anului următor. Aceasta se va aplica în condiţiile în care pragul valoric Intrastat nu este depăşit din nou în cursul anului următor. Regulile menţionate vor fi aplicate din nou, în mod separat pentru import intra-UE - introduceri - şi export intra-UE - expedieri de bunuri.

Datele statistice Intrastat trebuie furnizate către Institutul Naţional de Statistică lunar, într-un interval de cel mult 15 zile calendaristice de la expirarea perioadei de referinţă.

Declaraţia statistică Intrastat trebuie întocmită pentru importurile şi/sau exporturile intra-UE de bunuri în următoarele cazuri:

a) schimburi intra-UE de bunuri care implică transfer de proprietate şi sunt destinate utilizării, consumului, investiţiei sau revânzării;
b) mişcări de bunuri dintr-un stat membru al Uniunii Europene către România sau mişcările de bunuri din România către alt stat membru al Uniunii Europene, fără transfer de proprietate. Spre exemplu, transferul de stocuri, mişcări de bunuri înainte şi după procesare etc.;
c) returnarea de bunuri;
d) mişcări specifice de bunuri;
e) leasing financiar;
f) leasing operaţional cu o durată de peste 2 ani.

Pentru următoarele cazuri nu trebuie întocmită Declaraţia statistică Intrastat:

a) comerţul cu servicii;
b) bunuri în tranzit;
c) mişcări temporare de bunuri;
d) mişcări de bunuri pentru/după reparaţii şi/sau întreţinere;
e) schimbul de bunuri cu acele teritorii ale statelor membre ale Uniunii Europene ce nu aparţin teritoriului statistic al statelor membre ale Uniunii Europene;
f) schimburi de bunuri în cadrul comerţului triunghiular, în situaţia în care bunurile nu intră pe teritoriul naţional al României din alte state membre ale Uniunii Europene sau nu sunt expediate din România către alt stat membru al Uniunii Europene.

Noi reglementari privind sistemul naţional privind monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport

În Monitorul oficial nr. 1264/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2.545/6.316/2022 pentru aprobarea Procedurii de utilizare şi funcţionare a sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport, in vigoare de la 29 decembrie 2022.

Aplicaţia informatică de gestiune a transporturilor cu risc fiscal ridicat, parte a Sistemului naţional RO e-Transport, denumit Sistemul RO e-Transport, este disponibilă în sistemul informatic Spaţiul privat virtual, denumit SPV. În urma transmiterii datelor aferente unui transport de bunuri cu risc fiscal ridicat, Sistemul RO e-Transport atribuie automat un număr unic de identificare (UIT), utilizat ca referinţă în cadrul proceselor şi operaţiunilor specifice sistemului.

Categoriile de vehicule rutiere care fac obiectul monitorizării în Sistemul RO e-Transport sunt cele care au o masă maximă tehnic admisibilă de minimum 2,5 tone, încărcate cu bunuri cu risc fiscal ridicat cu o masă brută totală mai mare de 500 kg sau o valoare totală mai mare de 10.000 de lei, aferente cel puţin unei partide de bunuri care face obiectul transportului.

Pentru utilizarea sistemului informatic RO e-Transport, operatorii economici trebuie să fie înregistraţi în Spaţiul privat virtual (SPV), în nume propriu sau prin reprezentant legal, prin reprezentant desemnat ori prin împuternicit, cu respectarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.090/2022 privind aprobarea Procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanţă între organul fiscal central şi persoanele fizice, persoanele juridice şi alte entităţi fără personalitate juridică.

Pentru declararea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat, declarantul utilizează mijloacele de identificare electronică pentru accesarea SPV, pentru:

a) interconectarea aplicaţiei disponibile la nivelul emitentului cu Sistemul RO e-Transport, utilizând o serie de microservicii expuse sub forma unui API (Application Programming Interface);
b) utilizarea aplicaţiei puse la dispoziţie în mod gratuit de către Ministerul Finanţelor, parte a Sistemului RO e-Transport, prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru transportul de bunuri cu risc fiscal ridicat efectuat în sistem grupaj se deţine un număr de coduri UIT egal cu numărul de partide de bunuri cu risc fiscal ridicat care fac obiectul respectivului transport.

La stabilirea masei brute totale a bunurilor care fac obiectul unei partide de bunuri pentru care există obligaţia declarării în Sistemul RO e-Transport se iau în considerare şi ambalajele necesare comercializării şi transportului bunurilor.

