Ordinul nr. 1447/2023 pentru modificarea şi completarea unor reglementări privind documentele financiar-contabile

În Monitorul oficial nr. 453/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1447/2023 pentru modificarea şi completarea unor reglementări privind documentele financiar-contabile, in vigoare de la 24 mai 2023.

Acest ordin modifica:

1. Ordinul nr. 2634/2015 privind documentele financiar-contabile.

Potrivit acestui ordin, reconstituirea este obligatorie pentru documentele financiar-contabile pierdute, sustrase sau distruse, care se află în termenul de păstrare prevăzut de legea contabilităţii.

Registrele de contabilitate obligatorii şi documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhiva persoanelor prevăzute la art. 1 din legea contabilităţii timp de 5 ani calculaţi de la data de 1 iulie a anului următor celui încheierii exerciţiului financiar în care au fost întocmite, inclusiv pentru statele de salarii.

Astfel se modifica termenul de păstrare a statelor de salarii care era de 50 de ani si termenul de păstrare a registrelor şi a celorlalte documente financiar-contabile care era de 10 ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite.


2. Reglementările contabile privind contabilitatea în partidă simplă

Registrele de contabilitate obligatorii şi documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhiva persoanelor care conduc contabilitatea în partidă simplă timp de 5 ani calculaţi de la data de 1 iulie a anului următor celui încheierii exerciţiului financiar în care au fost întocmite, inclusiv pentru statele de salarii.

Documentele justificative care atestă provenienţa unor bunuri cu durată de viată mai mare de 5 ani se păstrează pe perioada corespunzătoare duratei de viaţă utilă a acestora.


3. Reglementările contabile privind organizarea şi conducerea contabilităţii în partidă simplă de către persoanele juridice fără scop patrimonial, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.103/2017

Registrele de contabilitate obligatorii şi documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhiva persoanelor juridice fără scop patrimonial care conduc contabilitatea în partidă simplă timp de 5 ani calculaţi de la data de 1 iulie a anului următor celui încheierii exerciţiului financiar în care au fost întocmite, inclusiv pentru statele de salarii.

Documentele justificative care atestă provenienţa unor bunuri cu durată de viaţă mai mare de 5 ani se păstrează pe perioada corespunzătoare duratei de viaţă utilă a acestora.

Instrucţiunile privind utilizarea formularului "Declaraţie privind nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi din fonduri publice naţionale"

În Monitorul oficial nr. 452/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1.745/1.481/2023 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind utilizarea formularului "Declaraţie privind nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi din fonduri publice naţionale".

Aceste instrucţiuni se aplică beneficiarilor care solicită virarea sumelor reprezentând contravaloarea fondurilor europene acordate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, finanţarea publică naţională şi TVA nedeductibilă aferentă acestora, în baza contractului de finanţare şi a documentaţiei justificative stabilite prin ghiduri specifice pentru demararea şi finanţarea activităţilor proiectului, precum şi coordonatorilor de reformă şi/sau investiţii şi ordonatorilor principali de credite finanţaţi integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale cu rol de agenţie de implementare, cărora le sunt aplicabile prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările şi completările ulterioare.

Beneficiarii de fonduri acordate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă întocmesc şi transmit coordonatorilor de reformă şi/sau investiţii/ordonatorilor principali de credite finanţaţi integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale cu rol de agenţie de implementare "Declaraţia privind nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi din fonduri publice naţionale" aferentă activităţilor desfăşurate în baza contractelor încheiate cu prestatorii de servicii sau alţi operatori economici.

Transmiterea către coordonatorii de reformă şi/sau investiţii/ordonatorii principali de credite finanţaţi integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale cu rol de agenţie de implementare a "Declaraţiei privind nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi din fonduri publice naţionale" se realizează de către beneficiari la termenele şi prin modalităţile stabilite în cadrul contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare sau prin ghidurile specifice, după caz.

O noua infractiune pedepsita de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

În Monitorul oficial nr. 440/2023 a fost publicata Legea nr. 125/2023 privind completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, in vigoare de la 25 mai 2023.

Aceasta lege mentioneaza ca va constitui infracţiune, care se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi orice acţiune sau inacţiune comisă în cadrul unor scheme frauduloase cu caracter transfrontalier având ca efect diminuarea cu cel puţin 10.000.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, a resurselor bugetului Uniunii Europene, prin:

a) utilizarea sau prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte sau incomplete privind TVA;
b) nedivulgarea de informaţii privind TVA, atunci când aceste informaţii trebuie divulgate potrivit legii;
c) prezentarea de declaraţii corecte privind TVA pentru a masca în mod fraudulos neplata sau constituirea unor drepturi necuvenite la rambursări de TVA.

