Regulamentul privind înregistrarea entităţii raportoare în evidenţele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor

În Monitorul oficial nr. 764/2023 a fost publicat Ordinul nr. 215/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind înregistrarea entităţii raportoare în evidenţele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, in vigoare de la 7 noiembrie 2023.

Intră sub incidenţa prevederilor acestui regulament entităţile raportoare prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, după cum urmează:

a) instituţiile de credit persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor de credit persoane juridice străine;
b) instituţiile financiare persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor financiare persoane juridice străine;
c) administratorii de fonduri de pensii facultative şi/sau ocupaţionale, în nume propriu şi pentru fondurile de pensii facultative şi/sau fondurile de pensii ocupaţionale pe care le administrează, cu excepţia caselor de pensii ocupaţionale profesionale;
d) furnizorii de servicii de jocuri de noroc;
e) auditorii, experţii contabili şi contabilii autorizaţi, evaluatorii autorizaţi, consultanţii fiscali, persoanele care acordă consultanţă financiară, de afaceri sau contabilă, alte persoane care se angajează să furnizeze, direct sau prin intermediul altor persoane cu care persoana respectivă este afiliată, ajutor material, asistenţă sau consiliere cu privire la aspectele fiscale, financiare, ca activitate economică sau profesională principală;
f) notarii publici, avocaţii, executorii judecătoreşti şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistenţă pentru întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ, administrarea instrumentelor financiare, valorilor mobiliare sau a altor bunuri ale clienţilor, operaţiuni sau tranzacţii care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionării sau administrării unei societăţi; constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societăţi, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum şi în cazul în care participă în numele sau pentru clienţii lor în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile; crearea, funcţionarea sau administrarea de fiducii, societăţi, fundaţii sau structuri similare;
g) furnizorii de servicii pentru societăţi sau fiducii, alţii decât cei prevăzuţi la lit. e) şi f);
h) furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare;
i) furnizorii de portofele digitale;
j) agenţii şi dezvoltatorii imobiliari, inclusiv atunci când acţionează în calitate de intermediari în închirierea de bunuri imobile, dar numai în ceea ce priveşte tranzacţiile pentru care valoarea chiriei lunare reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult;
k) alte persoane care, în calitate de profesionişti, comercializează bunuri, numai în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au o legătură între ele;
l) persoanele care comercializează opere de artă sau care acţionează ca intermediari în comerţul de opere de artă, inclusiv atunci când această activitate este desfăşurată de galerii de artă şi case de licitaţii, în cazul în care valoarea tranzacţiei sau a unei serii de tranzacţii legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult;
m) persoanele care depozitează sau comercializează opere de artă sau care acţionează ca intermediari în comerţul cu opere de artă, atunci când această activitate este desfăşurată în zone libere, în cazul în care valoarea tranzacţiei sau a unei serii de tranzacţii legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult.


Procedura de creare a unui cont de utilizator în portalul de raportare ONPCSB

Portalul de raportare ONPCSB se poate accesa la adresa raportari.onpcsb.ro. Documentaţia privind utilizarea portalului este accesibilă din interfaţa acestuia.

Deţinerea unui cont este necesară pentru transmiterea rapoartelor prevăzute de Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi a corespondenţei conexe.


Crearea contului

Pentru a crea un cont de raportare se acţionează butonul "Creează cont" din pagina de start.

În formularul de înregistrare se completează informaţiile referitoare la entitatea raportoare, persoana care efectuează înregistrarea şi persoana desemnată conform art. 23 alin. (1) din Lege. Datele introduse trebuie să fie conforme cu realitatea.

I. Informaţii referitoare la entitatea raportoare

1. Codul unic de înregistrare/Codul de identificare fiscală/Codul numeric personal

Persoana fizică autorizată care, în cadrul profesiei liberale, îşi exercită personal funcţia şi răspunde individual pentru activitatea desfăşurată completează codul numeric personal (CNP).

2. Codul CAEN principal (Entităţile raportoare care nu deţin cod CAEN nu vor completa această rubrică.)

3. Numărul de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, denumit în continuare ONRC (Entităţile raportoare care nu deţin număr de înregistrare la ONRC nu vor completa această rubrică.)

4. Denumirea/Numele şi prenumele

5. Tipul - tipul entităţii raportoare, ales din lista tipurilor de entităţi raportoare din cadrul categoriilor menţionate la art. 5 din Lege

6. Forma juridică de organizare

7. Natura capitalului - Rubrica se completează prin bifarea valorilor corespunzătoare referitoare la natura capitalului: autohton/străin + integral/majoritar, de stat/privat + integral/majoritar.

