În Monitorul oficial nr. 850/2023 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 74/2023 pentru modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, in vigoare de la 20 septembrie 2023.
Potrivit acestei ordonante, Codul Fiscal se poate modifica prin excepţie prin acte normative care prevad reglementari care decurg din angajamentele internaţionale ale României,
precum şi prin acte normative prin care se introduc
impozite, taxe sau contribuţii obligatorii noi, se majorează cele
existente, se elimină sau se reduc facilităţi existente, exclusiv în
situaţii extraordinare de procedură de deficit bugetar excesiv
constatate potrivit tratatelor Uniunii Europene şi regulamentelor
subsidiare agreate la nivel european.
Potrivit reglementarii anterioare, Codul Fiscal putea fi modificat doar prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar in cazul în care prin lege se introduc impozite, taxe sau contribuţii obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilităţi existente, acestea vor intra în vigoare cu data de 1 ianuarie a fiecărui an şi vor rămâne nemodificate cel puţin pe parcursul acelui an.
miercuri, 27 septembrie 2023
Guvernul modifica Codul Fiscal pentru a putea schimba mai usor legislatia fiscala
luni, 25 septembrie 2023
Modificarea normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor
În Monitorul oficial nr. 844/2023 a fost publicata Hotărârea nr. 865/2023 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, in vigoare de la 19 septembrie 2023.
vineri, 22 septembrie 2023
Examenul de atribuire a calității de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent - sesiunea noiembrie 2023
În Monitorul oficial nr. 827/2023 a fost publicata Hotărârea nr. 12/2023 privind stabilirea modalităţii de organizare a examenului de atribuire a calităţii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent - sesiunea noiembrie 2023.
Examenul de atribuire a calităţii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent - sesiunea noiembrie 2023, denumit în continuare examen, se desfăşoară în sistem online în data de 4 noiembrie 2023. Procedura de desfăşurare a examenului în sistem online se publică pe site-ul Camerei Consultanţilor Fiscali cu cel puţin 15 zile înainte de data susţinerii acestuia.
Examenul va fi susţinut sub formă de test-grilă din domeniile de examinare, tematica şi bibliografia corespunzătoare fiecărui domeniu, prevăzute mai jos. Actele normative care fac obiectul tematicii de examen corespunzătoare fiecărui domeniu - pentru sesiunea noiembrie 2023 - sunt cele actualizate cu completările şi modificările aferente fiecăruia, intrate în vigoare până la data de 1 august 2023. Pentru elaborarea subiectelor de examen, bibliografia se corelează cu tematica, pentru fiecare domeniu în parte.
1. Domeniul - Taxa pe valoarea adăugată
Tematica:
- sfera de aplicare;
- persoane impozabile;
- operaţiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată (TVA);
- locul operaţiunilor cuprinse în sfera de aplicare a TVA;
- faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată;
- baza de impozitare;
- cote de TVA;
- operaţiuni scutite;
- regimul deducerilor;
- persoanele obligate la plata TVA;
- înregistrarea în scopuri de TVA şi anularea înregistrării în scopuri de TVA;
- facturarea;
- alte obligaţii în materie de TVA;
- regimuri speciale pentru: întreprinderi mici, agenţii de turism, bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, aurul de investiţii;
- regimul special pentru servicii prestate de persoane impozabile nestabilite în Uniunea Europeană;
- regimul special pentru vânzările intracomunitare de bunuri la distanţă, pentru livrările de bunuri interne efectuate de interfeţele electronice care facilitează aceste livrări şi pentru serviciile prestate de persoane impozabile stabilite în Uniunea Europeană, dar nu în statul membru de consum;
- regimul special pentru vânzarea la distanţă de bunuri importate din teritorii terţe sau ţări terţe;
- mecanismul special pentru declararea şi plata TVA la import;
- ajustarea taxei deductibile;
- taxarea inversă;
- decontul de TVA şi alte declaraţii.
Bibliografia:
1. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
2. Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
2. Domeniul - Impozitarea companiilor în România
Tematica:
2.1. Impozitul pe profit:
- contribuabili şi sfera de cuprindere a impozitului;
- definiţie persoane afiliate;
- reguli speciale de impozitare;
- calculul rezultatului fiscal (reguli generale, venituri neimpozabile, cheltuieli efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, cheltuieli deductibile limitat, cheltuieli nedeductibile);
- reguli privind anul fiscal;
- cote de impozitare;
- provizioane/ajustări pentru depreciere şi rezerve;
- regimul fiscal al cheltuielilor cu dobânzile şi alte costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic;
- amortizarea fiscală;
- termene de plată şi de declarare a impozitului;
- pierderi fiscale;
- facilităţi fiscale;
- aspecte fiscale privind preţurile de transfer (definiţie persoane afiliate, principiul valorii de piaţă, metode de determinare a preţurilor de transfer);
- reguli fiscale privind reorganizările juridice (fuziuni, divizări, divizări parţiale, schimburi de titluri de participare) între persoane juridice române şi între societăţi din România şi societăţi din alte state membre ale Uniunii Europene;
- reguli fiscale aplicabile dividendelor distribuite de filiale din state membre ale Uniunii Europene persoanelor juridice române, societăţi-mamă, respectiv sediilor permanente din România ale persoanelor juridice rezidente în state membre ale Uniunii Europene (societăţi-mamă);
- condiţii de calcul al scutirii profitului reinvestit;
- aspecte fiscale internaţionale (sediul permanent; impunerea persoanelor juridice străine care realizează venituri din sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România ori din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română; creditul fiscal, pierderi fiscale externe);
- reguli fiscale pentru contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară;
- reguli privind consolidarea fiscală în domeniul impozitului pe profit;
- norme împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne.
2.2. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor:
- definiţia microîntreprinderii;
- reguli de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderii;
- baza impozabilă;
- plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale.
Bibliografia:
1. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
2. Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
3. Codul de conduită privind documentaţia preţurilor de transfer, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 176 din 28 iulie 2006;
4. Liniile directoare privind preţurile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică;
5. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menţinerii/creşterii capitalurilor proprii, precum şi pentru completarea unor acte normative;
6. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 162/2022 privind indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor anticipate în contul impozitului pe profit anual;
7. Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 442/2016 privind cuantumul tranzacţiilor, termenele pentru întocmire, conţinutul şi condiţiile de solicitare a dosarului preţurilor de transfer şi procedura de ajustare/estimare a preţurilor de transfer.
3. Domeniul - Procedura fiscală
Tematica:
3.1. Administrarea fiscală în România:
- principii generale de conduită în administrarea creanţelor fiscale;
- dispoziţii procedurale generale;
- înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite, taxe şi contribuţii;
- stabilirea creanţelor fiscale;
- procedura de colectare a creanţelor fiscale;
- soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale;
- controlul fiscal;
- stabilirea preţului de piaţă al tranzacţiilor între persoane afiliate;
- acordul de preţ în avans şi soluţia fiscală individuală anticipată;
- stabilirea condiţiilor şi declararea contribuabililor inactivi;
- raportul juridic fiscal;
- actele emise de organele fiscale;
- administrarea şi aprecierea probelor în cadrul procedurilor fiscale;
- opozabilitatea şi nulitatea actelor administrative fiscale;
- cazierul fiscal, conţinutul şi regulile de înscriere şi eliminare a faptelor.