Stabilirea valorii totale a bunurilor cu risc fiscal ridicat care fac obiectul transportului declarat în Sistemul RO e-Transport va avea în vedere:

a) valoarea bunurilor transportate nu include TVA;
b) în cazul tranzacţiilor comerciale decontate în valută, conversia în lei se va face la cursul de schimb al Băncii Naţionale a României valabil la data declarării transportului în Sistemul RO e-Transport;
c) în funcţie de tipul tranzacţiei declarate în Sistemul RO e-Transport, valoarea bunurilor transportate va face referire la valoarea cunoscută potrivit documentelor comerciale, financiare sau contabile, după caz, la momentul declarării.

În cazul transportului bunurilor cu risc fiscal ridicat care fac obiectul exportului conform art. 2 pct. 9 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022, cu modificările şi completările ulterioare, prin intermediul unui birou vamal de export situat în alt stat membru al Uniunii Europene, transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat se declară pentru parcursul de la locul de încărcare situat pe teritoriul naţional până la punctul rutier de trecere a frontierei la ieşirea din România.

În situaţia în care bunurile cu risc fiscal ridicat nu au fost recepţionate sau au fost recepţionate parţial de beneficiarul/destinatarul menţionat în Sistemul RO e-Transport la momentul obţinerii codului UIT, bunurile nerecepţionate vor reveni la expeditor în baza codului UIT iniţial. Returul ulterior al bunurilor care au fost recepţionate formează o nouă partidă de bunuri pentru care este necesară obţinerea unui cod UIT nou de către partea care returnează bunurile cu risc fiscal ridicat.

În cazul în care bunurile cu risc fiscal ridicat sunt transportate la nivel naţional cu mijloace de transport aparţinând mai multor categorii de transport: naval, feroviar, aerian, rutier, în Sistemul RO e-Transport se va declara numai componenta de transport rutier, situaţie în care locul de încărcare, respectiv descărcare, va fi considerat locul în care mijlocul de transport rutier va prelua sau preda, după caz, bunurile transportate.

Pentru declararea transportului bunurilor în cadrul unor operaţiuni comerciale reprezentând un nontransfer sau transportul bunurilor reprezentând stocuri la dispoziţia clientului prevăzute la art. 2 pct. 9 lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022, cu modificările şi completările ulterioare, declaranţii vor selecta în aplicaţia informatică RO e-Transport opţiunea de transport similară în câmpul de date "Tip operaţiune", urmată de selecţia în câmpul de date "Scopul Operaţiunii" a unei opţiuni în concordanţă cu destinaţia bunurilor transportate.

În situaţia în care, în mod excepţional, transportul declarat în Sistemul RO e-Transport nu este finalizat în termenul de valabilitate a codului UIT prevăzut la art. 11 alin (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022, cu modificările şi completările ulterioare, declarantul va infirma transportul în Sistemul RO e-Transport şi va relua operaţiunea de declarare a transportului şi obţinere a unui nou cod UIT. Astfel, după punerea efectivă în mişcare a vehiculului pe drumurile publice, în intervalul de valabilitate a codului UIT, declarantul poate selecta în zona "Confirmare Transport" a aplicaţiei RO e-Transport opţiunea "Infirmat", menţionând cauza în câmpul de date "Comentariu confirmare", urmând ca pentru respectivul transport să fie obţinut un nou cod UIT în funcţie de noile date.

În perioada celor 3 zile calendaristice prevăzute la art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022, cu modificările şi completările ulterioare, dar nu mai târziu de punerea efectivă în mişcare a vehiculului pe drumurile publice, datele declarate în Sistemul RO e-Transport pot fi modificate cu păstrarea codului UIT iniţial. După punerea efectivă în mişcare a vehiculului pe drumurile publice, pentru actualizarea informaţiilor privind identificarea vehiculului de transport rutier, organizatorul transportului va accesa prin intermediul contului propriu din SPV aplicaţia informatică RO e-Transport.

Dacă, cu ocazia constatării contravenţiei, este prezentată factura de vânzare ori avizul de însoţire a mărfii, contravaloarea bunurilor ce urmează a fi confiscată va fi egală cu valoarea bunurilor cu risc fiscal ridicat nedeclarate în Sistemul RO e-Transport înscrisă în documentele justificative prezentate.

