Scutirea de TVA pentru livrările de bunuri către organismele recunoscute care transportă sau expediază aceste bunuri în afara Uniunii Europene, ca parte a activităţilor umanitare, caritabile sau educative desfăşurate în afara Uniunii Europene

In Monitorul oficial nr. 745 / 2017 a fost publicat Ordinul nr. 2376/2017 pentru aprobarea Procedurii privind aplicarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 294 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Acest ordin precizeaza procedura de acordare a scutirii de TVA pentru livrările de bunuri către organismele recunoscute care transportă sau expediază aceste bunuri în afara Uniunii Europene, ca parte a activităţilor umanitare, caritabile sau educative desfăşurate în afara Uniunii Europene.

 Aceasta scutirea se aplică persoanelor care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, prin restituirea TVA. Persoanele înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, îşi exercită dreptul de deducere pentru achiziţiile de bunuri care beneficiază de scutirea de taxă cu drept de deducere prin decontul de TVA.

În vederea restituirii taxei, organismele recunoscute trebuie să prezinte organului fiscal competent următoarele documente: 
  
a) o cerere de restituire a taxei pe valoarea adăugată; 

b) copie de pe dovada recunoaşterii organismului în România sau în alt stat membru al UE, cum ar fi documente de înfiinţare sau alte documente emise de autorităţile din respectivul stat, din care să reiasă că solicitantul este recunoscut că desfăşoară activităţi umanitare, caritabile sau educative; 

c) un borderou care să cuprindă în ordine cronologică pentru fiecare bun care face obiectul restituirii TVA a următoarele informaţii: denumirea, numărul şi data documentului, valoarea fără TVA, valoarea TVA, valoarea inclusiv TVA, denumirea, numărul şi data documentului de plată corespunzător şi suma achitată, data certificării încheierii operaţiunii de export de către biroul vamal de export sau a notificării de export; 
  
d) copii de pe facturile în care sunt consemnate bunurile care au fost transportate sau expediate în afara UE pentru care se solicită restituirea; 

e) copii de pe bonurile fiscale emise conform OUG nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, a căror valoare individuală, inclusiv TVA, nu este mai mare de 100 euro, la cursul de schimb prevăzut la art. 290 din Codul fiscal, în care sunt consemnate bunurile care au fost transportate sau expediate în afara Uniunii Europene, pentru care se solicită restituirea. În situaţia în care această valoare este depăşită, solicitanţii trebuie să prezinte copii de pe facturi emise în conformitate cu prevederile art. 319 alin. (20) din Codul fiscal; 
  
f) copii de pe documentele care atestă achitarea contravalorii bunurilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente, până la data depunerii cererilor; 
  
g) copii de pe documentele care certifică încheierea operaţiunii de export de către biroul vamal de export sau, după caz, a notificărilor de export certificate de biroul vamal de export, în cazul declaraţiilor vamale de export pe cale electronică, sau exemplarul 3 al documentului administrativ unic, folosit ca declaraţie de export pe suport hârtie, certificat pe verso de biroul vamal de ieşire; 
  
h) dovada faptului că bunurile care fac obiectul restituirii TVA în conformitate cu art. 294 alin. (1) lit. p) din Codul fiscal au fost utilizate pentru activităţi umanitare, caritabile sau educative desfăşurate în afara Uniunii Europene, cum ar fi, fără a se limita la acestea, contracte, rapoarte de activitate, informaţii privind beneficiarii activităţilor. 

Structura codurilor IBAN aferente conturilor de disponibilităţi prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA

In Monitorul oficial nr. 730 / 2017 a fost publicat Ordinul nr. 2379/2017 pentru modificarea şi completarea Precizărilor privind structura codurilor IBAN aferente conturilor de cheltuieli şi venituri bugetare, precum şi conturilor de disponibilităţi deschise la unităţile Trezoreriei Statului, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.271/2004.