3.2. Aspecte procedurale internaţionale:
- soluţionarea litigiilor fiscale generate de interpretarea şi aplicarea acordurilor de evitare a dublei impuneri;
- domeniul de aplicare şi condiţiile schimbului automat obligatoriu de informaţii cu privire la "Raportul pentru fiecare ţară în parte";
- domeniul de aplicare şi condiţiile schimbului automat obligatoriu de informaţii cu privire la aranjamentele transfrontaliere care fac obiectul raportării (DAC 6).
Bibliografia:
1. Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;
2. Ordonanţa Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, aprobată cu modificări prin Legea nr. 327/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
4. Domeniul - Impozitarea veniturilor persoanelor fizice şi contribuţii sociale
Tematica:
4.1. Impozitul pe venit:
- contribuabili şi sfera de cuprindere a impozitului;
- categorii de venituri supuse impozitului pe venit;
- venituri neimpozabile;
- cote de impozitare;
- determinarea bazei de calcul al impozitului pe categorii de venit;
- obligaţiile plătitorilor de venituri şi ale contribuabililor;
- venitul net anual impozabil;
- venituri supuse impozitului final cu reţinere la sursă;
- termene de plată;
- aspecte fiscale internaţionale;
- reguli privind asociaţiile fără personalitate juridică.
4.2. Contribuţii sociale obligatorii:
- contribuabilii/plătitorii de venit care datorează contribuţii sociale obligatorii la sistemele de asigurări sociale;
- categorii de venituri pentru care se datorează contribuţii sociale obligatorii;
- cotele contribuţiilor sociale obligatorii;
- bazele de calcul ale contribuţiilor sociale obligatorii;
- excepţii generale - venituri care nu se cuprind în bazele de calcul ale contribuţiilor sociale obligatorii;
- excepţii specifice - veniturile pentru care nu se datorează contribuţii sociale obligatorii grupate în funcţie de categoriile din care fac parte persoanele care realizează veniturile;
- calculul, reţinerea la sursă şi plata contribuţiilor sociale obligatorii;
- declararea contribuţiilor sociale obligatorii;
- contribuţii sociale datorate de către persoanele fizice prin opţiune: persoane fizice care pot exercita opţiunea, baze de calcul, stabilire, plată şi declarare.
Bibliografia:
1. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
2. Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
3. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
4. Instrucţiunea preşedintelui Autorităţii de Supraveghere Financiară şi a ministrului finanţelor nr. 1/6.218/2023 pentru aprobarea Normelor privind determinarea, reţinerea şi virarea impozitului pe câştigul de capital rezultat din transferul titlurilor de valoare obţinut de persoanele fizice.
5. Domeniul - Accize
Tematica:
5.1. Regimul accizelor armonizate:
- sfera de aplicare, fapt generator, exigibilitate, eliberare pentru consum, plătitori de accize, nivelul şi calculul accizelor, responsabilităţile plătitorilor de accize, plata accizelor la bugetul de stat, depunerea declaraţiilor de accize, documente fiscale;
- garanţii;
- alcool şi băuturi alcoolice;
- tutun prelucrat;
- produse energetice;
- energie electrică;
- regimul de antrepozitare;
- destinatarul înregistrat;
- expeditorul înregistrat;
- importatorul înregistrat;
- excepţii de la regimul de accizare pentru produse energetice şi energie electrică;
- scutiri de la plata accizelor;
- restituirea şi remiterea;
- deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize;
- deplasarea şi impozitarea produselor accizabile după eliberarea pentru consum;
- deplasarea produselor accizabile în regim de exceptare sau de scutire directă;
- marcarea produselor alcoolice şi a tutunului prelucrat;
- marcarea şi colorarea păcurii şi a produselor asimilate acesteia;
- marcarea şi colorarea motorinei;
- alte obligaţii pentru operatorii economici cu produse accizabile.
5.2. Regimul accizelor nearmonizate:
- sfera de aplicare, fapt generator, exigibilitate, nivelul şi calculul accizelor, scutiri, plătitorii de accize, obligaţiile plătitorilor, declaraţiile de accize, termenul de plată a accizelor la bugetul de stat;
- regimul produselor accizabile deţinute de operatorii economici care înregistrează obligaţii fiscale restante;
- excepţie de la regimul accizelor nearmonizate;
- restituiri speciale.
Bibliografia:
1. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
2. Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
6. Domeniul - Contabilitate
Tematica:
6.1. Reglementări contabile aplicabile operatorilor economici:
6.1.1. aria de aplicabilitate, definiţii şi categorii de entităţi raportoare;
6.1.2. dispoziţii şi principii generale;
6.1.3. caracteristicile calitative ale informaţiilor financiare;
6.1.4. politici contabile, corectarea erorilor contabile, estimări şi evenimente ulterioare datei bilanţului;
6.1.5. reguli generale de evaluare.
6.2. Evaluarea şi recunoaşterea elementelor structurale ale situaţiilor financiare potrivit reglementărilor contabile aplicabile:
6.2.1. dispoziţii generale privind situaţiile financiare;
6.2.2. contabilitatea activelor, datoriilor, provizioanelor, subvenţiilor şi capitalurilor proprii;
6.2.3. contabilitatea elementelor extrabilanţiere;
6.2.4. contabilitatea operaţiunilor realizate în cadrul contractelor de asociere în participaţie;
6.2.5. contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor şi a rezultatului exerciţiului financiar.
6.3. Reguli de întocmire şi de prezentare a situaţiilor financiare anuale în funcţie de reglementarea contabilă aplicabilă:
6.3.1. prezentarea şi formatarea poziţiei financiare şi a performanţei poziţiei financiare;
6.3.2. situaţia fluxurilor de trezorerie;
6.3.3. situaţia modificărilor capitalului propriu;
6.3.4. note explicative la situaţiile financiare.
6.4. Reguli privind controlul intern, raportul administratorilor şi raportarea plăţilor efectuate către guverne
6.5. Reguli privind aprobarea, semnarea, auditarea şi publicarea situaţiilor financiare
6.6. Obligaţiile ce revin, potrivit legii, persoanelor juridice, pe linia organizării şi conducerii contabilităţii
6.7. Inventarierea activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii
6.8. Normele generale de întocmire şi utilizare a documentelor financiar-contabile
6.9. Aspecte privind aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS):
6.9.1. cadrul general conceptual de raportare financiară elaborat de IASB (Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate);
6.9.2. prezentarea situaţiilor financiare. Componentele situaţiilor financiare (IAS 1);
6.9.3. politici contabile, modificări ale estimărilor contabile şi erori (IAS 8);
6.9.4. recunoaşterea/derecunoaşterea, evaluarea şi prezentarea în situaţiile financiare a informaţiilor privind activele (IAS 2, IAS 16, IFRS 16, IAS 36, IAS 38, IAS 40);
6.9.5. contabilitatea şi prezentarea subvenţiilor (IAS 20).
