In Monitorul oficial nr. 720/2020 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă.
In Monitorul oficial nr. 720/2020 a fost publicata Ordinul nr. 1416/820/2020 privind aprobarea Normelor metodologice pentru implementarea Legii nr. 165/2019 pentru completarea art. 234 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
Potrivit acestui ordin persoana asigurată are dreptul de a fi informată la cerere, prin casele de asigurări de sănătate, cu privire la serviciile medicale, medicamentele și dispozitivele medicale decontate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de care a beneficiat în anul precedent.
În vederea obținerii informațiilor, asiguratul formulează o cerere al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1 la Ordinul nr. 1416/820/2020. Cererea este pusă la dispoziția asiguratului pe site-ul caselor de asigurări de sănătate sau la sediile acestora.
Cererea, completată și semnată de către persoana asigurată sau, după caz, reprezentantul legal al acesteia, se depune la sediul casei de asigurări de sănătate unde este luat în evidență asiguratul sau se transmite prin e-mail cu semnătură electronică calificată și este însoțită, după caz, de copia actului de împuternicire.
În cazul cererilor care se depun la casele de asigurări de sănătate se verifică identitatea solicitantului.
În situația în care solicitantul optează pentru transmiterea listei prin intermediul poștei electronice, acesta va completa în cerere o parolă din 8 caractere, necesară accesării listei. Cererile ulterioare de furnizare a acelorași informații, pentru același an calendaristic, precum și cererile vizând alte perioade de timp decât anul calendaristic anterior formulării cererii se vor clasa, potrivit actelor normative în vigoare.
Lista poate fi solicitată și accesată și prin intermediul dosarului electronic de sănătate, după autentificarea solicitantului în baza parolei de acces și a matricei de securitate proprii, în conformitate cu prevederile art. 346^7 din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din momentul în care această funcționalitate va fi disponibilă în cadrul sistemului dosarului electronic de sănătate al pacientului.
In Monitorul oficial nr. 713/2020 a fost publicata Legea nr. 167/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, precum și pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați.
Hărțuirea morală la locul de muncă se sancționează disciplinar, contravențional sau penal. Aceasa este orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme:
a) conduită ostilă sau nedorită;
b) comentarii verbale;
c) acțiuni sau gesturi.
Constituie hărțuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. Stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă.
Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărțuire morală. Niciun angajat nu va fi sancționat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărțuirii morale la locul de muncă.
Angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă răspund disciplinar, în condițiile legii și ale prezentului regulament intern. Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea contravențională sau penală a angajatului pentru faptele respective.
Angajatorul are obligația de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea de sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă.
Este interzisă stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajații la săvârșirea de acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă. Angajatul, victimă a hărțuirii morale la locul de muncă, trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărțuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, în condițiile legii. Intenția de a prejudicia prin acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă nu trebuie dovedită.
Ori de câte ori va constata săvârșirea unei fapte de hărțuire morală la locul de muncă, instanța de judecată poate, în condițiile legii:
a) să dispună obligarea angajatorului la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în cauză;
b) să dispună reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză;
c) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit;
d) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unor daune compensatorii și morale;
e) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologică de care angajatul are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicină a muncii;
f) să dispună obligarea angajatorului la modificarea evidențelor disciplinare ale angajatului.
Hărțuirea morală la locul de muncă pe criteriul de sex este interzisă.
In Monitorul oficial nr. 711/2020 a fost publicat Regulamentul nr. 7/2020 pentru modificarea și completarea Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 4/2005 privind regimul valutar.
Potrivit Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 4/2005, asa cum a fost modificat, plățile, încasările, transferurile și orice alte asemenea operațiuni care decurg din vânzări de bunuri și prestări de servicii între rezidenți, indiferent de raportul juridic care le reglementează, se realizează numai în moneda națională (leu), cu excepția operațiunilor prevăzute în anexa nr. 2 «Categorii de rezidenți care pot efectua operațiuni în valută» la Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 4/2005, care se pot efectua și în valută.
Plățile, încasările, transferurile și orice alte asemenea operațiuni între rezidenți care decurg din remunerarea muncii prestate, indiferent de raportul juridic care le reglementează, se realizează numai în moneda națională (leu).
Toate celelalte operațiuni între rezidenți pot fi efectuate în mod liber, fie în moneda națională (leu), fie în valută. În cadrul acestor operațiuni se includ, fără a avea caracter limitativ, operațiunile reprezentând fluxuri financiare generate de acordarea de credite, constituirea de depozite, tranzacțiile cu titluri de valoare și repartizarea de dividende.
In Monitorul oficial nr. 708/2020 a fost publicat Ordinul nr. 1395/830/2020 pentru modificarea și completarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017.
In Monitorul oficial nr. 707/2020 a fost publicata Circulara nr. 16/2020 privind nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României.
Începând cu data de 6 august 2020, nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României este de 1,50% pe an.
In Monitorul oficial nr. 705/2020 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene.
Formele de sprijin din fonduri externe nerambursabile se referă la:
a) microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile sub formă de sumă forfetară;
b) granturi pentru capital de lucru acordate sub formă de sumă forfetară și în procent din cifra de afaceri;
c) granturi pentru investiții productive acordate din fonduri externe nerambursabile în baza evaluării proiectului de investiții depus.