Acest ordin precizeaza structura codurilor IBAN aferente conturilor de disponibilităţi prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, deschise la unităţile Trezoreriei Statului, aceasta fiind următoarea: 

a) pentru conturile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA: 

RO zz TREZ yyy cccccc xxxx TVA,  

    în care: 

   - RO = codul de ţară; 

   - zz = două caractere numerice de verificare, reprezentând cifra de control; 

   - TREZ = caracterele corespunzătoare codului BIC al Trezoreriei Statului; 

   - yyy = codul de identificare unic al unităţilor teritoriale ale Trezoreriei Statului, prevăzut în anexă; 

  - cccccc = codul contului de disponibilităţi deschis potrivit planului de conturi al Trezoreriei Statului, respectiv: 

   - în cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal - contul 50.50.01 «Disponibil al persoanelor impozabile reprezentând contravaloare TVA, conform OG nr. 23/2017»;  

   - în cazul instituţiilor publice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal - conturile: 

       - 50.22.11 «Disponibil al instituţiilor publice din sectorul buget de stat aferent activităţilor economice desfăşurate reprezentând contravaloare T.V.A. conform Ordonanţei Guvernului nr. 23/2017»; 

       - 50.22.12 «Disponibil al instituţiilor publice din sectorul asigurărilor sociale de stat aferent activităţilor economice desfăşurate reprezentând contravaloare T.V.A. conform Ordonanţei Guvernului nr. 23/2017»; 

       - 50.22.13 «Disponibil al instituţiilor publice din sectorul asigurărilor pentru şomaj aferent activităţilor economice desfăşurate reprezentând contravaloare T.V.A. conform Ordonanţei Guvernului nr. 23/2017»; 

      - 50.22.14 «Disponibil al instituţiilor publice din sectorul FNUASS aferent activităţilor economice desfăşurate reprezentând contravaloare T.V.A. conform OG nr. 23/2017»; 

        - 50.22.15 «Disponibil al instituţiilor publice din sectorul bugetelor locale aferent activităţilor economice desfăşurate reprezentând contravaloare T.V.A conform OG nr. 23/2017». 

   - xxxx - 4 caractere reprezentând câmp haşurat cu litera X; 

   - TVA = şirul de caractere «TVA».  

   

b) pentru contul distinct de disponibil prevăzut la art. 6 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA: 

    RO zz TREZ yyy cccccc xxxxxxx 

    în care: 

   - RO = codul de ţară; 

   - zz = două caractere numerice de verificare, reprezentând cifra de control; 

   - TREZ = caracterele corespunzătoare codului BIC al Trezoreriei Statului; 

   - yyy = codul de identificare unic al unităţilor teritoriale ale Trezoreriei Statului, prevăzut în anexă; 

  - cccccc = codul contului de disponibilităţi deschis potrivit planului de conturi al Trezoreriei Statului, respectiv contul 50.51.01 «Disponibil al persoanelor impozabile, conform OG nr. 23/2017»; 

   - xxxxxxx - 7 caractere reprezentând câmp haşurat cu litera X.

Ordinul nr. 2326/2855/2017 privind stabilirea procedurii de acordare a facilităţii fiscale prevăzute la art. 60 pct. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

In Monitorul oficial nr. 717 / 2017 a fost publicatOrdinul nr. 2326/2855/2017 privind stabilirea procedurii de acordare a facilităţii fiscale prevăzute la art. 60 pct. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. 

Acest ordin stabileste procedura de aplicare a scutirii de la plata impozitului pe veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3) din Codul Fiscal, ca urmare a desfăşurării activităţii de cercetare-dezvoltare şi inovare, definită conform OG nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică.

Pentru aplicarea scutirii proiectul de cercetare-dezvoltare şi inovare trebuie să conţină elementele definitorii ale proiectului, respectiv: 

 

a) scopul; 

b) domeniul de cercetare, dezvoltare şi inovare; 

c) obiectivele; 

d) perioada de desfăşurare; 

e) tipul sursei de finanţare (public/privat/naţional/extern); 

f) bugetul, cu evidenţierea distinctă a cheltuielilor corespunzătoare veniturilor din salarii şi asimilate salariilor aferente personalului încadrat în proiect; 

g) caracterul de noutate şi/sau inovativ al rezultatului; 

h) indicatorii de rezultat definiţi.  