Bibliografia:
1. Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 18 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare;
2. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 30 decembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare;
3. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.634/2015 privind documentele financiar-contabile, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 şi 910 bis din 9 decembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare;
4. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 20 octombrie 2009;
5. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1020 şi 1020 bis din data de 19 decembrie 2016, cu modificările şi completările ulterioare;
6. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.103/2017 privind aprobarea Reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 984 din data de 12 decembrie 2017, cu modificările şi completările ulterioare;
7. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 170/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind contabilitatea în partidă simplă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 24 februarie 2015, cu modificările ulterioare;
8. Regulamentul (CE) nr. 1.126/2008 al Comisiei din 3 noiembrie 2008 de adoptare a anumitor standarde internaţionale de contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.606/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare, până la data publicării bibliografiei.
7. Domeniul - Drept
Tematica:
7.1. Noţiuni de drept civil şi drept societar:
- constituirea şi funcţionarea societăţilor;
- reorganizări, fuziuni, divizări şi lichidări;
- profesionişti;
- exploatarea întreprinderii.
7.2. Contravenţii şi infracţiuni în domeniul financiar-fiscal:
- evaziunea fiscală;
- disciplina financiară;
- sancţionarea contravenţiilor la legislaţia financiar-fiscală.
Bibliografia:
1. Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
2. Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
3. Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare;
4. cap. I - Dispoziţii generale din titlul preliminar - Despre legea civilă şi titlul IV - Persoana juridică din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
5. Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare;
6. Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, cu modificările şi completările ulterioare;
7. Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
8. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările şi completările ulterioare.
8. Domeniul - Fiscalitate internaţională
Tematica:
Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România:
- contribuabili;
- sfera de cuprindere a impozitului;
- venituri impozabile obţinute din România;
- scutiri;
- coroborarea prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cu cele ale convenţiilor de evitare a dublei impuneri şi ale legislaţiei Uniunii Europene;
- impozitul pe reprezentanţe (cuantum, termen de plată şi depunerea declaraţiei fiscale);
- impunerea veniturilor din dobânzi şi redevenţe plătite între societăţi asociate din state membre diferite: sfera de aplicare, definiţia dobânzilor şi redevenţelor, definiţia întreprinderilor asociate;
- tratamentul fiscal al veniturilor din dobânzi obţinute din România de persoane juridice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European;
- tratamentul fiscal al categoriilor de venituri din activităţi independente impozabile în România obţinute de persoane fizice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European;
- reţinerea impozitului din veniturile obţinute din România de persoane rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri din activităţi desfăşurate de artişti şi sportivi;
- asocieri/entităţi care desfăşoară activitate/obţin venituri în/din România.
Bibliografia:
1. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
2. Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
3. Codul de conduită pentru punerea în aplicare a Convenţiei privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate (2006/C 176/02);
4. Convenţia-model - emisă de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
9. Domeniul - Taxele vamale
Tematica:
9.1. Drepturile şi obligaţiile persoanelor în ceea ce priveşte legislaţia vamală:
- reprezentarea în vamă;
- decizii privind aplicarea legislaţiei vamale;
- valabilitatea deciziilor la nivelul Uniunii;
- operatorul economic autorizat.
9.2. Tariful vamal comun şi clasificarea tarifară a mărfurilor:
- originea mărfurilor (originea nepreferenţială şi originea preferenţială);
- plasarea mărfurilor sub un regim vamal;
- valoarea în vamă a mărfurilor.
9.3. Datorie vamală şi garanţii:
- datoria vamală la import (declararea mărfurilor şi punerea în liberă circulaţie);
- datoria vamală la export;
- garanţia pentru o datorie vamală existentă sau potenţială.
9.4. Regimuri speciale:
- tranzit: intern şi extern;
- depozitare: antrepozitare vamală şi zone libere;
- utilizare specifică: admitere temporară şi destinaţie finală;
- prelucrare: perfecţionare activă şi perfecţionare pasivă.
9.5. Mărfuri scoase de pe teritoriul vamal al Uniunii:
- export şi reexport;
- declaraţia sumară de ieşire.
Bibliografia:
1. Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului Vamal al Uniunii;
2. Regulamentul delegat (UE) 2016/341 al Comisiei din 17 decembrie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele tranzitorii pentru anumite dispoziţii din Codul Vamal al Uniunii, în cazul în care sistemele electronice relevante nu sunt încă operaţionale, şi de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/2.446 al Comisiei;
3. Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2.446 din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele detaliate ale anumitor dispoziţii ale Codului Vamal al Uniunii;
4. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziţii din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a Codului Vamal al Uniunii.
10. Domeniul - Impozite şi taxe locale
Tematica:
10.1. Impozitul/Taxa pe clădiri:
- reguli generale privind categoriile de contribuabili care datorează impozitul/taxa pe clădiri;
- clasificarea şi calculul impozitului/taxei pe clădiri în funcţie de destinaţia clădirii;
- scutiri legale pentru care nu se datorează impozitul/taxa pe clădiri, precum şi scutiri sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri, acordate de către consiliile locale;
- cote de impozitare;
- declararea, dobândirea, înstrăinarea şi modificarea clădirilor;
- plata impozitului/taxei pe clădiri.
10.2. Impozitul/Taxa pe teren:
- reguli generale privind categoriile de contribuabili care datorează impozitul/taxa pe teren;
- scutiri legale pentru care nu se datorează impozitul/taxa pe teren, precum şi scutiri sau reducerea impozitului/taxei pe teren, acordate de către consiliile locale;
- calculul impozitului/taxei pe teren în funcţie de amplasarea acestuia (intravilan sau extravilan);
- declararea impozitului/taxei pe teren;
- plata impozitului/taxei pe teren.
10.3. Impozitul pe mijloacele de transport:
- reguli generale;
- scutiri legale pentru care nu se datorează impozitul pe mijloacele de transport, precum şi scutiri sau reducerea impozitului pe mijloacele de transport, acordate de către consiliile locale;
- calculul impozitului;
- declararea impozitului pe mijloacele de transport;
- plata impozitului pe mijloacele de transport.
Bibliografia:
1. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
2. Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
11. Domeniul - Prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului
Tematica:
11.1. Proceduri interne
11.2. Persoana desemnată:
- reguli privind desemnarea persoanei cu responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019;
- condiţii profesionale privind persoana desemnată.
11.3. Evaluarea riscurilor:
- ce reprezintă evaluarea riscurilor;
- rolul evaluării riscurilor;
- scopul evaluării riscurilor.
11.4. Măsurile de cunoaştere a clientelei:
- tipuri de măsuri;
- condiţii de aplicare a măsurilor simplificate, standard şi suplimentare de cunoaştere a clientelei.
11.5. Identificarea clienţilor şi a beneficiarilor reali:
- date, informaţii şi documente necesare în cazul persoanelor fizice şi al persoanelor juridice.
11.6. Tipuri de raportări:
- raportul pentru tranzacţii suspecte;
- raportarea tranzacţiilor care nu prezintă indicatori de suspiciune.
Bibliografia:
Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
vineri, 8 septembrie 2023
Procedura de restituire a TVA aferente achizițiilor de bunuri sau servicii efectuate de entitățile nonprofit, pentru care se aplică scutirea de taxă conform art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
În Monitorul oficial nr. 788/2023 a fost publicat Ordinul nr. 2438/2023 pentru aprobarea Procedurii de restituire a TVA aferente achizițiilor de bunuri sau servicii efectuate de entitățile nonprofit, pentru care se aplică scutirea de taxă conform art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, in vigoare din 1 septembrie 2023.
