Contractul de vânzare-cumpărare auto s-a modificat. Noul formular 2026 ITL 054 se utilizează din 17 august 2026

Persoanele fizice și juridice care vând sau cumpără autovehicule trebuie să utilizeze un nou model al Contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport. Formularul din 2016 a fost înlocuit cu modelul 2026 ITL 054, care actualizează atât situația fiscală a cumpărătorului, cât și termenul pentru transcrierea dreptului de proprietate.

Modificarea a fost introdusă prin Ordinul comun al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Finanțelor și Ministerului Afacerilor Interne nr. 772/966/123/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 680 din 17 august 2026.

Ordinul a intrat în vigoare la data publicării, respectiv 17 august 2026.

Ce a fost modificat

Actul normativ modifică Ordinul nr. 1.069/1.578/114/2016, prin care fusese aprobat formularul utilizat anterior pentru înstrăinarea și dobândirea mijloacelor de transport.

Articolul 2 al ordinului din 2016 prevede acum aprobarea formularului tipizat „Contractul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport” – model 2026 ITL 054. Totodată, vechea anexă nr. 2 a fost înlocuită integral cu noul formular.

Prin urmare, pentru operațiunile realizate după intrarea în vigoare a ordinului trebuie utilizat modelul actualizat, nu formularul 2016 ITL 054.

Noul formular poate fi consultat în anexa Ordinului nr. 772/966/123/2026.

Și cumpărătorul trebuie verificat din punct de vedere fiscal

Principala noutate a formularului este introducerea verificării situației fiscale a cumpărătorului.

Până acum, formularul conținea cartușul prin care organul fiscal local confirma că vânzătorul nu avea datorii la bugetul local. Modelul 2026 ITL 054 conține și un cartuș distinct, denumit cartușul D, destinat cumpărătorului.

Prin completarea acestuia, organul fiscal local atestă că dobânditorul mijlocului de transport nu înregistrează debite la bugetul local, conform art. 159 alin. (5²) din Codul de procedură fiscală.

Cartușele referitoare la cumpărător sunt completate de organul fiscal local în raza căruia acesta își are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz.

Dacă organul fiscal completează cartușul D, nu mai este necesară eliberarea unui certificat de atestare fiscală separat pentru cumpărător. Un mecanism similar funcționează și pentru vânzător, prin completarea cartușului B.

Această modificare adaptează formularul la regula potrivit căreia atât persoana care înstrăinează vehiculul, cât și persoana care îl dobândește trebuie să îndeplinească cerințele privind obligațiile datorate bugetului local.

Termenul pentru transcriere este menționat corect: 90 de zile

O altă modificare importantă privește termenul în care cumpărătorul trebuie să solicite transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra vehiculului.

Vechiul formular din 2016 menționa un termen de 30 de zile. Între timp, legislația rutieră a stabilit un termen de 90 de zile, însă modelul contractului nu fusese actualizat în mod corespunzător.

Noul formular 2026 ITL 054 menționează expres termenul de 90 de zile de la data încheierii contractului.

Ordinul nu introduce însă un termen nou, ci corelează formularul administrativ cu termenul care exista deja în legislația rutieră.

Cumpărătorul trebuie să respecte acest termen și să efectueze formalitățile necesare pentru transcrierea vehiculului pe numele său. Simplul fapt că transmiterea dreptului de proprietate este înregistrată în evidențele fiscale nu produce efectul juridic al transcrierii în evidența autorității de înmatriculare.

Alte actualizări ale formularului

Modelul 2026 ITL 054 conține și o serie de actualizări tehnice necesare pentru adaptarea documentului la formele actuale de identificare și la diferitele categorii de mijloace de transport.

Printre acestea se regăsesc:

• includerea cărții electronice de identitate și a cărții de identitate simple între documentele care pot fi înscrise în contract;
• actualizarea rubricilor referitoare la identificarea părților;
• utilizarea rubricii „capacitatea cilindrică/kW”, relevantă și pentru mijloacele de transport pentru care puterea este exprimată în kW;
• actualizarea informațiilor completate de organele fiscale locale;
• introducerea cartușului fiscal destinat cumpărătorului;
• menționarea termenului de 90 de zile pentru transcriere.

Cine trebuie să utilizeze noul formular

Noul model se utilizează pentru înstrăinarea și dobândirea mijloacelor de transport de către:

• persoane fizice;
• persoane juridice;
• asociații și alte entități;
• persoane care vând sau cumpără autoturisme, motociclete, remorci ori alte mijloace de transport supuse înmatriculării sau înregistrării.

Formularul este relevant atât pentru vânzător, cât și pentru cumpărător, precum și pentru organele fiscale locale unde aceștia sunt înregistrați.

Ce trebuie să verifice vânzătorul și cumpărătorul

Înainte de semnarea și depunerea documentelor, părțile ar trebui să verifice următoarele elemente:

1. formularul utilizat să poarte denumirea „Model 2026 ITL 054”;
2. datele de identificare ale vânzătorului și cumpărătorului să fie complete și corecte;
3. datele vehiculului să corespundă certificatului de înmatriculare și cărții de identitate a vehiculului;
4. prețul și data înstrăinării să fie menționate fără neconcordanțe;
5. situația obligațiilor fiscale locale să permită completarea cartușelor fiscale;
6. exemplarele contractului să fie depuse la autoritățile competente;
7. cumpărătorul să solicite transcrierea dreptului de proprietate în termen de 90 de zile.

Utilizarea unui formular vechi poate conduce la solicitarea refacerii documentelor sau la întârzieri în efectuarea formalităților fiscale și de înmatriculare.

Concluzie

Începând cu 17 august 2026, contractele pentru înstrăinarea și dobândirea mijloacelor de transport trebuie întocmite folosind modelul actualizat 2026 ITL 054.

Cea mai importantă schimbare este verificarea situației fiscale a cumpărătorului, pe lângă cea a vânzătorului. De asemenea, formularul indică acum corect termenul de 90 de zile pentru transcrierea vehiculului și cuprinde rubrici adaptate documentelor de identitate și mijloacelor de transport actuale.

Persoanele care urmează să vândă sau să cumpere un vehicul trebuie să verifice modelul formularului înainte de semnare și să nu mai utilizeze exemplarele vechi ale contractului din 2016.

Plafoanele pentru încasări și plăți în numerar în 2026. Ce limite trebuie respectate

Legea 70/2015 reglementează modul de desfășurare a operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar efectuate de firme, PFA și alte entități.

Prevederile privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar nu se aplică de Trezoreria Statului, instituţiile de credit, instituţiile emitente de monedă electronică, instituţiile care prestează servicii de plată, autorizate de Banca Naţională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene şi notificate către Banca Naţională a României, potrivit legii, instituţiile financiare nebancare şi entităţile care efectuează operaţiuni de schimb valutar pentru operaţiunile specifice activităţii pentru care acestea au fost autorizate, precum şi operatorii din domeniul jocurilor de noroc.

Legea nr. 70/2015 definește următorii termeni:

a) încasare fragmentată – fracţionarea sumei de încasat în mai multe tranşe, pentru a evita plafonul de încasare în numerar stabilit prin lege;

b) plată fragmentată – fracţionarea sumei de plată în mai multe tranşe, pentru a evita plafonul de plată în numerar stabilit prin lege;

c) magazin de tipul cash and carry – magazin care realizează comerţ de tipul cash and carry, astfel cum este definit la art. 4 lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă;

d) supermagazin – structură de vânzare, astfel cum este definit la art. 4 lit. r) din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă;

e) hipermagazin – structură de vânzare, astfel cum este definit la art. 4 lit. s) din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000;

f) mijloc modern de plată – are înţelesul menţionat la art. 1 pct. 41 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală;

g) cont de plăţi – are înţelesul menţionat la art. 5 alin. (1) pct. 11 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative.

Operațiunile între persoane juridice și alte entități

Potrivit Legii nr. 70/2015 operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II), întreprinderi familiale (IF), liber-profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică de la/către oricare dintre aceste categorii de persoane se vor realiza şi prin mijloace moderne de plată.

În vederea aplicării acestor prevederi, persoanele juridice, PFA-urile, IF-urile și II-urile, au obligaţia să deţină un cont de plăţi în România sau la o unitate a Trezoreriei Statului. Pentru persoanele juridice nou-înfiinţate, deschiderea contului se realizează într-un termen de maximum 60 de zile lucrătoare de la data înfiinţării. Aceste persoane au obligaţia de a deţine cel puţin un cont de plăţi pe toată perioada desfăşurării activităţii.

Legea nr. 70/2015 prevede căteva excepţii, astfel se pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi în numerar, în următoarele condiţii:

a) încasări de la persoane juridice, PFA-uri, IF-uri și II-uri, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană;

b) încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, de la persoanele enumerate mai sus, în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană;

c) plăţi către persoane juridice, PFA-uri, IF-uri și II-uri, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi;

d) plăţi către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei;

e) plăţi din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare. La data acordării avansurilor spre decontare, sumele aferente intră în calculul plafonului zilnic prevăzut lit. c) sau d).

De asemenea sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum şi fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei.

Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry. Persoanele enumerate mai sus pot achita facturile cu valori care depăşesc plafonul de 5.000 lei, către furnizorii de bunuri şi servicii, respectiv de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 5.000 lei/10.000 lei în numerar, suma care depăşeşte acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.

Plafoanele-limită nu se aplică de către pentru următoarele operaţiuni:

a) depunerea de numerar în conturile deschise la instituţiile de credit sau la instituţiile care prestează servicii de plată şi care sunt autorizate de Banca Naţională a României, inclusiv în automatele de încasări în numerar;

b) plata cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizaţiei şi a cazării pe timpul deplasării, precum şi a cheltuielilor neprevăzute efectuate în acest sens;

c) plata în numerar a impozitelor, taxelor, contribuţiilor, amenzilor şi a altor obligaţii datorate bugetului general consolidat al statului;

d) retragerea de numerar din conturi deschise la instituţiile de credit sau la instituţiile care prestează servicii de plată şi care sunt autorizate de Banca Naţională a României pentru plata salariilor şi a altor drepturi de personal prevăzute de lege şi pentru alte operaţiuni de plăţi efectuate către persoanele fizice;

e) transferarea de sume prin intermediul instituţiilor care prestează servicii de plată autorizate de Banca Naţională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene şi notificate către Banca Naţională a României, potrivit legii;

f) depunerea de numerar în automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede.

Totodată este interzisă acordarea oricăror avantaje clienţilor pentru efectuarea de plăţi în numerar.

Sucursalele şi alte sedii secundare ale persoanelor juridice care au casierie proprie şi/sau cont deschis la o instituţie de credit aplică în mod corespunzător prevederile legii pentru fiecare casierie în parte.

În cazul persoanelor juridice, PFA-urilor, IF-urilor și II-urilor pentru facturile stornate, aferente bunurilor returnate şi/sau serviciilor care nu au fost prestate, cu valori mai mari de 5.000 lei, respectiv 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată astfel: 5.000 lei, respectiv 10.000 lei în numerar, sumele care depăşesc aceste plafoane putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar.

Plafonul de casă

Sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei. În cazul magazinelor de tipul cash and carry, supermagazinelor şi hipermagazinelor care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, sumele în numerar aflate în casierie nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 500.000 lei. Sumele în numerar care depăşesc plafonul se depun în conturile bancare ale acestor persoane în termen de două zile lucrătoare.

Prin excepţie se admite depăşirea acestui plafon numai cu sumele aferente plăţii salariilor şi a altor drepturi de personal, precum şi a altor operaţiuni cu persoane fizice, pentru o perioadă de 3 zile lucrătoare de la data prevăzută pentru plata acestora.

Operațiunile cu persoane fizice

Beneficiarii de plăţi de natură salarială plătite de angajator, pensii, indemnizaţii şi alocaţii de asistenţă socială plătite de la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale sau de la bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti au dreptul să primească sumele cuvenite în numerar sau prin mijloace moderne de plată.

Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar efectuate între persoanele juridice și alte entități pe de o parte şi persoanele fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi, se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către/de la o persoană.

Sunt interzise încasările şi plăţile fragmentate de la/către o persoană, pentru operaţiunile de încasări/plăţi în numerar, cu o valoare mai mare decât plafonul de 10.000 lei, precum şi fragmentarea tranzacţiilor reprezentând cesiuni de creanţe sau alte drepturi, primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanţări, dividende, respectiv fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii, cu valoare mai mare decât plafonul.

Prevederile referitoare la fragmentare nu se aplică în cazul livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii care se efectuează cu plata în rate, în condiţiile în care între persoanele juridice şi persoanele fizice sunt încheiate contracte de vânzare-cumpărare cu plata în rate.

În plus Legea nr. 70/2015 precizează că operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate între persoanele juridice şi persoane fizice, reprezentând primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanţări, indiferent de natura şi destinaţia acestora, se efectuează numai prin instrumente de plată fără numerar.

În cazul returnării de bunuri de către persoanele fizice şi, respectiv, neprestării de servicii către persoanele fizice, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată în numerar în limita a 10.000 lei, sumele care depăşesc acest plafon putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar. Prin excepţie, în cazul în care, la data restituirii, persoanele fizice declară pe propria răspundere că nu mai deţin cont bancar, restituirea se poate face integral în numerar, indiferent de nivelul sumei care trebuie restituită.

Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar între persoanele fizice, altele decât operaţiunile de încasări şi plăţi realizate prin intermediul instituţiilor care prestează servicii de plată autorizate de Banca Naţională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene şi notificate către Banca Naţională a României, potrivit legii, efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de servicii, precum şi cele reprezentând acordarea/restituirea de împrumuturi, se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei/tranzacţie. Sunt interzise încasările şi plăţile fragmentate în numerar pentru tranzacţiile mai mari de 50.000 lei, precum şi fragmentarea unei tranzacţii mai mari de 50.000 lei.

Reguli speciale pt organizatorii de nunţi şi botezuri

Organizatorii de nunţi şi botezuri, pentru operaţiunile de încasări în numerar pe zi, de la persoane fizice, pentru serviciile legate de aceste evenimente, pot solicita organului fiscal central competent în administrarea obligaţiilor lor fiscale, în cazul în care aceştia prezintă informaţii din care rezultă că încasările de la persoane fizice generate de organizarea de astfel de evenimente depăşesc plafonul de 10.000 lei, aprobarea unui alt plafon de încasări.

La stabilirea plafonului, organul fiscal va avea în vedere încasările pe care organizatorii de nunţi şi botezuri le-au avut anterior din astfel de evenimente.

Organul fiscal dispune cu privire la cererea depusă printr-o decizie în termen de cel mult 15 zile de la data depunerii cererii. Decizia are valabilitate un an de la data comunicării.

Decizia poate fi reînnoită sau modificată la cererea solicitantului.

Procedura referitoare la organizatorii de nunţi şi botezuri este prevăzută de Ordinul nr. 1265/2016 privind aprobarea procedurii de aplicare a prevederilor art. 4^1 din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Plafoane pentru încasări și plăți în numerar în 2026 – tabel sintetic

Operațiune	Plafon
Încasări în numerar între firme/PFA/profesioniști	5.000 lei/zi de la o persoană
Plăți în numerar către firme/PFA/profesioniști	5.000 lei/persoană, maximum 10.000 lei/zi total
Încasări de către magazine cash & carry	10.000 lei/zi de la o persoană
Plăți către magazine cash & carry	10.000 lei/zi
Avansuri spre decontare	5.000 lei/zi/persoană
Încasări/plăți între firme și persoane fizice	10.000 lei/zi/persoană
Împrumuturi între firme și persoane fizice	numai fără numerar
Numerar maxim în casieria unei firme la sfârșitul zilei	50.000 lei
Numerar maxim în casieria cash & carry/supermarket/hipermarket	500.000 lei
Tranzacții în numerar între persoane fizice	50.000 lei/tranzacție

Bonificație de 3% pentru impozitul pe profit și impozitul micro aferente anului 2025. Procedura de acordare a fost aprobată

Contribuabilii care și-au îndeplinit la timp obligațiile fiscale aferente anului 2025 pot beneficia de o bonificație de 3% din impozitul pe profit anual sau din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.

Prin Ordinul nr. 987/2026 a fost aprobată procedura prin care organele fiscale verifică îndeplinirea condițiilor și acordă efectiv această facilitate.

Un aspect important pentru contribuabili este că bonificația se acordă din oficiu de către organul fiscal. Prin urmare, societatea nu trebuie să depună o cerere pentru a beneficia de reducere, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de procedură.

Cine poate beneficia de bonificația de 3%

Procedura se aplică atât:

• contribuabililor plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare și plată;
• contribuabililor plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

Bonificația este de 3% din impozitul aferent anului fiscal 2025, respectiv anului fiscal modificat care începe în 2025, după caz.

Facilitatea prezintă interes inclusiv pentru societățile care au fost microîntreprinderi o parte din anul 2025 și au devenit ulterior plătitoare de impozit pe profit.

Care sunt condițiile pentru acordarea bonificației

Bonificația nu se acordă doar pentru simplul fapt că societatea a datorat impozit în anul 2025. Contribuabilul trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții.

În primul rând, trebuie să aibă depuse toate declarațiile fiscale corespunzătoare vectorului fiscal.

În al doilea rând, impozitul pe profit anual sau impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent anului 2025 trebuie să fi fost stins integral și la termenele prevăzute de lege.

În plus, contribuabilul nu trebuie să înregistreze alte obligații fiscale restante sau creanțe bugetare restante existente în evidența organului fiscal la termenul legal relevant pentru declararea impozitului.

Practic, facilitatea recompensează contribuabilii care au avut un comportament fiscal corect atât în ceea ce privește declararea, cât și plata obligațiilor.

Bonificația se acordă automat, fără cerere

Unul dintre cele mai importante aspecte ale procedurii este faptul că societățile eligibile nu trebuie să solicite bonificația.

ANAF verifică din oficiu îndeplinirea condițiilor și emite o decizie de acordare a bonificației de 3%.

Pentru plătitorii de impozit pe profit, verificarea se realizează după expirarea termenului legal de depunere a declarației privind impozitul pe profit anual.

În cazul microîntreprinderilor, procedura se derulează după expirarea termenului de depunere a declarației privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului IV 2025.

Organul fiscal întocmește liste cu contribuabilii eligibili, în care sunt evidențiate, printre altele, obligația fiscală declarată, suma stinsă și cuantumul bonificației.

Cum se calculează bonificația pentru microîntreprinderi

În cazul microîntreprinderilor, baza de calcul este reprezentată de impozitul datorat pentru întregul an fiscal, determinat prin însumarea impozitelor pe veniturile microîntreprinderilor datorate trimestrial.

Exemplu

Presupunem că o microîntreprindere a datorat în anul 2025:

• trimestrul I: 2.000 lei;
• trimestrul II: 2.500 lei;
• trimestrul III: 2.700 lei;
• trimestrul IV: 2.800 lei.

Impozitul anual luat în calcul este:

2.000 + 2.500 + 2.700 + 2.800 = 10.000 lei

Bonificația este:

10.000 lei × 3% = 300 lei

Cu condiția, desigur, ca societatea să îndeplinească toate cerințele prevăzute de procedură.

Ce se întâmplă dacă microîntreprinderea a devenit plătitoare de impozit pe profit în 2025

Procedura reglementează expres și această situație.

Pentru o societate care a datorat în cursul anului atât impozit pe veniturile microîntreprinderilor, cât și impozit pe profit, bonificația se determină prin raportare la ambele categorii de impozit, potrivit regulilor aplicabile fiecăreia.

Este o prevedere importantă pentru societățile care au ieșit din sistemul micro în cursul anului 2025.

Bonificația și impozitul minim pe cifra de afaceri

Procedura acoperă și contribuabilii pentru care, la sfârșitul anului fiscal 2025 sau al anului fiscal modificat început în 2025, este datorat impozitul minim pe cifra de afaceri.

În această situație, procentul de 3% se aplică impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri.

Ce se întâmplă cu sponsorizările și sumele redirecționate

Pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit care au redirecționat sume din impozitul pe profit potrivit legii, aceste sume nu intră în baza de calcul a bonificației.

Astfel, procentul de 3% se aplică impozitului pe profit anual după scăderea sumelor redirecționate.

Bonificația nu se restituie în numerar

Acesta este probabil cel mai important aspect practic al procedurii.

Suma reprezentând bonificația de 3% nu este, în mod obișnuit, restituită contribuabilului în contul bancar.

ANAF înregistrează suma aferentă bonificației ca plată în plus, iar aceasta se utilizează pentru compensarea cu alte obligații fiscale ale contribuabilului.

De exemplu, dacă unei societăți i se acordă o bonificație de 1.500 lei și aceasta are ulterior de achitat TVA, impozite sau alte obligații fiscale, suma poate fi utilizată în cadrul mecanismului de compensare prevăzut de Codul de procedură fiscală.

Există o excepție pentru sumele pentru care se împlinește termenul de prescripție a dreptului de a cere restituirea: dacă acestea nu au fost compensate cu alte obligații bugetare, procedura prevede restituirea potrivit regulilor Codului de procedură fiscală.

Ce document primește contribuabilul

Pentru contribuabilii care îndeplinesc condițiile, organul fiscal emite Decizia de acordare a bonificației de 3%.

Decizia este aprobată de conducătorul organului fiscal și este comunicată contribuabilului potrivit regulilor Codului de procedură fiscală. Un exemplar rămâne arhivat la dosarul fiscal.

Prin urmare, contribuabilul va putea identifica oficial atât acordarea facilității, cât și cuantumul acesteia.

Ce se întâmplă dacă ulterior se depune o declarație rectificativă

Ordinul reglementează și situația în care, după acordarea bonificației, contribuabilul depune o declarație rectificativă sau primește în urma unui control fiscal o decizie de impunere.

Dacă obligația fiscală este diminuată, ANAF recalculează corespunzător bonificația și emite o nouă decizie.

Dacă, prin declarația rectificativă sau prin decizia de impunere, rezultă o suplimentare a obligației fiscale mai mare de 3%, organul fiscal anulează bonificația acordată inițial. Bonificația se anulează și atunci când, în urma depunerii unei declarații rectificative, contribuabilul nu mai înregistrează obligație fiscală. În acest scop se emite o nouă decizie şi se adaugă în evidenţa fiscală valoarea bonificaţiei acordate.

Această regulă trebuie avută în vedere atunci când sunt efectuate corecții ulterioare ale declarațiilor aferente anului 2025.

Exemplu de calcul pentru un plătitor de impozit pe profit

Presupunem că o societate are pentru anul 2025 un impozit pe profit anual eligibil pentru calculul bonificației de 100.000 lei și îndeplinește toate condițiile procedurii.

Bonificația va fi:

100.000 lei × 3% = 3.000 lei

ANAF emite decizia de acordare, iar cei 3.000 lei sunt evidențiați fiscal și utilizați pentru compensarea obligațiilor societății, potrivit procedurii.

Societatea nu trebuie să depună o cerere specială pentru obținerea celor 3.000 lei.

Ce trebuie să verifice firmele

Pentru societățile care doresc să beneficieze de bonificație, cele mai importante aspecte sunt istoricul plăților și situația obligațiilor fiscale.

Trebuie verificat dacă impozitul aferent anului 2025 a fost achitat integral în termen, dacă toate declarațiile corespunzătoare vectorului fiscal au fost depuse și dacă la termenul relevant nu existau alte obligații fiscale sau bugetare restante.

Ordinul nr. 987/2026 transformă astfel facilitatea de 3% într-un mecanism administrat direct de organul fiscal: ANAF identifică societățile eligibile, calculează bonificația, emite decizia și înregistrează suma ce poate fi utilizată pentru compensarea obligațiilor fiscale.

Angajarea persoanelor cu handicap: cum se calculează obligația de 4% pentru angajatorii cu cel puțin 50 de salariați

Angajatorii care au cel puțin 50 de angajați intră sub incidența unei obligații speciale prevăzute de Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Potrivit art. 78 alin. (2) din lege, autoritățile și instituțiile publice, precum și persoanele juridice publice sau private care ating acest prag au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați.

Calculul nu se realizează însă prin simpla aplicare a procentului de 4% la numărul salariaților existenți într-o anumită zi. Ordinul nr. 1.001/2022 stabilește reguli precise pentru determinarea numărului de angajați și, implicit, a obligației aferente persoanelor cu handicap neîncadrate.

Cine intră sub incidența obligației

Prevederile art. 78 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 vizează:

• autoritățile și instituțiile publice;
• persoanele juridice publice;
• persoanele juridice private,

atunci când acestea au cel puțin 50 de angajați.

Pentru acești angajatori, numărul persoanelor cu handicap care trebuie încadrate reprezintă cel puțin 4% din numărul total de angajați, determinat potrivit regulilor speciale prevăzute de Ordinul nr. 1.001/2022.

Cum sunt luați în calcul salariații cu normă întreagă și cei cu timp parțial

În sensul instrucțiunilor, prin angajat se înțelege salariatul cu normă întreagă pentru care durata normală a timpului de muncă este cea prevăzută de Codul muncii.

În cazul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, regula este diferită.

Salariații cu fracțiune de normă sunt incluși în numărul total de angajați proporțional cu timpul efectiv lucrat, potrivit contractului individual de muncă.

Astfel, la stabilirea numărului total relevant pentru aplicarea procentului de 4% trebuie avută în vedere și ponderea contractelor cu timp parțial, nu doar numărul fizic al persoanelor aflate pe statul de plată.

Numărul de angajați se determină ca medie lunară

Una dintre cele mai importante reguli privește modul de determinare a efectivului de salariați.

Conform Ordinului nr. 1.001/2022, procentul de 4% din numărul total de angajaţi se determină ca medie aritmetică rezultată din suma efectivelor zilnice de salariaţi din luna respectivă, inclusiv zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale şi alte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, împărţită la numărul total de zile calendaristice..

Pentru zilele de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală se utilizează efectivul de salariați din ziua lucrătoare precedentă, cu excepția persoanelor al căror contract individual de muncă a încetat în ziua respectivă.

Prin urmare, obligația nu trebuie stabilită exclusiv în funcție de numărul de salariați existent în ultima zi a lunii.

Ce salariați nu sunt incluși în efectivele zilnice

Instrucțiunile prevăd expres anumite categorii care nu intră în efectivele zilnice utilizate pentru acest calcul.

Nu se includ:

• salariații aflați în concediu fără plată;
• salariații aflați în grevă;
• salariații detașați la lucru în străinătate;
• salariații ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate.

Aceste excluderi pot influența atât stabilirea efectivului mediu lunar, cât și valoarea obligației care rezultă pentru angajator.

Cum se determină procentul de 4%

După stabilirea numărului mediu de angajați pentru luna respectivă, asupra acestuia se aplică procentul de 4%.

Rezultatul se exprimă ca un număr cu două zecimale.

De exemplu, dacă efectivul mediu lunar este de 75 de angajați:

75 × 4% = 3,00

Dacă efectivul mediu este de 63,50 angajați:

63,50 × 4% = 2,54

Rezultatul astfel determinat este utilizat pentru stabilirea obligațiilor prevăzute de art. 78 alin. (3) din Legea nr. 448/2006.

Ce opțiuni are angajatorul dacă nu angajează numărul necesar de persoane cu handicap

Art. 78 alin. (3) din Legea nr. 448/2006 stabilește expres două variante pentru autoritățile, instituțiile și persoanele juridice care nu angajează persoane cu handicap în procentul prevăzut de lege.

Angajatorul poate opta pentru una dintre următoarele modalități.

Opțiunea 1: plata integrală către bugetul de stat

Angajatorul poate plăti lunar către bugetul de stat o sumă egală cu:

salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată × numărul locurilor de muncă în care nu au fost angajate persoane cu handicap.

Astfel, dacă din calcul rezultă obligația de a avea 4 persoane cu handicap, iar societatea nu are încadrată niciuna, suma datorată se determină pentru toate cele 4 locuri neocupate.

Dacă societatea are deja două persoane cu handicap încadrate, calculul obligației se realizează numai pentru diferența rămasă neacoperită.

Opțiunea 2: minimum 50% la buget și diferența prin achiziții de la unități protejate autorizate

A doua variantă permite angajatorului să combine plata către bugetul de stat cu achiziționarea de produse sau servicii de la unități protejate autorizate.

În această situație, angajatorul trebuie:

• să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a minimum 50% din salariul minim brut pe țară, înmulțit cu numărul locurilor de muncă în care nu a angajat persoane cu handicap;
• iar pentru diferența până la nivelul obligației integrale să achiziționeze, pe bază de parteneriat, produse și/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate.

Prin urmare, varianta de la lit. b) nu permite înlocuirea integrală a obligației prin achiziții de la unități protejate.

Cel puțin 50% din obligația calculată trebuie achitată la bugetul de stat, iar diferența poate fi utilizată pentru achizițiile eligibile prevăzute de lege.

Exemplu privind cele două variante

Presupunem, în scop ilustrativ, că pentru o anumită lună rezultă 4 locuri de muncă neocupate de persoane cu handicap, iar salariul minim brut utilizat pentru calcul este de 4.000 lei.

Varianta A – plata integrală la buget

Obligația ar fi:

4 × 4.000 lei = 16.000 lei

Societatea plătește integral cei 16.000 lei la bugetul de stat.

Varianta B – plata parțială și achiziții

Minimum 50% din obligație trebuie plătit la buget:

16.000 lei × 50% = 8.000 lei

Societatea va plăti cel puțin 8.000 lei la bugetul de stat, iar diferența de până la 16.000 lei poate fi utilizată pentru achiziționarea, în condițiile legii, de produse și/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate.

Exemplul este unul orientativ; la calculul efectiv se utilizează salariul minim brut în vigoare în luna pentru care se determină obligația.

Achizițiile trebuie realizate de la unități protejate autorizate

Nu orice achiziție efectuată de la o societate care are angajați persoane cu handicap poate fi utilizată pentru aplicarea acestei facilități.

Instrucțiunile prevăd că trebuie să fie vorba despre produse și/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate.

Achiziționarea se efectuează pe baza unui acord de parteneriat, al cărui model este prevăzut de normele metodologice de aplicare a Legii nr. 448/2006.

Plata aferentă achiziției poate fi și parțială.

Ce se întâmplă dacă achizițiile sunt mai mici decât diferența care poate fi utilizată

Dacă operatorul economic efectuează achiziții eligibile într-o valoare mai mică decât partea din obligație care poate fi acoperită prin acest mecanism, diferența se datorează bugetului de stat.

Prin urmare, simpla existență a unui acord cu o unitate protejată autorizată nu este suficientă. Contează valoarea achizițiilor eligibile efectiv realizate.

Ce se întâmplă dacă achizițiile depășesc suma aferentă lunii

Dacă operatorul economic achiziționează produse și/sau servicii eligibile într-o valoare mai mare decât suma datorată pentru luna respectivă în cadrul acestui mecanism, diferența în plus se poate reporta în luna următoare, diminuând obligația aferentă acesteia.

Această posibilitate este prevăzută expres de instrucțiunile aprobate prin Ordinul nr. 1.001/2022.

Cum se declară suma datorată bugetului de stat

Sumele rezultate din aplicarea art. 78 alin. (3) reprezintă obligații de plată la bugetul de stat și se declară prin declarația 100.

În nomenclatorul obligațiilor fiscale acestea sunt evidențiate sub denumirea: „Vărsăminte de la persoanele juridice, pentru persoanele cu handicap neîncadrate”.

Prin urmare, angajatorul trebuie să urmărească lunar:

• efectivul mediu de salariați;
• procentul de 4%;
• numărul persoanelor cu handicap efectiv încadrate;
• numărul locurilor rămase neocupate;
• opțiunea aplicată potrivit art. 78 alin. (3);
• eventualele achiziții eligibile de la unități protejate autorizate.

Calculul trebuie realizat în fiecare lună

Obligația nu este stabilită o singură dată pentru întregul an.

Efectivul mediu se determină pentru fiecare lună, iar modificările intervenite în structura personalului pot conduce la modificarea obligației.

Angajările, încetările contractelor, suspendările, concediile fără plată, contractele cu timp parțial și celelalte situații prevăzute de instrucțiuni pot influența calculul.

Din acest motiv, societățile care au cel puțin 50 de angajați sau se află în apropierea acestui prag trebuie să urmărească lunar efectivul relevant de personal.

Concluzie

Legea nr. 448/2006 stabilește pentru angajatorii cu cel puțin 50 de angajați obligația de a încadra persoane cu handicap într-un procent de minimum 4% din numărul total de angajați.

Pentru determinarea concretă a obligației, efectivul de personal se calculează lunar, potrivit regulilor din Ordinul nr. 1.001/2022, ținând cont inclusiv de contractele cu timp parțial și de categoriile de salariați care nu intră în efectivele zilnice.

Dacă angajatorul nu îndeplinește obligația de angajare, art. 78 alin. (3) îi oferă două variante: fie achită integral la bugetul de stat suma calculată pentru locurile neocupate, fie achită minimum 50% la buget, iar diferența o utilizează, în condițiile legii, pentru achiziții de produse și servicii de la unități protejate autorizate.

Baza legală: Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, art. 78 alin. (2) și (3), precum și Ordinul nr. 1.001/2022 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind aplicarea art. 78 alin. (2) și (3).

Formularul 183 – noua declarație privind valoarea medie anuală a adaosului comercial pentru benzină și motorină

Ministerul Finanțelor a aprobat, prin Ordinul nr. 1.019/2026, modelul și conținutul formularului 183 „Declarație privind valoarea medie anuală a adaosului comercial”.

Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 669 din 12 august 2026 și a intrat în vigoare la aceeași dată.

Noua declarație este legată de măsurile instituite prin Legea nr. 162/2026 pentru piața produselor petroliere și introduce o obligație de raportare pentru anumite categorii de operatori economici care desfășoară activități cu benzină și motorină.

Un aspect important este termenul foarte scurt prevăzut pentru prima raportare: formularul 183 se depune în termen de 5 zile de la data publicării Ordinului nr. 1.019/2026 în Monitorul Oficial.

Cine trebuie să depună formularul 183

Potrivit instrucțiunilor aprobate prin Ordinul nr. 1.019/2026, declarația trebuie completată și depusă de operatorii economici care:

• importă benzină și motorină;
• produc benzină și motorină;
• distribuie aceste produse;
• comercializează benzină și motorină.

Obligația trebuie analizată prin raportare la prevederile Legii nr. 162/2026.

Există însă și excepții. Instrucțiunile formularului precizează că nu intră în această obligație activitățile de rafinare și prima vânzare a produselor rezultate din procesarea țițeiului, precum și activitățile de import și prima vânzare a produselor petroliere importate, prevăzute la art. 2 alin. (11) din Legea nr. 162/2026.

Prin urmare, simplul fapt că o societate operează pe piața produselor petroliere nu este suficient pentru a stabili obligația depunerii formularului. Trebuie analizată concret poziția operatorului în circuitul economic și natura operațiunilor efectuate.

Ce perioadă se declară

Prima declarație are ca perioadă de raportare anul 2025.

În rubrica „Anul” din formular se înscrie, potrivit instrucțiunilor, anul 2025.

Practic, operatorii vizați trebuie să utilizeze informațiile contabile aferente anului 2025 pentru determinarea valorii medii anuale a adaosului comercial.

Ce informații se declară

Formularul 183 este structurat în trei secțiuni principale:

• Secțiunea A – Date de identificare

În această secțiune se completează informațiile de identificare ale operatorului economic:

• codul de identificare fiscală;
• denumirea;
• adresa domiciliului fiscal.

• Secțiunea B – Date privind valoarea medie anuală a adaosului comercial

Aceasta este partea esențială a declarației.

Raportarea se realizează distinct pentru fiecare tip de produs. Pentru fiecare produs pentru care trebuie determinată valoarea medie anuală a adaosului comercial se generează câte un tabel prin intermediul programului de asistență.

În tabel sunt înscrise patru elemente.

1. Veniturile înregistrate din vânzarea produselor

Se declară totalul veniturilor din vânzarea benzinei și motorinei aferente segmentelor vizate de formular, astfel cum acestea au fost înregistrate în contabilitate în anul 2025.

La determinarea acestora nu sunt incluse exporturile și livrările intracomunitare.

2. Cheltuielile aferente costului de achiziție sau costului de producție

Se înscriu cheltuielile corespunzătoare costului de achiziție, respectiv costului de producție, astfel cum acestea au fost evidențiate în contabilitate în anul 2025.

3. Cantitatea totală de produse vândute

Operatorul declară cantitatea totală vândută pentru fiecare tip de produs. Cantitatea se exprimă, după caz, în litri sau tone.

4. Valoarea medie anuală a adaosului comercial

Aceasta reprezintă rezultatul calculului efectuat pe baza veniturilor, costurilor și cantităților raportate.

Cum se calculează valoarea medie anuală a adaosului comercial

Conform instrucțiunilor formularului 183, calculul pornește de la diferența dintre:

veniturile din vânzarea produselor

și

cheltuielile corespunzătoare costului de achiziție sau costului de producție.

Diferența astfel determinată se raportează la cantitatea totală de produse vândute, exprimată în litri sau tone, pentru fiecare tip de produs.

Cu alte cuvinte, formularul nu solicită pur și simplu procentul comercial practicat de operator, ci determinarea unei valori medii a adaosului comercial pe unitatea de cantitate pe baza datelor contabile aferente întregului an 2025.

Exemplu simplificat

Presupunem că, pentru un anumit produs, o societate a înregistrat în anul 2025:

• venituri din vânzări: 12.000.000 lei;
• costul de achiziție al produselor vândute: 10.500.000 lei;
• cantitatea vândută: 3.000.000 litri.

Diferența dintre venituri și cost este:

12.000.000 – 10.500.000 = 1.500.000 lei

Valoarea medie anuală a adaosului comercial ar fi:

1.500.000 lei / 3.000.000 litri = 0,50 lei/litru

Exemplul este unul orientativ, destinat exclusiv explicării mecanismului de calcul prevăzut în instrucțiunile formularului.

Exporturile și livrările intracomunitare nu intră în veniturile raportate

Instrucțiunile prevăd expres că, la completarea rândului referitor la veniturile din vânzarea produselor, sunt exceptate exporturile și livrările intracomunitare.

Acest aspect este important pentru societățile care desfășoară atât vânzări pe piața internă, cât și operațiuni externe.

Datele utilizate pentru formular trebuie, prin urmare, extrase și analizate astfel încât operațiunile excluse să nu influențeze valoarea declarată.

Termenul de depunere este de numai 5 zile

Ordinul stabilește că declarația se depune în termen de 5 zile de la data publicării Ordinului nr. 1.019/2026 în Monitorul Oficial.

Având în vedere că ordinul a fost publicat la 12 august 2026, operatorii economici vizați trebuie să acorde o atenție deosebită termenului legal și modului de calcul al acestuia.

Este o raportare care presupune utilizarea datelor contabile pentru întregul an 2025, ceea ce poate necesita identificarea separată a veniturilor, costurilor și cantităților pentru fiecare tip de produs.

Cum se depune formularul 183

Declarația se completează cu ajutorul programului de asistență pus la dispoziție pentru acest formular.

Transmiterea se efectuează electronic, prin intermediul e-guvernare.ro, potrivit regulilor aplicabile depunerii electronice a declarațiilor fiscale.

Formularul circulă exclusiv în format electronic și se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului.

Ce se întâmplă dacă declarația inițială trebuie corectată

Ordinul permite depunerea unei declarații rectificative.

Pentru rectificare se utilizează același formular 183, iar contribuabilul marchează cu „X” căsuța special destinată declarației rectificative.

Foarte important, declarația rectificativă trebuie completată integral.

Prin urmare, nu se declară numai informațiile care se modifică. Trebuie completate din nou toate datele și informațiile solicitate de formular, inclusiv cele care au rămas identice cu cele din declarația inițială.

Declarația poate fi depusă prin împuternicit

Formularul conține și Secțiunea C – „Date de identificare a împuternicitului”.

Aceasta se completează atunci când declarația este depusă printr-un împuternicit, în condițiile art. 18 din Codul de procedură fiscală.

Se înscriu codul de identificare fiscală al împuternicitului, numele și prenumele sau denumirea acestuia, precum și informațiile referitoare la adresă.

De ce este important formularul 183

Prin introducerea formularului 183, autoritățile fiscale obțin o raportare standardizată privind diferența medie dintre veniturile realizate din comercializarea benzinei și motorinei și costurile aferente acestor produse, raportată la cantitățile vândute.

Pentru operatorii economici vizați, obligația presupune mai mult decât completarea formală a unei declarații. Datele trebuie să poată fi reconciliate cu evidența contabilă aferentă anului 2025 și separate pe tipurile de produse solicitate.

În special pentru operatorii cu volume mari de tranzacții, mai multe categorii de produse sau operațiuni externe, pregătirea informațiilor poate necesita o analiză atentă a evidențelor contabile și cantitative.

Concluzie

Prin Ordinul nr. 1.019/2026, Ministerul Finanțelor a introdus formularul 183 „Declarație privind valoarea medie anuală a adaosului comercial”, destinat anumitor operatori economici care activează pe piața benzinei și motorinei.

Pentru prima raportare se utilizează datele aferente anului 2025, iar declarația trebuie transmisă electronic în termenul special stabilit de ordin.

Operatorii economici vizați trebuie să determine separat, pentru fiecare tip de produs, veniturile din vânzări, costurile de achiziție sau de producție și cantitățile vândute, din care rezultă valoarea medie anuală a adaosului comercial.

Diaspora investește acasă: grant de până la 200.000 euro pentru românii din străinătate care deschid afaceri în România

Începând cu 12 august 2026 a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 601/2026, prin care este aprobat programul „Diaspora investește acasă”. Programul se adresează românilor care locuiesc sau au locuit în străinătate și care doresc să dezvolte o afacere în România prin intermediul unei societăți nou-înființate.

Mecanismul combină un credit pentru investiții cu un ajutor de minimis sub formă de grant, valoarea grantului putând ajunge la 60% din valoarea creditului, dar fără să depășească 200.000 euro.

Programul dispune de un buget total de 506 milioane lei, echivalentul a 100 milioane euro, iar numărul estimat al beneficiarilor este de aproximativ 1.000 de întreprinderi.

Cine poate beneficia de program

Programul nu este destinat oricărei societăți care are un asociat român stabilit în străinătate. HG nr. 601/2026 stabilește mai multe condiții care trebuie îndeplinite cumulativ.

În primul rând, solicitantul trebuie să fie o microîntreprindere, întreprindere mică sau mijlocie nou-înființată. În cazul societăților supuse înregistrării, acestea trebuie să aibă o vechime mai mică de 3 ani de la data înregistrării.

O condiție importantă privește structura capitalului social. Asociatul sau asociații care dețin, individual sau împreună, majoritatea capitalului social trebuie să fie persoane fizice cu cetățenie română care:

• au în prezent domiciliul sau reședința în străinătate; sau
• au avut domiciliul ori reședința în străinătate pentru cel puțin 12 luni din ultimele 18 luni anterioare depunerii cererii de credit.

Prin urmare, programul poate fi accesat și de persoane care s-au întors deja în România, dacă îndeplinesc condiția referitoare la perioada petrecută în străinătate.

Este necesară experiență în domeniul afacerii

Da. Asociatul sau asociații care dețin majoritatea capitalului social și/sau administratorii societății trebuie să poată demonstra o experiență sau o pregătire/studii de minimum 9 luni:

• în domeniul de activitate pentru care este solicitat creditul; sau
• în activitatea de management.

Această condiție este importantă pentru persoanele care intenționează să înființeze o societate special pentru accesarea programului.

Cât trebuie să investească beneficiarul din fonduri proprii

Programul nu finanțează integral proiectul. Beneficiarul trebuie să participe cu o contribuție financiară proprie, care diferă în funcție de valoarea investiției.

Pentru proiectele de până la 400.000 euro inclusiv, contribuția proprie este de 10% din valoarea proiectului.

Există însă o facilitate suplimentară pentru tinerii antreprenori. Dacă cel puțin unul dintre asociații eligibili din diaspora are sub 35 de ani, contribuția proprie scade la 5%.

Pentru proiectele care depășesc 400.000 euro, contribuția proprie este de 15% din valoarea proiectului.

Contribuția trebuie să fie efectiv utilizată pentru implementarea proiectului, nefiind suficientă simpla demonstrare formală a existenței acesteia.

Credite între 5.000 și 500.000 euro

Creditul acordat prin program trebuie să fie destinat realizării unei investiții în România.

HG nr. 601/2026 stabilește următoarele limite:

Element	Valoare
Credit minim	5.000 euro
Credit maxim	500.000 euro
Durata maximă	10 ani
Grant maxim	60% din credit
Valoarea maximă a grantului	200.000 euro
Contribuție proprie	5%, 10% sau 15%, după caz

Scadența finală a creditului nu poate depăși 31 decembrie 2037.

Cum funcționează grantul de 60%

Un aspect care trebuie subliniat este că programul nu prevede pur și simplu acordarea gratuită a 200.000 euro pentru deschiderea unei firme.

Ajutorul este legat de contractarea unui credit pentru investiții.

Nivelul grantului poate reprezenta maximum 60% din valoarea creditului, dar este plafonat la 200.000 euro.

De exemplu, pentru un credit eligibil de 100.000 euro, grantul ar putea ajunge până la 60.000 euro, dacă sunt îndeplinite toate condițiile programului.

În cazul unui credit de 400.000 euro, 60% ar reprezenta 240.000 euro, însă beneficiarul nu va putea primi această sumă deoarece intervine plafonul maxim. Grantul va putea fi de cel mult 200.000 euro.

Pot fi finanțate și salariile

Da, dar numai în limita stabilită de program.

Creditul pentru investiții poate conține o componentă suplimentară de până la 15% din valoarea proiectului de investiții, destinată acoperirii costurilor salariale aferente personalului necesar pentru implementarea și operaționalizarea investiției.

Prin urmare, programul nu se limitează strict la achiziția de active, ci permite finanțarea, într-o anumită proporție, și a personalului necesar punerii investiției în funcțiune.

Activele finanțate trebuie păstrate timp de 3 ani

Beneficiarul își asumă obligația de a menține în patrimoniu activele finanțate prin credit pentru o perioadă de 3 ani de la data finalizării investiției.

Tot pentru trei ani trebuie menținută, în principiu, structura deținerii capitalului social care a permis societății să devină eligibilă.

Există o excepție: participația asociaților eligibili poate fi redusă până la 25% atunci când părțile sociale sau acțiunile sunt transferate către fonduri de investiții ori parteneri strategici locali, inclusiv către investitori individuali de tip business angel, cu condiția menținerii investiției pentru perioada prevăzută de program.

Ce garanții poate solicita banca

Acordarea creditului rămâne supusă criteriilor și procedurilor interne de creditare ale intermediarului financiar.

În situația în care riscul de credit este acoperit, potrivit normelor prudențiale ale intermediarului financiar, prin valoarea bunurilor finanțate, acesta nu poate solicita alte garanții în afara:

• ipotecii asupra activelor mobile sau imobile achiziționate prin credit, împreună cu garanția de portofoliu emisă de BID;
• fidejusiunii.

Așadar, existența programului și îndeplinirea criteriilor de eligibilitate nu înseamnă automat aprobarea creditului. Solicitantul trebuie să treacă și prin analiza de credit a instituției finanțatoare.

Cine administrează „Diaspora investește acasă”

Implementarea programului este încredințată Băncii de Investiții și Dezvoltare – S.A. (BID), care va acționa în numele și pe seama Ministerului Finanțelor.

Ministerul Finanțelor și BID trebuie să încheie o convenție de implementare, care urmează să detalieze condițiile tehnice și operaționale ale programului.

În același timp, schema de ajutor de minimis și convențiile privind garanția de portofoliu pentru IMM trebuie adaptate pentru integrarea noului program.

Din acest motiv, intrarea în vigoare a HG nr. 601/2026 nu trebuie confundată cu posibilitatea depunerii imediate a cererilor. Sunt necesare și etapele operaționale prevăzute de hotărâre.

Când se acordă finanțările

Granturile vor putea fi acordate în perioada 2026–2029, în limita bugetelor anuale disponibile.

Bugetul total este de 506 milioane lei, iar autoritățile estimează aproximativ 1.000 de beneficiari.

Raportat pur matematic la bugetul total, rezultă o medie teoretică de aproximativ 506.000 lei per beneficiar, însă aceasta nu reprezintă o sumă garantată sau un plafon individual. Finanțarea efectivă va depinde de proiect, credit și limitele stabilite de program.

Ce trebuie să pregătească un român din diaspora

Pentru o persoană care intenționează să revină în România și să înceapă o afacere, pregătirea proiectului ar trebui să pornească de la verificarea câtorva elemente esențiale: perioada de domiciliu sau reședință în străinătate, structura viitoarei societăți, experiența profesională sau managerială, contribuția proprie disponibilă și investiția care urmează să fie realizată.

Trebuie avută în vedere și alegerea formei de organizare, a obiectului de activitate și a codurilor CAEN corespunzătoare investiției.

În plus, deoarece finanțarea presupune contractarea unui credit, proiectul trebuie să fie sustenabil și din perspectiva analizei efectuate de instituția de credit.

Concluzie

Programul „Diaspora investește acasă” introduce un mecanism de finanțare atractiv pentru românii care au locuit în străinătate și vor să investească în România.

Elementul central al programului este combinația dintre creditul pentru investiții, garanția BID și grantul de maximum 60% din credit, în limita a 200.000 euro.

Pentru accesarea finanțării nu este însă suficientă simpla înființare a unei societăți. Trebuie respectate condițiile privind perioada petrecută în străinătate, vechimea societății, experiența profesională sau managerială, contribuția proprie, destinația investiției și menținerea acesteia.

Baza legală: Hotărârea Guvernului nr. 601/2026 pentru aprobarea programului de sprijin pentru românii din diaspora care doresc să își deschidă afaceri în România „Diaspora investește acasă”, publicată în Monitorul Oficial nr. 668 din 12 august 2026, în vigoare de la 12 august 2026.

Notă: Articolul prezintă regulile rezultate din HG nr. 601/2026. Detaliile operaționale ale accesării programului urmează să fie stabilite și prin documentele de implementare prevăzute de hotărâre.

Activul net sub jumătate din capitalul social: obligații, conversia împrumuturilor și amenzi de până la 300.000 lei

Diminuarea activului net al unei societăți la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris nu reprezintă doar un indicator al unei situații financiare nefavorabile. Legea societăților nr. 31/1990 stabilește o serie de obligații concrete pentru societățile care ajung în această situație, precum și sancțiuni importante în cazul în care măsurile prevăzute de lege nu sunt respectate.

Reglementarea devine deosebit de importantă pentru societățile care au acumulat pierderi și care, în același timp, înregistrează datorii față de acționari provenite din împrumuturi sau alte finanțări.

În anumite condiții, aceste creanțe trebuie convertite în capital social, iar nerespectarea obligației poate fi sancționată cu amendă de până la 300.000 lei.

Ce reprezintă activul net

În sensul prevederilor Legii societăților, activul net este determinat ca diferență între: totalul activelor societății – totalul datoriilor societății.

Prin urmare, nu trebuie confundat activul net cu disponibilitățile bănești, cifra de afaceri, profitul sau valoarea totală a activelor din bilanț.

Exemplu

O societate are:

• total active: 500.000 lei;
• total datorii: 460.000 lei.

Activul net este: 500.000 – 460.000 = 40.000 lei.

Dacă societatea are un capital social subscris de 100.000 lei, jumătate din capitalul social este 50.000 lei.

În acest exemplu, activul net de 40.000 lei este mai mic decât jumătate din capitalul social, astfel încât societatea se află în situația reglementată de lege.

Ce trebuie făcut când activul net scade sub jumătate din capitalul social

Atunci când, ca urmare a pierderilor stabilite prin situațiile financiare anuale aprobate potrivit legii, activul net se diminuează la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris, consiliul de administrație sau, după caz, directoratul trebuie să convoace de îndată adunarea generală extraordinară.

Adunarea generală extraordinară trebuie să decidă dacă societatea urmează să fie dizolvată.

Actul constitutiv poate prevedea chiar un prag mai restrictiv, astfel încât convocarea adunării generale să devină necesară și în cazul unei diminuări mai reduse a activului net.

Raport privind situația patrimonială a societății

Consiliul de administrație sau directoratul trebuie să prezinte adunării generale extraordinare un raport referitor la situația patrimonială a societății.

Raportul este însoțit de observațiile cenzorilor sau, după caz, ale auditorilor interni.

Documentul trebuie depus la sediul societății cu cel puțin o săptămână înainte de data adunării generale, astfel încât să poată fi consultat de acționarii interesați.

De asemenea, în cadrul adunării generale, acționarii trebuie informați cu privire la eventualele fapte relevante intervenite după întocmirea raportului.

Ce se întâmplă dacă asociații sau acționarii nu decid dizolvarea societății

Dacă adunarea generală extraordinară decide continuarea activității, legea impune remedierea situației patrimoniale.

Cel târziu până la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile, societatea trebuie, în condițiile prevăzute de lege, să reducă capitalul social cu o valoare cel puțin egală cu pierderile care nu au putut fi acoperite din rezerve.

Această obligație intervine dacă, în intervalul respectiv, activul net nu a fost reconstituit până la o valoare cel puțin egală cu jumătate din capitalul social.

Prin urmare, societatea are posibilitatea ca, înainte de reducerea capitalului social, să își reconstituie activul net până la nivelul minim prevăzut de lege.

Amendă de până la 200.000 lei pentru nereconstituirea activului net

Nerespectarea obligației de reconstituire a activului net până la nivelul unei valori cel puțin egale cu jumătate din capitalul social, în termenul prevăzut de lege, constituie contravenție.

Amenda este cuprinsă între: 10.000 lei și 200.000 lei.

Astfel, situația activului net nu mai trebuie privită exclusiv ca o problemă contabilă sau patrimonială. Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de Legea societăților poate genera și o sancțiune contravențională semnificativă.

Împrumuturile acordate societății de către acționari pot ajunge să fie convertite în capital social

O prevedere cu un impact practic deosebit privește societățile care, pe lângă diminuarea activului net sub jumătate din capitalul social, au și datorii față de acționari rezultate din împrumuturi sau alte finanțări acordate de aceștia.

Dacă societatea nu respectă obligația privind reconstituirea activului net în termenul prevăzut de lege, iar situația persistă în condițiile și termenul stabilite de textul legal, apare obligația de majorare a capitalului social prin conversia creanțelor acționarilor.

Cu alte cuvinte, datoria societății față de acționar rezultată din împrumut sau din altă finanțare este utilizată pentru majorarea capitalului social.

Exemplu practic

Presupunem că o societate are:

• capital social: 100.000 lei;
• activ net: 30.000 lei;
• datorie față de un acționar din împrumut: 150.000 lei.

Jumătate din capitalul social este 50.000 lei, iar activul net de 30.000 lei este sub acest nivel.

Societatea intră astfel în situația prevăzută de lege.

Dacă situația activului net nu este remediată în condițiile și termenele prevăzute de lege, iar societatea are în continuare creanțe ale acționarilor rezultate din împrumuturi sau alte finanțări, aceasta poate ajunge la obligația de a majora capitalul social prin conversia acestor creanțe.

Într-o asemenea operațiune, creanța acționarului asupra societății este convertită în participație la capitalul social, cu respectarea drepturilor celorlalți acționari prevăzute de lege.

Atenție la termenul prevăzut pentru conversie

Textul legal stabilește distinct că societățile aflate în această situație și care au datorii față de acționari rezultate din împrumuturi sau alte finanțări, dacă nu respectă obligația prevăzută de lege, trebuie să majoreze capitalul social prin conversia creanțelor atunci când nerespectarea obligației persistă în termen de 2 ani de la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile.

Este important ca acest termen să fie analizat pornind de la exercițiul financiar în care pierderile au fost constatate prin situațiile financiare anuale aprobate.

Exemplu privind succesiunea termenelor

Dacă pierderile sunt constatate prin situațiile financiare anuale aferente exercițiului 2026, trebuie urmărit mai întâi exercițiul financiar ulterior, respectiv 2027, în raport cu obligația de la alin. (4).

Pentru obligația suplimentară privind conversia creanțelor trebuie apoi avut în vedere termenul distinct de 2 ani de la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile, exact în condițiile prevăzute de textul legal.

În practică, determinarea termenului trebuie făcută cu atenție pentru fiecare societate, în funcție de exercițiul financiar în care au fost constatate pierderile și de măsurile adoptate ulterior.

Amendă de până la 300.000 lei dacă împrumuturile nu sunt convertite

Sancțiunea pentru nerespectarea obligației de conversie este și mai ridicată.

Nerespectarea obligației de majorare a capitalului social prin conversia creanțelor prevăzute de lege constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la:

40.000 lei la 300.000 lei.

Nivelul sancțiunii face ca verificarea activului net și a împrumuturilor acordate societății de către acționari să devină deosebit de importantă pentru societățile care înregistrează pierderi.

Nu orice societate care are un împrumut de la asociat trebuie să îl transforme în capital social

Această distincție este esențială.

Simpla existență a unei datorii a societății față de un acționar nu determină automat obligația de conversie în capital social.

Din textul legal prezentat rezultă că trebuie îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de acesta, printre care:

• societatea se află în situația în care activul net, în urma pierderilor, a scăzut sub jumătate din capitalul social subscris;
• societatea are datorii față de acționari provenite din împrumuturi sau alte finanțări;
• obligația privind remedierea situației activului net nu a fost respectată;
• s-a împlinit termenul special prevăzut de lege.

Prin urmare, nu este corectă concluzia generală potrivit căreia toate împrumuturile acordate societăților de către acționari trebuie convertite în capital social.

Ce ar trebui să verifice societățile

La întocmirea și aprobarea situațiilor financiare anuale, societățile care înregistrează pierderi ar trebui să acorde o atenție specială raportului dintre activul net și capitalul social.

În cazul în care activul net scade sub jumătate din capitalul social subscris, trebuie analizate:

• valoarea exactă a activului net;
• valoarea capitalului social subscris;
• pierderile care au determinat diminuarea activului net;
• posibilitatea acoperirii pierderilor din rezerve;
• măsurile necesare pentru reconstituirea activului net;
• necesitatea reducerii capitalului social;
• existența împrumuturilor sau a altor finanțări acordate societății de către acționari;
• termenele legale pentru remedierea situației.

Concluzie

Diminuarea activului net sub jumătate din capitalul social poate genera obligații importante pentru societate.

Dacă situația nu este remediată în termenul prevăzut de lege, societatea poate fi sancționată cu o amendă cuprinsă între 10.000 și 200.000 lei.

Mai mult, pentru societățile care au datorii față de acționari rezultate din împrumuturi sau alte finanțări și care nu își remediază situația în condițiile și termenul stabilite de lege, poate interveni obligația majorării capitalului social prin conversia acestor creanțe.

Nerespectarea acestei din urmă obligații poate atrage o amendă cuprinsă între 40.000 și 300.000 lei.

Noile reguli fac necesară monitorizarea activului net nu doar la nivel contabil, ci și din perspectiva obligațiilor societare și a relațiilor financiare dintre societate și acționarii săi.

Reguli noi privind dividendele și împrumuturile acordate asociaților prin Legea nr. 239/2025

Legea nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative aduce modificări importante Legii societăților nr. 31/1990.

Noile prevederi introduc restricții privind acordarea și restituirea împrumuturilor între societăți și asociați sau persoane afiliate, precum și condiții suplimentare pentru distribuirea dividendelor atunci când societatea înregistrează pierderi contabile reportate sau are activul net diminuat.

Nerespectarea anumitor interdicții poate avea consecințe semnificative: răspundere solidară pentru obligațiile bugetare restante și amenzi cuprinse între 10.000 lei și 200.000 lei.

Societățile care distribuie dividende trimestrial nu pot acorda împrumuturi asociaților

Una dintre modificările importante este introducerea alin. (2^3)-(2^6) la art. 67 din Legea societăților.

Potrivit noilor prevederi, societățile care distribuie trimestrial dividende nu pot acorda împrumuturi:

• acționarilor;
• asociaților;
• altor persoane afiliate, astfel cum sunt definite de reglementările contabile aplicabile,

până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului.

Prin urmare, interdicția nu privește în mod general toate societățile și toate împrumuturile acordate asociaților, ci situația expres prevăzută de lege: societatea a distribuit dividende trimestriale, iar regularizarea acestora nu a fost încă efectuată.

Ce înseamnă regularizarea dividendelor interimare

Dividendele distribuite în cursul anului sunt stabilite pe baza situațiilor financiare interimare.

Ulterior, rezultatul exercițiului financiar este determinat prin situațiile financiare anuale, moment în care sumele distribuite în cursul anului trebuie regularizate în condițiile legii.

Până la efectuarea acestei regularizări, societatea care a distribuit trimestrial dividende intră sub incidența noii interdicții privind acordarea de împrumuturi către asociați, acționari sau alte persoane afiliate.

Restricții la restituirea împrumuturilor primite de la asociați

O altă regulă importantă privește situația inversă: societatea a primit anterior bani cu titlu de împrumut de la asociat, acționar sau o altă persoană afiliată și dorește să îi restituie.

Potrivit noului art. 67 alin. (2^4), societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net mai mică de jumătate din valoarea capitalului social subscris nu pot restitui împrumuturile luate de la:

• acționari;
• asociați;
• alte persoane afiliate.

Este importantă distincția dintre cele două situații reglementate.

În cazul dividendelor trimestriale, legea restricționează acordarea de împrumuturi de către societate către asociați sau persoane afiliate.

În cazul activului net diminuat sub limita legală, legea restricționează restituirea către asociați sau persoane afiliate a împrumuturilor pe care societatea le-a primit de la aceștia.

Răspundere solidară pentru obligațiile bugetare restante

Nerespectarea acestor interdicții poate avea consecințe care depășesc simpla sancțiune contravențională.

Potrivit noilor prevederi, în cazul încălcării interdicțiilor se poate atrage răspunderea solidară a societății și a acționarului sau asociatului beneficiar.

Textul legal vizează situațiile în care:

• au fost plătite dividende interimare fără ca acestea să fie regularizate, în contextul interdicției privind împrumuturile;
• au fost restituite împrumuturi către asociați/acționari, deși activul net al societății era sub limita prevăzută de lege.

Societatea și acționarii sau asociații răspund solidar pentru obligațiile bugetare restante ale societății administrate de organul fiscal central, în limita sumelor care au făcut obiectul împrumutului acordat sau restituit.

Această limitare este importantă: textul nu instituie, în situația descrisă, o răspundere nelimitată pentru toate datoriile societății, ci o raportează la valoarea sumelor care au făcut obiectul operațiunii interzise.

Amenzi de până la 200.000 lei

Pe lângă răspunderea solidară, nerespectarea interdicțiilor prevăzute la art. 67 alin. (2^3) și (2^4) constituie contravenție.

Sancțiunea prevăzută este amenda de la: 10.000 lei la 200.000 lei.

Constatarea și sancționarea contravenției sunt realizate de persoanele cu atribuții în acest sens din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, stabilite prin ordin al președintelui ANAF.

Prin urmare, înaintea efectuării unor transferuri de bani între societate și asociați trebuie verificată nu doar natura contabilă a operațiunii, ci și existența eventualelor restricții introduse de noile prevederi.

Reguli noi pentru distribuirea dividendelor

Legea nr. 239/2025 introduce în Legea societăților și un nou art. 69¹, care stabilește condiții suplimentare pentru distribuirea dividendelor în anumite situații.

Societatea are profit în anul curent, dar are pierdere contabilă reportată

Prima situație este cea în care societatea înregistrează profit pentru exercițiul financiar de raportare, dar are în continuare pierdere contabilă reportată.

În această situație, distribuirea dividendelor din profitul exercițiului financiar curent poate fi efectuată numai după:

1. constituirea rezervelor legale;
2. acoperirea pierderii contabile reportate;
3. constituirea rezervelor prevăzute de cerințele statutare.

Prin urmare, existența unui profit în anul curent nu înseamnă automat că întreaga valoare a acestuia poate fi distribuită asociaților sub formă de dividende.

Exemplu simplificat

O societate înregistrează la sfârșitul exercițiului financiar un profit de 150.000 lei, dar are o pierdere contabilă reportată din anii anteriori de 60.000 lei.

Înainte de stabilirea profitului care poate fi distribuit sub formă de dividende trebuie avute în vedere constituirea rezervelor legale, acoperirea pierderii contabile reportate și, dacă este cazul, constituirea rezervelor statutare.

Abia ulterior poate fi determinată suma disponibilă pentru distribuire, cu respectarea celorlalte condiții legale aplicabile.

Activul net este mai mic de jumătate din capitalul social

O a doua restricție intervine atunci când, pe baza situațiilor financiare anuale aprobate, valoarea activului net al societății este mai mică de jumătate din valoarea capitalului social subscris.

În această situație, societatea poate distribui dividende din profitul exercițiului financiar curent numai după reîntregirea activului net până la valoarea minimă prevăzută de lege.

Astfel, existența profitului contabil nu este suficientă pentru distribuirea dividendelor dacă societatea se află concomitent într-o situație de deteriorare semnificativă a activului net.

Restricția se aplică și dividendelor interimare

Legea reglementează distinct situația dividendelor interimare.

Dacă, pe baza situațiilor financiare interimare aprobate potrivit legii, activul net este mai mic de jumătate din valoarea capitalului social subscris, societatea nu poate distribui dividende interimare din profitul exercițiului financiar curent dacă activul net nu a fost reîntregit până la nivelul minim prevăzut de lege.

Prin urmare, verificarea situației activului net devine relevantă nu doar la distribuirea dividendelor anuale, ci și atunci când societatea intenționează să distribuie dividende în cursul exercițiului financiar.

Două verificări importante înainte de plata unor sume către asociați

Noile prevederi fac necesară o atenție suplimentară atunci când societatea intenționează să transfere bani către asociați.

Trebuie diferențiate cel puțin două situații:

Distribuirea dividendelor – trebuie verificată existența pierderilor reportate, constituirea rezervelor și, după caz, nivelul activului net.

Împrumuturile între societate și asociați – trebuie verificat dacă societatea a distribuit dividende trimestriale care nu au fost încă regularizate și, în cazul restituirii împrumuturilor primite de societate, dacă activul net se situează peste limita prevăzută de lege.

Aceste verificări sunt cu atât mai importante cu cât încălcarea interdicțiilor privind împrumuturile poate conduce atât la amenzi semnificative, cât și la răspunderea solidară pentru anumite obligații bugetare restante.

Concluzie

Legea nr. 239/2025 introduce restricții importante în materia dividendelor și a relațiilor financiare dintre societăți și asociații, acționarii sau persoanele afiliate acestora.

Societățile care distribuie trimestrial dividende nu pot acorda împrumuturi asociaților, acționarilor sau persoanelor afiliate până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului.

În același timp, societățile al căror activ net a scăzut sub jumătate din capitalul social subscris nu pot restitui împrumuturile primite de la asociați, acționari sau persoane afiliate, în condițiile prevăzute de lege.

În materia dividendelor, existența profitului curent nu mai trebuie analizată izolat. Pierderile contabile reportate, rezervele și nivelul activului net pot limita posibilitatea distribuirii profitului către asociați.

Pentru societăți și administratorii acestora, verificarea situației contabile înainte de distribuirea dividendelor sau efectuarea unor operațiuni de împrumut cu asociații devine astfel esențială, mai ales în contextul în care sancțiunea pentru încălcarea noilor interdicții poate ajunge la 200.000 lei.