 

Acest ordin mentioneaza ca scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor se acordă chiar şi în cazul nerealizării obiectivelor proiectului de cercetare-dezvoltare şi de inovare.  

 

Documentele justificative care se au în vedere la încadrarea persoanelor fizice scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării activităţii de cercetare-dezvoltare şi inovare în cadrul proiectelor sunt: 

 

a) documentul care conţine datele de identificare ale proiectului de cercetare-dezvoltare şi inovare; 

b) fişele de pontaj corespunzătoare proiectului; 

c) statul de plată întocmit separat pentru fiecare proiect. 

 

Ordinul nr. 2343/2017 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 140 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

In Monitorul oficial nr. 717 / 2017 a fost publicat Ordinul nr. 2343/2017 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 140 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Acest ordin se aplică în cazul salariaţilor care realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu nivelul salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna în care au fost realizate, conform art. 140 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, pentru care angajatorii sau persoanele asimilate acestora datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul venitului brut lunar realizat efectiv, şi nu la nivelul salariului minim brut pe ţară, garantat în plată, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.  

Potrivit acestui ordin salariaţii aflaţi în situaţia prevăzută la art. 140 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal au obligaţia să depună la fiecare angajator sau persoane asimilate acestuia o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că veniturile lunare brute cumulate, realizate din salarii şi asimilate salariilor în baza mai multor contracte individuale de muncă, sunt cel puţin egale cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată.


Exemple privind aplicarea prevederilor art. 140 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal: 

    

Exemplul 1

    O persoană fizică încheie un contract individual de muncă cu normă întreagă cu societatea A şi un contract cu timp parţial cu societatea B. Contractele sunt active toată luna. 

    Pentru activitatea desfăşurată la angajatorul A, persoana fizică realizează un venit brut lunar de 1.450 lei, iar la angajatorul B, un venit brut lunar de 400 lei. 

    Venitul brut realizat cumulat, în lună, este de 1.850 lei (1.450 lei + 400 lei), iar nivelul salariului minim brut lunar este de 1.450 lei. 

    Prin compararea venitului brut lunar cumulat, realizat în valoare de 1.850 lei, cu nivelul salariului minim brut lunar de 1.450 lei rezultă că venitul realizat este mai mare decât salariul minim brut pe ţară. 

    În acest caz, persoana fizică depune declaraţia pe propria răspundere numai la angajatorul B, întrucât la angajatorul A a realizat un venit brut egal cu salariul minim brut pe ţară (1.450 lei). 

    Angajatorul A datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la valoarea de 1.450 lei. 

    Angajatorul B datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la venitul realizat, respectiv la venitul brut lunar de 400 lei. 

Exemplul 2

    O persoană fizică încheie, începând cu data de 1 octombrie 2017, trei contracte individuale de muncă cu timp parţial, cu societăţile A, B şi C, contractele fiind active întreaga lună. 

    Pentru activitatea desfăşurată, salariatul realizează următorul venit brut în lună: 

   - de la angajatorul A, suma de 400 lei; 

   - de la angajatorul B, suma de 500 lei; 

   - de la angajatorul C, suma de 600 lei. 

    Venitul brut realizat cumulat, în lună, este de 1.500 lei (400 lei + 500 lei + 600 lei), iar nivelul salariului minim brut lunar este de 1.450 lei. 

    Prin compararea venitului brut lunar cumulat, realizat în valoare de 1.500 lei, cu nivelul salariului minim brut lunar de 1.450 lei rezultă că venitul realizat este mai mare decât salariul minim brut pe ţară. 

    În acest caz, salariatul depune la fiecare angajator declaraţia pe propria răspundere. 