8. Adresa (sediul social/profesional al entităţii raportoare)

8.1. Ţara

8.2. Judeţul

8.3. Localitatea

8.4. Strada

8.5. Numărul

9. Numărul de telefon

10. Adresa de e-mail

11. Numele şi prenumele reprezentantului legal

II. Informaţii referitoare la persoana care efectuează înregistrarea

1. Numele

2. Prenumele

3. E-mail - Se introduce adresa de e-mail cu care se va face confirmarea contului şi care va avea rol de nume de utilizator în pagina de autentificare.

4. Parola - Parola trebuie să conţină litere mari şi mici, cifre şi caractere speciale, minimum 8 caractere.

5. Confirmare parolă - Se reintroduce parola.

6. Numărul de telefon


III. Informaţii referitoare la persoana desemnată conform art. 23 alin. (1) din Lege

Se bifează caseta "Aceeaşi cu persoana care efectuează înregistrarea", dacă este cazul.

1. Numele

2. Prenumele

3. Numărul de telefon

4. E-mail

În cazul în care entitatea raportoare a numit mai multe persoane desemnate conform art. 23 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, datele de identificare ale acestora vor putea fi introduse pe rând după acţionarea butonului "Adaugă persoana desemnată".

Se bifează caseta "Sunt de acord cu prelucrarea datelor mele personale în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 679/2016 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date."

La acţionarea butonului "Salvează" se verifică corectitudinea datelor introduse şi se transmite un mesaj pe adresa de e-mail completată (la secţiunea II.3), care înştiinţează deţinătorul despre crearea contului de raportare şi solicită accesarea unui link de confirmare şi activare. Încheierea cu succes a înregistrării se va notifica printr-un nou e-mail.

La accesarea butonului "Renunţă" se şterg datele completate în formular.


Conectarea la portal

Pentru a intra în cont se acţionează butonul "Intră în cont" din pagina de start.

La pasul 1 se introduc e-mail-ul şi parola, apoi se acţionează butonul "Trimite cod de securitate".

La pasul 2 se introduce codul de securitate primit pe e-mail, apoi se acţionează butonul "Logare".

După logarea în portalul de raportare se vor putea transmite rapoartele prevăzute de Lege şi se vor administra informaţiile despre entitatea raportoare şi eventualele sedii secundare, aşa cum este prezentat în documentaţia privind utilizarea portalului.

Normele tehnice privind înregistrarea în scopuri vamale a operatorilor economici și a altor persoane

În Monitorul oficial nr. 763/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1760/2023 pentru aprobarea Normelor tehnice privind înregistrarea în scopuri vamale a operatorilor economici și a altor persoane, in vigoare de la 23 august 2023.

În sensul acestor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

a) număr EORI - număr de înregistrare şi identificare a operatorilor economici şi a altor persoane, definit la art. 1 pct. 18 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European (denumit Cod) şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele detaliate ale anumitor dispoziţii ale Codului vamal al Uniunii, cu modificările şi completările ulterioare;

b) număr de înregistrare în sistemul informatic - un număr, altul decât numărul EORI, care se atribuie:

(i) persoanelor, altele decât operatorii economici, care sunt stabilite într-un alt stat membru al Uniunii Europene şi care nu au primit un număr EORI, dar efectuează operaţiuni pentru care trebuie furnizat un număr de identificare, conform prevederilor art. 6 alin. (2) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446;
(ii) persoanelor care nu sunt stabilite pe teritoriul vamal al Uniunii şi care depun pentru prima dată în România o declaraţie vamală pentru regimul de admitere temporară sau reexport din admitere temporară;

c) operator economic - persoana definită la art. 5 pct. 5 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificările şi completările ulterioare (denumit în continuare Cod);

d) persoană - aşa cum este definită la art. 5 pct. 4 din Cod;

e) aplicaţia "EORI-RO" - aplicaţie informatică ce permite atribuirea numerelor EORI şi a numerelor de înregistrare în sistemul informatic;

f) situaţie excepţională - un eveniment excepţional care generează necesitatea prelucrării unui număr mare de cereri într-o perioadă foarte scurtă de timp şi care îngreunează procesul de acordare a numerelor EORI, pentru restabilirea stării de normalitate fiind necesară adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente;

g) baza de date RECOM - baza de date online gestionată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului;

h) VIES - sistemul de schimb de informaţii cu privire la taxa pe valoarea adăugată (VAT Information Exchange System), implementat şi gestionat de Comisia Europeană;

i) baza de date ANAF - Registru TVA - baza de date online gestionată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală cu privire la taxa pe valoarea adăugată;

j) baza de date Registrul Naţional ONG - baza de date online gestionată de Ministerul Justiţiei.


Cererea de atribuire a numărului EORI se completează utilizând aplicaţia "EORI-RO", prin accesarea link-ului existent pe website-ul Autorităţii Vamale Române: www.customs.ro, secţiunea "e-Customs", subsecţiunea EORI, Sistem Informatic.