Restituirea TVA se efectuează de către organul fiscal competent în a cărui evidenţă fiscală este înregistrată entitatea nonprofit care are dreptul să solicite restituirea.
În vederea restituirii taxei, entitatea nonprofit trebuie să depună la organul fiscal competent o cerere de restituire a TVA, însoţită de următoarele documente:
a) un borderou care să cuprindă, în ordine cronologică, pentru fiecare achiziţie următoarele informaţii: denumirea, numărul şi data documentului, valoarea fără TVA, valoarea TVA, valoarea inclusiv TVA;
b) copii de pe facturile în care sunt consemnate bunurile şi serviciile achiziţionate pentru care se solicită restituirea;
c) copii de pe declaraţiile vamale de import, în cazul bunurilor importate;
d) copii de pe bonurile fiscale emise, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a căror valoare individuală, inclusiv TVA, nu este mai mare de 100 de euro, la cursul de schimb prevăzut la art. 290 din Codul fiscal. În situaţia în care această valoare este depăşită, solicitanţii trebuie să prezinte copii de pe facturile emise în conformitate cu prevederile art. 319 alin. (20) din Codul fiscal;
e) documentele din care rezultă că bunurile/serviciile achiziţionate pentru care se solicită restituirea TVA sunt destinate unităţilor spitaliceşti deţinute şi exploatate de entitatea nonprofit, în cazul în care bunurile/serviciile achiziţionate au această destinaţie;
f) documentele din care rezultă că bunurile/serviciile achiziţionate pentru care se solicită restituirea TVA sunt donate/puse gratuit la dispoziţia unităţilor spitaliceşti din reţeaua publică de stat, respectiv contractul de donaţie/punere la dispoziţie cu titlu gratuit şi procesul-verbal de predare-primire, în cazul în care bunurile/serviciile achiziţionate au această destinaţie;
g) declaraţia pe propria răspundere a reprezentantului legal al entităţii nonprofit din care să rezulte că bunurile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal sunt destinate în mod normal utilizării în domeniul îngrijirilor de sănătate sau pentru utilizarea de către persoanele cu handicap, bunuri esenţiale pentru compensarea şi depăşirea handicapurilor.
Entităţile nonprofit pot solicita restituirea taxei pe valoarea adăugată în termen de 90 de zile de la încheierea lunii calendaristice pentru care se solicită restituirea, astfel:
a) pentru bunuri ce le-au fost livrate sau servicii care au fost prestate în beneficiul lor în cursul lunii pentru care se solicită restituirea, în cazul în care bunurile/serviciile achiziţionate sunt destinate unităţilor spitaliceşti deţinute şi exploatate de entitatea nonprofit;
b) pentru bunuri ce le-au fost livrate sau servicii care au fost prestate în beneficiul lor, care sunt donate/puse gratuit la dispoziţia unităţilor spitaliceşti din reţeaua publică de stat în cursul lunii pentru care se solicită restituirea, în cazul în care bunurile/serviciile achiziţionate sunt destinate unităţilor spitaliceşti din reţeaua publică de stat.
Prin excepţie, în situaţia în care entităţile nonprofit nu au depus în termen cererea de restituire a taxei pe valoarea adăugată şi/sau documentaţia aferentă, la solicitarea acestora, directorul general al Direcţiei generale regionale a finanţelor publice poate aproba efectuarea restituirii taxei pe valoarea adăugată, dacă cererea este depusă în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere dreptul la restituirea taxei. În acest sens, pe baza documentelor depuse de solicitanţi, autoritatea fiscală competentă va întocmi un referat semnat de conducătorul acesteia, din care să rezulte că, deşi cererile de restituire au fost depuse cu întârziere, sunt îndeplinite condiţiile pentru acordarea restituirii taxei pe valoarea adăugată, care va fi înaintat directorului general al Direcţiei generale regionale a finanţelor publice, pentru aprobarea efectuării restituirii taxei pe valoarea adăugată.
Soluţionarea cererilor de restituire a TVA se realizează conform procedurii stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Entităţile nonprofit trebuie să justifice respectarea destinaţiei sumelor reprezentând TVA restituite de la bugetul de stat, inclusiv a sumelor care au fost compensate cu obligaţii fiscale ale entităţii, cu documente care să ateste achiziţia ulterioară de bunuri/servicii prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) şi b) din Codul fiscal.
vineri, 25 august 2023
Regulamentul privind înregistrarea entităţii raportoare în evidenţele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor
În Monitorul oficial nr. 764/2023 a fost publicat Ordinul nr. 215/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind înregistrarea entităţii raportoare în evidenţele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, in vigoare de la 7 noiembrie 2023.
Intră sub incidenţa prevederilor acestui regulament entităţile raportoare prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, după cum urmează:
a) instituţiile de credit persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor de credit persoane juridice străine;
b) instituţiile financiare persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor financiare persoane juridice străine;
c) administratorii de fonduri de pensii facultative şi/sau ocupaţionale, în nume propriu şi pentru fondurile de pensii facultative şi/sau fondurile de pensii ocupaţionale pe care le administrează, cu excepţia caselor de pensii ocupaţionale profesionale;
d) furnizorii de servicii de jocuri de noroc;
e) auditorii, experţii contabili şi contabilii autorizaţi, evaluatorii autorizaţi, consultanţii fiscali, persoanele care acordă consultanţă financiară, de afaceri sau contabilă, alte persoane care se angajează să furnizeze, direct sau prin intermediul altor persoane cu care persoana respectivă este afiliată, ajutor material, asistenţă sau consiliere cu privire la aspectele fiscale, financiare, ca activitate economică sau profesională principală;
f) notarii publici, avocaţii, executorii judecătoreşti şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistenţă pentru întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ, administrarea instrumentelor financiare, valorilor mobiliare sau a altor bunuri ale clienţilor, operaţiuni sau tranzacţii care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionării sau administrării unei societăţi; constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societăţi, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum şi în cazul în care participă în numele sau pentru clienţii lor în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile; crearea, funcţionarea sau administrarea de fiducii, societăţi, fundaţii sau structuri similare;
g) furnizorii de servicii pentru societăţi sau fiducii, alţii decât cei prevăzuţi la lit. e) şi f);
h) furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare;
i) furnizorii de portofele digitale;
j) agenţii şi dezvoltatorii imobiliari, inclusiv atunci când acţionează în calitate de intermediari în închirierea de bunuri imobile, dar numai în ceea ce priveşte tranzacţiile pentru care valoarea chiriei lunare reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult;
k) alte persoane care, în calitate de profesionişti, comercializează bunuri, numai în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au o legătură între ele;
l) persoanele care comercializează opere de artă sau care acţionează ca intermediari în comerţul de opere de artă, inclusiv atunci când această activitate este desfăşurată de galerii de artă şi case de licitaţii, în cazul în care valoarea tranzacţiei sau a unei serii de tranzacţii legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult;
m) persoanele care depozitează sau comercializează opere de artă sau care acţionează ca intermediari în comerţul cu opere de artă, atunci când această activitate este desfăşurată în zone libere, în cazul în care valoarea tranzacţiei sau a unei serii de tranzacţii legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult.