    Astfel, fiecare angajator datorează, pentru salariat, contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la o bază de calcul reprezentând venitul brut realizat în lună. 

  

Exemplul 3 

    O persoană fizică încheie începând cu data de 1 octombrie 2017 trei contracte individuale de muncă cu timp parţial, cu societăţile A, B şi C, contractele fiind active întreaga lună. 

    Pentru activitatea desfăşurată, salariatul realizează următorul venit brut în lună: 

   - de la angajatorul A, suma de 300 lei; 

   - de la angajatorul B, suma de 400 lei; 

   - de la angajatorul C, suma de 500 lei. 

    Venitul brut realizat cumulat, în lună, este de 1.200 lei (300 lei + 400 lei + 500 lei), iar nivelul salariului minim brut lunar este de 1.450 lei. 

    Prin compararea venitului brut lunar cumulat, realizat în valoare de 1.200 lei, cu nivelul salariului minim brut lunar de 1.450 lei rezultă că venitul realizat este sub nivelul salariului minim brut pe ţară. 

    În acest caz, salariatul nu depune declaraţia pe propria răspundere la niciun angajator. 

    Astfel, fiecare angajator datorează, pentru salariatul respectiv, contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la o bază de calcul reprezentând salariul minim brut pe ţară, respectiv la 1.450 lei. 

Exemplul 4 

    O persoană fizică încheie un contract individual de muncă cu normă întreagă cu societatea A şi un contract cu timp parţial cu societatea B. 

    În cursul lunii noiembrie, persoana fizică lucrează 10 zile, restul de 12 zile lucrătoare din lună contractul individual de muncă fiind suspendat, potrivit legii. 

    Salariatul primeşte de la angajatorul A pentru zilele lucrate un venit brut de 750 lei, iar de la angajatorul B un venit brut de 165 lei. 

    Venitul brut realizat cumulat, în lună, aferent zilelor lucrate este de 915 lei (750 lei + 165 lei), iar nivelul salariului minim brut lunar aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active este de 659 lei (1.450 lei: 22 zile lucrătoare în lună x 10 zile lucrate). 

    Prin compararea venitului brut lunar realizat cumulat cu nivelul salariului minim brut lunar aferent zilelor lucrate rezultă că venitul brut lunar realizat cumulat (915 lei) este mai mare decât nivelul salariului minim brut aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active (659 lei). 

    În acest caz, persoana fizică depune declaraţia pe propria răspundere la angajatorul B. Astfel, ambii angajatori datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la venitul brut realizat în lună de salariat, respectiv la 750 lei, în cazul angajatorului A, şi la 165 lei, în cazul angajatorului B. 

   

Exemplul 5 

    O persoană fizică încheie începând cu data de 1 octombrie 2017 un contract individual de muncă cu timp parţial cu societatea A, contract care încetează în data de 14 octombrie 2017. Ulterior, începând cu data de 18 octombrie 2017, încheie un alt contract individual de muncă cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată, cu societatea B. 

    Salariatul va lucra în luna octombrie 10 zile (1-14 octombrie) la societatea A şi 10 zile (18-31 octombrie) la societatea B. 

    Salariatul primeşte, pentru zilele lucrate, de la angajatorul A un venit brut de 265 lei, iar de la angajatorul B un venit brut de 759 lei. 

    Venitul brut realizat cumulat în lună este de 1.024 lei (265 lei + 759 lei), iar nivelul salariului minim brut lunar aferent zilelor lucrate în care contractul a fost activ este de 1.318 lei (1.450 lei: 22 zile lucrătoare în lună x 20 zile lucrate). 

    Prin compararea venitului brut lunar cumulat, realizat în valoare de 1.024 lei, cu nivelul salariului minim brut lunar aferent zilelor lucrate de 1.318 lei rezultă că venitul realizat este sub nivelul salariului minim brut aferent zilelor lucrate în lună. 

    În acest caz, persoana fizică nu depune la niciun angajator declaraţia pe propria răspundere. 