Beneficiari ai ajutorului de stat pot fi IMM/microîntreprinderi/PFA/CMI, organizații neguvernamentale cu activitate economică, care primesc ajutorul de stat prin intermediul micrograntului/grantului pentru capital de lucru/grantului pentru investiții productive, prin încheierea unui contract de ajutor de stat cu administratorul schemei de ajutor de stat.
Microgranturi
Microgranturile au valoarea de 2.000 euro și se acordă o singură dată, sub formă de sumă forfetară, conform prevederilor art. 3 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1.301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.080/2006, cu modificările ulterioare, și ale art. 67 alin. (1) lit. c) din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului.
Grant pentru capital de lucru
Alocarea grantului pentru capital de lucru se realizează pe bază de cotă procentuală din cifra de afaceri, acesta fiind destinat IMM-urilor a căror activitate a fost afectată de răspândirea virusului SARS-CoV-2 sau a căror activitate a fost interzisă sau redusă prin ordonanțe militare pe perioada stării de urgență și/sau pe perioada stării de alertă.
Valoarea sprijinului din fonduri externe nerambursabile pentru capital de lucru se stabilește astfel:
a) pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 5.000 și 13.500 euro, valoarea grantului este de 2.000 euro;
b) pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 13.501 și 1.000.000 euro, valoarea grantului se stabilește în procent de 15% din cifra de afaceri și nu poate depăși suma de 150.000 euro. Pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cu echivalentul în euro de peste 1 milion de euro, valoarea maximă a ajutorului este de 150.000 euro.
Grant pentru investiții
Prin granturi pentru investiții se înțelege sprijin din fonduri externe nerambursabile destinate beneficiarilor care implementează investiții în domeniul curent de activitate sau într-un domeniu diferit de activitate, necesare pentru:
a) extinderea capacităților de producție existente, precum și pentru extinderea capacităților de prestări servicii;
b) realizarea de unități noi ale capacităților de producție existente, precum și pentru realizarea unor unități noi de prestare servicii;
c) reabilitarea/modernizarea unităților de producție existente, precum și pentru reabilitarea/modernizarea unor unități noi de prestare servicii.
Granturile pentru investiții se acordă pe proiect și beneficiar și au o valoare cuprinsă între 50.000 euro și 200.000 euro, în funcție de nevoile de finanțare ale proiectelor de investiții depuse. Granturile pentru investiții nu includ cofinanțarea proprie a beneficiarilor stabilită în procent de minimum 15% din valoarea grantului solicitat de către beneficiarii din regiunile mai puțin dezvoltate și 30% din valoarea grantului solicitat de către beneficiarii din regiunea București-Ilfov.
In Monitorul oficial nr. 704/2020 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 129/2020 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului "O familie, o casă".
Aceasta ordonanta a fost adoptata pentru că în contextul pandemiei de COVID-19 s-a generat o tendință de blocare a tranzacțiilor pe piața imobiliară, date fiind măsurile instituite în perioada stării de urgență, precum și a stării de alertă, nu poate fi amânată reglementarea unor măsuri adecvate de sprijin în vederea asigurării accesului la finanțare, prin asigurarea unor produse de finanțare-garantare care și-au dovedit în timp eficiența și efectele pozitive, mobilizatoare de fluxuri financiare și antrenante în economie.
Prin acest program se poate achiziona orice locuinta. in acest caz valoarea finanțării destinate achiziției poate fi de maximum 70.000 EUR, echivalent lei, și este compusă din finanțarea acordată de instituția de credit, în valoare de maximum 66.500 EUR, și avansul plătit de beneficiar. Finanțarea acordată de instituția de credit este garantată de stat, prin Ministerul Finanțelor Publice, în procent de maximum 50%, exclusiv dobânzile, comisioanele și spezele bancare aferente finanțării garantate, și acoperă maximum 95% din prețul de achiziție al locuinței, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din raportul de evaluare a locuinței.
In cazul în care se achiziționează o locuință nouă, valoarea finanțării poate fi cuprinsă între 70.001 EUR și maximum 140.000 EUR, echivalent lei, și este compusă din finanțarea acordată de instituția de credit, cu o valoare cuprinsă între minimum 59.501 EUR și maximum 119.000 EUR, la care se adaugă avansul plătit de beneficiar. Finanțarea acordată de instituția de credit este garantată de stat, prin Ministerul Finanțelor Publice, în procent de maximum 60%, exclusiv dobânzile, comisioanele și spezele bancare aferente finanțării garantate, și acoperă maximum 85% din prețul de achiziție al locuinței, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din raportul de evaluare a locuinței.
Prin locuință în sensul programului se înțelege orice imobil cu destinația de locuință, alcătuit din una sau mai multe camere de locuit, cu terenul, căile de acces, anexele gospodărești, facilitățile, dependințele, dotările și utilitățile aferente acestuia, care satisface cerințele de locuit ale unei persoane sau familii.
Prin locuință nouă se înțelege orice locuință recepționată la terminarea lucrărilor cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării finanțării garantate. Locuințele supuse unor lucrări de intervenție în vederea consolidării și/sau reducerii riscului seismic recepționate la terminarea lucrărilor cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării finanțării garantate sunt asimilate locuințelor noi.
In Monitorul oficial nr. 703/2020 a fost publicata Hotărârea nr. 598/2020 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă.