Cererea se înregistrează în aplicaţia "EORI-RO", se tipăreşte, se semnează de către solicitant şi se transmite la direcţia regională vamală în a cărei rază de competenţă teritorială are sediul/reşedinţa solicitantul, în cazul persoanelor stabilite în România.

În cazul operatorilor economici şi al altor persoane care nu sunt stabilite pe teritoriul vamal al Uniunii, cererea se transmite la direcţia regională vamală în a cărei rază de competenţă teritorială urmează ca solicitantul să desfăşoare activităţi prevăzute la art. 5 alin. (1), respectiv art. 6 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446.

Prin excepţie, în cazul operatorilor economici care sunt titulari de carnete TIR, cererea se depune la biroul vamal de frontieră prin care sunt introduse sau scoase mărfurile pe/de pe teritoriul vamal al Uniunii.

În situaţia persoanelor, altele decât operatorii economici, care sunt stabilite în România, cererea de acordare a numărului EORI este însoţită de următoarele documente, transmise prin aplicaţia "EORI-RO":

a) documentele de înregistrare eliberate de autorităţile cu atribuţii în acest sens;
b) un act de identitate pe care sunt înscrise codul numeric personal şi adresa domiciliului, în cazul persoanelor fizice.

După verificarea concordanţei dintre datele cuprinse în cerere, informaţiile obţinute din RECOM, VIES/ANAF - Registru TVA şi/sau Registrul Naţional ONG şi cele din documentele depuse de solicitant, după caz, inclusiv a veridicităţii calităţii de reprezentant legal a persoanei înscrise la rubrica 14 din cerere, autoritatea vamală competentă acordă numărul EORI şi transmite solicitantului, prin intermediul aplicaţiei "EORI-RO", o notificare de atribuire a numărului EORI, la adresa de poştă electronică indicată de acesta în cerere. În situaţia în care în cerere nu este indicată o adresă de poştă electronică, notificarea de atribuire a numărului EORI se transmite prin poştă solicitantului sau se înmânează acestuia la sediul autorităţii vamale competente.

Operatorii economici şi alte persoane cărora le-a fost atribuit un număr EORI/număr de înregistrare în sistemul informatic au obligaţia să notifice autoritatea vamală competentă care a atribuit numărul EORI asupra modificării oricărora dintre datele cuprinse în cerere şi în documentele anexate la aceasta.

Procedura de prezentare a legitimaţiei de inspecţie fiscală şi a ordinului de serviciu în cadrul acţiunilor de inspecţie fiscală

În Monitorul oficial nr. 756/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1229/2023 pentru aprobarea Procedurii de prezentare a legitimaţiei de inspecţie fiscală şi a ordinului de serviciu în cadrul acţiunilor de inspecţie fiscală, in vigoare de la 21 august 2023.

La începerea inspecţiei fiscale, organul de inspecţie fiscală trebuie să prezinte contribuabilului/plătitorului legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu semnat de conducătorul organului de inspecţie fiscală. Legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu pot fi prezentate şi prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă. În cazul organului fiscal central, prezentarea legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu se realizează conform procedurii aprobate prin ordin al preşedintelui ANAF. Începerea inspecţiei fiscale trebuie consemnată în registrul unic de control ori de câte ori există obligaţia ţinerii acestuia şi inspecţia fiscală se desfăşoară în spaţiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului.

Referitor la locul de desfăşurare a inspecţiei fiscale, Codul de procedură fiscală reglementează la art. 125 faptul că inspecţia fiscală se desfăşoară, de regulă, la sediul organului de inspecţie fiscală, dar, din iniţiativa organului de inspecţie fiscală sau la solicitarea motivată a contribuabilului/plătitorului, inspecţia fiscală se poate desfăşura în spaţiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului.

În situaţia în care inspecţia fiscală începe la sediul organului fiscal, prezentarea legitimaţiei şi a ordinului de serviciu se poate realiza în următoarele modalităţi:

A. În măsura în care contribuabilul/plătitorul se deplasează la sediul organului de inspecţie fiscală, prezentarea legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu se va realiza direct, iar faptul că acestea au fost prezentate va fi consemnat într-o "minută" ce va cuprinde în mod explicit următoarele elemente:

- părţile semnatare (contribuabilul/plătitorul, echipa de inspecţie fiscală desemnată, prin detalierea fiecărui membru al echipei de inspecţie fiscală care se va legitima);
- data, ora şi locaţia întocmirii minutei;
- faptul că membrii echipei de inspecţie fiscală au prezentat legitimaţiile şi ordinul de serviciu cu ocazia întâlnirii şi, respectiv, a începerii inspecţiei fiscale;
- consemnarea faptului că data începerii inspecţiei fiscale este data din avizul de inspecţie fiscală ori noua dată de începere a inspecţiei fiscale comunicată contribuabilului/plătitorului în scris, în situaţia în care inspecţia fiscală nu poate începe la data prevăzută în aviz (în ambele situaţii, data începerii inspecţiei fiscale trebuie să fie aceeaşi cu data la care sunt prezentate legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu);
- semnăturile părţilor;
- numărul de înregistrare de la organul de inspecţie fiscală.