    Angajatorul A stabileşte salariul minim brut lunar aferent zilelor lucrate în care contractul a fost activ la nivelul de 659 lei (1.450 lei: 22 zile lucrătoare în lună x 10 zile lucrate). Întrucât venitul brut realizat în lună de salariat (265 lei) este sub nivelul salariului minim brut lunar aferent zilelor lucrate (659 lei), angajatorul datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la baza de calcul de 659 lei. 

    Angajatorul B stabileşte salariul minim brut lunar aferent zilelor lucrate la nivelul în care contractul a fost activ de 659 lei (1.450 lei: 22 zile lucrătoare în lună x 10 zile lucrate). Întrucât venitul brut realizat în lună de salariat (759 lei) este mai mare decât nivelul salariului minim brut lunar aferent zilelor lucrate (659 lei), angajatorul datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la baza de calcul de 759 lei.

Ordinul nr. 1024/1582/934/2017 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a "Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate"

In Monitorul oficial nr. 716 / 2017 a fost publicat Ordinul nr. 1024/1582/934/2017 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a "Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate".

Acest ordin aproba noul formular al declaratiei 112 - Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, care se va depune începând cu obligaţiile declarative aferente lunii octombrie 2017.

Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora au obligaţia depunerii declaraţiei 112 prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

Hotărârea nr. 618/2017 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 855/2013

In Monitorul oficial nr. 714 / 2017 a fost publicata Hotărârea nr. 618/2017 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 855/2013.

Potrivit acestei hotarari se modifica durata minimă a programului de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă, exprimată în ore de pregătire, pentru pregătirea teoretică şi practică, pe niveluri de calificare, astfel:
  

a) 360 de ore pentru nivelul 2 de calificare; 

b) 720 de ore pentru nivelul 3 de calificare; 

c) 1.080 de ore pentru nivelul 4 de calificare.

Hotărârea nr. 10/2017 privind înscrierea ca membru al Camerei Consultanţilor Fiscali a persoanelor care au promovat examenul de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent şi au depăşit termenul prevăzut de lege pentru înscriere

In Monitorul oficial nr. 714 / 2017 a fost publicata Hotărârea nr. 10/2017 privind înscrierea ca membru al Camerei Consultanţilor Fiscali a persoanelor care au promovat examenul de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent şi au depăşit termenul prevăzut de lege pentru înscriere.

Potrivit acestei hotarari stagiul de pregătire profesională în domeniul legislaţiei fiscale pentru persoanele care au promovat examenul de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent şi care solicită înregistrarea în registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor de consultanţă fiscală după împlinirea termenului de 12 luni de la data comunicării rezultatului examenului constă în efectuarea a 15 ore din programul anual de pregătire profesională continuă.

Ordonanţa nr. 30/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

In Monitorul oficial nr. 708 / 2017 a fost publicata Ordonanţa nr. 30/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Ordonanţa nr. 25/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

In Monitorul oficial nr. 706 / 2017 a fost publicata Ordonanţa nr. 25/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2018.

Aceasta ordonanta defineste veniturile din activităţi independente obţinute în România, cu excepţia drepturilor de proprietate intelectuală, ca fiind cele desfăşurate in România, indiferent dacă sunt primite din România sau din străinătate. 

Totodata veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt considerate ca fiind obţinute din România, numai dacă sunt primite de la un plătitor de venit din România sau de la un nerezident prin intermediul unui sediu permanent al acestuia stabilit în România.

O alta modificare introdusa de aceasta ordonanta este cea referitoare la impozitul pe reprezentanţă care pentru un an fiscal va fi de 18.000 lei, reprezentanta avand obligaţia să declare şi să plătească impozitul până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului de impunere.  

In plus se va introduce plafonul la deducerea la calculul impozitului pe profit a cheltuielilor reprezentând valoarea creanţelor înstrăinate în limita a 30% din valoarea creanţelor înstrăinate.