Dacă, cu ocazia constatării contravenţiei, nu este prezentată factura de vânzare ori avizul de însoţire a mărfii, contravaloarea bunurilor ce urmează a fi confiscată va fi stabilită în funcţie de valoarea unitară a bunurilor cu risc fiscal ridicat din precedenta tranzacţie cu produse similare. Prin tranzacţie cu produse similare se înţelege precedenta achiziţie atunci când obligaţia de declarare revine beneficiarului, respectiv precedenta livrare atunci când obligaţia de declarare revine furnizorului.

Transporturile bunurilor cu risc fiscal ridicat reprezentând produse agricole achiziţionate de la producători agricoli pe baza carnetului de comercializare, precum şi transporturile bunurilor cu risc fiscal ridicat efectuate de către producătorii agricoli persoane fizice de la locul de deţinere la locul de comercializare, menţionate la art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările şi completările ulterioare, nu fac obiectul declarării în Sistemul RO e-Transport.

Transporturile bunurilor cu risc fiscal ridicat reprezentând produse agricole vegetale care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) - (3) din Legea nr. 108/2014 privind transportul rutier de produse agricole vegetale pe drumurile publice, cu modificările ulterioare, nu fac obiectul declarării în Sistemul RO e-Transport.

Reglementari privind bacşişul

În Monitorul oficial nr. 1255/2022 a fost publicata Legea nr. 376/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, in vigoare de la 01 ianuarie 2023.

Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 - «Restaurante», 5630 - «Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor». Bacşişul nu poate fi asimilat, din punctul de vedere al TVA, unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.

Pentru operatorii economici, bacşişul încasat de la clienţi se evidenţiază pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia.

Operatorii economici pau obligaţia de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client a nivelului bacşişului oferit, între 0% şi 15% din valoarea consumaţiei. Nota de plată trebuie să conţină şi o altă rubrică în care clientul să poată înscrie suma oferită drept bacşiş, în valoare absolută, dacă acesta optează pentru acest mod de stabilire a valorii bacşişului acordat.

Este interzis operatorilor economici să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordare a bacşişului.

Prin excepţie pentru livrarea produselor la domiciliul clienţilor, operatorii economici nu au obligaţia de a evidenţia bacşişul pe bonul fiscal.

Bacşişul se evidenţiază distinct pe acelaşi bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate şi este introdus în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea «bacşiş».

În situaţia în care, la solicitarea clienţilor, utilizatorii eliberează acestora şi factură, bacşişul se evidenţiază distinct şi pe aceasta. Sumele reprezentând bacşiş, astfel evidenţiate în factură, se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici sau altor entităţi plătitoare pe seama cheltuielilor de protocol şi au regimul fiscal al acestora, în limita nivelului de deductibilitate stabilită prin Codul fiscal.

Sumele provenite din încasarea bacşişului se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici pe seama conturilor de datorii folosind un analitic distinct şi se distribuie integral salariaţilor, pe baza unei evidenţe nominale a acestora. Operatorii economici stabilesc, printr-un regulament intern, procedura şi modalitatea de distribuire către salariaţi a sumelor provenite din încasarea bacşişului.
 
Din punct de vedere fiscal, sumele provenite din încasarea bacşişului de la client de către operatorul economic nu pot fi asimilate unui element de natura veniturilor pentru acesta din urmă, iar distribuirea acestora către salariaţi nu poate fi asimilată unui element de natura cheltuielilor.

Sumele provenite din încasarea bacşişului de către salariaţi ca urmare a distribuirii sunt calificate ca venituri din alte surse şi se supun regimului fiscal prevăzut de titlul IV - cap. X din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, nefiindu-le aplicabile prevederile titlului V - Contribuţii sociale obligatorii din acelaşi act normativ. Impozitul pe venit datorat de salariat se reţine la sursă la momentul distribuirii bacşişului de către plătitorii de venituri şi se achită la bugetul de stat, potrivit art. 115 din Codul fiscal. Aceste sume nu pot fi reîncadrate fiscal ca venituri salariale sau asimilate salariilor.

În cazul în care pentru livrarea produselor la domiciliul clienţilor, se optează pentru evidenţierea bacşişului pe bonul fiscal, sunt aplicabile integral în mod corespunzător prevederile de mai sus, cu posibilitatea adaptării formularisticii specifice domeniului.

Nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor referitoare la bacsis se sanctioneaza cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei.