B. În situaţia în care prezentarea legitimaţiei şi a ordinului de serviciu se realizează prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă pot interveni următoarele situaţii:

B.1. La momentul stabilirii conexiunii prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) la care contribuabilul are acces (Spaţiul Privat Virtual) şi pentru care organele de inspecţie fiscală au transmis data şi ora conexiunii prin intermediul unei notificări comunicate contribuabilului/plătitorului cu cel puţin 48 de ore înainte de data stabilită pentru începerea inspecţiei fiscale, utilizând acelaşi canal de comunicare (Spaţiul Privat Virtual), acesta confirmând participarea la data şi ora stabilită, echipa de inspecţie fiscală va solicita acordul contribuabilului/plătitorului pentru înregistrarea întâlnirii.

Dacă contribuabilul/plătitorul îşi exprimă acordul pentru înregistrarea întâlnirii se va proceda la prezentarea în faţa camerei video, pe rând, a legitimaţiilor de inspecţie ale membrilor echipei, precum şi a ordinului de serviciu, prezentare care va dura cel puţin 10 (zece) secunde pentru fiecare document.

Înregistrarea întâlnirii va fi salvată de echipa de inspecţie fiscală şi stocată de către structura din care face parte echipa de inspecţie fiscală, astfel încât să poată fi accesată şi/sau pusă la dispoziţie oricărei persoane interesate şi îndreptăţite conform legii pentru a vizualiza informaţiile în cauză.

Totodată, în cuprinsul raportului de inspecţie fiscală ce va fi întocmit se va menţiona faptul că prezentarea legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu a avut loc în data de . . . . . . . . . ., prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă ale ANAF la care contribuabilul are acces (Spaţiul Privat Virtual).


B.2. Situaţia în care contribuabilul/plătitorul nu îşi exprimă acordul pentru înregistrarea audio-video.

În această situaţie se va întocmi o "minută" ce va cuprinde în mod explicit următoarele elemente:

- părţile semnatare (contribuabilul/plătitorul, echipa de inspecţie fiscală desemnată, prin detalierea fiecărui membru al echipei de inspecţie fiscală care se va legitima);
- data, ora şi faptul că întâlnirea a avut loc prin mijloace audio-video de comunicare la distanţă;
- modalitatea de stabilire a conexiunii audio-video (mijloacele video de comunicare la distanţă ale ANAF la care contribuabilul are acces - Spaţiul Privat Virtual, pentru care, anterior începerii inspecţiei fiscale, organele de inspecţie fiscală au transmis data şi ora conexiunii prin intermediul unei notificări comunicate contribuabilului/plătitorului cu cel puţin 48 de ore înainte de data stabilită pentru începerea inspecţiei fiscale, acesta confirmând participarea la data şi ora stabilită);
- faptul că organele de inspecţie fiscală au prezentat în faţa camerei video, pe rând, legitimaţiile şi ordinul de serviciu cu ocazia întâlnirii şi, respectiv, a începerii inspecţiei fiscale;
- consemnarea faptului că data începerii inspecţiei fiscale este data din avizul de inspecţie fiscală ori noua dată de începere a inspecţiei fiscale comunicată contribuabilului în scris, în situaţia în care inspecţia fiscală nu poate începe la data prevăzută în aviz (în ambele situaţii, data începerii inspecţiei fiscale trebuie să fie aceeaşi cu data la care sunt prezentate legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu);
- faptul că minuta va fi semnată electronic (se va transmite documentul în format "PDF" semnat electronic de către echipa de inspecţie fiscală către contribuabil/plătitor, iar contribuabilul/plătitorul îl va transmite semnat electronic către echipa de inspecţie fiscală), prin utilizarea metodelor legale privind semnătura electronică;
- numărul de înregistrare de la organul de inspecţie fiscală.

_________
În situaţia în care inspecţia fiscală începe la sediul contribuabilului/plătitorului (sau în orice alt loc stabilit de comun acord cu contribuabilul/plătitorul), organul de inspecţie fiscală trebuie să prezinte contribuabilului/plătitorului legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu semnat de conducătorul organului de inspecţie fiscală.

În toate situaţiile se va face referire în raportul de inspecţie fiscală cu privire la modalităţile de prezentare a legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu.

