Procedura de stabilire a TVA datorată în România, potrivit art. 294 alin. (4) din Codul fiscal, de către Comisia Europeană sau de către o agenție ori un organism înființat în temeiul dreptului UE, aferentă contravalorii livrării/prestării pentru care s-a aplicat scutirea de taxă, potrivit art. 294 alin. (1) lit. k^1 ) din Codul fiscal

În Monitorul oficial nr. 29/2023 a fost publicat Ordinul nr. 2559/2022 privind aprobarea Procedurii de stabilire a taxei pe valoarea adăugată datorată în România, potrivit art. 294 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, de către Comisia Europeană sau de către o agenție ori un organism înființat în temeiul dreptului Uniunii Europene, aferentă contravalorii livrării/prestării pentru care s-a aplicat scutirea de taxă, potrivit art. 294 alin. (1) lit. k^1 ) din Codul fiscal, dar destinația bunurilor/serviciilor a fost schimbată, precum și a modelului și conținutului unor formulare, in vigoare de la 10 ianuarie 2023.

Ordinul aprobă procedura care se utilizează pentru stabilirea, de către organul fiscal competent, a taxei pe valoarea adăugată datorată în România, potrivit art. 294 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (Codul fiscal), de către Comisia Europeană sau de către o agenţie ori un organism înfiinţat în temeiul dreptului Uniunii Europene, care au achiziţionat bunuri sau servicii în scopul îndeplinirii sarcinilor care le sunt conferite prin dreptul Uniunii Europene pentru a combate pandemia de COVID-19 şi care informează organul fiscal cu privire la schimbarea destinaţiei bunurilor/serviciilor pentru a căror livrare/prestare s-a aplicat scutirea de taxă, potrivit art. 294 alin. (1) lit. k1) din Codul fiscal.

Acest ordin aprobă si modelul şi conţinutul următoarelor formulare:

a) "Referat privind stabilirea taxei pe valoarea adăugată datorată în România, potrivit art. 294 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, de către Comisia Europeană sau de către o agenţie ori un organism înfiinţat în temeiul dreptului Uniunii Europene, aferentă contravalorii livrării/prestării pentru care s-a aplicat scutirea de taxă, potrivit art. 294 alin. (1) lit. k1) din Codul fiscal, dar destinaţia bunurilor/serviciilor a fost schimbată";

b) "Decizie privind stabilirea taxei pe valoarea adăugată datorată în România, potrivit art. 294 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, de către Comisia Europeană sau de către o agenţie ori un organism înfiinţat în temeiul dreptului Uniunii Europene, aferentă contravalorii livrării/prestării pentru care s-a aplicat scutirea de taxă, potrivit art. 294 alin. (1) lit. k1) din Codul fiscal, dar destinaţia bunurilor/serviciilor a fost schimbată";

c) "Decizie de anulare a deciziei privind stabilirea taxei pe valoarea adăugată datorată în România, potrivit art. 294 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, de către Comisia Europeană sau de către o agenţie ori un organism înfiinţat în temeiul dreptului Uniunii Europene, aferentă contravalorii livrării/prestării pentru care s-a aplicat scutirea de taxă, potrivit art. 294 alin. (1) lit. k1) din Codul fiscal, dar destinaţia bunurilor/serviciilor a fost schimbată";

d) "Decizie pentru îndreptarea erorilor materiale din cuprinsul Deciziei nr.........../.......... privind stabilirea taxei pe valoarea adăugată datorată în România, potrivit art. 294 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, de către Comisia Europeană sau de către o agenţie ori un organism înfiinţat în temeiul dreptului Uniunii Europene, aferentă contravalorii livrării/prestării pentru care s-a aplicat scutirea de taxă, potrivit art. 294 alin. (1) lit. k1) din Codul fiscal, dar destinaţia bunurilor/serviciilor a fost schimbată".

Principalele aspecte legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici

În Monitorul oficial nr. 22/2023 a fost publicat Ordinul nr. 4268/2022 privind principalele aspecte legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor, precum şi pentru reglementarea unor aspecte contabile, in vigoare de la 09 ianuarie 2023.

Acest ordin se aplică de către:

- entităţile cărora le sunt incidente Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele al căror exerciţiu financiar diferă de anul calendaristic;

- entităţile cărora le sunt incidente Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele al căror exerciţiu financiar diferă de anul calendaristic.

Potrivit prevederilor art. 36 alin. (3) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe perioada lichidării, persoanele juridice aflate în lichidare depun, în termen de 90 de zile de la încheierea fiecărui an calendaristic, la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor o raportare contabilă anuală.

Sistemul de raportare contabilă anuală se aplică, de asemenea, subunităţilor deschise în România de societăţi rezidente în state aparţinând Spaţiului Economic European, precum şi sediilor permanente ale persoanelor juridice cu sediul în Spaţiul Economic European.

Entităţile prevăzute la art. 1 alin. (1) - (3) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de forma de organizare, forma de proprietate şi de reglementările contabile aplicabile, au obligaţia să depună situaţii financiare anuale la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Entităţile completează datele de identificare (denumirea entităţii, adresa, numărul de telefon şi numărul de înmatriculare la registrul comerţului), precum şi datele referitoare la încadrarea corectă în forma de proprietate şi codul unic de înregistrare, fără a se folosi prescurtări sau iniţiale.

Entităţile completează, de asemenea, codul LEI, dacă dispun de acesta. Codul LEI reprezintă "identificatorul entităţii juridice" (Legal Entity Identifier), un cod de referinţă format din 20 de caractere pentru identificarea unică a entităţilor distincte din punct de vedere juridic care se angajează în tranzacţii financiare şi datele de referinţă asociate şi care se bazează pe standardul ISO 17442 elaborat de Organizaţia Internaţională de Standardizare.

Entităţile completează codul privind activitatea, cod format din 4 cifre (clase de activităţi), potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare. Entităţile completează, de asemenea, codul CAEN privind activitatea preponderentă efectiv desfăşurată. În cazul sediilor permanente, codul CAEN înscris în situaţiile financiare anuale întocmite de sediul permanent/sediul permanent desemnat din România corespunde propriei activităţi desfăşurate de acesta.

Situaţiile financiare anuale se semnează de persoanele abilitate potrivit legii. Situaţiile financiare anuale se semnează şi de către administratorul sau persoana care are obligaţia gestionării entităţii.

Conform prevederilor Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, situaţiile financiare anuale sunt supuse aprobării de către adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor.

În baza art. 185 din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, consiliul de administraţie, respectiv directoratul, este obligat să depună la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor, în format hârtie şi în format electronic sau numai în formă electronică pe portalul www.e-guvernare.ro, semnate cu certificat digital calificat, situaţiile financiare anuale aprobate, însoţite de documentele prevăzute de lege.

La depunerea situaţiilor financiare anuale se vor avea în vedere şi prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.085/2003 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, referitoare la implementarea Sistemului Electronic Naţional, cu modificările şi completările ulterioare.

Entităţile pot depune situaţiile financiare anuale şi documentele cerute de lege, în format hârtie şi în format electronic, la registratura unităţilor teritoriale ale Ministerului Finanţelor sau la oficiile poştale, prin scrisori cu valoare declarată, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 627/1995 privind îmbunătăţirea disciplinei depunerii bilanţurilor contabile şi a altor documente cu caracter financiar-contabil şi fiscal, de către operatorii economici şi alţi contribuabili, sau numai în formă electronică pe portalul www.e-guvernare.ro, semnate cu certificat digital calificat. Entităţile depun situaţiile financiare anuale la registratura unităţilor teritoriale ale Ministerului Finanţelor sau la oficiile poştale, prin scrisori cu valoare declarată, pe suport magnetic, împreună cu situaţiile financiare anuale listate cu ajutorul programului de asistenţă elaborat de Ministerul Finanţelor, semnate potrivit legii.

În vederea depunerii situaţiilor financiare anuale în format hârtie şi în format electronic sau numai în formă electronică, semnate cu certificat digital calificat, entităţile folosesc programul de asistenţă pus la dispoziţie gratuit de către Ministerul Finanţelor pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, prin care se generează un fişier de tip PDF, având ataşat un fişier xml, precum şi un fişier cu extensia zip. Fişierul cu extensia zip va conţine prima pagină din situaţiile financiare anuale listată cu ajutorul programului de asistenţă elaborat de Ministerul Finanţelor, semnată, potrivit legii, precum şi documentele cerute de lege, aşa cum acestea sunt întocmite de entităţi, toate acestea fiind scanate, alb-negru, lizibil şi cu o rezoluţie care să permită încadrarea în limita a 9,5 MB a fişierului PDF la care este ataşat fişierul zip. Fişierele zip ataşate situaţiilor financiare anuale nu vor conţine parolă.

Termenele pentru depunerea situaţiilor financiare anuale la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor sunt următoarele:

a) pentru societăţile, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, 150 de zile de la încheierea exerciţiului financiar;
b) pentru celelalte persoane prevăzute la art. 1 alin. (1) - (3) din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, 120 de zile de la încheierea exerciţiului financiar.

Subunităţile din România, care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate, sediile permanente ale persoanelor juridice cu sediul în străinătate, precum şi persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România depun situaţii financiare anuale la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor în termen de 150 de zile de la încheierea exerciţiului financiar. Fac excepţie subunităţile deschise în România de societăţi rezidente în state aparţinând Spaţiului Economic European şi sediile permanente ale persoanelor juridice cu sediul în Spaţiul Economic European.

Entităţile care nu au desfăşurat activitate de la constituire până la sfârşitul exerciţiului financiar de raportare nu întocmesc situaţii financiare anuale, urmând să depună în acest sens la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor o declaraţie pe propria răspundere a persoanei care are obligaţia gestionării entităţii. Depunerea la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor a declaraţiei se efectuează în termen de 60 de zile de la încheierea exerciţiului financiar.

Persoanele care optează pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic, potrivit art. 27 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia să înştiinţeze în scris unitatea teritorială a Ministerului Finanţelor despre exerciţiul financiar ales. Depunerea la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor a înştiinţării se efectuează cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de începutul exerciţiului financiar ales sau în termen de 30 de zile calendaristice de la data înfiinţării pentru persoanele nou-înfiinţate care optează pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic de la data înfiinţării acestora.

Potrivit art. 28 şi 30 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, situaţiile financiare anuale vor fi însoţite de raportul administratorilor, raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz, şi de propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile.

Entităţile active în industria extractivă sau în sectorul exploatării pădurilor primare obligate, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, să întocmească şi să publice anual un raport asupra plăţilor către guverne, depun acel raport la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor, odată cu situaţiile financiare anuale.

Situaţiile financiare anuale vor fi însoţite de o declaraţie scrisă a persoanelor prevăzute la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin care îşi asumă răspunderea pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale şi confirmă că:

a) politicile contabile utilizate la întocmirea situaţiilor financiare anuale sunt în conformitate cu reglementările contabile aplicabile;
b) situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată;
c) persoana juridică îşi desfăşoară activitatea în condiţii de continuitate.

Legea nr. 17/2023 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor

În Monitorul oficial nr. 21/2023 a fost publicata Legea nr. 17/2023 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, in vigoare de la 12 ianuarie 2023.

Procedura de monitorizare și control al respectării de către structurile de specialitate din cadrul Autorității Vamale Române a condițiilor legale privind autorizarea antrepozitarilor autorizați, a destinatarilor înregistrați, a expeditorilor înregistrați și a importatorilor autorizați

În Monitorul oficial nr. 19/2023 a fost publicat Ordinul nr. 4148/2022 pentru aprobarea procedurii privind activitatea de monitorizare și control al respectării de către structurile de specialitate din cadrul Autorității Vamale Române a condițiilor legale privind autorizarea antrepozitarilor autorizați, a destinatarilor înregistrați, a expeditorilor înregistrați și a importatorilor autorizați, in vigoare de la 06 ianuarie 2023.

Reglementarea unor aspecte contabile

În Monitorul oficial nr. 18/2023 a fost publicat Ordinul nr. 4291/2022 pentru reglementarea unor aspecte contabile, in vigoare de la 06 ianuarie 2023.

Acest ordin modifica urmatoarele reglementari contabile si se aplică începând cu situaţiile financiare anuale aferente exerciţiului financiar al anului 2022:

1. Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014

a). O entitate trebuie să întrerupă capitalizarea costurilor îndatorării pe parcursul perioadelor prelungite în care aceasta nu lucrează efectiv la realizarea activului cu ciclu lung de fabricaţie. O entitate poate suporta costuri ale îndatorării în timpul unei perioade prelungite în care ea întrerupe activităţile necesare pregătirii unui activ pentru utilizarea sa prestabilită sau pentru vânzare. Capitalizarea costurilor îndatorării nu se întrerupe pe parcursul perioadei în care entitatea execută lucrări tehnice şi administrative semnificative sau atunci când o amânare temporară este o parte necesară a procesului de pregătire a unui activ pentru utilizarea sa prestabilită sau pentru vânzare."

b). Dacă un client plăteşte o sumă înainte ca entitatea să transfere acestuia un bun sau un serviciu, în momentul încasării entitatea înregistrează o datorie faţă de client. În acest caz, datoria faţă de client reprezintă obligaţia entităţii de a transfera clientului bunurile sau serviciile pentru care a încasat suma respectivă.

 Sumele încasate se înregistrează ca o datorie faţă de client (contul 419 «Clienţi - creditori»). Entitatea scoate din evidenţă acea datorie şi recunoaşte venituri atunci când transferă bunurile sau serviciile respective şi, prin urmare, îşi îndeplineşte obligaţia contractuală.

c). O entitate poate percepe uneori un avans nerambursabil de la client, la începutul contractului sau aproape de această dată (de exemplu, comisioanele de activare din contractele de telecomunicaţii, comisioanele de constituire din anumite contracte de servicii şi onorariile iniţiale din unele contracte de furnizare). În această situaţie entitatea trebuie să stabilească dacă avansul încasat se referă la prestarea unui serviciu într-o perioadă viitoare.

Dacă avansul încasat reprezintă o plată în avans efectuată de un client pentru servicii care urmează să fie prestate într-o perioadă viitoare, suma corespunzătoare se evidenţiază în contul 472 «Venituri înregistrate în avans», urmând a fi recunoscută la venituri atunci când vor fi prestate serviciile respective. În cazul în care avansul nu se referă la servicii viitoare, suma încasată de la client se recunoaşte pe seama veniturilor perioadei.

d). Entităţile care primesc dividende interimare evidenţiază sumele corespunzătoare acestora pe seama datoriilor (articol contabil 461 «Debitori diverşi»/analitic distinct = 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende»).

Regularizarea anuala a sumelor se efectuează pe seama dividendelor cuvenite în baza situaţiilor financiare anuale aprobate, conform legii, ale entităţii care a optat să efectueze repartizări interimare de dividende (articole contabile 461 «Debitori diverşi» = 761 «Venituri din imobilizări financiare» şi 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» = 461 «Debitori diverşi»/analitic distinct).

e). O entitate care acţionează în nume propriu îşi poate îndeplini obligaţia de executare pentru a furniza chiar ea un bun sau un serviciu specificat sau poate angaja o altă parte (de exemplu, un subcontractant) pentru a îndeplini o obligaţie de executare parţial sau în întregime în numele său. O entitate care acţionează în nume propriu recunoaşte venituri la valoarea corespunzătoare bunurilor sau serviciilor transferate.

Exemple de indicatori ai faptului că o entitate acţionează în nume propriu, fără ca aceştia să fie limitativi, sunt următorii:

- entitatea este responsabilul principal pentru îndeplinirea contractului, aspect care include responsabilitatea pentru acceptabilitatea bunului sau serviciului specificat (de exemplu, responsabilitatea principală pentru ca bunul sau serviciul să îndeplinească specificaţiile clientului);
- entitatea are un risc legat de stocuri înainte sau după ce bunurile specificate au fost transferate către un client (de exemplu, dacă clientul are un drept de retur). Astfel, dacă entitatea obţine sau se angajează să obţină bunul sau serviciul specificat contractual, aceasta poate indica că entitatea are capacitatea de a direcţiona utilizarea bunului sau serviciului şi de a obţine, în esenţă, toate beneficiile rămase din acesta, înainte ca bunul sau serviciul să fie transferat clientului;
- entitatea are libertatea de a stabili preţul pentru bunul sau serviciul specificat. Stabilirea preţului pe care îl plăteşte clientul pentru bunul sau serviciul specificat poate indica că entitatea are capacitatea de a direcţiona utilizarea acelui bun sau serviciu şi de a obţine, în esenţă, toate beneficiile rămase din acesta. Totuşi, în unele cazuri, un intermediar poate avea o anumită flexibilitate în stabilirea preţurilor, pentru a genera venituri suplimentare din serviciul său de a aranja ca bunuri sau servicii să fie furnizate clienţilor de către alte părţi.

Dacă o altă entitate îşi asumă obligaţiile de executare şi drepturile prevăzute în contract, astfel încât entitatea nu mai este obligată să transfere clientului bunul sau serviciul contractat (adică entitatea nu mai acţionează în nume propriu), entitatea nu trebuie să recunoască venituri. În acest caz, entitatea trebuie să analizeze dacă o altă entitate îşi asumă drepturile şi obligaţiile prevăzute în contract, astfel încât entitatea nu mai este obligată să transfere clientului bunurile sau serviciile pentru care s-a angajat. În acest caz, entitatea nu mai acţionează în nume propriu şi, ca urmare, nu trebuie să recunoască venituri pentru acele bunuri sau servicii. În schimb, ea trebuie să stabilească dacă acţionează în calitate de intermediar şi să recunoască în mod corespunzător veniturile aferente.

f). Cesionare prin contract de licenţă a proprietăţii intelectuale

O licenţă stabileşte drepturile unui client în ceea ce priveşte proprietatea intelectuală a unei entităţi. Licenţele de proprietate intelectuală pot include, dar nu se limitează la, oricare dintre următoarele:

- programe informatice şi tehnologie;
- filme, muzică şi alte forme de media şi divertisment;
- francize; şi
- patente, mărci comerciale şi drepturi de autor.

Pe lângă obligaţia de a acorda unui client o licenţă sau licenţe, o entitate se poate angaja, de asemenea, să transfere clientului alte bunuri sau servicii. La fel ca în cazul altor tipuri de contracte, atunci când un contract cu un client include o obligaţie de a acorda o licenţă sau licenţe, pe lângă alte bunuri sau servicii contractate, o entitate trebuie să identifice fiecare dintre obligaţiile asumate prin contract.

Dacă o obligaţie de a acorda o licenţă nu este distinctă de alte bunuri sau servicii contractate, o entitate contabilizează acordarea licenţei şi celelalte bunuri sau servicii împreună, ca pe o singură operaţiune. Exemplele de licenţe care nu sunt distincte de alte bunuri sau servicii contractate includ următoarele:

- o licenţă care constituie o componentă a unui bun corporal şi care este esenţială pentru funcţionalitatea bunului; şi
- o licenţă de care clientul poate beneficia doar utilizând-o împreună cu un serviciu conex (cum ar fi un serviciu online oferit de entitate care îi permite clientului, prin acordarea licenţei, să acceseze conţinutul).

Dacă o licenţă nu este distinctă, o entitate trebuie să determine dacă obligaţia de executare, care include licenţa, este o obligaţie de executare care este îndeplinită la un moment dat sau în timp.

Dacă obligaţia de a acorda licenţa este distinctă de celelalte bunuri sau servicii contractate şi, prin urmare, obligaţia de a acorda licenţa este o obligaţie de executare separată, o entitate trebuie să determine dacă licenţa se transferă clientului fie la un moment dat, fie în timp. Pentru a face această determinare, o entitate trebuie să analizeze dacă natura obligaţiei sale de acordare a licenţei unui client este de a-i oferi acestuia fie:

- un drept de a accesa proprietatea sa intelectuală, aşa cum aceasta există pe parcursul perioadei de licenţă; fie
- un drept de a utiliza proprietatea sa intelectuală, aşa cum există la un moment specific, atunci când este acordată licenţa.

g). Redevenţe pe bază de vânzări sau pe bază de utilizare

O entitate recunoaşte venituri pentru o redevenţă pe bază de vânzări sau pe bază de utilizare promisă în schimbul unei licenţe de proprietate intelectuală doar atunci când sau pe măsură ce are loc ultimul dintre evenimentele de mai jos:

- are loc vânzarea sau utilizarea ulterioară; şi
- obligaţia de executare căreia i-a fost alocată o parte din sau întreaga redevenţă pe bază de vânzări sau pe bază de utilizare a fost îndeplinită (sau parţial îndeplinită).

h). n planul de conturi general cuprins la punctul 594 se introduc conturile 467 "Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende", 6053 "Cheltuieli privind consumul de gaze naturale", 6058 "Cheltuieli cu alte utilităţi", 694 "Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit" şi 794 "Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit", precum şi grupa 79 "Venituri din impozitul pe profit".

i). Contul 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende». Contul 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» este un cont de pasiv.

Cu ajutorul contului 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» se ţine evidenţa dividendelor primite în urma repartizărilor efectuate, conform legii, în cursul exerciţiului financiar şi care urmează să se regularizeze ulterior comunicării dividendelor stabilite în baza situaţiilor financiare anuale.

În creditul contului 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» se înregistrează suma dividendelor primite în urma repartizărilor interimare de dividende (461).

În debitul contului 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» se înregistrează suma dividendelor primite ca urmare a repartizărilor interimare de dividende şi regularizate pe seama dividendelor cuvenite în baza situaţiilor financiare anuale (461).

Soldul contului reprezintă sumele primite ca dividende, în urma repartizărilor interimare de dividende efectuate, conform legii, în cursul exerciţiului financiar.

j). În debitul contului 605 «Cheltuieli privind utilităţile» se înregistrează valoarea consumurilor de energie, apă, gaze naturale şi alte utilităţi (401, 408, 471, 542).

k). Contul 694 «Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit»

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, definit potrivit Codului fiscal.

În debitul contului 694 «Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit» se înregistrează:

- valoarea impozitului pe profit datorat ca urmare a decontărilor între membrii grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit (451 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze datoriile respective).

l). Contul 794 «Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit»

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, definit potrivit Codului fiscal.

În creditul contului 794 «Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit» se înregistrează:

- valoarea impozitului pe profit de recuperat în urma decontărilor între membrii grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit (451 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze creanţele respective).


2. Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016

a). Entităţile care primesc dividende interimare evidenţiază sumele corespunzătoare acestora pe seama datoriilor (articol contabil 461 «Debitori diverşi»/analitic distinct = 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende»).

Regularizarea sumelor se efectuează pe seama dividendelor cuvenite în baza situaţiilor financiare anuale aprobate, conform legii, ale entităţii care a optat să efectueze repartizări interimare de dividende (articol contabil 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» = 461 «Debitori diverşi»/analitic distinct).

b). În planul de conturi cuprins la punctul 196 se introduc conturile 467 "Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende", 6053 "Cheltuieli privind consumul de gaze naturale", 6058 "Cheltuieli cu alte utilităţi", 694 "Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit" şi 794 "Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit".

c). Contul 467

Cu ajutorul contului 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» se ţine evidenţa dividendelor primite în urma repartizărilor efectuate, conform legii, în cursul exerciţiului financiar şi care urmează să se regularizeze ulterior comunicării dividendelor stabilite în baza situaţiilor financiare anuale.

Contul 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» este un cont de pasiv.

În creditul contului 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» se înregistrează suma dividendelor primite în urma repartizărilor interimare de dividende.

În debitul contului 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» se înregistrează suma dividendelor primite ca urmare a repartizărilor interimare de dividende şi regularizate pe seama dividendelor cuvenite în baza situaţiilor financiare anuale.

Soldul contului reprezintă sumele primite ca dividende, în urma repartizărilor interimare de dividende efectuate, conform legii, în cursul exerciţiului financiar.

d). Contul 694

Cu ajutorul contului 694 «Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit» se ţine evidenţa cheltuielilor cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, definit potrivit Codului fiscal.

În debitul contului 694 «Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit» se înregistrează:

- valoarea impozitului pe profit datorat ca urmare a decontărilor între membrii grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit (451 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze datoriile respective).

e). Contul 794

Cu ajutorul contului 794 «Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit» se ţine evidenţa veniturilor din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, definit potrivit Codului fiscal.

În creditul contului 794 «Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit» se înregistrează:

- valoarea impozitului pe profit de recuperat în urma decontărilor între membrii grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit (451 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze creanţele respective).


3. Reglementările contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, cuprinse în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.103/2017

a). În planul de conturi general cuprins la punctul 344 se introduc conturile 6053 "Cheltuieli privind consumul de gaze naturale" şi 6058 "Cheltuieli cu alte utilităţi".

b). În planul de conturi general cuprins la punctul 344, precum şi în tot cuprinsul reglementărilor, denumirea grupei 60 se modifică astfel: "Cheltuieli privind stocurile şi alte consumuri", denumirea contului 605 se modifică astfel: "Cheltuieli privind utilităţile", iar denumirea contului 8038 se modifică astfel: "Bunuri primite în administrare, concesiune, cu chirie şi alte bunuri similare".

c). Contul 605 «Cheltuieli privind utilităţile». Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor privind consumurile de energie, apă, gaze naturale şi alte utilităţi.

Ordinul nr. 6602/2022 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor şi documentelor utilizate de Autoritatea Vamală Română în activitatea de supraveghere şi control în domeniul produselor accizabile

În Monitorul oficial nr. 10/2023 a fost publicat Ordinul nr. 6602/2022 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor şi documentelor utilizate de Autoritatea Vamală Română în activitatea de supraveghere şi control în domeniul produselor accizabile, in vigoare de la 05 ianuarie 2023.

Modificarea normelor metodologice de aplicare a legii concediului paternal

În Monitorul oficial nr. 6/2023 a fost publicata Hotărârea nr. 1577/2022 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii concediului paternal nr. 210/1999, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 244/2000, in vigoare de la 04 ianuarie 2023.

Titularul dreptului la concediu paternal, prevăzut la art. 1 alin. (1) din Legea concediului paternal nr. 210/1999, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege, cu durata de 10 zile lucrătoare, este tatăl copilului nou-născut, respectiv al copiilor nou-născuţi, în cazul sarcinilor multiple, care participă efectiv la îngrijirea acestuia, indiferent dacă copilul/copiii, în cazul sarcinilor multiple, este/sunt născut/născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau este adoptat/sunt adoptaţi de titularul dreptului.

Solicitarea pentru acordarea concediului paternal se adresează în scris angajatorului, în primele 8 săptămâni de la naşterea copilului/copiilor, în cazul sarcinilor multiple. Acesta are obligaţia de a dispune luarea măsurilor necesare în vederea acordării concediului paternal.

Indemnizaţia se plăteşte din fondul de salarii al angajatorului şi se include în veniturile impozabile ale lucrătorului.

În cazul în care tatăl copilului nou-născut satisface serviciul militar în calitate de militar în termen, potrivit legii, el are dreptul la o permisie de 10 zile lucrătoare, ce se acordă de unitatea militară. Permisia se acordă şi în cazul în care tatăl care îndeplineşte obligatoriu serviciul militar în calitate de militar în termen solicită acordarea acestei permisii în vederea recunoaşterii paternităţii, întocmită în condiţiile legii.

Tatăl copilului nou-născut, care participă efectiv la îngrijirea acestuia, are dreptul la un concediu paternal plătit de 15 zile lucrătoare, prin majorarea duratei concediului paternal de 10 zile lucrătoare cu încă 5 zile lucrătoare, dacă a obţinut atestatul de absolvire a unui curs de puericultură.  Dreptul la majorarea duratei concediului paternal se acordă pentru fiecare copil nou-născut, respectiv pentru fiecare naştere în cazul sarcinilor multiple pe baza atestatului de absolvire a cursului de puericultură, indiferent când este acesta obţinut.

Cursurile de puericultură se pot desfăşura în perioada de sarcină a mamei sau după naşterea copilului în cabinetul medicului de familie al tatălui sau în cadrul unităţilor sanitare sau altor unităţi de profil care organizează astfel de cursuri. În cazul în care tatăl are studii de specialitate, respectiv este medic sau asistent medical, nu mai este necesară absolvirea cursului de puericultură, ci numai obţinerea atestatului.

Acordarea concediului de lăuzie neefectuat se face de angajatorul la care tatăl îşi desfăşoară activitatea, la cererea acestuia, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de tată al copilului nou-născut, precum şi a certificatului de deces al mamei şi, după caz, a certificatului de concediu de lăuzie al mamei în situaţia în care acesteia i s-a eliberat un certificat de acest fel.

În cazul decesului mamei copilului, în timpul naşterii sau în perioada concediului de lăuzie, tatăl copilului beneficiază, după caz, de următoarele drepturi:

a) indemnizaţie egală cu indemnizaţia de maternitate, cuvenită mamei decedate, calculată potrivit prevederilor art. 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, acordată în cazul în care tatăl nu îndeplineşte stagiul de asigurare pentru a beneficia de dreptul la concediu medical;

b) indemnizaţie stabilită în condiţiile art. 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, acordată în cazul în care acesta îndeplineşte stagiul de asigurare pentru a beneficia de dreptul la concediu medical.

Certificatul de cazier judiciar se va putea elibera şi în formă electronică

În Monitorul oficial nr. 3/2023 a fost publicata Legea nr. 3/2023 pentru completarea art. 28 din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, in vigoare de la 06 ianuarie 2023.

Potrivit acestei legi, la solicitarea persoanelor fizice sau juridice, în urma consemnării opţiunii în cererea-tip, certificatul de cazier judiciar se eliberează gratuit şi în formă electronică.

Certificatele de cazier judiciar eliberate în formă electronică sunt semnate cu semnătură electronică calificată şi sunt asimilate înscrisurilor autentice. Noţiunea de semnătură electronică calificată are înţelesul dat de dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE.

În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a acestei legi, prin ordin comun al ministrului afacerilor interne şi al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării, sunt stabilite procedurile pentru eliberarea în formă electronică a cazierului judiciar.

Lista bunurilor care pot fi importate în regim de scutire de taxe la import şi TVA la importuri, destinate distribuirii sau punerii la dispoziţie cu titlu gratuit persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina şi persoanelor aflate în dificultate în Ucraina

În Monitorul oficial nr. 1281/2022 a fost publicat Ordinul nr. 4635/2022 pentru punerea în aplicare a Deciziei (UE) 2022/1.108 a Comisiei din 1 iulie 2022 privind scutirea de taxe la import şi scutirea de TVA la importuri, acordate pentru mărfuri destinate distribuirii sau punerii la dispoziţie cu titlu gratuit persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina şi persoanelor aflate în dificultate în Ucraina, in vigoare de la 30 decembrie 2022.

Ordinul nr. 9/2022 privind modificarea și completarea Ordinului Băncii Naționale a României nr. 6/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

În Monitorul oficial nr. 1279/2022 a fost publicat Ordinul BNR nr. 9/2022 privind modificarea și completarea Ordinului Băncii Naționale a României nr. 6/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.