Procedura de creare a unui cont de utilizator în portalul de raportare ONPCSB
Portalul de raportare ONPCSB se poate accesa la adresa raportari.onpcsb.ro. Documentaţia privind utilizarea portalului este accesibilă din interfaţa acestuia.
Deţinerea unui cont este necesară pentru transmiterea rapoartelor prevăzute de Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi a corespondenţei conexe.
Crearea contului
Pentru a crea un cont de raportare se acţionează butonul "Creează cont" din pagina de start.
În formularul de înregistrare se completează informaţiile referitoare la entitatea raportoare, persoana care efectuează înregistrarea şi persoana desemnată conform art. 23 alin. (1) din Lege. Datele introduse trebuie să fie conforme cu realitatea.
I. Informaţii referitoare la entitatea raportoare
1. Codul unic de înregistrare/Codul de identificare fiscală/Codul numeric personal
Persoana fizică autorizată care, în cadrul profesiei liberale, îşi exercită personal funcţia şi răspunde individual pentru activitatea desfăşurată completează codul numeric personal (CNP).
2. Codul CAEN principal (Entităţile raportoare care nu deţin cod CAEN nu vor completa această rubrică.)
3. Numărul de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, denumit în continuare ONRC (Entităţile raportoare care nu deţin număr de înregistrare la ONRC nu vor completa această rubrică.)
4. Denumirea/Numele şi prenumele
5. Tipul - tipul entităţii raportoare, ales din lista tipurilor de entităţi raportoare din cadrul categoriilor menţionate la art. 5 din Lege
6. Forma juridică de organizare
7. Natura capitalului - Rubrica se completează prin bifarea valorilor corespunzătoare referitoare la natura capitalului: autohton/străin + integral/majoritar, de stat/privat + integral/majoritar.
8. Adresa (sediul social/profesional al entităţii raportoare)
8.1. Ţara
8.2. Judeţul
8.3. Localitatea
8.4. Strada
8.5. Numărul
9. Numărul de telefon
10. Adresa de e-mail
11. Numele şi prenumele reprezentantului legal
II. Informaţii referitoare la persoana care efectuează înregistrarea
1. Numele
2. Prenumele
3. E-mail - Se introduce adresa de e-mail cu care se va face confirmarea contului şi care va avea rol de nume de utilizator în pagina de autentificare.
4. Parola - Parola trebuie să conţină litere mari şi mici, cifre şi caractere speciale, minimum 8 caractere.
5. Confirmare parolă - Se reintroduce parola.
6. Numărul de telefon
III. Informaţii referitoare la persoana desemnată conform art. 23 alin. (1) din Lege
Se bifează caseta "Aceeaşi cu persoana care efectuează înregistrarea", dacă este cazul.
1. Numele
2. Prenumele
3. Numărul de telefon
4. E-mail
În cazul în care entitatea raportoare a numit mai multe persoane desemnate conform art. 23 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, datele de identificare ale acestora vor putea fi introduse pe rând după acţionarea butonului "Adaugă persoana desemnată".
Se bifează caseta "Sunt de acord cu prelucrarea datelor mele personale în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 679/2016 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date."
La acţionarea butonului "Salvează" se verifică corectitudinea datelor introduse şi se transmite un mesaj pe adresa de e-mail completată (la secţiunea II.3), care înştiinţează deţinătorul despre crearea contului de raportare şi solicită accesarea unui link de confirmare şi activare. Încheierea cu succes a înregistrării se va notifica printr-un nou e-mail.
La accesarea butonului "Renunţă" se şterg datele completate în formular.
Conectarea la portal
Pentru a intra în cont se acţionează butonul "Intră în cont" din pagina de start.
La pasul 1 se introduc e-mail-ul şi parola, apoi se acţionează butonul "Trimite cod de securitate".
La pasul 2 se introduce codul de securitate primit pe e-mail, apoi se acţionează butonul "Logare".
După logarea în portalul de raportare se vor putea transmite rapoartele prevăzute de Lege şi se vor administra informaţiile despre entitatea raportoare şi eventualele sedii secundare, aşa cum este prezentat în documentaţia privind utilizarea portalului.
Normele tehnice privind înregistrarea în scopuri vamale a operatorilor economici și a altor persoane
În Monitorul oficial nr. 763/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1760/2023 pentru aprobarea Normelor tehnice privind înregistrarea în scopuri vamale a operatorilor economici și a altor persoane, in vigoare de la 23 august 2023.
În sensul acestor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) număr EORI - număr de înregistrare şi identificare a operatorilor economici şi a altor persoane, definit la art. 1 pct. 18 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European (denumit Cod) şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele detaliate ale anumitor dispoziţii ale Codului vamal al Uniunii, cu modificările şi completările ulterioare;
b) număr de înregistrare în sistemul informatic - un număr, altul decât numărul EORI, care se atribuie:
(i) persoanelor, altele decât operatorii economici, care sunt stabilite într-un alt stat membru al Uniunii Europene şi care nu au primit un număr EORI, dar efectuează operaţiuni pentru care trebuie furnizat un număr de identificare, conform prevederilor art. 6 alin. (2) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446;
(ii) persoanelor care nu sunt stabilite pe teritoriul vamal al Uniunii şi care depun pentru prima dată în România o declaraţie vamală pentru regimul de admitere temporară sau reexport din admitere temporară;
c) operator economic - persoana definită la art. 5 pct. 5 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificările şi completările ulterioare (denumit în continuare Cod);
d) persoană - aşa cum este definită la art. 5 pct. 4 din Cod;
e) aplicaţia "EORI-RO" - aplicaţie informatică ce permite atribuirea numerelor EORI şi a numerelor de înregistrare în sistemul informatic;
f) situaţie excepţională - un eveniment excepţional care generează necesitatea prelucrării unui număr mare de cereri într-o perioadă foarte scurtă de timp şi care îngreunează procesul de acordare a numerelor EORI, pentru restabilirea stării de normalitate fiind necesară adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente;
g) baza de date RECOM - baza de date online gestionată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului;
h) VIES - sistemul de schimb de informaţii cu privire la taxa pe valoarea adăugată (VAT Information Exchange System), implementat şi gestionat de Comisia Europeană;
i) baza de date ANAF - Registru TVA - baza de date online gestionată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală cu privire la taxa pe valoarea adăugată;
j) baza de date Registrul Naţional ONG - baza de date online gestionată de Ministerul Justiţiei.
Cererea de atribuire a numărului EORI se completează utilizând aplicaţia "EORI-RO", prin accesarea link-ului existent pe website-ul Autorităţii Vamale Române: www.customs.ro, secţiunea "e-Customs", subsecţiunea EORI, Sistem Informatic.
Cererea se înregistrează în aplicaţia "EORI-RO", se tipăreşte, se semnează de către solicitant şi se transmite la direcţia regională vamală în a cărei rază de competenţă teritorială are sediul/reşedinţa solicitantul, în cazul persoanelor stabilite în România.
În cazul operatorilor economici şi al altor persoane care nu sunt stabilite pe teritoriul vamal al Uniunii, cererea se transmite la direcţia regională vamală în a cărei rază de competenţă teritorială urmează ca solicitantul să desfăşoare activităţi prevăzute la art. 5 alin. (1), respectiv art. 6 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446.