În situaţia în care contribuabilul/plătitorul nu are acces la mijloacele de comunicare la distanţă ale ANAF (Spaţiul Privat Virtual) sau modulul de comunicare video al Spaţiului Privat Virtual nu este funcţional, anterior emiterii avizului de inspecţie fiscală, organul de inspecţie fiscală va proceda la stabilirea locului iniţial de desfăşurare a inspecţiei fiscale în spaţiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului, potrivit prevederilor art. 125 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Procedurile de punere în aplicare a prevederilor art. 291^5 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală referitoare la operatorii de platformă

În Monitorul oficial nr. 743/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1226/2023 pentru aprobarea procedurilor de punere în aplicare a prevederilor art. 291^5 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, in vigoare de la 16 august 2023.

Potrivit art. 291^5 alin. (8) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, in vederea verificării respectării de către Operatorii de platforme, care au obligaţia de raportare, a procedurii de diligenţă fiscală şi a procedurilor de raportare, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală poate efectua verificări şi controale în acest sens.

1. Procedura de punere în aplicare a prevederilor art. 291^5 alin. (8) din Codul de procedură fiscală

Verificările privind respectarea procedurilor de diligenţă fiscală şi de raportare se efectuează atât pe baza informaţiilor raportate de către operatorii de platforme prin formularul pus la dispoziţie de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cât şi pe baza surselor de informare deschise, în scopul identificării operatorilor de platforme care se află în următoarele situaţii:

1.1. nu au determinat, în conformitate cu prevederile subsecţiunii A din secţiunea II a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală, dacă un vânzător se califică drept vânzător exclus;
1.2. nu au colectat toate informaţiile prevăzute la subsecţiunea B din secţiunea II a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală;
1.3. nu au procedat la verificarea informaţiilor despre vânzător, prevăzute la subsecţiunea C din secţiunea II a anexei nr. 5 din Codul de procedură fiscală;
1.4. nu au determinat statul/statele membru (e) al/ale Uniunii Europene de rezidenţă al/ale vânzătorului, în sensul prevăzut la subsecţiunea D din secţiunea II a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală;
1.5. nu au colectat informaţiile privind bunul imobil închiriat, prevăzute la subsecţiunea E din secţiunea II a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală;
1.6. nu au respectat termenele de finalizare şi de valabilitate ale procedurii de diligenţă fiscală, prevăzute la subsecţiunea F din secţiunea II a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală;
1.7. au încredinţat unui prestator de servicii terţ îndeplinirea procedurii de diligenţă fiscală prevăzute de secţiunea II din anexa nr. 5, cu nerespectarea prevederilor subsecţiunii H din secţiunea II a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală;
1.8. nu au respectat calendarul şi modalitatea de raportare, prevăzute la subsecţiunea A din secţiunea III a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală;
1.9. nu au raportat către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală informaţiile prevăzute la subsecţiunea B din secţiunea III a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală.


2. Procedura de punere în aplicare a prevederilor art. 291^5 alin. (9) din Codul de procedură fiscală

Verificările privind raportarea completă şi corectă se efectuează atât pe baza informaţiilor raportate de către operatorii de platforme prin formularul pus la dispoziţie de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cât şi pe baza surselor de informare deschise.

În situaţia în care se constată că informaţiile raportate de către operatorii de platforme cărora le revine obligaţia de raportare sunt incorecte şi/sau incomplete, se procedează după cum urmează:

2.1. Se comunică operatorului de platformă, care are obligaţia de raportare, "Notificarea privind informaţiile incorecte şi/sau incomplete furnizate de către operatorii de platforme care au obligaţia de raportare", în cuprinsul căreia sunt indicate în mod concret care sunt informaţiile despre care s-a constatat că sunt incorecte şi/sau incomplete, precum şi perioada de raportare la care se referă acestea.

2.2. În baza notificării menţionate la subpct. 2.1, operatorul de platformă în cauză verifică, completează şi/sau corectează, după caz, informaţiile despre care i s-a adus la cunoştinţă că sunt incorecte şi/sau incomplete şi ia toate măsurile ce se impun pentru corectarea erorilor şi/sau completarea datelor/informaţiilor respective.

În cazul în care, după 15 zile de la comunicarea notificării menţionate la pct. 2.1, operatorul de platformă care are obligaţia de raportare nu remediază neconformităţile, sunt aplicate prevederile art. 336 din Codul de procedură fiscală, în mod corespunzător.

Regulamentul BNR nr. 6/2023 pentru modificarea şi completarea Regulamentului BNR nr. 4/2005 privind regimul valutar

În Monitorul oficial nr. 724/2023 a fost publicat Regulamentul nr. 6/2023 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 4/2005 privind regimul valutar, in vigoare de la 7 august 2023.

Rezidenţii răspund pentru aplicarea prevederilor regulamentului pentru operaţiunile valutare efectuate.