Ordinul nr. 21813/6421/2246/4433/2022 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator

În Monitorul oficial nr. 1252/2022 a fost publicat Ordinul nr. 21813/6421/2246/4433/2022 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, in vigoare de la 01 ianuarie 2023.

Activitatea de creare de programe pentru calculator, în sensul prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă prestarea efectivă a uneia dintre activităţile de creare de programe pentru calculator corespunzătoare ocupaţiilor specifice menţionate în lista de mai jos, după caz, corespunzătoare fişei postului.

Angajaţii operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României în conformitate cu legislaţia în vigoare, al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209), beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) posturile pe care sunt angajaţi corespund listei cuprinzând ocupaţiile şi activităţile menţionate în lista de la sfarsit, secţiunile 1 şi 2;
b) postul face parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului, cum ar fi: direcţie, departament, oficiu, serviciu, birou, compartiment sau altele similare;
c) deţin o diplomă acordată după finalizarea unei forme de învăţământ superior de lungă durată sau de scurtă durată sau deţin o diplomă acordată după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă, eliberată de o instituţie de învăţământ superior acreditată, sau deţin o diplomă de bacalaureat şi urmează cursurile unei instituţii de învăţământ superior acreditate şi prestează efectiv una dintre activităţile prevăzute în anexă;
d) angajatorul a realizat în anul fiscal precedent şi a înregistrat distinct în balanţele analitice venituri din activitatea de creare de programe pentru calculator destinată comercializării;
e) veniturile anuale prevăzute la lit. d) au o valoare de cel puţin echivalentul în lei a 10.000 euro (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Naţională a României, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe venit.

Societăţile care se înfiinţează în cursul anului fiscal, în vederea beneficierii de facilitatea fiscală, sunt exceptate de la îndeplinirea condiţiei prevăzute la lit. d), pentru anul înfiinţării şi pentru anul fiscal următor.

Angajaţii din instituţiile publice definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada în care desfăşoară activităţi de creare de programe pentru calculator, potrivit competenţelor şi atribuţiilor specifice prevăzute în fişa postului, beneficiază de scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dacă sunt îndeplinite cumulativ şi condiţiile prevăzute la lit. b) şi c) de mai sus.

Documentele justificative care se au în vedere la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, conform ocupaţiilor şi activităţilor specifice sunt:

a) actul constitutiv, în cazul operatorilor economici;
b) organigrama angajatorului;
c) fişa postului;
d) copia cu menţiunea "conform cu originalul" a diplomei acordate după finalizarea studiilor în învăţământul universitar de lungă/scurtă durată, respectiv copia cu menţiunea "conform cu originalul" a diplomei acordate după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă, respectiv copia cu menţiunea "conform cu originalul" a documentului de echivalare sau recunoaştere a diplomei, eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educaţiei, pentru angajaţii persoane fizice;
e) adeverinţa de absolvire a studiilor universitare de licenţă, eliberată de instituţia de învăţământ superior în cauză, în cazul în care diploma de absolvire nu a fost încă eliberată, respectiv copia cu menţiunea "conform cu originalul" a documentului de echivalare sau recunoaştere eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educaţiei, pentru angajaţii persoane fizice;
f) copia cu menţiunea "conform cu originalul" a diplomei de bacalaureat, respectiv copia cu menţiunea "conform cu originalul" a atestatului de echivalare sau recunoaştere a diplomei, eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educaţiei, inclusiv pentru angajaţii care urmează cursurile unei instituţii de învăţământ superior acreditate;
g) adeverinţă care să ateste faptul că persoana urmează o formă de învăţământ superior, în cazul în care angajatul deţine diplomă de bacalaureat, şi documentul de echivalare sau recunoaştere, dacă este cazul, dar nu a absolvit studii universitare de scurtă durată sau studii universitare de lungă durată sau ciclul I al studiilor de licenţă. În adeverinţă se vor preciza următoarele: universitatea, actul normativ prin care universitatea a fost acreditată, facultatea, programul de studii, forma de învăţământ, inclusiv anul de studii urmat la data solicitării, situaţia şcolară, astfel încât să se probeze calitatea de student, conform prevederilor legale în vigoare;
h) în cazul în care angajatul deţine diplomă de bacalaureat şi documentul de echivalare sau recunoaştere, dacă este cazul, dar nu a absolvit studii universitare de scurtă durată sau studii universitare de lungă durată sau ciclul I al studiilor de licenţă, la finalizarea cu diplomă a cursurilor unei instituţii de învăţământ superior acreditate, angajatorul va solicita copia cu menţiunea "conform cu originalul" a suplimentului de diplomă, pentru a exclude perioadele de întrerupere de şcolaritate de la acordarea scutirii de la plata impozitului, în cazul în care aceste întreruperi nu au fost declarate de beneficiarul scutirii;
i) copia cu menţiunea "conform cu originalul" a contractului individual de muncă/a actului administrativ al conducătorului instituţiei publice în baza căruia se exercită raportul de serviciu/raportul de muncă;
j) statul de plată întocmit separat pentru angajaţii care beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
k) comanda internă, aprobată de organul de conducere abilitat al angajatorului, care atestă solicitarea iniţierii procesului de creare de programe pentru calculator;
l) balanţa analitică în care să fie reflectate distinct veniturile din activitatea de creare de programe pentru calculator.