Prin excepţie, în cazul operatorilor economici care sunt titulari de carnete TIR, cererea se depune la biroul vamal de frontieră prin care sunt introduse sau scoase mărfurile pe/de pe teritoriul vamal al Uniunii.
În situaţia persoanelor, altele decât operatorii economici, care sunt stabilite în România, cererea de acordare a numărului EORI este însoţită de următoarele documente, transmise prin aplicaţia "EORI-RO":
a) documentele de înregistrare eliberate de autorităţile cu atribuţii în acest sens;
b) un act de identitate pe care sunt înscrise codul numeric personal şi adresa domiciliului, în cazul persoanelor fizice.
După verificarea concordanţei dintre datele cuprinse în cerere, informaţiile obţinute din RECOM, VIES/ANAF - Registru TVA şi/sau Registrul Naţional ONG şi cele din documentele depuse de solicitant, după caz, inclusiv a veridicităţii calităţii de reprezentant legal a persoanei înscrise la rubrica 14 din cerere, autoritatea vamală competentă acordă numărul EORI şi transmite solicitantului, prin intermediul aplicaţiei "EORI-RO", o notificare de atribuire a numărului EORI, la adresa de poştă electronică indicată de acesta în cerere. În situaţia în care în cerere nu este indicată o adresă de poştă electronică, notificarea de atribuire a numărului EORI se transmite prin poştă solicitantului sau se înmânează acestuia la sediul autorităţii vamale competente.
Operatorii economici şi alte persoane cărora le-a fost atribuit un număr EORI/număr de înregistrare în sistemul informatic au obligaţia să notifice autoritatea vamală competentă care a atribuit numărul EORI asupra modificării oricărora dintre datele cuprinse în cerere şi în documentele anexate la aceasta.
Procedura de prezentare a legitimaţiei de inspecţie fiscală şi a ordinului de serviciu în cadrul acţiunilor de inspecţie fiscală
În Monitorul oficial nr. 756/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1229/2023 pentru aprobarea Procedurii de prezentare a legitimaţiei de inspecţie fiscală şi a ordinului de serviciu în cadrul acţiunilor de inspecţie fiscală, in vigoare de la 21 august 2023.
La începerea inspecţiei fiscale, organul de inspecţie fiscală trebuie să prezinte contribuabilului/plătitorului legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu semnat de conducătorul organului de inspecţie fiscală. Legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu pot fi prezentate şi prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă. În cazul organului fiscal central, prezentarea legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu se realizează conform procedurii aprobate prin ordin al preşedintelui ANAF. Începerea inspecţiei fiscale trebuie consemnată în registrul unic de control ori de câte ori există obligaţia ţinerii acestuia şi inspecţia fiscală se desfăşoară în spaţiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului.
Referitor la locul de desfăşurare a inspecţiei fiscale, Codul de procedură fiscală reglementează la art. 125 faptul că inspecţia fiscală se desfăşoară, de regulă, la sediul organului de inspecţie fiscală, dar, din iniţiativa organului de inspecţie fiscală sau la solicitarea motivată a contribuabilului/plătitorului, inspecţia fiscală se poate desfăşura în spaţiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului.
În situaţia în care inspecţia fiscală începe la sediul organului fiscal, prezentarea legitimaţiei şi a ordinului de serviciu se poate realiza în următoarele modalităţi:
A. În măsura în care contribuabilul/plătitorul se deplasează la sediul organului de inspecţie fiscală, prezentarea legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu se va realiza direct, iar faptul că acestea au fost prezentate va fi consemnat într-o "minută" ce va cuprinde în mod explicit următoarele elemente:
- părţile semnatare (contribuabilul/plătitorul, echipa de inspecţie fiscală desemnată, prin detalierea fiecărui membru al echipei de inspecţie fiscală care se va legitima);
- data, ora şi locaţia întocmirii minutei;
- faptul că membrii echipei de inspecţie fiscală au prezentat legitimaţiile şi ordinul de serviciu cu ocazia întâlnirii şi, respectiv, a începerii inspecţiei fiscale;
- consemnarea faptului că data începerii inspecţiei fiscale este data din avizul de inspecţie fiscală ori noua dată de începere a inspecţiei fiscale comunicată contribuabilului/plătitorului în scris, în situaţia în care inspecţia fiscală nu poate începe la data prevăzută în aviz (în ambele situaţii, data începerii inspecţiei fiscale trebuie să fie aceeaşi cu data la care sunt prezentate legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu);
- semnăturile părţilor;
- numărul de înregistrare de la organul de inspecţie fiscală.
B. În situaţia în care prezentarea legitimaţiei şi a ordinului de serviciu se realizează prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă pot interveni următoarele situaţii:
B.1. La momentul stabilirii conexiunii prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) la care contribuabilul are acces (Spaţiul Privat Virtual) şi pentru care organele de inspecţie fiscală au transmis data şi ora conexiunii prin intermediul unei notificări comunicate contribuabilului/plătitorului cu cel puţin 48 de ore înainte de data stabilită pentru începerea inspecţiei fiscale, utilizând acelaşi canal de comunicare (Spaţiul Privat Virtual), acesta confirmând participarea la data şi ora stabilită, echipa de inspecţie fiscală va solicita acordul contribuabilului/plătitorului pentru înregistrarea întâlnirii.
Dacă contribuabilul/plătitorul îşi exprimă acordul pentru înregistrarea întâlnirii se va proceda la prezentarea în faţa camerei video, pe rând, a legitimaţiilor de inspecţie ale membrilor echipei, precum şi a ordinului de serviciu, prezentare care va dura cel puţin 10 (zece) secunde pentru fiecare document.
Înregistrarea întâlnirii va fi salvată de echipa de inspecţie fiscală şi stocată de către structura din care face parte echipa de inspecţie fiscală, astfel încât să poată fi accesată şi/sau pusă la dispoziţie oricărei persoane interesate şi îndreptăţite conform legii pentru a vizualiza informaţiile în cauză.
Totodată, în cuprinsul raportului de inspecţie fiscală ce va fi întocmit se va menţiona faptul că prezentarea legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu a avut loc în data de . . . . . . . . . ., prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă ale ANAF la care contribuabilul are acces (Spaţiul Privat Virtual).
B.2. Situaţia în care contribuabilul/plătitorul nu îşi exprimă acordul pentru înregistrarea audio-video.
În această situaţie se va întocmi o "minută" ce va cuprinde în mod explicit următoarele elemente:
- părţile semnatare (contribuabilul/plătitorul, echipa de inspecţie fiscală desemnată, prin detalierea fiecărui membru al echipei de inspecţie fiscală care se va legitima);
- data, ora şi faptul că întâlnirea a avut loc prin mijloace audio-video de comunicare la distanţă;
- modalitatea de stabilire a conexiunii audio-video (mijloacele video de comunicare la distanţă ale ANAF la care contribuabilul are acces - Spaţiul Privat Virtual, pentru care, anterior începerii inspecţiei fiscale, organele de inspecţie fiscală au transmis data şi ora conexiunii prin intermediul unei notificări comunicate contribuabilului/plătitorului cu cel puţin 48 de ore înainte de data stabilită pentru începerea inspecţiei fiscale, acesta confirmând participarea la data şi ora stabilită);
- faptul că organele de inspecţie fiscală au prezentat în faţa camerei video, pe rând, legitimaţiile şi ordinul de serviciu cu ocazia întâlnirii şi, respectiv, a începerii inspecţiei fiscale;
- consemnarea faptului că data începerii inspecţiei fiscale este data din avizul de inspecţie fiscală ori noua dată de începere a inspecţiei fiscale comunicată contribuabilului în scris, în situaţia în care inspecţia fiscală nu poate începe la data prevăzută în aviz (în ambele situaţii, data începerii inspecţiei fiscale trebuie să fie aceeaşi cu data la care sunt prezentate legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu);
- faptul că minuta va fi semnată electronic (se va transmite documentul în format "PDF" semnat electronic de către echipa de inspecţie fiscală către contribuabil/plătitor, iar contribuabilul/plătitorul îl va transmite semnat electronic către echipa de inspecţie fiscală), prin utilizarea metodelor legale privind semnătura electronică;
- numărul de înregistrare de la organul de inspecţie fiscală.