Următoarele instituţii au obligaţia verificării respectării prevederilor BNR pentru operaţiunile valutare dispuse de clienţii acestora:

a) instituţiile de credit pentru care Banca Naţională a României este autoritate competentă potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

b) instituţiile emitente de monedă electronică pentru care Banca Naţională a României este autoritatea responsabilă cu supravegherea respectării dispoziţiilor în sensul Legii nr. 210/2019 privind activitatea de emitere de monedă electronică;

c) instituţiile de plată pentru care Banca Naţională a României este autoritatea responsabilă cu supravegherea respectării dispoziţiilor în sensul Legii nr. 209/2019 privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative;

d) instituţiile financiare nebancare în sensul Legii nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, înscrise în Registrul general;

e) sucursalele din România ale instituţiilor străine menţionate la lit. a)-d).

Operaţiunile valutare se efectuează de către instituţiile de mai sus în conformitate cu normele proprii emise în acest scop şi cu celelalte dispoziţii legale în vigoare. Normele proprii vor conţine prevederi cel puţin cu privire la documentele şi informaţiile necesare pentru încadrarea operaţiunilor în categoria celor care se pot efectua şi în valută, conform prevederilor art. 2, art. 3 alin. (2) şi anexei nr. 2 la regulament.

În scopul asigurării respectării prevederilor, suplimentar se pot solicita clienţilor orice alte informaţii şi documente justificative prevăzute de normele proprii, considerate necesare pentru efectuarea operaţiunilor în valută dispuse de aceştia.

Modificarea și completarea titlului VII "Taxa pe valoarea adăugată" din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal

În Monitorul oficial nr. 722/2023 a fost publicata Hotărârea nr. 653/2023 pentru modificarea și completarea titlului VII "Taxa pe valoarea adăugată" din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, in vigoare de la 4 august 2023.

Potrivit acestei hotarari:

1.  În sensul art. 291 alin. (2) lit. j) din Codul fiscal, prin cazare în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară se înţelege cazarea în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică prevăzute la art. 2 lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările şi completările ulterioare. Cota redusă de taxă de 9% prevăzută la art. 291 alin. (2) lit. j) din Codul fiscal se aplică pentru tipurile de cazare în structurile de primire turistică cu funcţiune de cazare, prevăzute la art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul cazării cu mic dejun, cu demipensiune, cu pensiune completă sau cu «all inclusive», astfel cum sunt definite la art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările şi completările ulterioare, cota redusă de TVA se aplică asupra preţului total al cazării, care poate include şi băuturi alcoolice, precum şi băuturi nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 şi 2202 99. Orice persoană care acţionează în condiţiile prevăzute la pct. 8 alin. (2) sau care intermediază astfel de operaţiuni în nume propriu, dar în contul altei persoane, potrivit art. 271 alin. (2) din Codul fiscal, aplică cota de 9% a taxei, cu excepţia situaţiilor în care este obligatorie aplicarea regimului special de taxă pentru agenţii de turism, prevăzut la art. 311 din Codul fiscal.

2. În aplicarea art. 291 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal, prin servicii de restaurant şi de catering se înţelege serviciile prevăzute la pct. 18. Orice combinaţie de băuturi alcoolice şi nealcoolice, indiferent de concentraţia alcoolică, este considerată băutură alcoolică. Pentru băuturile alcoolice, precum şi pentru băuturile nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 şi 2202 99, servite la restaurant sau oferite în cazul serviciilor de catering, se aplică cota standard de TVA, fără a se considera că are loc o livrare separată de bunuri, oferirea de băuturi făcând parte din serviciile de restaurant sau de catering.

3. Justificarea scutirii de taxă prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal pentru serviciile de construire, reabilitare, modernizare de unităţi spitaliceşti din reţeaua publică de stat, pentru care beneficiarul este unitatea spitalicească din reţeaua publică de stat sau, după caz, instituţia/autoritatea publică centrală sau locală, care asigură finanţarea acesteia, potrivit legii, se realizează cu documentaţia în baza căreia sunt prestate aceste servicii, cum ar fi contractele încheiate cu beneficiarul.

4. Scutirea de taxă prevăzută la art. 294 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal se aplică direct, prin facturare fără TVA, pentru livrările de echipamente medicale, aparate, dispozitive, articole, accesorii şi echipamente de protecţie, materiale şi consumabile de uz sanitar, precum şi pentru adaptarea, repararea, închirierea şi leasingul unor astfel de bunuri, efectuate către unităţi spitaliceşti din reţeaua publică de stat, pe baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului legal al unităţii spitaliceşti din care să rezulte că bunurile respective sunt destinate în mod normal utilizării în domeniul îngrijirilor de sănătate sau pentru utilizarea de către persoanele cu handicap, bunuri esenţiale pentru compensarea şi depăşirea handicapurilor.