Tentativa la infracţiunea de mai sus se pedepseşte.

Modificare la procedura de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanţă către instituţiile de credit a actelor de executare silită

În Monitorul oficial nr. 399/2023 a fost publicat Ordinul nr. 626/2023 pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 878/2022 privind stabilirea mijloacelor electronice de transmitere la distanţă a actelor de executare şi a procedurii de comunicare a acestora, in vigoare de la 09 mai 2023.

Procedura privind reîncadrarea fiscală a sumelor acordate sub forma indemnizaţiei de delegare, a indemnizaţiei de detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, şi a prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, primite de salariaţi

În Monitorul oficial nr. 395/2023 a fost publicat Ordinul nr. 874/1429/2023 privind aprobarea procedurii de aplicare a prevederilor art. IV alin. (1) şi (2) din Legea nr. 72/2022 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative.

Potrivit legii nr. 72/2022 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative, reîncadrarea fiscală a sumelor acordate sub forma indemnizaţiei de delegare, a indemnizaţiei de detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, a prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, primite de salariaţi, poate fi realizată de organele fiscale în temeiul art. 11 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în urma controalelor realizate de organele competente ale Inspecţiei Muncii, prin care se constată situaţiile de delegare, detaşare, detaşare transnaţională în care se pot afla salariaţii, după caz, potrivit legii.

Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, are obligaţia să confirme, în baza documentelor prezentate de către angajator, natura veniturilor acordate sub forma indemnizaţiei de delegare, indemnizaţiei de detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate:

a) la cererea autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi a oricăror alte entităţi;
b) din oficiu, ca urmare a acţiunilor de control proprii, caz în care, în vederea valorificării, rezultatul constatărilor se comunică organului fiscal competent din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, procedează, în cadrul controalelor realizate, la constatarea situaţiilor de delegare, detaşare, detaşare transnaţională în care se pot afla salariaţii, după caz, potrivit legii, sau a nerespectării prevederilor legale incidente pentru situaţiile menţionate şi încheie procese-verbale de control şi, după caz, procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.

În actele de control întocmite, Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, confirmă, în baza documentelor prezentate de către angajator, natura veniturilor acordate sub forma indemnizaţiei de delegare, detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, şi a prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, potrivit prevederilor art. IV alin. (2) din Legea nr. 72/2022 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative. Actele de control se transmit către organele fiscale teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în termen de maximum 45 de zile lucrătoare de la data încheierii, pentru a fi avute în vedere în cadrul eventualelor acţiuni de inspecţie fiscală care vor fi efectuate la contribuabilii în cauză.

Organele fiscale teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) selectează în baza analizei de risc contribuabilii la care Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, a efectuat controale specifice şi pentru care actele de control au fost transmise către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Organele fiscale teritoriale ale ANAF fundamentează constatările în ceea ce priveşte impozitul pe venit şi contribuţiile sociale, ţinând cont de constatările efectuate de Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, cu privire la natura veniturilor acordate salariaţilor sub forma indemnizaţiei de delegare, detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, şi a prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate.

La finalizarea verificărilor se încheie acte administrativfiscale, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

În situaţia în care, în urma analizelor de risc şi a controalelor inopinate efectuate de organele fiscale teritoriale ale ANAF, sunt identificate situaţii de delegare/detaşare/detaşare transnaţională, precum şi de acordare a prestaţiei suplimentare în baza clauzei de mobilitate, în care se află salariaţii contribuabililor care au făcut obiectul analizei de risc/controalelor inopinate, pentru confirmarea naturii veniturilor realizate de salariaţii contribuabililor în cauză, organele fiscale teritoriale ale ANAF solicită inspectoratelor teritoriale de muncă din subordinea Inspecţiei Muncii, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data finalizării analizei de risc sau data încheierii procesului-verbal ca urmare a controlului inopinat realizat, efectuarea de verificări pentru constatarea uneia dintre situaţiile de delegare, detaşare, detaşare transnaţională în care se află salariaţii contribuabililor respectivi, potrivit prevederilor art. IV alin. (2) din Legea nr. 72/2022 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative.