_________
În situaţia în care inspecţia fiscală începe la sediul contribuabilului/plătitorului (sau în orice alt loc stabilit de comun acord cu contribuabilul/plătitorul), organul de inspecţie fiscală trebuie să prezinte contribuabilului/plătitorului legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu semnat de conducătorul organului de inspecţie fiscală.
În toate situaţiile se va face referire în raportul de inspecţie fiscală cu privire la modalităţile de prezentare a legitimaţiei de inspecţie şi a ordinului de serviciu.
În situaţia în care contribuabilul/plătitorul nu are acces la mijloacele de comunicare la distanţă ale ANAF (Spaţiul Privat Virtual) sau modulul de comunicare video al Spaţiului Privat Virtual nu este funcţional, anterior emiterii avizului de inspecţie fiscală, organul de inspecţie fiscală va proceda la stabilirea locului iniţial de desfăşurare a inspecţiei fiscale în spaţiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului, potrivit prevederilor art. 125 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
joi, 24 august 2023
Procedurile de punere în aplicare a prevederilor art. 291^5 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală referitoare la operatorii de platformă
În Monitorul oficial nr. 743/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1226/2023 pentru aprobarea procedurilor de punere în aplicare a prevederilor art. 291^5 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, in vigoare de la 16 august 2023.
Potrivit art. 291^5 alin. (8) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, in vederea verificării respectării de către Operatorii de platforme, care au obligaţia de raportare, a procedurii de diligenţă fiscală şi a procedurilor de raportare, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală poate efectua verificări şi controale în acest sens.
1. Procedura de punere în aplicare a prevederilor art. 291^5 alin. (8) din Codul de procedură fiscală
Verificările privind respectarea procedurilor de diligenţă fiscală şi de raportare se efectuează atât pe baza informaţiilor raportate de către operatorii de platforme prin formularul pus la dispoziţie de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cât şi pe baza surselor de informare deschise, în scopul identificării operatorilor de platforme care se află în următoarele situaţii:
1.1. nu au determinat, în conformitate cu prevederile subsecţiunii A din secţiunea II a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală, dacă un vânzător se califică drept vânzător exclus;
1.2. nu au colectat toate informaţiile prevăzute la subsecţiunea B din secţiunea II a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală;
1.3. nu au procedat la verificarea informaţiilor despre vânzător, prevăzute la subsecţiunea C din secţiunea II a anexei nr. 5 din Codul de procedură fiscală;
1.4. nu au determinat statul/statele membru (e) al/ale Uniunii Europene de rezidenţă al/ale vânzătorului, în sensul prevăzut la subsecţiunea D din secţiunea II a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală;
1.5. nu au colectat informaţiile privind bunul imobil închiriat, prevăzute la subsecţiunea E din secţiunea II a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală;
1.6. nu au respectat termenele de finalizare şi de valabilitate ale procedurii de diligenţă fiscală, prevăzute la subsecţiunea F din secţiunea II a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală;
1.7. au încredinţat unui prestator de servicii terţ îndeplinirea procedurii de diligenţă fiscală prevăzute de secţiunea II din anexa nr. 5, cu nerespectarea prevederilor subsecţiunii H din secţiunea II a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală;
1.8. nu au respectat calendarul şi modalitatea de raportare, prevăzute la subsecţiunea A din secţiunea III a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală;
1.9. nu au raportat către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală informaţiile prevăzute la subsecţiunea B din secţiunea III a anexei nr. 5 la Codul de procedură fiscală.
2. Procedura de punere în aplicare a prevederilor art. 291^5 alin. (9) din Codul de procedură fiscală
Verificările privind raportarea completă şi corectă se efectuează atât pe baza informaţiilor raportate de către operatorii de platforme prin formularul pus la dispoziţie de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cât şi pe baza surselor de informare deschise.
În situaţia în care se constată că informaţiile raportate de către operatorii de platforme cărora le revine obligaţia de raportare sunt incorecte şi/sau incomplete, se procedează după cum urmează:
2.1. Se comunică operatorului de platformă, care are obligaţia de raportare, "Notificarea privind informaţiile incorecte şi/sau incomplete furnizate de către operatorii de platforme care au obligaţia de raportare", în cuprinsul căreia sunt indicate în mod concret care sunt informaţiile despre care s-a constatat că sunt incorecte şi/sau incomplete, precum şi perioada de raportare la care se referă acestea.
2.2. În baza notificării menţionate la subpct. 2.1, operatorul de platformă în cauză verifică, completează şi/sau corectează, după caz, informaţiile despre care i s-a adus la cunoştinţă că sunt incorecte şi/sau incomplete şi ia toate măsurile ce se impun pentru corectarea erorilor şi/sau completarea datelor/informaţiilor respective.
În cazul în care, după 15 zile de la comunicarea notificării menţionate la pct. 2.1, operatorul de platformă care are obligaţia de raportare nu remediază neconformităţile, sunt aplicate prevederile art. 336 din Codul de procedură fiscală, în mod corespunzător.
luni, 21 august 2023
Regulamentul BNR nr. 6/2023 pentru modificarea şi completarea Regulamentului BNR nr. 4/2005 privind regimul valutar
În Monitorul oficial nr. 724/2023 a fost publicat Regulamentul nr. 6/2023 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 4/2005 privind regimul valutar, in vigoare de la 7 august 2023.
Rezidenţii răspund pentru aplicarea prevederilor regulamentului pentru operaţiunile valutare efectuate.
Următoarele instituţii au obligaţia verificării respectării prevederilor BNR pentru operaţiunile valutare dispuse de clienţii acestora:
a) instituţiile de credit pentru care Banca Naţională a României este autoritate competentă potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare;
b) instituţiile emitente de monedă electronică pentru care Banca Naţională a României este autoritatea responsabilă cu supravegherea respectării dispoziţiilor în sensul Legii nr. 210/2019 privind activitatea de emitere de monedă electronică;
c) instituţiile de plată pentru care Banca Naţională a României este autoritatea responsabilă cu supravegherea respectării dispoziţiilor în sensul Legii nr. 209/2019 privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative;
d) instituţiile financiare nebancare în sensul Legii nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, înscrise în Registrul general;
e) sucursalele din România ale instituţiilor străine menţionate la lit. a)-d).
Operaţiunile valutare se efectuează de către instituţiile de mai sus în conformitate cu normele proprii emise în acest scop şi cu celelalte dispoziţii legale în vigoare. Normele proprii vor conţine prevederi cel puţin cu privire la documentele şi informaţiile necesare pentru încadrarea operaţiunilor în categoria celor care se pot efectua şi în valută, conform prevederilor art. 2, art. 3 alin. (2) şi anexei nr. 2 la regulament.
În scopul asigurării respectării prevederilor, suplimentar se pot solicita clienţilor orice alte informaţii şi documente justificative prevăzute de normele proprii, considerate necesare pentru efectuarea operaţiunilor în valută dispuse de aceştia.
Modificarea și completarea titlului VII "Taxa pe valoarea adăugată" din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal
În Monitorul oficial nr. 722/2023 a fost publicata Hotărârea nr. 653/2023 pentru modificarea și completarea titlului VII "Taxa pe valoarea adăugată" din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, in vigoare de la 4 august 2023.
Potrivit acestei hotarari:
1. În sensul art. 291 alin. (2) lit. j) din Codul fiscal, prin cazare în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară se înţelege cazarea în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică prevăzute la art. 2 lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările şi completările ulterioare. Cota redusă de taxă de 9% prevăzută la art. 291 alin. (2) lit. j) din Codul fiscal se aplică pentru tipurile de cazare în structurile de primire turistică cu funcţiune de cazare, prevăzute la art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul cazării cu mic dejun, cu demipensiune, cu pensiune completă sau cu «all inclusive», astfel cum sunt definite la art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările şi completările ulterioare, cota redusă de TVA se aplică asupra preţului total al cazării, care poate include şi băuturi alcoolice, precum şi băuturi nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 şi 2202 99. Orice persoană care acţionează în condiţiile prevăzute la pct. 8 alin. (2) sau care intermediază astfel de operaţiuni în nume propriu, dar în contul altei persoane, potrivit art. 271 alin. (2) din Codul fiscal, aplică cota de 9% a taxei, cu excepţia situaţiilor în care este obligatorie aplicarea regimului special de taxă pentru agenţii de turism, prevăzut la art. 311 din Codul fiscal.
2. În aplicarea art. 291 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal, prin servicii de restaurant şi de catering se înţelege serviciile prevăzute la pct. 18. Orice combinaţie de băuturi alcoolice şi nealcoolice, indiferent de concentraţia alcoolică, este considerată băutură alcoolică. Pentru băuturile alcoolice, precum şi pentru băuturile nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 şi 2202 99, servite la restaurant sau oferite în cazul serviciilor de catering, se aplică cota standard de TVA, fără a se considera că are loc o livrare separată de bunuri, oferirea de băuturi făcând parte din serviciile de restaurant sau de catering.
3. Justificarea scutirii de taxă prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal pentru serviciile de construire, reabilitare, modernizare de unităţi spitaliceşti din reţeaua publică de stat, pentru care beneficiarul este unitatea spitalicească din reţeaua publică de stat sau, după caz, instituţia/autoritatea publică centrală sau locală, care asigură finanţarea acesteia, potrivit legii, se realizează cu documentaţia în baza căreia sunt prestate aceste servicii, cum ar fi contractele încheiate cu beneficiarul.
4. Scutirea de taxă prevăzută la art. 294 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal se aplică direct, prin facturare fără TVA, pentru livrările de echipamente medicale, aparate, dispozitive, articole, accesorii şi echipamente de protecţie, materiale şi consumabile de uz sanitar, precum şi pentru adaptarea, repararea, închirierea şi leasingul unor astfel de bunuri, efectuate către unităţi spitaliceşti din reţeaua publică de stat, pe baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului legal al unităţii spitaliceşti din care să rezulte că bunurile respective sunt destinate în mod normal utilizării în domeniul îngrijirilor de sănătate sau pentru utilizarea de către persoanele cu handicap, bunuri esenţiale pentru compensarea şi depăşirea handicapurilor.
5. Pentru livrările de echipamente medicale, aparate, dispozitive, articole, accesorii şi echipamente de protecţie, materiale şi consumabile de uz sanitar, precum şi pentru adaptarea, repararea, închirierea şi leasingul unor astfel de bunuri, facturate către o instituţie/autoritate publică centrală sau locală, scutirea de taxă se aplică direct, prin facturare fără TVA, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a reprezentantului legal al instituţiei/autorităţii publice centrale sau locale respective din care să rezulte că bunurile/serviciile achiziţionate sunt destinate unei unităţi spitaliceşti din reţeaua publică de stat pentru care aceasta asigură finanţarea şi a declaraţiei reprezentantului legal al unităţii spitaliceşti din reţeaua publică de stat beneficiare.
În cazul importului de bunuri prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal, scutirea de TVA se aplică pentru operaţiunile realizate direct de către unitatea spitalicească din reţeaua publică de stat sau de către instituţia/autoritatea publică centrală sau locală care asigură finanţarea acesteia, pe baza declaraţiilor prevăzute la alin. (2) şi (3), după caz, care se depun la organul vamal competent la momentul importului.
În cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal, scutirea de TVA se aplică pentru operaţiunile realizate direct de către unitatea spitalicească din reţeaua publică de stat sau de către instituţia/autoritatea publică centrală sau locală care asigură finanţarea acesteia, pe baza declaraţiilor care se păstrează în evidenţele beneficiarului, în vederea justificării scutirii de TVA.
6. Prevederile referitoare la declaraţiile pe propria răspundere nu se aplică pentru bunurile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) şi d) din Codul fiscal, acestea fiind scutite indiferent către cine sunt livrate.
Scutirea de taxă prevăzută la art. 294 alin. (5) lit. c) din Codul fiscal se aplică pentru protezele medicale şi accesoriile acestora, exclusiv protezele dentare care sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, în condiţiile prevăzute la art. 292 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. Proteza medicală este un dispozitiv medical destinat utilizării personale exclusive care amplifică, restabileşte sau înlocuieşte zone din ţesuturile moi ori dure, precum şi funcţii ale organismului uman; acest dispozitiv poate fi intern, extern sau atât intern, cât şi extern. Accesoriul unei proteze este un articol care este prevăzut în mod special de către producător pentru a fi utilizat împreună cu proteza medicală.
7. Scutirea de taxă prevăzută la art. 294 alin. (5) lit. d) din Codul fiscal se aplică pentru produsele ortopedice. Sunt produse ortopedice protezele utilizate pentru amplificarea, restabilirea sau înlocuirea ţesuturilor moi ori dure, precum şi a unor funcţii ale sistemului osteoarticular, ortezele utilizate pentru modificarea caracteristicilor structurale şi funcţionale ale sistemului neuromuscular şi scheletic, precum şi încălţămintea ortopedică realizată la recomandarea medicului de specialitate, mijloacele şi dispozitivele de mers ortopedice, precum fotolii rulante şi/sau alte vehicule similare pentru invalizi, părţi şi/sau accesorii de fotolii rulante ori de vehicule similare pentru invalizi.
În cazul importului de bunuri prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) şi d) din Codul fiscal, scutirea de TVA se aplică de către organele vamale la momentul importului, indiferent de beneficiarul importului.
În cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) şi d) din Codul fiscal, scutirea de TVA se aplică de orice persoană ce realizează achiziţia intracomunitară a bunurilor în România.