5. Pentru livrările de echipamente medicale, aparate, dispozitive, articole, accesorii şi echipamente de protecţie, materiale şi consumabile de uz sanitar, precum şi pentru adaptarea, repararea, închirierea şi leasingul unor astfel de bunuri, facturate către o instituţie/autoritate publică centrală sau locală, scutirea de taxă se aplică direct, prin facturare fără TVA, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a reprezentantului legal al instituţiei/autorităţii publice centrale sau locale respective din care să rezulte că bunurile/serviciile achiziţionate sunt destinate unei unităţi spitaliceşti din reţeaua publică de stat pentru care aceasta asigură finanţarea şi a declaraţiei reprezentantului legal al unităţii spitaliceşti din reţeaua publică de stat beneficiare.

În cazul importului de bunuri prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal, scutirea de TVA se aplică pentru operaţiunile realizate direct de către unitatea spitalicească din reţeaua publică de stat sau de către instituţia/autoritatea publică centrală sau locală care asigură finanţarea acesteia, pe baza declaraţiilor prevăzute la alin. (2) şi (3), după caz, care se depun la organul vamal competent la momentul importului.

În cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal, scutirea de TVA se aplică pentru operaţiunile realizate direct de către unitatea spitalicească din reţeaua publică de stat sau de către instituţia/autoritatea publică centrală sau locală care asigură finanţarea acesteia, pe baza declaraţiilor care se păstrează în evidenţele beneficiarului, în vederea justificării scutirii de TVA.

6. Prevederile referitoare la declaraţiile pe propria răspundere nu se aplică pentru bunurile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) şi d) din Codul fiscal, acestea fiind scutite indiferent către cine sunt livrate.

Scutirea de taxă prevăzută la art. 294 alin. (5) lit. c) din Codul fiscal se aplică pentru protezele medicale şi accesoriile acestora, exclusiv protezele dentare care sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, în condiţiile prevăzute la art. 292 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. Proteza medicală este un dispozitiv medical destinat utilizării personale exclusive care amplifică, restabileşte sau înlocuieşte zone din ţesuturile moi ori dure, precum şi funcţii ale organismului uman; acest dispozitiv poate fi intern, extern sau atât intern, cât şi extern. Accesoriul unei proteze este un articol care este prevăzut în mod special de către producător pentru a fi utilizat împreună cu proteza medicală.

7. Scutirea de taxă prevăzută la art. 294 alin. (5) lit. d) din Codul fiscal se aplică pentru produsele ortopedice. Sunt produse ortopedice protezele utilizate pentru amplificarea, restabilirea sau înlocuirea ţesuturilor moi ori dure, precum şi a unor funcţii ale sistemului osteoarticular, ortezele utilizate pentru modificarea caracteristicilor structurale şi funcţionale ale sistemului neuromuscular şi scheletic, precum şi încălţămintea ortopedică realizată la recomandarea medicului de specialitate, mijloacele şi dispozitivele de mers ortopedice, precum fotolii rulante şi/sau alte vehicule similare pentru invalizi, părţi şi/sau accesorii de fotolii rulante ori de vehicule similare pentru invalizi.

În cazul importului de bunuri prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) şi d) din Codul fiscal, scutirea de TVA se aplică de către organele vamale la momentul importului, indiferent de beneficiarul importului.

În cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) şi d) din Codul fiscal, scutirea de TVA se aplică de orice persoană ce realizează achiziţia intracomunitară a bunurilor în România.

Decontul de taxă pe valoarea adăugată are o nouă formă

În Monitorul oficial nr. 720/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1176/2023 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată", in vigoare de la 04 august 2023.

Acest ordin pune in aplicare scutirea de TVA care se aplica pentru:

a) serviciile de construire, reabilitare, modernizare de unităţi spitaliceşti din reţeaua publică de stat, precum şi serviciile de construire, reabilitare, modernizare de unităţi spitaliceşti prestate către entităţi nonprofit înscrise în Registrul public organizat de ANAF dacă acestea sunt destinate unităţilor spitaliceşti deţinute şi exploatate de entitatea nonprofit sau celor din reţeaua publică de stat, după caz;

b) livrările de echipamente medicale, aparate, dispozitive, articole, accesorii şi echipamente de protecţie, materiale şi consumabile de uz sanitar, destinate în mod normal utilizării în domeniul îngrijirilor de sănătate sau pentru utilizarea de către persoanele cu handicap, bunuri esenţiale pentru compensarea şi depăşirea handicapurilor, altele decât cele prevăzute la lit. c) şi d), precum şi adaptarea, repararea, închirierea şi leasingul unor astfel de bunuri, efectuate către unităţi spitaliceşti din reţeaua publică de stat, precum şi cele efectuate către entităţi nonprofit înscrise în Registrul public organizat de ANAF, dacă acestea sunt destinate unităţilor spitaliceşti deţinute şi exploatate de entitatea nonprofit sau celor din reţeaua publică de stat, după caz;

c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare scutite de taxă conform art. 292 alin. (1) lit. b) din Codul Fiscal;

d) livrarea de produse ortopedice.