După primirea actelor de control de la inspectoratele teritoriale de muncă, ANAF poate efectua acţiuni de inspecţie fiscală în care dispune, după caz, reîncadrarea fiscală a sumelor acordate sub forma indemnizaţiei de delegare, detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, şi a prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, primite de salariaţi, în temeiul prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, ţinând cont de constatările efectuate de Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă.

Infiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comitetului Român pentru Inteligenţă Artificială

În Monitorul oficial nr. 382/2023 a fost publicat Ordinul nr. 20484/2023 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comitetului Român pentru Inteligenţă Artificială, in vigoare de la 04 mai 2023.

Se înfiinţează Comitetul Român pentru Inteligenţă Artificială, organism consultativ, fără personalitate juridică, al Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, denumit în continuare MCID, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 371/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, cu modificările şi completările ulterioare.

Scopul Comitetului este de a asigura cadrul de guvernanţă pentru canalizarea resurselor existente, precum şi pentru identificarea şi mobilizarea de noi resurse, în vederea dezvoltării unitare a domeniului inteligenţei artificiale în România.

Principalul obiectiv al Comitetului constă în crearea unui ecosistem de inteligenţă artificială bazat pe excelenţă, încredere şi respectarea principiilor etice, coerent, performant şi sustenabil, care să genereze valoare adăugată în plan social şi economic prin utilizarea tehnologiilor de inteligenţă artificială, să promoveze şi să susţină cercetarea-dezvoltarea-inovarea şi educaţia/formarea în acest domeniu, să crească numărul de specialişti locali şi să fructifice aportul mediului privat şi al cetăţenilor români din străinătate, urmărind stimularea adoptării pe scară largă a domeniului inteligenţei artificiale în România.

Principalele atribuţii ale Comitetului sunt:

a) analiza provocărilor majore cu care se confruntă România, respectiv a necesităţilor de dezvoltare la nivel naţional, în domeniul inteligenţei artificiale;
b) definirea şi actualizarea unei liste cu proiecte şi acţiuni strategice care să răspundă acestor provocări, în mod organizat şi eficient;
c) monitorizarea, direcţionarea şi coordonarea eforturilor strategice pentru dezvoltarea domeniului inteligenţei artificiale în România;
d) sprijinirea elaborării Strategiei naţionale privind inteligenţa artificială şi a planului de acţiune pentru implementarea strategiei la nivel naţional;
e) monitorizarea şi facilitarea implementării Strategiei naţionale privind inteligenţa artificială şi sprijinirea eforturilor de actualizare a acesteia;
f) facilitarea şi armonizarea eforturilor de cooperare la nivel naţional şi internaţional în domeniul inteligenţei artificiale, în sfera reglementării, proiectelor şi dezvoltării competenţelor şi abilităţilor specifice domeniului;
g) facilitarea operaţionalizării şi a bunei funcţionări a Consiliului ştiinţific şi de etică inteligenţă artificială şi a Consiliului de educaţie inteligenţă artificială.

Comitetul desfăşoară următoarele activităţi:

a) asigurarea comunicării şi colaborării cu Administraţia Prezidenţială, Secretariatul General al Guvernului şi cu alte autorităţi şi instituţii publice relevante pentru domeniul inteligenţei artificiale din România;
b) colaborarea cu Hubul Român pentru Inteligenţă Artificială, precum şi cu Comisia interinstituţională pentru elaborarea Strategiei României în domeniul inteligenţei artificiale;
c) cooperarea cu mediul academic, mediul de cercetare, mediul de afaceri şi societatea civilă în domeniul inteligenţei artificiale;
d) asigurarea unei platforme online care să permită implicarea într-un mod relevant şi comunicarea cu cetăţenii interesaţi de evoluţia domeniului IA în România, incluzând specialişti în inteligenţă artificială, dar şi utilizatori de IA;
e) formularea de opinii de expertiză privind aplicabilitatea inteligenţei artificiale în România, precum şi opinii privind dezvoltarea acesteia în educaţie, în societate, aspecte de etică, respectiv orice alte aspecte de interes pentru domeniul IA;
f) formularea de propuneri pentru implementarea inteligenţei artificiale în administraţia publică centrală şi locală din România;
g) elaborarea de propuneri privind dezvoltarea industriei naţionale în domeniul inteligenţei artificiale şi promovarea parteneriatului public-privat în acest domeniu;
h) elaborarea de rapoarte cu privire la progresul şi oportunităţile domeniului inteligenţei artificiale în România, precum şi orice alt aspect relevant pentru acest domeniu şi asigurarea informării Administraţiei Prezidenţiale, a Secretariatului General al Guvernului, a principalelor ministere şi a instituţiilor publice, în funcţie de necesităţi;
i) consultarea persoanelor fizice şi juridice din mediul public, privat, academic şi de cercetare, inclusiv consultarea publică, cu privire la aspecte având ca obiect inteligenţa artificială, precum şi integrarea punctelor de vedere primite;
j) colaborarea cu Ministerul Educaţiei şi cu oricare altă autoritate şi instituţie publică relevantă pentru dezvoltarea unei abordări unitare, centralizate privind creşterea nivelului de cunoaştere şi competenţe în IA, precum şi pentru identificarea şi promovarea soluţiilor de IA cu impact pozitiv în domeniul educaţiei;
k) iniţierea de parteneriate cu organizaţii naţionale şi internaţionale pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale în România;
l) organizarea de sesiuni de informare, ateliere de lucru, evenimente, hackatoane, conferinţe şi alte activităţi similare pentru susţinerea schimbului de idei, cunoaştere şi competenţe în domeniul inteligenţei artificiale;
m) implementarea oricărei alte activităţi relevante pentru elaborarea, punerea în aplicare şi monitorizarea Strategiei naţionale de inteligenţă artificială.

Hotărârea nr. 164/2023 privind modificarea anexei nr. 1 la Regulamentul de organizare şi funcţionare a CECCAR

În Monitorul oficial nr. 379/2023 a fost publicata Hotărârea nr. 164/2023 privind modificarea anexei nr. 1 la Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, aprobat prin Hotărârea Conferinţei naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi nr. 1/1995, in vigoare de la 03 mai 2023.

Scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii pt. activitatea de creare de programe pentru calculator

În Monitorul oficial nr. 370/2023 a fost publicat Ordinul nr. 20.463/3.964/967/1.415/2023 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, in vigoare la 01 iunie 2023.

Angajaţii operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României în conformitate cu legislaţia în vigoare, al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209), beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) posturile pe care sunt angajaţi corespund celor din lista care cuprinde ocupaţiile şi activităţile prevăzute la secţiunile 1 şi 2 din anexa la ordin;
b) postul face parte dintr-un compartiment care are ca obiect de activitate cel puţin unul dintre următoarele domenii, evidenţiat în organigrama angajatorului: tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, inteligenţă artificială şi tehnologii digitale emergente, administrare fiscală în format electronic, baze de date, servicii de e-guvernare şi transformare digitală;
c) deţin o diplomă de licenţă obţinută în urma finalizării unei forme de învăţământ superior de lungă sau de scurtă durată sau în urma finalizării ciclului I de studii universitare de licenţă, eliberată de o instituţie de învăţământ superior acreditată, sau deţin o diplomă de bacalaureat şi urmează cursurile unei instituţii de învăţământ superior acreditate şi prestează efectiv una dintre activităţile prevăzute în anexă;
d) angajatorul a realizat în anul fiscal precedent şi a înregistrat distinct în balanţele analitice venituri din activitatea de creare de programe pentru calculator destinate comercializării;
e) veniturile anuale prevăzute la lit. d) au o valoare care reprezintă cel puţin echivalentul în lei a 10.000 euro (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Naţională a României, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe venit.

Angajaţii din instituţiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din instituţiile publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada în care desfăşoară activităţi de creare de programe pentru calculator, potrivit competenţelor şi atribuţiilor specifice prevăzute în fişa postului sau în orice alt act juridic care stabileşte atribuţiile de serviciu ale angajatului, beneficiază de scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor.

Activitatea de creare de programe pentru calculator, în sensul prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se referă la prestarea efectivă a cel puţin uneia dintre activităţile de creare de programe pentru calculator, corespunzătoare ocupaţiilor specifice prevăzute în anexa la ordin, după caz, corespunzătoare activităţilor prevăzute în anexă şi individualizate în fişa postului sau în oricare alt act juridic care stabileşte atribuţiile de serviciu.

Documentele justificative care se au în vedere la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, conform ocupaţiilor şi activităţilor specifice prevăzute în anexă, sunt:

a) actul constitutiv, în cazul operatorului economic;
b) organigrama angajatorului;
c) fişa postului sau orice alt act juridic care stabileşte atribuţiile de serviciu ale angajatului;
d) copia cu menţiunea "conform cu originalul" a diplomei de licenţă obţinute în urma finalizării unei forme de învăţământ superior de lungă sau de scurtă durată sau în urma finalizării ciclului I de studii universitare de licenţă, respectiv copia cu menţiunea "conform cu originalul" a documentului de echivalare sau recunoaştere a diplomei, eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educaţiei, pentru angajaţii persoane fizice;
e) adeverinţa de absolvire a studiilor universitare de licenţă, eliberată de instituţia de învăţământ superior în cauză, în cazul în care diploma de absolvire nu a fost încă eliberată, respectiv copia cu menţiunea "conform cu originalul" a documentului de echivalare sau recunoaştere eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educaţiei, pentru angajaţii persoane fizice;
f) copia cu menţiunea "conform cu originalul" a diplomei de bacalaureat, respectiv copia cu menţiunea "conform cu originalul" a atestatului de echivalare sau recunoaştere a diplomei, eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educaţiei, inclusiv pentru angajaţii care urmează cursurile unei instituţii de învăţământ superior acreditate;
g) adeverinţă care să ateste faptul că persoana urmează o formă de învăţământ superior, în cazul în care angajatul deţine diplomă de bacalaureat, şi documentul de echivalare sau recunoaştere, dacă este cazul, dar nu a absolvit studii universitare de scurtă durată sau studii universitare de lungă durată sau ciclul I al studiilor de licenţă. În adeverinţă se prevăd următoarele: universitatea, actul normativ prin care universitatea a fost acreditată, facultatea, programul de studii, forma de învăţământ, inclusiv anul de studii urmat la data solicitării, situaţia şcolară, astfel încât să se probeze calitatea de student, conform prevederilor legale în vigoare;
h) copia cu menţiunea "conform cu originalul" a suplimentului de diplomă, solicitată de angajator, pentru a exclude perioadele de întrerupere de şcolaritate de la acordarea scutirii de la plata impozitului, în cazul în care aceste întreruperi nu au fost declarate de beneficiarul scutirii, în cazul în care angajatul deţine diplomă de bacalaureat şi documentul de echivalare sau recunoaştere, după caz, dar nu a absolvit studii universitare de scurtă durată sau studii universitare de lungă durată sau ciclul I al studiilor de licenţă, la finalizarea cu diplomă a cursurilor unei instituţii de învăţământ superior acreditate;
i) copia cu menţiunea "conform cu originalul" a contractului individual de muncă sau a oricărui act juridic al conducătorului instituţiei publice în baza căruia se exercită raportul de serviciu/raportul de muncă;
j) statul de plată întocmit separat pentru angajaţii care beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
k) comanda internă aprobată de organul de conducere abilitat al angajatorului, care atestă solicitarea iniţierii procesului de creare de programe pentru calculator;
l) balanţa analitică în care să fie reflectate distinct veniturile din activitatea de creare de programe pentru calculator.

Dosarul cuprinzând documentele justificative se păstrează la sediul angajatorului în vederea controlului. În situaţia în care angajatorul păstrează documentele justificative în format electronic, acestea sunt semnate cu semnătură electronică calificată, furnizată de un furnizor de servicii acreditat.

Validarea alegerii doamnei Chivu Elena Ecaterina pentru funcţia de preşedinte al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, mandat 2023-2027

În Monitorul oficial nr. 338/2023 a fost publicata Hotărârea nr. 23/189/2023 privind validarea alegerii doamnei Chivu Elena Ecaterina pentru funcţia de preşedinte al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, mandat 2023-2027.

Prin aceasta hotarare se validează alegerea prin vot secret a doamnei Chivu Elena Ecaterina pentru funcţia de preşedinte al Consiliului superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, mandat 2023-2027.

Reguli speciale privind stingerea creanţelor fără plată

În Monitorul oficial nr. 320/2023 a fost publicata Legea nr. 93/2023 pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, in vigoare de la 21 aprilie 2023.

Potrivit acestei legi, prin excepţie de la prevederile art. 167 din Codul de procedură fiscală, creanţele fiscale ale contribuabilului, certe, lichide şi exigibile, faţă de bugetele locale, stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, se sting la cererea contribuabilului şi prin compensarea acestora cu obligaţiile sale restante, curente sau viitoare către bugetul de stat, fără compensare între bugete, indiferent dacă obligaţiile şi, respectiv, creanţele supuse stingerii sunt administrate sau nu de aceeaşi autoritate publică. Procedura de stingere şi schimb de informaţii între organele fiscale locale şi organele fiscale centrale se aprobă prin ordin comun al ministrului finanţelor şi al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, iniţiat la propunerea ANAF.