Lista cuprinzând ocupaţiile specifice activităţilor de creare de programe pentru calculator:

	Nr. crt.	SECŢIUNEA 1 Ocupaţia	SECŢIUNEA a 2-a Descrierea activităţii
	1.	Administrator baze de date	Activităţi de furnizare a expertizei de specialitate şi a asistenţei practice în managementul sistemelor de baze de date şi în utilizarea datelor informatice pentru a răspunde cerinţelor sistemului informatic în orice moment al ciclului de viaţă, în conformitate cu criteriile de calitate definite
	2.	Analist	Activităţi de realizare a analizei în vederea definirii specificaţiilor pentru construirea efectivă a sistemelor informatice, susceptibile să răspundă cerinţelor utilizatorilor
	3.	Inginer de sistem în informatică	Activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare cu cunoştinţe adecvate de tehnologie software şi hardware, în vederea definirii, proiectării, realizării, testării, implementării şi modificării sistemelor informatice ce conţin software ca principală componentă
	4.	Inginer de sistem software	Activităţi de adaptare şi/sau de armonizare a soluţiilor hardware, software şi a sistemelor de operare, precum şi a aplicaţiilor existente ori proiectate la necesităţile reale sau estimate ale utilizatorilor, în vederea îndeplinirii cerinţelor privind satisfacerea gradului de solicitare (timpul de răspuns)
	5.	Manager de proiect informatic	Activităţi de coordonare a sistemelor de dezvoltare specifice aplicaţiilor informatice majore, inclusiv coordonarea personalului şi urmărirea cerinţelor proiectelor (informaţii/date necesare, programare, analiză). Managerii de proiect dezvoltă, planifică, analizează, estimează şi stabilesc priorităţile aferente componentelor ce urmează să fie realizate, precum şi fazele şi termenele de execuţie a proiectelor
	6.	Programator	Activităţi de realizare a programelor pentru calculator, conform unor specificaţii predefinite, şi asamblarea lor în sisteme coerente, inclusiv testarea în vederea asigurării conformităţii cu specificaţiile
	7.	Proiectant de sisteme informatice	Activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare bazate pe cunoştinţe de specialitate cu cunoştinţe în utilizarea instrumentelor software sau a limbajelor de programare, în vederea producerii şi implementării unor soluţii funcţionale care să corespundă cerinţelor predefinite ori unor necesităţi organizaţionale
	8.	Programator de sistem informatic	Activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare cu cunoştinţe adecvate de tehnologie software şi hardware, în vederea definirii, proiectării, realizării, testării, implementării şi modificării sistemelor informatice ce conţin software ca principală componentă
	9.	Programator ajutor	Activităţi de asigurare a suportului tehnic în realizarea programelor pentru calculator, conform unor specificaţii predefinite, şi asamblarea lor în sisteme coerente, inclusiv testarea în vederea asigurării conformităţii cu specificaţiile
	10.	Analist ajutor	Activităţi de asigurare a suportului tehnic pentru realizarea analizei în vederea definirii specificaţiilor pentru construirea efectivă a sistemelor informatice, susceptibile să răspundă cerinţelor utilizatorilor
	11.	Inginer de dezvoltare a produselor software	Activităţi de analiză şi evaluare a cerinţelor pentru aplicaţiile informatice existente sau noi şi pentru sistemele de operare: proiectare, dezvoltare, testare şi întreţinere a soluţiilor software pentru satisfacerea acestor cerinţe