Acest ordin modifica randul 14 din decontul de TVA, astfel:

- se înscriu informaţiile preluate din jurnalul de vânzări pentru operaţiuni a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare sau în perioade fiscale anterioare, privind:

- baza de impozitare pentru livrările de bunuri/prestările de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (1), art. 295 şi 296 din Codul fiscal;

- baza de impozitare pentru operaţiuni scutite de taxă, conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 1-5 şi lit. b) din Codul fiscal, în cazul în care cumpărătorul sau clientul este stabilit în afara Uniunii Europene sau în cazul în care aceste operaţiuni sunt în legătură directă cu bunuri care vor fi exportate, precum şi în cazul operaţiunilor efectuate de intermediari care acţionează în numele şi în contul altei persoane, atunci când aceştia intervin în derularea unor astfel de operaţiuni;

- baza de impozitare pentru livrările de bunuri/prestările de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) din Codul fiscal;

- baza de impozitare pentru operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere potrivit altor dispoziţii legale.

Creste valoarea tichetului de masa

În Monitorul oficial nr. 691/2023 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 69/2023 pentru modificarea art. 14 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru aplicarea acestor prevederi, in vigoare de la 27 iulie 2023.

Potrivit acestui act normativ, incepând cu data de 1 august 2023, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 35 lei si se va aplica până la data de 31 decembrie 2023.

Totodata, incepând cu data de 1 ianuarie 2024, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 40 lei si se va aplica şi pentru lunile august şi septembrie 2024.

Plângerea impotriva procesului-verbal prevazut de OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice se poate depune si la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul

În Monitorul oficial nr. 678/2023 a fost publicata Legea nr. 254/2023 pentru modificarea art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, in vigoare de la 27 iulie 2023.

Potrivit acestei legi, incepand cu data de 27 iulie 2023, impotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul.

Extinderea listei localitatilor pentru care se benficiaza de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizare

În Monitorul oficial nr. 678/2023 a fost publicata Legea nr. 252/2023 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, in vigoare de la 27 iulie 2023.

Potrivit acestei legi, persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, a prelucrării ţiţeiului sulfuros, desulfurării benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparafinos, a distilării ţiţeiului în vederea producerii păcurii şi a uleiurilor, respectiv în localităţile Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum şi în localităţile Abrud, Avram Iancu, Baia de Arieş, Bistra, Lupşa, Ocna Mureş, Ocoliş, Roşia Montană, Sălciua şi Zlatna din judeţul Alba, Aluniş, Arad, Cicir, Fântânele, Frumuşeni, Horea, Mândruloc, Tisa Nouă, Vladimirescu din judeţul Arad, Piteşti din judeţul Argeş, Bacău, Comăneşti şi Oneşti din judeţul Bacău, Băiţa din judeţul Bihor, Maieru, Rodna şi Şanţ din judeţul Bistriţa-Năsăud, Codlea, Crizbav, Făgăraş, Feldioara, Hălchiu, Satu Nou şi Victoria din judeţul Braşov, Brăila, Chişcani şi Tichileşti din judeţul Brăila, Anina, Armeniş, Ciudanoviţa, Moldova Nouă, Oţelu Roşu şi Reşiţa din judeţul Caraş-Severin, Aghireşu, Câmpia Turzii, Căpuşu Mare, Dej, Iara şi Turda din judeţul Cluj, Năvodari din judeţul Constanţa, Baraolt din judeţul Covasna, Târgovişte şi Titu din judeţul Dâmboviţa, Işalniţa din judeţul Dolj, Galaţi din judeţul Galaţi, Clejani, Giurgiu din judeţul Giurgiu, Letca Nouă, Brăneşti, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgoteşti, Fărcăşeşti, Ioneşti, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopşoru, Prigoria, Roşia de Amaradia, Rovinari, Turburea, Turceni şi Urdari din judeţul Gorj, Bălan, Borsec, Corbu, Jolotca, Sândominic şi Tulgheş din judeţul Harghita, Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Răchitova, Şoimuş, Teliucu Inferior, Uricani, Vaţa de Jos, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara, Ciulniţa şi Slobozia din judeţul Ialomiţa, Băiuţ, Borşa, Cavnic, Cicârlău, Deseşti, Satulung, Şişeşti, Remetea Chioarului şi Copalnic Mănăştur din judeţul Maramureş, Grinţieş şi Săvineşti din judeţul Neamţ, Brazi, Comarnic, Floreşti, Ploieşti şi Valea Călugărească din judeţul Prahova, Videle din judeţul Teleorman, Broşteni, Crucea, Iacobeni, Ostra, Stulpicani şi Vatra Dornei din judeţul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş, Mina Altân Tepe şi Tulcea din judeţul Tulcea, Berbeşti şi Râmnicu Vâlcea din judeţul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul localităţii în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizare.